Anulu X. Nr.

14
se de due ori in septemana : J o i - a si jSominec'a; ra candu va pretinde imI portanti'a materieloru, va esi de trei su de patru ori in septemana.

Budapesta,

veneri

in

7/19

martiu

1875.

Pretiulu

de

prenumeratiune

pentru Austria : ; pe anu intregu 8 fl. v. a. , diumetate de anu 4 fl. v. a. , patrariu 2 fl. v. a. pentru Bomasia ii Btrainetata , anu intregu 12 fl. r. a. , diumetate de anu 6 fl. v. a.

ALBINA
d Q c e h 1 n o a u r r l A 1 7 u t m u s v e d e m u r i n f a t e l e

Prenumeratiuni se facu la toti dd. corespundinti ai notri, si de a dreptulul Eedactiune S t a t i o n s g a s s e Nr. 1, unde sunt a se adresa si corespundintiele, ce privescu Redactiunea, administratiunea su speditur'a; cte vor fi nefrancate, nuse vor primi, ra cele anonime nu se vor publica

Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de interesu privatu se respunde cte 7 cr. pe linia ; repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cte 30 cr. pen tru una data se anticipa.

S p F iSCll*! dej essistinti, asia dispusetiunile ace- fraciune, carea proprfeaente nu-si ferite popra, cari de la poporulu ma giaru au _ , , storu leqi trebue tienute si essecutatein cea are bas'a si valrea in Dietici diosu in suferitu attea volnicii si abusuri!" Donamu a j 7. .,. 7. .., a scote regulatu, doue (ta aci si o prostia colosale, negatiunea ' mai deplina mesura, cu tta credini a ; poporu ! Vine dupa aceea eu mintiuni I numere din fia, in acesta septemana; c in Ungaria ar essiste diferite popora" si false denunciandu si suspicionandu, cci prin acst'a se deoblga elementele intr'aceea Redactorele de marti cadi , la naionali cele leiali, si se smulge arm'a si culmina in opiniunea, c numai scornitura c clubulu nationale ar fi pa tu si abia a trei'a dia se potu reculege,. J W e c a n d u - s e ^prin fapte, si anume prin portarea loru vorbitu despre indurarea de volnicii ai abumcar ca se ncheie acestu nru. bpe-, ,. , , ,. . / . .. ,. < , , , j 1 .' multe nedreptii-], a caroru essistintia la alegerile de estu timpu pentru Dieta, suri din partea poporului magiaru \) ndu in progresulu reculegerii, d e i f , ..p. . . , , ' ,., nu se pote nega ,,Cea-ce noi pretindeam e: dreptate deputaii naionali voru proba sincerisepteman'a viitria are mai multe dile . ._ Cu unu cuventu" incheia Hon tatea leialittii si a patriotismului loru. legale facia cu cetatienii magiari de limba de serbatori catolice, totui ne vom adonoi nu cerchmupoterea statuluimagiaru Intregu acestu argumentu attu strina, dar rigre neplacab'de contra Gatiori, anume iper a scote . foi'a de, due ., ,, . in volniciele unei politice swvimste, ci in este de absurdu si malitiosu, inctu nu ne liniloru naionali. ... -S, 7 * ^l-- 1 marti si smbta, acesta cu atatu mai 1 ' essercitiulu eciiamle atu potestatu le- potemu mir destulu, cum domnii de la ^Cu acetia nu se pote pacta! etc. Uertosu, cci gramad'a restantieloru r ni j acesta forte latita foia nu se ruina a etc. Ieste forte mare. j ,Hon deci din acestu pun tu de esi cu atare la lumina. Clubulu nostru a (oa aci negru pre albu, reconoscuta -~ - T .- - ^ ~ 1 vedere atepta s veda din faptele disu, c tienut'a mai departe si-o va in celain'a pactriloru dlui Lonyay de la 1872, R e S U I i e t e S a p r e t i u i r i . ; nstre loialitatea nostra; apoi noi - totu drept dupa faptele guverniului, pre in Pesta si la Clusiu. Apoi n'ain fost noi Budapesta, in 6/18 martiu 1875. j din acestu puntu de vedere inca astep- cari le atepta in bunacredintia. Aci este ndreptii a reflecta pe cei patru de la Sambata demintia apar in frun- I P P g e n i u l u i logicu; cci guverniulu este organulu Blasin, ca se se feresca de celaina ?) realisata leialitatea espressa de Hon," naturalminte chiamatu pentru fapte in In nrulu seu de marti deminti'a' de tea fiei nstre statorirea tienutei clusi dca va fi acst'a sincera, de buna tira; de aci dupa mintea sanetsa nou se sufulca Reform," de nou ni denuncia I bului nationale facia de nu'a situatiune, sma ne vom intelni ca amici si compa urma, ca P. Lloyd" s reflectedie la in celu mai spurcatu modu intentiunile, de tai manedia, domineca, dei cele mai multe . . . ., j. . 1 _ i., tnoti mai adeverati decatu in trecutu. acst'a pro guverniu si s-i dica: ta ce nou feresce pe guverniu de ori-ce credinconditiune onorabile si patriotica ti of tru tia, ori-ce apropiare, ori-ce atingere cu nadiuaria locali, anume cele man tote, luar , nationalistii,primesce-o cu ambele mani! ionalitile, mergendu pana a-lu provoca, s conosciintia de acea manifestatiune, pu- j , Ellenr," foi'a netolerantiei si sus Cevasi mai pucinu pessimistu se urme a esseeut legile naionali in acelai Iblicandu-o unele pe largu,altele prescur- piciunei impelitiate, ce se chiama are ta N~. P. Journal," carele esplica intielesu, dar mai cu rigre, si dca acelea Itata, si facendu -si unele intr'o parte, \-\ Cserntony, publicandu resolutiunea elltei intr 'alt'a observatiunile apretiuitrie. nostru, turna numai de ctu o pasulu nostru peste totu in favrea n- nu i ajungu, s cra creiarea altora, mai draDar cu att 'a nu s'a incneiatu inci- j g P ' animei sale; uei direciuni politice, Dar cu attu mai conice, cari ii se vor vot cu bucuria. In fine, gatandu-i-ae tote alte argumente, Identele; foile magiare si germane' con- pretendiendu c actulu clubului na- pe facia pessimiste sunt celelalte, dintre cari amintimu numai pre Magy. Poadauge person'a lui Babesiu, carea dupa tinuara luni, marti si mercuri a , tionale, ori ctu s 'ar par de importante Ise ocupa de pusetiunea si enunciatiunea e si patrioticu, totu este numai o litica," ce apartiene opositiunei din esperinti'a trecutului, ori-ce'escoperire de inIchibului nationale, mai multe dintre ele \ < > P e autorii aceluia ar drpt'a, Ung. Lloyd," ce mereu aseme- eredre si leialitate o face dubia. (Va s dica: reconoscu si sentu aceti Ifcriindu de due si de trei ori in ma- j tnde a amgi opiniunea publica si pre nea inclina in acesta parte, in fine pre ^Reform" a lui Lonyay, astadi cea mai ciarlatani, cumca pre Babesiu si pre ai sei eria; unele modificandu-si prim'a guverniu. Dar diu Cserntony iute sinioi o data nu Vau potutu imbet cu apa s i ^ " ppiniune pronunciata in favrea, a l - I u s e a minte, c astadi nu mai e alu .#smana nationalittiloru. ' Magy. Ujsg" si Egyetrts," or- pacali! Multiamimu de reconosciintia.) deBferoreimstreropoBitiuniipcrttto garerntnini, ^ i ^ e j irr ganele opositiunei din stang'a estrema, Un'a numai ar pot satisface pre cei do De multu nu ni aducemu a minte,' ' urmatria si-modific judect 'a; reproduser simplu, fora tta critic'a, informatiunea sa, bene, mla Reform^ dca adec deputaii naionali h fie fostu unu actu, unu enunciatu din '! su adec: procediendu dinnota presupunerea enunciatulu clubului nationalu. formatiune neessacta, cumca actulu clusi-ar decreta dissolverea clubului, si ei s'ar [partea nationalittiloru atatu de multu [consideratu si criticatu, casl acestu de Cu att'a credemu a fi marcatu in J bului nationale s'ar ti facutu din inciaimprosc cari in cairo, unii in taber'a guverjfacia. Opiniunile asupra-i sunt forte ditotale din destulu impresiunea fcuta de 1 tiv'a celoru mai moderai membri si niului, unii la Qennyeysti, unii la stang'a esIverginti; numai intr'un'a ele convinu, actulu din cestiune in diferitele tabere, trema ! intru ctu tote i dau o importantia stra- cumca prin acestu actu ar fi urmatu desprire intre Romani si erbi, ~ si asi si a fi adeveritu judecat'a ce enunciaD a ; nici mai multu, nici mai pucinu, lordmaria. ramu mai susu despre acesta impresiune. Romaniloru aretandu mai multa incre decatu dechiararea mintiunei celei colosali Vorbimu aci in generaliti, si spuAcuma s considermu unele voci, naintea lumei, cumca in Ungaria nu es[iiemu din capulu locului, c ar fi multu ' dere, din acestu puntu de vedere saluta specialminte din cele mai dumane sistu nationdlilti leali, nu essistu pretengreu, a lu la apretiuire analitica tote j * ^ actulu si mai de aprpe. Ei bine, observaramu si notmu essiuni naionali ndreptite - altele, ci nu., tote resunetele, din foile domni * * presu, c nu este tocma asi. A strumai si numai magiare ! loru ; dar caracteristic'a totu trebue e * Ce lucru prostu si ticalosu ! o facemu, cci este forte instructiva itu da, si diu Bonciu, celu mai moRform* cea magiara, organulu conteSi acum ca de incheiare mai oitmu Ipentru noi; r la urma vrendu-ne- deratu alu nostru la adunarea Clu- lui Lonyny, alu aceluia, carele ctu apuca rendu va trebui Be facemu sl unele a- bului ; dar in clubu a decisu mai multu crm'a \x 1871 mai antaiu de tt caut ete-va pucine sl din Ung. Lloyd" de marti votulu unui Trifunatz si Massimoviciu, de atingere cu naionalitile , nota bene : eltt deminti'a. Acst'a scrie intr'altele : tiuiri mai speciali. Am disu, c tote foile cele mari de o potriva cu a lui Borlea, Doda etc. in persona cnta att la croai, ctu s Conclusele partitei nationalittiloru ICI dedera actului o insemnetate m a r e ; D'alta parte este adeveratu, c cei la romani, si desclinitit la ci din Transil- au o insemnetate cu totulu desclin^ta parte augemu c cu ctu o foia st mai abseni, intre cari s i Mileticiu si Politu vania, la passivistii cu memorandolu,"pre- pentru cuprinsulu loru, ctu sl jpentru acea iirope de guverniulu de astadi, cu atatu si Costiciu, n'au luatu parte si pote totindeni molcomindu, pretotindeni reco- mprejurare, cci ele vinu a fi considerate ca retiuirea in colonele ei a fost mai cal- c nici nu vor aproba pasulu nostru noscendu nedreptatea si nesuficiiuti'a desle- espresiunea pareriloru si ten^intieloru a s a ; cu ctu rasi un'a st mai de Aterna de la modulu de apretiuire a im- griloru de pana aci a causeloru loru speciali, prtii celei mari din poporatiunea natiopretotindeni facendu cele mai bune si posi- nalistica."' ,rte, mai strina de guverniu, cu attu preju rarilor u. P. Napl" despre carele dej am tive promisiuni, alu aceluiai c. Lonyay. oridecat'A ei a esitu mai aspra, mai susPrecum se vede, concesiunile, ce tri aretatu onoratului publicu alu nostru, ganu, ni presenta cele mai agere si drastece st'a stare a tierii strso de Ia deputaii naioicionatria si denunciatria. N'a fost dra candu-va ocasiune mai cumca peste npte din reservatu euspiciunri B respingeri, cu o furia chiar nali, sunt clausulate cu tote posibilile reIPNUNATA, d'a ved in ascunsurile animei si banuitoriu s'a facutu guvernamentale, asiatica-barbara, tocmai precum ni er de serve Partit'a nationalistica vr a lu i-crui organu, casl la acestu incidente. simplu numai si pre scurtu a luatu noti- lipsa, ca se ne convingemu de ciailataiis- o pusetiune espectativa, dar ea mai presusu tia despre actulu nostru, numindu-lu mulu si cinismulu menilora din acea tabera si de tote vre a se sustien ca atare, pe bas'a ca o scurta caracterisare: ce e dreptu importante, dar intr'unu ca sl guverniulu si tir'a s consca pa- programei Bale de pana acuma." Hon," despre carele nime nu se oiesce, c este cu trupu cu sufletu de- modu, casl candu ar fi vrutu a dice tim'a egoismului vatematu de morte in acea De a draptulu spunendu, noi in acetatu stepanirii de astadi, reprodu- c : ta sl aceti afurisii de naionaliti, parte prin respictiunile si atitudinea le- ste reservate privimu cu privintia la scoindu in nrulu seu de domineca enun- guvemialoru dekiste n'au venitu s faca iale-patriotica, si totu d'o data sincera natio- pulu essistintiei si la tendinfciele si pirile itiunea clubului nostru, simplu in- decatu necasuri si incurcature; r facia nale a deputaii or u naionali. de pana acuma a partitei naionali, totu atei, salutandu pre deputaii naionali de cestu nou se grbir a se aret cu inReform," mai antaiu in nrulu seu de tea amenintiri pentru viitoriu." acestu terenu. Dar o s p a t l ; cci marti eredre!" luni ser'a si-vers veninulu furibundeloru De aci mai in colo acesta foia argumenS mai pe facia si-manifest nepl- sale passiuni facia de naionaliti. Ou spume ta asi: Su deputaii naionali sunt multiade aspru fu ata catu,anume prini?eA lui Lonyay, inctu ieri mercuri se cerea P. Lloyd." Elu, in nrulu de do- la gura ea protesta in contra reconoscerii de mifci cu legea pentru nationalitti, - - si bl a se 8plic, a-si face unele reserve; mineca , reproduse simplu statorirea naionaliti si in contra ideiei de apropiare atunci o partita a loru propria la Dieta n'are ia totu in modu leiale si amicale. clubului nostru, mai adaugendu c si complanare amica intre acestea si stepani- nici unu intielesu; su ei nu sunt multiamiti Memorabili sunt, si am dori s fie unii membri erbi, estremisti, n'ar fi de torii tierii. Ba falsifica, ea minte, ea striga- si atunci ei nu mai au loou in Dieta ! (Fianima sincera si s fie din program'a acordu cu acesta tienuta leiale a clubuperire, nimicire conducetoriloru naio- resce presupundu-se, c Diet'a ung. odat cu Iverniului UNELE enunciate, ce cu bului. Dar apoi in nrulu seu de mercuri nali ! capulu nu va concede alta lege, alte ta resolutiune fece Hon la acesta demintia, in primulu seu Budapesta, de A trecutu timpulu, d'a mai pot ei conditiuni mai bune.) Asia insa; conISIUNE in privinti'a legiloru essis- o data lu-vedemu apretiuindu cu ne- amgi cu loialitate falsa pre aceia, de cari tinuarea essistintiei si mai de parte a unei ptrspusu interesu tactic'a naionalitiloru. este ca s se tma." ITI itru favrea nationalittiloru. tite anti-magiare in Dieta nu se pare, de Elw dice, c intocma precum nu se Elu atinge multele fatalitti, ce au cauPt fi ciniva, ca s sufere insinuatiu- ctu o conspiratiune in contra acestei D iete ieru pretensiuni naionali peste legile satu in trecutu guvemialoru acosta mica nea, c dra pe acestu pamentu ar essiste di- si a camei representate de ea.
0 r 8 b u l u i a m a z n r a e a f c e e a z a m a s i l e i a l tac,i a r i n c a r a d foi a 8 a
1

se inficiedia si-si insusiesce ideie si sentieAtragemu deci aci atontiunea Romanimente nepatriotice. lor u peste totu, si in special u a superiori tti Pentru motivarea intredicerii atlante- loru nstre scolastece, si in interesulu cui lui de sub 4) so intona, c pe pagin'a 3) a turei rogmu s nu intardia cei chiamati i acestui-a Ungaria ocure nu ca nedependinte, lu odat o pusetiune demna facia de multele ci ca o provincia u Austriei, r pe pagin'a 9) atentate ce ni aducu si pregatescu domnii sub numirea de Dacia moderna" se cuprindu contra luminrii progesrii nstre iu cultura, din Ungaria ca provincie : Transsilvania, Temisiana, Crisiana si Marmorosu. Budapesta, in 6/n martiu n. 1875, In urma ca motivu pentru eschiderea ncepu a se cce fruptele nemoralei sl manualului de sub 5) se aduce mprejurarea, - la noi ? c in acest'a se tractedia despre Transilvania , In tta activitatea nstra de peste 30 Budapesta, in 18 m a r t i n n. 1874. ca despre o provincia coordinata Ungariei, s i P P < ^ a t e i , dar mai ver De peste Laita, adec din cealalt diu- apoi prin unele alusiuni istorice ce cuprinde j ioicolia este calificatu de agitatoriu. ' metate a monarchei nstre, avsmu s notmu Margenite trebue s fie vederile aceluia ' dispositinne, nemic'a n'am intonatu si re pre scurtu due evenimente de interesu pucare recomanda dlui Trefort ntreprinderea comandatu de attea ori, cu att'a energia, blicu. Si adec mai antaiu : casi moral a, curatieni'a si soliditatea carac Vinerea trecuta in 13 1. c. se desbatura acestui pasiu ; imbetatu de utopi'a panma- terului; de nemic'a n'am feritu att'a pre in senatulu imperiale din Viena propunerile giarismului si impinsu de resolutiunea omu- poporulu romanu si specialminte pre sufle Curiosn su interesante. guvorniului Cislaitanu in privinti'a Universi- lui ce se lupta cu mrtea si-si vede devingerea tulu seu, intieliginti'a sa, casl de stricatiune Da, tocmai precum la noi, asia se fece tii germane de Cernuti. Aci se incinsa o a trebuitu s fie diu Trefort, candu si-a subi pecatu, intru cari nu pt s fie binecuven sl in Francia fusiunea intre partite. Aici disputa agera asupra limbeloru de propu- scrisu numele sub acosta ordinatiune certare nici pentru presente, nici pentru vii Ti8zaistii cu Dekistii, mamelucii guverniali, nere. Ilustrulu nostru barbatu nationale cularia. Altu-cum nu ni potemu esplic lucrulu, toriu. firesce cu totu cu conducetorii loru cei rafi- eorgiu cav. de Hurmusachi se distinse descliDe o suta de ori ni s'a facutu mustranai, pentru d'a salva magiarismulu, dedera nitu prin postulatele formulate intru intere- cci: 1) Noi 8cimu cu tta positivitatea, c man'a cu stang'a centrale, cu aceia-ce ii com- sulu natiunei romane. In fine min. de instruc- din crile eschise, cele aprute in Romnia rea, c din acestu puntu de vedere, am btea de multe ori chiar despretiaindu-ii ; iune, diu Stremayer, dede cestiunii o esplica- nici nu se intrebuintiedia in scolele romane de mersu in ataculu nostru asupra personeloru colo in Versalia, Republicanii dlui Thiers, tiune, ca si cum nu s'ar lucra, dectu numai din coce de Garpati, de ctu dra ici-colia le pro departe, si noimcarc abia afosteasu, precum si cei ai lui Gambettn, se impreunara de caracterulu e steriore germanu alu institutu- folosescu invetiatorii ca indreptariu ; 2) Noi unde vr'unu atacu alu nostru se se fie potutu cu Orleanistii din drpt a centrale, pentru d'a lui, prin ce insa de feliu nu ar fi eschisu ca stu scimu, dar trebue se scie si domnii stepani- dovedi de ne'ntemeiatu, totui din motivulu, ca s nu rescolmu tta lumea in contra-ni, am organis si sustien Republio'a. dia speciali, dupa tebuin tia, s se pta pro tori, c Romanii au interesu nu a ascunde Astfeliu si la noi sl in Versalia, se for- pune sl in alta limba. Spermu c in nrulu starea de astadi a lucruri loru de la noi, ci trebiutu se mai slabimu cu condeiulu. Multe mar centre poterice, spriginitrie guvernia- viitoriu vom pot d o descriere cercustanti- chiar a o spune curatu naintea lumei, cci mari a trebiutu s retacemu, pre muli a trebuita nedreptatiri ni se facu ; astu-feliu deci chiar se-ii crutimu, in contra sentiului nostru de loru, si langa aceste centre, din drept'a si ale despre acea siedintia memorabile. dreptu, si in fine sl pentru acesta crutiare din stang'a se formar opositiuni estreme, In Boemia luni'a trecuta avur locu intrebuintiandu-se crtile de sub intrebare multe si grele imputatiuni arn avutu a suferi dar deocamdat ne'nsemnate. alegerile in cerurile rurali pentru diet'a pro- ca manuale de invetiamentu, instrui torii coSi la noi si in Versalia se form ara nue vinciale din Praga, si dintre 42 alegeri nu- piiloru tocma in interesulu nostru ar modifica din unele prti, cu trupu cu sufle tu devo guverne, din nu'a coalitiune, si minu- mai u n a esi in favrea junei partite cehice, a passagiele ce nu ar corespunde strii faptece tte binelui publicu, adeverului si dreptii, n a t u ! sl la noi si in Versalia din partit'a celei-ce cu ajutoriulu nemtiloru de la potere de astadi din Ungaria; 3) Tote crtile intre- cu unu cuventu moralitii. # * mai liberale, din opositiunea stnga de pana tinde a sparge solidaritatea nationale ; in tote dise afora de geograf'a de la diu I. S. Se* aci, cam cu mare nevoia se strecorara cte celelalte 41 de locuri invinsara cehii partitei lagianu sunt prelucrate nainte de inauguChiar si aceste re-amintiri ni le dicta rarea tovriei germano magiare pentru trei membri in nuele ministeria ! dreptului de statu, adec declaranii. unu veteranu amicu din Aradu, carele adaAcuma firesce, si la noi sl in FranSunt omeni si r omeni aceti cehi! sugrumarea maiorittii poporaloru de alta naionalitate din Austro-Unngaria, si cendu-ni la conoscintia cele ce se intemplan cia, opiniunea publica nepreocupata, se asia ele chiar de nu ar core spunde strii ac- acolo cam d'o septemana, ni dice nu fort Budapesta, in. 16 martiu n. 1875 ocupa de cestiunea, se ntreba si r ntreba: destulu temeiu : Nu ti-am spusu, c o s'o Consideratiunl momentse cari le-am tuali a Austro-Ungariei, nu se pote nici dere fi-va binecuventare in acestu consoriu ? patimu cu aceti omeni, c este pecatu a-" re in anim'a diferiteloru elemente m- prescisatu la tempulu seu ni-au indemnatu ctu sustien ca autorii ar fi avutu intentiune cruti, ci din contra gangren'a trebue desgo de a agita prin ele; 4 Greografi'a de la diu I. S. preunate va fi credintia si sinceritate ? s enuDcimu c facia de actualele ministeri u lita in faci'a lumii, pona inca n'a apucaii -Ore minoritatea liberale din cabinete fi-va ungurescu nu suntemu preocupai, oi ocu- Selagianu insesi autoritile scolastice superia ni ruina pona si onrea !" mu o pusetiune reservata. Am accentuatu ori ale ministeriului ungurescu au reeomenin stare a se sustien si a-si afirma princiDa, asia este : cei buni si oneti i piale, induplecandu pre maiori tte, su c inse totu odat, c remanerea dlui A, Trefort dat'o ca carte de sela pentru Romani tre sine totu aceea vorbescu si se consulta, atunci candu a aparutu, si acst'a se intimereu mereu va trebui a se da dupa peru, a in fruntea ministeriului de culte si instrucc cum se latiesce nemoralitatea si cu~ iune in urm'a tristeloru esperiintie din elege c in urm'a unei censurri conscie. se acomoda tendintieloru maiorittii ? ! ar trebui impedecata si stirpita. D a ; in Acestea si multe alte consideratiuni ne Firesce, la aceste cestiuni numai trecutulu recinte ni insufla nelinisce si indreptatiescu a sustien, |c crtile intredise vai ce greu este, a se aper de acesta opei i impulu, viitoriulu, faptele practice vor pot temeri. in publicu, a-si veri slabanog'a mana pa" Nici c a scapatu tier'a de c < > ne-am te sunt unele din cele mai nevinovate. Avemu s de respunsu securu: dar tocmai de aceea ticularia in cuibulu vespiloru ! deci cuventu a respinge insinuatiunile mali sl la noi si in Francia, brbaii politici mutu, cci trebue s se adevereca c Ddieu Astfeliu de morbi sociali, candu o da tiose ce ni facu domnii magiari, c dra prin din opoBitiune, mai vertosu cei remasi afora bate pe pecatosi nu cu bot'a, ci luandu-Ji minau apucatu spiritele si candu ele chiar de su aceste crti s'ar intentiun iuliciarea animedin fusiune, cu cea mai ncordata ateniune tea. Apoi domnii magiari au pecatuitu multu se favorisdia, mai bine se vindeca dec si forte greu contra umanitii de la incepu- loru teuere cu ideie si semtieminte nepatrioobserva tte faptele guverniului! se lasa s plesnsca insisi pre facia. tice si s'ar face agitaiune contra patriei si La noi Ung. Lloyd si Magy. Pol* mai tulu stepanirii loru eschsive. Este vorba de trist'a si totu d Celu de antaiu si celu mai recinte actu poporaloru.c onlocuitorie. vertosu desvolta o activitate forte viua in data scandals'a istoria a lui Teodora Serh Nu geografiele si atlantii din sclele observare si controlare; in Pari* XIX a dlui Trefort, decandu face parte in noulu pre care, tocmai pentiu c e asia, caut s ministeriu, este o dovda eclatante, c ste- romane sunt medilcele ce pro tucu, sustienu Siecle" si Rappel." si propaga ideie ce nu corespundu strii ac- o spunemu si noi pre scurtu, casi celelalte fo' La noi observatorii deja ere du a fi panii dilei inca n'au ajunsu a se convinge Acestu omu, esitu de la opinca, av : tuali, create la noi prin dualismu, ci aflatu, cumca diu min. de interne Tisza, tare pre deplinu despre tristee urmri ale politirulu norocu, firesce dt dupa bunele suveprin insesi legile create de domnii dilei se este marginitu prin colegii sei intru mesurele cei loru de pana acu facia de naionalitile provoca ateniunea poporaloru din patria, si niri ce a lasatu pr demnulu unchiu alu r sale administratiunali; anume ni spunu, c nemagiare. Este acestu actu unu circulariu, specialminte a Romaniloru, la considera- de acelai nume, avii m m diseramn nu i s a data mana libera intru demisionarea indreptatu catra autoritile besericesci ale rea faptului 8toricu c Transsilvania n'a fostu, rulu norocu d'a se inalti inca forte teneru mai multoru supremi comii si nlocuirea ace- Romaniloru de ambele confessiuni si publisi e periclu a o fusion cu Ungaria! Nu isto- la tre"pt'a de protonolarin alu comitatul l o r a cu alii, dintre partesanii sei de odeniora, catu in foi'a oficiale sub datulu de 15 1. c. Aradu. Curendu elu se casatori bine si Ministrulu culteloru si instruciunii rele din sclele romane nutrescu antipatie Din Parisu in acesta privintia inca nu avemu ci lu-conosciau, trebuiau s crda c e intre poporale patriotice, ci insisii domnii sciri, cci cabinetulu abi datdia de o sep- prin acestu circulariu provoca autoritile bimagiari, cari nu mai sciu alt'a, dectu s le- pre calea fericirii. Dar vermele stricai temana, dar din program'a noului Cabi- sericei nstre, ca vighiatorie asupra scleloru giferedie institutiuni si se esmita ordinatiuni era in anim'a lui. Lussulu si sburdrile " binetu, cei din ambele estreme nu potu de- confessionali romane, s eschida din tote contra a totu ce e dreptu, ba chiar si legale, duoi-trei ani lu-nimiciia. duce, dectu cele mai grele concesiuni f- scle de sub suprainspectiunea loru urmatriele Nainte cam cu patru septemanii se d prin cari apoi se revolte anim'a cetatienilor u crti romane : cute de liberalismu conservatismului! scoperira infricosiate abusuri in oficiu; ni 1) Elemente de geografia, pentru cls- ce-si versa sngele pentru aperarea patriei Am pot continua acosta paralela, dar remase de ctu a-si da dimisiunea din pos' si-si golescu pungile tragendu-si chiar bucredemu ca att'a ajunge, pentru d'a marca sile a II. si III. primrie, de Gr. Vladescu, catele de la gur'a prunciloru pentru a aco- Curendu dupa aceea insa f descoperitu al edit. 13, Bucuresci 1868, 8. caracterulu timpului de astadi. pecatu alu seu, multu mai cumplitu, care 2) Elemente de geograf'a fisica si poli- jeri spesele mpreunate cu missiunea statului. Tta lumea cu ochi ageri si ateniune rupse capuu de totu. Pre langa acestea in ce spiritu agideteptat, vede si sente, ca reactiunea tica etc. de M. Michaescu, edit. 3, Bucuresci Densulu er Cassariulu Asooiatiunei tatoriu contra nemagiariloru sunt scrise ckrde susu apsa si mpinge din respoteri asu- 1873, 8. mane naionali din Aradu. La inceputulu se 3) Istori'a Romaniloru din tempurile tile scolastice magiare ! pra liberalismului, si vede si sente, c liAcestea le sciu domnii magiari destulu temanei trecute comissiunea cercetatorie beralismulu, de muli ani coruptu si slabitu, cele mai vechie pana in dilele nstre etc. de de bine ; dar ca totu celu co pecatuesce con- rendu-i cass'a, carea se cuprindea intr'o ci nu este in stare a resiste oblu cu efeptu . de A. Treb. Laurianu, edit. 4, Bucuresci 1873. ticica a unei casse de pas tare din Aradu, 4) Atlante geograficu dupa Bonnefont tra drepturiloru omonimii, asi si ei vreu aci este cederea intielpta; ncercarea d'a data se aret, c acesta crticica esto fah[ s-si scuse pecatele prin preteste. salva prin concesiuni mcar sl numai o parte, etc. adaptatu pentru sclele romane din ordiStandu lucrulu astu-feliu noi nu intar- cata ! Banii se scsera si mancasera toti, ci nea M. S. Oarolu I. Domnulu Romaniloru, si partea mai essentiale din principiale sale. dimu a spune in faci'a lumei c aci nu se lucra interese cu totu peste 4000 fi! Curiosu si interesante este acestu pro- adausu de A. Treb. Laurianu etc. Paris-Bu- de altu ceva dectu curatu si de a dreptulu : Venerea trecuta se fece aretare la tribn cesu, mai vertosu candu elu fora nici o curesci 1868. naiulu criminale ; smbta sr'a urma ci 5) Manualu de geografia pentru teneri- 1) Domnii magiari mergu oblu s ni despoie contielegere comuna, se urma mai c in acede medilocele de cultura, cci numai contra rea nefericitului, carele inca in acalasi mo lai modu pretotindeni in Europa, unde mea romana, de I. Silviu Selagianu, Viena celoru lipsii de lumina se potu esserci ne- mentu si-fece capetu viotiei, impuscandu-se reactiunea st in lupta cu progresulu si libe- 1871, 8. unu pistolu prin capu. Se aducu ca motive, a eschiderii aces- dreptatiri ; 2) Pentru a netedi si preg ati caralismulu. Ruine a si daun'a porte-o cei rem lea acst'a , ei ambla dupa preteste de totu Cumca pre acesta cale, prin acesta pro- tor'a, c manualele de sub 1) 2) si 3) nu co- feliulu, ca la tempulu seu s se pta scus nain- in vitia ! cedere, reulu se va impedec in desvoltarea respundu pe deplinu stril faptece a Unga- tea lumei culte pentru loviturile ce vor s Eta istori'a tragica a unui casu de stri sa rapede, nu incape indoila; dar re elu ] riei, ba cuprindu chiar doctrine averse si asia de umanittii. catiuni moderne! prin intrebuintiarea loru in scle tenerimea Ga tote acestea nu pt a nu afla ludabile resolutiunea clubului nationale si este convin su acea tu organu, c tienut'a acestei partite multu pote contribui la opulu de regeneratiune, oo si-a facutu guverniulu de astadi de problema, firesce, dca acestu guverniu si cu maiotitatea sa din Dieta, ar fi faptorii corespundiatori pentru o opera attu de giganteca! Va s dica : aci intempinmu unu nou galimatias, cu cele mai desiuchiate deductiuni si in contra nstra, sl in contra ministeriului si partitei sale. Si tote acestea, pentru ca in urm'a urmeloru totu meritulu chiarificriloru intrevenite s-lu revindece lui Snyey! Att'a pentru asta data. delatur-se-va finalminte ? aost'a este greu de prevediutu, si aterna de la forte multe imprejurri. Ani dori ca onorabilii cetitori ai notri se tiena bine in vedere aceste desfasiurri ale nstre si atunci, candu vor vr se aduc o judecata asupra pasirei clubului deputailor u naionali, asupra pusetiunei ce lu facia de nou'a situatiune la noi, asupra manifestatiuniloru ce feceramu in fruntea numerului precedinte alu Albinei.
1 d e e t e r e n u l u ubli t o a U d e 1 0 a n i d e c a n d u n i a 8 t a t u 4 Z i l W l a 1 11 1

Ei dar corespundintii notri din Aradu ni spunu, c acest'a nu este uniculu casu, ma nici celu d'antaiu. Inceputulu cu descoperirea de defraadri grele s'a facutu intre unguri; au inse se vrme multe asemeni desco periri, dca cei dela potere vorn vre se vindece societatea de gangrena!" Da asia este; dca cei de la potere vor voi, apoi de buna sma ca va fi; r fora de Toi'a loru indesiertu noi am strigatu si am striga! Cei mari, cei de susu, prin alu loru essemplu ndrepta si strica pre cetatieni.

Programa noului Ca bine tu in Francia.

In siedinti 'a adunrii naionali din Verealia de sambat 'a trecuta, Bffet dede cetire irogramei noului cabinetu, alu crei pro;rame scurtu cuprinsu, dupa o depesia de aceeai dia este umatoriulu : Noulu guverniu alu Republicei va urma politica forte conservativa, ferita de ori-ce irovocatiune, dar si de ori-ce slbii une. f Poporatiunea onorabile, pacirica si laborisa a tierii, acea-ce iubesce ordinea, pt s iie convinsa, ck guverniulu o va aper de atacuri si de patime subversive. Republicanii sunt provocai, ca prin aderinti'a loru la o politica, ce singura este calificata d'a linisc tir'a, s de dovedi, oumca ordinea de astadi a luururiloru nu este necompatibile cu securitatea publica. P r e aceia, cari ar fi doritu o alta desle are constituionale patriotisinulu loru s-ii nduplece, a se mpreuna cu guverniulu pre sente, pentru aperarea principialoru de ordine ale conservrii sociali. Bvffet apeledia la brbaii moderai ai luturoru partiteleloru. Guverniulu va cascig respectu constitutiunei; dar elu nu se va face instrumenta nici unei rancori; elu va pstra o atitudine firma si reconciliante. Guverniulu va propune modificatiuni in egea de pressa; fiindu acesta lege votata, si itatulu de asiediu se va redica. Regimulu pentru unu timpu se dechiara sustien legea despre denumirea primari oru; dar se va nisui, ctu se pt, a face enumirile dintre consiliarii municipali. In fine adunarea nationale se provoca, prectu n'ar consent! cu acesta programa, a-si lechiar ne-aprobarea in data. * *

Starea scleloru romane poporali in comitatnlu Severinnlui, fostnln Regime ntu romano banaticu de granitia. in siedinti'a sa de smbta in 22 fauru Multe sunt relele si nevoile, ce din dia v. r fece unu aotu, adeveratu geuerosu si in dia se agramadescu pre capulu poporului nationale ; ea la cererea ilustrului nationostru din aceste prti, pentru d'a-lu amari nalistu A. Lupascu, cerere spriginita prin o pana in sufletu, inveninandu-i presentele si elocintia eminentissima a primului oratore periclitandu-i viitoriulu. Ori in care parte te romanu N. loanescu, acorda pe sm'a greu ntorci, nu vedi, si ori unde puni urechi'a morbosului d. Papiu llarianu, carele deja de nu audi chiar nemic'a de domne ajuta, de ctu unu timpu mai indelungatu se afla pentru numai cum tote si preste totu mergu din cura intr'unu institutu din Viena, unu ajureu in totu mai reu. Este pe aprpe de toriu anuale de cte 3000 lei n. pe timpu de desperatu. trei ani, pana adec va av dreptulu la pen Ne-amintindu asta data despre altele, siune. me voiu margini a vorbi despre sclele nstre Acestu votu alu Camerei romanesei, poporali, cari dupa deprolabil'a stare de considerandu persn'a de care se lucra, nu ar astadi a loru abia mai merita a se numi scole ! fi unu evenimentu de att'a importantia, Sub sistem a absolutistica militare, scdca propunerea nu intempin grele atacuri lele nstre, desi erau confessiunali, se ad# * din partea unoru deputai ca dd. O. Brateanu * ministrau de ctra autoritile politice-miIn siedinti'a Casei representative de si Esarcu, cari precandu pe d'o parte nu litari, cari la tta ocasiunea le visitau si conveneri, 12 1. c. sub presidiulu ordenariu, dupa voiau a sei de ceva merite in viti'a dlui Patrolau cu cea mai mare acuratetia ; de unde cele formali si presentarea de petitiuni ce piu, pe d'alta parte sustieneau dar fora apoi urm, ca colarii cercetatu scl'a reguse stramesera comissiunii de petitiuni dovedi, c diu Papiu ar av o stare de latu, ra invetiatorii poteau cu usiuretate 8000 de galbeni. urma ordinea de d i : continuarea desbaterii mplini chiamarea loru, nefiiindu impedecati Si asia numai prin o votare formale si speciali asupra proieptului de bugetu pro 1876. maioritate de 43 voturi contra 38 fu pri- de nimica; essamenele le essecutau parte -e* S'a votatu in acst'a siedintia, fora mandantii militari, mai multu romani de nadificulti, intregu bugetulu ministrului de mita propunerea. Onre genersei si naionalei maiori- ionalitate, parte directorii natiunali, cari culte si instruciune. Dintre pusetiunile vototu de o data pre timpulu ferieloru ineau tate insemnmu: 6000 fl. pentru redicarea t t i ! norme si prelegeri cu invetiatorii, indreptandu unei scole superiori de fete in Bpesta; 146.322 scderile observate cu ocasiunea essaminefl. pentrn edificie nue la universitate ; oru; destulu c sclele progresar Pe la midiloculu lui februariu a. c. st. 1200 fl. pentru ajutorarea studmtiloi u meseri; * ctu de bine spre multiamirea de comunu. n. unele foi strine, intre cari sl P. Lloyd* Centrele, si alu dreptei sl alu stngei, 90.000 fl. pentru museulu din Bpesta; 20.160 3peru cacst'a nime nu va cutes s nege. si P. Journal," sub titlu de naiv* aduser mmira programa cu aplause, estrem'a fl. pentru geleri'a de icne ; 13.000 fl. pentru Cum stmuore acuma cu sclele ?Stmu notitia, ce dupa noi, mai bine merita itanga si sl drept a monarchica in tcere. istitutulu meteorologiou; 21.000 fl. pentru din di in di totu mai reu! caracter8tic 'a de stupidu," prin carea academia musicale; 20.000 fl. pentru scrutrile * * Naltulu guvernu a aflatu de bine a precomitat. istorice, magiare; 5.000 fl. pentru publicarea spuneau lumii, c in Corniareva, * face sclele nstre in scole comunale si a le Severinului, colo in dosulu Meediei, cu ocaE adeveratu, c acesta precisata posi de isvore istorice magiare; 5000 fl. pentru bibliou sub ingrigirea sa. Acosta apuctura si siunea conscrierii alegetoriloru poporulu roHune a guverniului republicanu este peste teca academiei magiare ; 5000 fl. pentru secmesura nu este logica, nu este drpta din mai manu s'arfi dechiaratu, cumca la viitori'a aleIota mesur'a si ateptarea conservativa, si c iunea matemateca a academiei magiare si gere nu voru mai vota pentru deputatulu loru multe consideratiuui; dar totui ne-am multocmai de aceea, lumea sta uimita, cum de 4000 fl. pentru cea naturalista; 2500 fl. pende acum, diu generariu Traianu Doda, fiindu tiami, de sila bucurosu, sl ou acst'a, dca amu tang'a primi si se multiaml cu astfeliu de tru scriitorii magiari lipsii si 4000 fl ca rec nu a facutu nemic'a in folosulu lor u, ci ved c sclele progresdia celu pucinu cum rograina: ei, dar candu unu Gambetta, pe muneratiune pentru filologulu magiaru F . vor alege de deputatu pre MSa Imperatulu progresau pe timpulu militarismului. Vai toga totu foculu liberalismului seu, este con- Toldy !! insa s r vai, ce ruina naionala ni se Pentru scopuri besericesci s'au votatu iTranciscu losiful D3U mai pre susu de tote de unu patriotismu presenta in bietele scole acum'a! candu Noi, Redactiunea de la Albina, cermu si ouratu, si candu mprejurrile actu- 310.000 fl. r oa straordenariu s'a votatu sum'a ele sunt cu totulu prsite si negrigite, candu tindu notiti'a, ne-am miratu, cum cei-ce o Ji ceru cu intetire, intru interesulu patrio- de 68.544 fl. consiliele colari, nefiindu pretotindeni comUrma desbaterea asupra bugetului mi- publicar si incercara a face capitalu din ea, ismului renunciarea momentana la pre nu pricepur c dau celu mai ageru votu puse de omeni ai chiamrii, descoldia prunci Misiunile liberalismului, cine din capulu nistrului de miliii, vulgo honvedi. de blama ntregii politice si guvernri ma- cu gramad'a fara nici o causa b inecuventata P. Moritz, ca referine, reeomenda voicului potea s se indoisca, c sublimulu j jiare, manifestandu cumca poporulu celu neca- nu numai la timpulu descolrii si inscolarii ce \ttmbetla si cu ai sei vor aduce sacrificiulu tarea sumei de 6,244.831 fl. pentru minisgitu nu mai are incredere si nu mai pune se prescrise de lege, ci candu numai li vine icesariu, pentru d'a salva Bepublic'a, astadi teriulu de miliie, carea suma la 1871 a fost de 9,900.000 fl. dar carea se totu micsior in sperantia in nime pre lume, dectu singuru aminte, candu vedu, cum reporturile colare entica cu patri'a ? ! urm'a acoperirii trebuintieloru mai necessa- inca in Imperatulu ! Dar totui notiti'a ni s'a mai preste totu se facu numai in taina ctra In siedinti'a Casei representative de rie pentru armat'a patriei si in consecinti'a parutu pr prsta, ca s vrmu afla demnu d'a antistiele comunali; cci copiii abseni nu se mai silescu a veni la scola, si cari vinu din o reproduce si combate. 11 1. c. sub presidiulu ordenariu, dupa apesatriei stri finantiali. ile formali se presenta unele petitiuni ce De atunci ni sosir due rectificri si libera voia, inca nu suntu provediuti cu hrN. Iankovich propune, ca s se votedie istrametu comissiunii de petitiuni si se inca 400.000 fl. langa acesta suma pentru resp. desmintiri cu privintia la acea notitia, tia si crile colari necesari; si asia invelinta prin min. finantieloru unele proiepte pansionarea honvediloru din 1848 ori a ve- un'a do la Meedla, a l f a din insasi Gornia-reva. tiamentulu patimesce nespusu, netienendu-se ge. duveloru si orfaniloru acestora, cci honvedii Despre acestea ne tienemu indetorati a lu essaminele prescrise, si lipsind u ori-ce controla din partea autorittiloru colari, de Urma ordinea de di: continuarea des- din 48 au luptatu pentru aperarea si sustiene- pre scurtu conosciintia. imi speciali asupra proiectului de bugetu rea oonstitutiunii patriei !! Din Meedia, barbatu demnu de tta n- unde resulta c prin atta laitate si nepsare r75. crederea, oficiariu superiore, ni descopere c de scle la o mare parte din invetiatorii noC. Tisza face contra-propunerea, ca s Se votedia fora dificulti in bugetulu nu se discute acu asupra proieptului de re- nu numai in Gornia-reva, (o comuna de tri s'a datu ansa, de a specula negotiatorie cu peste 4000 suflete,) dar sl pre aiuri de unu scol'a, firesce dispunandu ei singuri de scla, inistrului de culte si instruciune: 446.270 solutiune presentatu de N. Iankovich. pentru universitatea din Bpesta ; 34.300 l. La votarea nominale, fiindu 243 de depu- timpu in cci, prin unii domni se respandesce dupa placulu loru, ra poporulu si respective intru institutulu pedagogicu alu candidai- tai absinti, cu 182 contra 31 de voturi se faim'a,cumca dlui generariu Doda, de la locu- cei ce se interesedia de scla, vedu cu ochii rile mai nalte s'ar fi opritu a mai primi man- si arta atari neregularitti si abusuri , rn de professori gimnasiali din Bpesta; irimesce contra-propunerea lui C. Tisza. 10.000 fl. pentru universitatea din Clusiu; E. Simnyi obieptdia c propuneri si datu de deputatu la diet'a viitria. Apoi fora ca insa s se ie in consideratiune S . 0 O O fl. pentru institutulu pedagogicu alu ontra-propuneri potu se presente in Dieta da, poporulu romanu, carele adra pre depu- de cine v a ; ba in lips'a cea mare de invetiaindidatiloru de profesori din Clusiu ; 190.000 numai deputaii; nefiindu inse C. Tisza actu- tatulu seu de astadi, la audiulu acelei faime, tori, nefiindu in apropiere nici unu institutu pentru politechaiculu din Bpesta; 39.640 fl. almente si deputatu n'a potutu face contra- de comunu respunde, c bine, dca Doda pedagogicu, de unde ar fi s sa invetiatori nu mai pate fi deputatulu nostru, dca impera- harnici de chiamarea loru astadi, trebue inatru institutulu de desomnu. propunere. La puatiunea 18.135 fl. pentru acaLa acestea inse respunde C. Tisza c elu tulu nu-lu mai lasv, apoi noi vom alege pre fine se taca si numai in anima s deplng trist'a srte a scolei si a poporului. Nu voiu imi'a de dreptu din Sibiiu," 6r. Ugron inter- a facutu propuuerea in numele ministeriului, naltiatulu lmperatu."

pela pe min. iustructiunii, o totu limb'a germana e limb'a propunerii la acesta academia Min. A. Trefort respunde, c astad limb'a propunerii este cea magiara si c in institutu se propaga spiritu patriotecu. I n urm'a acestui respunsu se vot sum'a din cestiune. Dupa aceea se votar 108.861 fl. pen tru gimnasie. L a acestu postu, O. Ugron interpela pe ministrulu instruciunii in caus'a subventiunii ce o primesce gimnasiulu romanu din Brasiovu de la guvernulu din Bucuresci. La acst'a respunde ministrulu instruciunii, c are cunoscintia de acesta causa, dar fiindu ea de o natura forte delieata nu afla oportunu s refere mai in detaiu, ci promite c-si va da nisuinti'a, ca se puna capetu acestei ab normitti. Se votar apoi fora dificulti: 316.000 fl. pentru sclele reali; 4000 fl. ca spese co muni pentru gimnasie; 800 fl. ca ajutoriu la foi'a pedadogica; 9225 fl. pentru sclele de moie; 152.752 fl. pentru institutele pedagogice do brbai; 10.C00 fl. ca spese comuni ale instituteloru din urma; 9000 fl. pentru cursurile supletorie de gimnastica; 15.250 fl. pentru institutulu pedagogicu de brbai din Buda si 8500 pentru celu de iemei; 80.000 fl. pentru indigentiele culturali ale poporului, din cari inse 50.000 fl. sunt de a se intrebu inti la pensiunarea invetiatoriloru. I. Schwarcz reflecta pe ministrulu in structiunii la ne-esactitatea dateloru statistice publicate oficialmente despre instruciune L a nvinuirile acestuia inse respunde minis trulu, c vin'a cade asupra organeloru inferi ori, cari naintar la locurile inalte aceste date oficialmente, cari date apoi ca atari sl fura intrebuintiate. Respunsulu ministrului fii primitu si cu ast'a siedinti'a se redica.

care de o parte, e oompusu din membri ce-su el deputai, si care de alta parte trebue se aiba ori si cum dreptulu de a present propuneri Siedinti'a se redica. * * In siedinti'a de smbta, 13 1. c. dupa cele formali s'a presentatu raportulu comissiunii de petitiuni si fora desbateri essentiali s'a primitu, avisandu-se respectivele petitiuni la concernintii minitri. Dupa acestea s'a desbatutu asupra mo dificatiuniloru ne-esentiali fcute de Tabl'a magnatiloru in proieptulu de lege catastrale, primindu-se aceste modificatiuni prelanga unele schimbri stilistice. S'au mai pertraptatu proieptele de lege asupra institutiuniloru de essecutori sl inmanuatori judecatoresci, fora de a se fi nascutu vr'o desbatere momentsa, cci propunerea lui D. Irnyi de a se terge cu totulu insti tutiunea essecutoriloru," s'a respunsu prin maioritate. Siedinti'a se redica.

Dar cine nn vede, c acst'a este o satira agera asupra acelora ce respandescu, cu tendintia celainica faim'a scornita de mai susu. Romanulu, in astfeliu de cauri nu este naivu," ci este pururi satiricu si ironicu. Din Cornia-reva de adreptulu, in numele tuturoru crturariloru ni scrie cea mai competinte persona, cumca la soirea respandita despre alegetorii de acolo in foile strine, toti s'au indignatu : fiindu c in intreg'a acea comuna nu essiste sufletu de romanu, crui s i fie trecutu prin minte, a se laped de adoratulu loru deputatu, generalulu Traianu Doda. Mai multe a atinge, mai de aprpe a descrie neruinarea respauditoriloru reutatiosi de faime false, tienemu de prisosu. Romanulu nici nu e prostii, si cu attu mai pucinu necredintiosu binefacetoriloru sei, filoru sei ilutri, resariti din sinulu seu propriu.

Camer'a Romniei libere,

Rectificare si desmintire.

11

Dieta Ungariei.

numi asta data numele nimenui, credindu ca atari si-yoru cunosce retacirea si celu puoinu in Ttoriu se voru ndrepta. Mi-permitu a aminti si aceea, c cu provintialisarea confiniului militariu au incetatu totalminte si scolele despre alocuria asia numite normali su triviali, sustienute de stepanirea de atunci, dara in loculu acestora nu s'au mai infiintiatu altele, de si dnii Inspectori jscolari guverniali la unele ocasiuni au promisu solenelu, c vor lucra cu neobosintia pentru infiintiarea de scoli reali in Bosvoiciu, Orsiova, Teregova. Pana astadi atari promissiuni remasera fara resultatu pentru noi, daca nu Tom privi de atare scl'a magiara ce audu ca s'a redieatu in Teregova firesce cu scopu de a ncerca si acolo magiarisarea. In a8tfeliu de mprejurri grele, fiindu attu de trista si deplorabile starea scoleloru nostre, interesulu santu alu justei nstre cause naionali cere, ca brbaii notri de specialitate, besericani si miren , crora le face pre anima inaintarea si prosperarea culturei nostre naionali, s nu intardia a ntreprinde si essecut cele necesarie, pentru de a scpa poporulu nostru din aceste prti de perirea prin remanerea lui in dereptu in cultura.
:

Insemnu inca aci si pentru dnii stepanitori, c se incete a ne asupri chiar si pe terenulu culturale si s se feresca a ee totu incerc se ne amagesca prin promissiuni vane, cci reu are sb urme, dca poporulu va ajunge a semti cutitulu sugrumtori ului insielatoriu. Almasianvl. Hemetea-Temesiana 28 fauru v. 1875 Onorata Redactiune ! Cta oiarlatanaria si ctu fariseismu s a comisu prin diu directore localu de scola alu nostru Nicolau Petrescu, facia cu invatiatoriulu Eftimin Vuia, se pt convinge onoratulu publicu romanu, dara si pr Venerabilulu ConBistoriu Aradanu, din urmatoriele: Dupa suspinderea invetiatoriului Vuia, totu prin intrigele susu amintitului preotu, veni subscrisulu ca invetiatoriu substituitu in Remetea, si ca atare functiondia dorere pana in momentulu de facia, dar dicu do -fBTe,- cci nici prin cugetu nu tni-ar fi treeutu a presupune atta ciarlatanarismu si obrasnicia, despre atare directoru localu, ce totodat e si preotu! Delocu in diu'a d'antaiu dupa venirea mea in comuna, m'a citatu parintele Petrescu la sine acas, unde aspru mi-demand, de feliu a nu me demite in eorrelatiune amicabila cu nime in satu, afaranumai cu Dsa, la din contra anienintiandu-me si pre mine cu suspensiune din postu. Nu multu dupa acst'a me constrinse a subscrie intr'o suplica, ce er a se substerne, pr venerabilului Consistoriu Aradanu contra invetiatoriului Vuia, 60 de individi fara soirea si nvoirea loru, fiindu de facia numai 7 ; alta data alta suplica totu in contra invetiatoriului Vuia cu 30 subscrieri, fiindu de facia numai 9. In diu'a ss. Rosalie, sub decursulu liturgiei, fara de a-i fi datu cea mai mica ansa, m'a lovitu cupumnulu in costa pe langa espresiunile de magarinprostu" si bou. E dreptu c acestu casu soandalosu se ener in Albina,' in urmarea c r e i a se ventil acestu scandaiu si la scaunulu protopopescu alu Temesiorii; Domnulu localu Directoru insa 8emtiendu acst 'a, m'a citatu la sine si pre langa vorbe amagitrie, dara si amenintiatrie, m'a induplecatu a-i d atestatu mintiunosu, de cea-ce me ciescu si juru pre Ddieu ! c m'a batutu ! Ce s mai dicu. Domnulu Petrescu, uitandu binele ce i-am facutu, de presentu tocmai asicrancenu si dusmanosu e in contra mea cum a fostu contra invetiatoriului Vuia, din causa c tractandu-me odat de dupa manier 'a sa, de bou, magariu, protn, in scla naintea tuturoru eleviloru, mai injurandu-me de tata si de mama, in celu mai ordenariu modu, m'a parasitu rbdarea si i -am aretatu usi'a ! t a multu stimate publicu, starea invetiatoriloru din Remetea; ta crescerea si caracterulu printelui Petrescu, ta meritele Dsale pentru crescere, si ta si peeatele invetiatoriului Vuia, pentru cari sufere de ani ou serman 'a-i familia. Binevoii, Domnule Redactore, a d publicitii aceste mrturisiri ale unui invetiatoriu mahnitu in pretiuit 'a nstra Albina," pentru ca si lumea romana, dar si pr Venerabilulu Consistoriu aradanu s aiba cunosciintia despre adeveru si ocasiuned 'a judec intre preotulu Petrescu si bieii invetiatorii persecutai Hin Remetea, si acst'a cu attu mai vertOBU, de ra-oe eu despretiuindu patrociniulu Domnului Petrescu, pe facia vinu a-mi
a 1

Este de doritu acst'a cu attu mai tare cu ctu procurarea de cri sen gura tece din Romnia libera este mpreunat cu multe greuti si speoialmente pretiulu e mai totu de a un'a duplu ; de aci apoi vine c noi nu ni pr potemu procura crti din Romnia si asi nu potemu fi in curinte cu produptele literarie de din colo de Carpati, r cet' est Beregsen, col t. Tiinisiu iu l. martiu 1875. de mare insemretate pentru cultur'a nostra Victorii Russu. (Respunsn colora pre cari. ii privesce.) peste totu. Mai muli colegi se adresar subscrisului cu prfes. in Clsiu. ntrebarea si respective provocarea, c dca a-si av din manualele Mesuiele metrice,' apoi sfe li tramitu cte unu essemplariu. Comitetulu parochialu romanu gr. or. Unora, prectu mi-a fost prin potintia, din Toraculu-mare, cu decisulu seu din 23 am satisfacutu ; celoralalti, ce mai dorescu a fauru a. c. st. v. luandu la cunosciintia ratioav acestu manualu, li dicu att'a : se bineoiniulu comitetului arangiatoriu alu balului voisca a se adres din nou su catra subtieuutu la 15/72 fauru a. c. in acosta comuna, in scrisulu, carele bucurosu este plecatu a face favoarea nou-edificandei biserice, si din acel a pofti tulu servitiu, tramitiendu acea carte constatnd venitu curatu de 130 fl. 44 cr. edata prin diu profesoru D. Pop din Blasiu, v. a. a esprimatu protocolarminte recuno pe langa solvirea posteriore potale, seu sciintia Domniloru arangiatori : Georgiu de adreptulu la autore. Suiciu, notariu comunale, Georgiu Rasia, doManualulu din cestiune in sine este forte cinte confes. si epitropului primariu Pavelu pra^ticu. in tocmai ca sl celelalte opuri pe- Negru, pentru zelulu si devotamentulu loru, dagogice de aceotasi d. profesoru edate, si manifestatu facia de biserica, pre langa care fiindu c legea tierci si autoritile superiori conformu acelui decisu, cu permisiunea Onode scolc curendu ne voru costringo s pro- rabilei Redactiuni, publicmu acelu ratiopunernu si eleviloru din sclele nostre aceste ciniu in totu cuprinsulu seu, esprimandu innue mesure, ar fi bine ca fie care invetiato- tr'un'a sl marinimosiloru contribuitori mulriu s-si procuredie curendu acestu manualu, tiamit'a nstra cea mai cordiala. pentru ca studiandu-lu s fimu gat'aa-lu pro Marinimo3ii contribuitori au fostu : 11. pune. Sa Diu Conite-supremu Iosifu Hertelmdy ou Fraii invetiatori, cari credu c ar pole 10 fl ; MSa Diu vice-comite Dniel Jnos cu scap si fara atari apese decte 5060 cr. 10 fl; K pusarevic'u Nie. cu 10 fl ; Cmits N. pentru asemenea manuale, uritu se insiala, 10 fl; Sch 'vert N. 10 fl ; magnific'a dna Kiss cci ctu ce vor observa autoritile nostre Ilonka 5 fl; Magn. D. Ki-s Elemr 5 fl; Dr. de scole c invetiatorii nu voiescu singuri a Bernt, medicu 5 fl; OstoiciuArs. 5 f l ; Marcu studia manualulu Mesure metrice.," pre atari Kohn 5 fl; Negron Crist. 4 fl; Suvic'n Dem. de buna sma ii vor sili s studiedie, ca 5 fl; Geiger Eman. 3 fl; Kroly Kai. 3 fl; cum: ii vor pofti la o scla pre toti unde vor Goldberg 3 fl; Pet.ovici-i N. 3 fi; Hrrs N. 3 av s petrca 67 dilei si asia - - in locu se fl ; Radocsay 3 fl ; Tempea P . preotu 3 fl ; fie datu 5060 cr. pentru acelu manualu si Mircoviciu D. 3 fl; 6 n'cii G. notariu, 3 fl; G. se-lu fie studiatu singuri, pt chiar mai Rasia, docinte 3 fl; Nmety Elisab. 3 fl; Nmuli colegi vecini, vor spes cte 1020 fl. mety I. 3 fl ; Ginfeld Leop. 3 fl; H.ber Mart. La diu protopopu alu Timisiori Mele- 3 fl; Pau Ant. 3 fl ; Flacher Herrn. 3 fl : Iulitiu Dreghiciu inca se afla asemenea manuale an a Nmely 3 f l ; Secos'ami Io3. jude, 3 fl; edate de DSa, aceste sunt bune pentru co- Secosiam Ionu 3 fl ; Albu Geor. 3 fl; Ditna lari, fiindu tt pre scurtu esplicatrie. Aless. notariu, 3 fl; Popetii Pav. 3 fl ; Misubsrie aceste descoperiri naintea martoriloru, rogandu a mi se publica si numele. Ca martori rogati: Demetrin Buibasiu mp. Dusianu Isacovicin mp. candidatu notariu ; invetiatoriu substit. Chintin, mp. parochu.
1

Multiamita publica.

Emer. Andreescu
invetiatoriu.

Aradu, 3/15 martiu 1875. (Respunsu la provocare.) Desluc seu pn scurtu, cumca corespundinti'a din Alfld" despre balulu tienutu in otelulu dela Crucea Alba,' la care nu se joc nici unu micutiu csrds,purcede dela, seu mai dreptu dicendu inspirata prin gur'a unui membru din comitetulu arangiatoriu;aost'a a spus'o fara reserva chiar Redactorele acelui diuariu nu numai mie ci sl altor'a, numindu si pre dragalasiulu de romanusiu inspiratoriu. De altmiutre mcar c in comitetulu arangiatoriu afara de dd. ce se aflara superati si puser ntrebarea, au mai fost inca si alii vre-o siesse, cari insa cum vedu, nu subscrisera reflesiunea demintiatria, totui din respecte personali nu aflu consultu a d numele scrietoriului de Ia Alfld," dar ntrebai, cci vi se va spune de securu cine este! Probu.
1

Avisu.
Adresandu-se ctra subscrisulu mai muli amici si cunoscui, ca si li tramitu dela cutare librariu de aici anumite cri romanesci, dar ne-aveudueu timpu disponibile, pentru de a pot satisface tuturoru recercriloru des! plinescu cu tta plcerea totu ce mi e possibile am onrea a avis pre toti dnii ce dorescu a-si procur de aici crti romanesci, cu deosebire scolastice fie ele edate aci ori altu-unde s binevoisca a se adres de a dreptulu la librar iulu-compactore Qeorgiu Hantiu, Ci> siu (Bei-Kirly uteza 567,) cci in bolt'a acestui-a se afla : abecedaria, gramatice, dictionaria, aritmetice, geografie biblice si naturali, fisice, economie, c-ilendarie, cri de rogatiune, tabele de prete, mape etc., cte aprur in monarchi a austro-ungara. Tote de acestea se potu precur de la sus atiusulu librariu per Nachname" cu pretiulu statoritu prin auctori. Subscrisulu anuncia inca cu asta ocasiune c cu essemplarie din opusculu seu <SWpinele silvelorv, poesia si prosa, Carsrvhe 1875, 116pag." este promptu a tramite ori unde 54 cr. essemplariulu cu porto cu totu. Cererile in asta privintia s se facaprin avisu potale" la adres'a subscrisului. Nu potu aci poi s nu observu, c pentru noi romanii de prin aceste pri ar fi forte de doritu, dca fraii de preste carpati, auctori, editori si librari, ar binevoi a ni face mai accessibili productele loru literarie, tramitiendu si pre la librarii mai nsemnai din Clusiu, Gherla, Naseudu, Satumare, Oradea-mare, Aradu, Timisira, Lugosiu etc. essemplarie din opurile aprute, pentru de a ne pot mai usioru informa si noi attu in privinti'a meritului intrinsecu alu operiloru, ctu si in privinti'a pretiului loru de vendiare.

hailoviciu G. parochu 3 fl; He, manu Abel. 3 fl ; Arsenovicin Pter 2 fl; Grosmann Klm. 2 fl; Weist Oskr 2 fl; Adler K. 2 fl; Fr. Polinger 2 l ; Ste'ner Leop. 2 fl; Fraii Fisesianu 2 fl; Tabacoviciu Gust. proto-notariu, 1 fl; And-sy Mih. 1 fl; Loga Traianu 1 fl; Maisz Antal 1 fl; Magos Antal 1 fl; Risticiu Pter 1 fl; Sav'cs Stefanu 1 fl; Georgieviciu Stef. T"fl; Pap Petru 1 fl ; Trencsny I. parochu 1 fl ; Dr. Uolacovics i fl ; Veduva Kleiszner 1 fl; Gold N. 1 fl; Kkm N. 1 fl; Grnfeld Filip 1 fl; Christu 1 fl; Si.id'er N. 1 fl; Ios. Bejerle'm l fl ; Zimmer Car. 1 fl; Pcp Pav. 1 fl; Fuchs Pav. 1 fl; Cirisianu Tod. 1 fl; Anuica Georgie 1 fl; Zeicu 1. 1 fl; NegruPa,?. 1 fl; Iov. O astei u 1 fl; Checi N. 1 fl; Riata Gyukits 1 fl; Slefanoviciu G. l f l ; Wolf Klein 1 fl; Bernard Abel. 1 fl; Ign. Klein 1 fl; Oppert G. 50 cr. Sum'a venitului intregu: 202 fl. 50 cr. v. a. S'au spesatu conformu duseloru 72 fl. 6 cr. v. a. Au remasu deci venitu curatu 130 fl. 44 cr. v. a. care urna Epitropi'a Pentru ocuparea postului de Invetiatoriu parochiala cu acea ocasiune a sl primit'o la in comun'a Ciorda, Protopresbiteratulu Bimanele ei. Demetrin Marcoviciu mp. Paulu Tempea mp. sericei-albe, comitatulu Carasiu, se deschide parochu si presiedinte preotu si not. co- concursu de siesse septemani. Emolumintele sun , in banigat'a 3401 comitetului paroch. mit. parochialu. 2 juguri de pamen ,u ara toriu; 3 orgii de lemne pentru invetiatoriu, 5 orgie de paie pontra; incalditulu scolei; in fiuo cuartiru liberu, nou; (Urmare.) edifioatu. Doritorii de a ocup acestu postu inB. P r e m i u Z a p p a. Conformu decisionei luata in sessionea vetiatorescu, au a-ai tramite recursele, inannului 1874, se publica concurau pentru cea atruate cu tote documentele ce se prescriu id mai bona traducere d'm Titu-Liviu, libru stat. org. bes., adresate comitetului parochialu, XXIV, cap. 21 pona la 36 inclusivu, cu con- ctra p. on. d. Protodresbiteru : Iosifu Poi* viciu in Iam.JJe odat recurenii sunt pofli ditionile urmatorie: 1. Traductionea va fi intr'una limba ro- nainte de alegere a ae aret in s. biserica li manesca, ctu se pote de curata si de elegante, vre o domineca seu serbatore. Ciorda, 18 ian. 1875. cautandu a se reproduce in traducere calitComitetulu parochialu, ile auctoriului tradussu. Traducutorii sunt detori a d note criin oo'ntielegere cu P . on. d. Protopreitice asupr'a differiteloru lectioni alle locuri- biteru tractuale. 2-3 j loru obscure d'in testu, curau si note esplicaPentru ocuparea postului invetiatorescu I tive asupr'a terminiloru technici si numeloru la scl'a confesiunala gr. or. romana din co-1 proprii carii occurru in testulu auctoriului. 2. Manuscriptele venite mai tardiu de mun'a Cebza, in comitatulu Torontalu, pro- j 15 Augustu 1875 nu se voru lu in conside- topopiatulu Ciacovei, au deschide conoura] cu terminu de siesse septemani de la prim'aI ratione. | 3. Manuscriptele voru fi scrisse ctu se publicare. pote de correctu si legibile, inse nu de man'a Emolumentele s u n t : 340 fl. v. a. salariu] traductoriului, ci de alt'a strina, beneoosute anualu, 4'/a jugere de pamentu aratoriq, 4 | intr'unu fasciculu si paginate. In fruntea ma- orgie de lemne, 6 orgie de paie pentru incal-'j nuscriptului se va scrie una devisa in veri ce direa sclei si cortelu liberu, cu gradina dej limba si totu cu mana strina. Pre longa ma legumi. j nu8criptu se va allatur si una scrissore nConcurenii au a-si tramite recursele,] chisa cu sigiliu fura initialile auctoriului,- instruate in sensulu statutului organicu bis,! adre8sata preaiedentelui societatei academice adresate,comitetului parochialu, ctra si portandu in afora devia'a manuscriptului admni8tratore protopop. Alesandru PopoviciuM scrissa totu cu mana strina, ero in intru nu- in Fizes, post'a ultima Knigsgnaden. 1 mele auctoriului traductionei. Cebza, in 15 fauru 1875. J 4. Manuscriptele se voru censur si juIn co'ntielegere cu diu adm. protop. ] dec de sectionea filologica, care va propune Comitetulu parochialu. 1 societatei, in siedintia plenaria, adoptarea 2 3
1 a e

acellui-a d'intre operate care va merit premiulu deatinatu pentru aceste lucrri. 5. Manuscriptele nepremiate as von pstr inarchivulu societatei pona ce ee vorn reclam de auctorii loru, alle croru nome remanu neconnoscute, fiendu co plicurile ce le voru coprende nu se voru deschide. 6. Premiulu pentru cea mai bona traducere de 20 pagine va fi de lei noui 120. 7. Cellu ce va obtiu premiulu ca cella mai tscellente traductoriu allu celloru 20 de pagine de care e vorb'a in artioulii precedeni, va fi insarcinatu de societate a face traductionea auctoriului intregu cu premiulu fissatu de lei noui 120 pentru fia-care 20 pagine. 8. Traductoriulu aatu-feliu insarcinatu de societate va fi detoriu a urma lucrarea cu acea-aai diligentia, essactitate, elegantia si puritate de limba cu care a facutu ai prob'a premiata. Ellu va fi detoriu a d pre fia-care annu cte 200 pagine de traducere d'in editionea luata de norma. 9. Traductionea ae va essamina de sectionea filologica a societatei, ai aflandu-se conforma conditiouiloru de mai susu ae va d la typariu, ero traductoriului ae va respunde remunerationea covenita. La oaau inse candu traductionea n'sr correspunde conditioniloru stabilite, ea se va tramitte auctoriului cu observationile fcute de sectionea filologica ai invitatione de t amend. 10. Candu traductoriulu, d'in ori ce causa, n'ar mai continua lucrarea, atunci se va publica d'in nou concurau de proba in conditionile de mai susu. 11. Auctoriulu elassieu care trece pete 500 pagine se va imparti intre mai muli concurrenti ce voru oscei Ic la concurau. 12. Typarirea auctoriului tradussu se va face de societate in 100 essemplare for matu in octavu ordinariu, ou littere garmond ai pre charteia alba curata, dupo unu modellu allessu de societate. Formatulu adoptatu, litterele ai chartei'a approbate voru servi pentru toti auctorii tradussi si tiprii cu spesele societatei, Pretiulu unui essemplariu scosiu Ia vendiare se va defige in reportu ou spesele fcute cu traducerea si typarirea lui, aaia ca d'in vendiarea primei editioni se eaaa si ae se incas8edie cu procentele loru toti banii diapenai cu acesta editiono. 13. Traductorii opereloru promite de societate sunt liberi a acote una a du'a editione d'in traductionea fcuta de densii, inse numai dupo trecerea antiei editione facutu de societate, ei remanu proprietari pre traductionile loru 14. Candu societatea va afl de covieu tia a face una noua traductione d'in unu auo* toriu dej tradussu si publicatu cu spesele e; ea va fi libera a procede la acesta-a fora o antiulu traductoriu se aiba dreptulu de a s oppune. (Va urm.

Publicatiuni lacsahiii. Concurse:

Societatea academica romana,

dlil

In tiporgrafi'a lui Emericu Bartalits

Redactoru respundietoriu Vincentiu BabOSD-