CAPITOLUL III TEHNICI DE LABORATOR DESTINATE INVESTIGAIILOR CRIMINALISTICE

Seciunea I Mijloace tehnico-tiinifice folosite in cercetarea la faa locului 1. Genera i!a!i "ri#in$ cerce!area Cercetarea la fa
a %a!a &cu ui ta locului reprezinta unul din actele initiale de urmarire penala, cu rezonanta in ansamblul preocuparilor consacrate solutionarii unei cauze penale, ce presupune cunoasterea imediata, directa si completa a locului in care s-a comis infractiunea sau actul infractional si la autorul acestuia.

'. Tru(e e cri)ina i(!ice

Trusele criminalistice universale dispun de un instrumentar divers, cu ajutorul caruia se pot efectua principalele operaiuni de cercetare la faa locului, imparit in mai multe compartimente, dintre care distingem: destinat descoperirii, fixarii i ridicarii urmelor de maini, de picioare, de dini, de instrumente de spargere .a., din care fac parte: substane pulverulente, pensule din par de veveria sau din pene de stru, pensula magnetica, pulverizatoare sau spray-uri pentru relevarea urmelor latente, pulverizatorul cu iod, etc.

'.1. Tru(e e cri)ina i(!ice uni#er(a e. 2.1.1. Compartimentul traseologic

.!. . Compartimentul pentru executarea masuratorilor i marcarea obiectelor principale, precum i a zonei cercetate, compus din ruleta, banda metrica, imparita in segmente de !" cm, colorate alternativ alb-negru, jetoane numerotate de la ! la !", prevazute cu suporturi de fixare, creta forestiera.
Compartimentul necesar executarii desenelor i schiei locului faptei, coninand rigla gradata, busola, $artie milimetrica, $artie de calc, diverse creioane colorate, ablon tip pentru lucrul pe $arta etc.

.!.#.

'.'. Tru(e e cri)ina i(!ice ("ecia i*a!e+

Trusa pentru testarea stupefiantelor, in care se gasesc tuburi cu reactivi ce permit identificarea unor substane stupefiante, printre care $ai, marijuana, %.&.'., substane din grupa opiaceelor, amfetaminelor etc.

2.2.1.

. . . Trusa pentru marcarea unor obiecte cu substane fluorescente sau c$imice, in scopul prevenirii sau descoperirii unor infraciuni. (recvent, se folosete in descoperirea sustragerilor. 'e asemenea, poate fi folosita in surprinderea in flagrant i in infraciuni de genul luarii de mita, antajului .a.
Trusa pentru re elarea urmelor papilare latente cu radiaie de tip laser, portabila i astfel conceputa incat sa asigure atat descoperirea urmelor, cat i fixarea lor fotografica, in condiii de mare acuratee.

. .#. . .).

!lte categorii de truse cu destinatie speciala, um ar fi cele pentru identificarea cadavrelor neidentificate, cele pentru cercetarea falsurilor in inscrisuri etc.

,. La-&ra!&are e cri)ina i(!ice )&-i e

in cazul unor infraciuni cu pericol social ridicat, este nevoie de o gama mai larga de mijloace te$nice criminalistice. +nitaile de poliie i ale parc$etului au la dispoziie laboratoare criminalistice mobile, instalate pe autove$icule de diverse tipuri. ,n ipoteza necesitaii efectuarii unor cercetari in locuri greu accesibile -muni, paduri, lacuri, in porturi sau in raza acestora etc.., laboratoarele criminalistice mobile pot fi instalate pe elicoptere, nave ori alupe.

*entru efectuarea unor investigaii complete la faa locului, mai ales

Seciunea a II.a "aboratoarele criminalistice# principalele tehnici i metode de in 1. Me!&$e $e e/a)inare )icr&(c&"ica

estigare

1.1. E/a)inarea &"!ica. /area majoritate a investigaiilor criminalistice de laborator impun folosirea de metode sau mijloace te$nico-tiinifice necesare atat vizualizarii sau revelarii unor detalii caracteristice, pe baza carora se poate desfaura procesul de identificare a persoanelor i obiectelor, cat i efectuarii determinarilor calitative i cantitative.

!.!.!. "upa. %upa este cel mai simplu instrument optic de marit care nu trebuie sa lipseasca din nici o trusa sau laborator de criminalistica. *rincipalele categorii de lupe utilizate in criminalistica sunt: lupele simple, formate dintr-o singura lentila convergenta i lupele compuse, alcatuite dintr-un sistem convergent de lentile .a. !.!. .
identificare. Tipuri de microscoape optice folosite in laboratoarele criminalistice Microscopul optic. /icroscopul este un instrument optic, de cercetare, fara de care nu poate fi conceputa examinarea urmelor i nici desfaurarea procesului de

!.!. .!. !.!. . . 1.'.

0laturi de microscopul clasic de cercetare, stereomicroscopul are o larga utilizate in examinarea optica a mijloacelor materiale de proba, el permiand examinarea in relief a suprafeei obiectului. /icroscopul comparator are sistemul optic alcatuit din doua obiective i un singur ocular, imparit in doua campuri. ,maginile celor doua obiecte de comparat, obinute prin intermediul obiectivelor, sunt alaturate printr-un sistem de prisme in ocularul microscopului, compararea realizandu-se prin stabilirea continuitaii liniare. deosebit de

$tereomicroscopul

Microscopul comparator.

Micr&(c&a"e e e ec!r&nice. 0profundarea investigaiilor destinate relevarii unor detalii sau elemente caracteristice fine, practic invizibile prin microscopia optica, a facut necesara introducerea i in criminalistica a te$nicilor moderne de vizualizare, de tipul microscoapelor electronice.

'intre acestea, in cercetarile criminalistice de laborator cel mai adesea sunt folosite primele doua tipuri de microscoape. 0stfel: !. .!. Microscopul electronic prin transmisie. /icroscoapele din aceasta categorie permit vizualizarea structurilor interne, prin intermediul electronilor transmii prin structuri subiri ale probelor.
Microscopul electronic cu baleiaj %&scanning&'. 1ste o te$nica socotita complementara microscopiei electronice prin transmisie, care s-a dovedit, in ultimul timp, deosebit de valoroasa in investigaiile criminalistice de laborator. ,n expertiza unor urme fiziologice -sperma, saliva., a firului de par, precum i a urmelor de afumare, tipice tragerilor cu armele de foc, se pare ca ea va deveni de neinlocuit.

!. . .

'. Me!&$e $e ana i*a ("ec!ra a

'.1. N&iuni in!r&$uc!i#e. ,nvestigarea criminalistica de laborator reclama frecvente examinari destinate determinarii calitative i cantitative a elementelor c$imice ce intra in compoziia unor probe materiale sau urme de diverse materii, descoperite in campul infracional, in vederea identificarii ori stabilirii provenienei lor.

Avantajele analizelor spectrale, in diversele lor variante, aa cum se folosesc in cercetarile criminalistice, sunt multiple. ,n esena, trebuie reinute urmatoarele: a. c.
0naliza spectroc$imica se caracterizeaza prin precizie, sensibilitate i rapiditate.

-. *entru efectuarea ei nu sunt necesare cantitai mari de substana, uneori fiind suficiente cantitai infime, de genul celor intalnite in microurme.
0naliza spectrala este indispensabila in numeroase domenii ale criminalisticii, cum ar fi cercetarea urmelor-materie -organica sau anorganica. sau a resturilor de materiale intalnite, spre pilda, in incendii, accidente de circulaie, in cercetarea urmelor tragerilor cu armele de foc, a falsurilor, etc.

'.'.

Ana i*a ("ec!ra a "rin e)i(ie care (er#e0!e a+

2.2.1. (eterminarile calitati e presupun identificarea unuia sau mai multor elemente c$imice aflate in amestec. 2.2.2. (eterminarile cantitati e sunt destinate stabilirii concentraiei unui element dintr-o proba, in funcie de intensitatea radiaiei spectrale emise de atomii lui.
a "rin a-(&r-ie. 0naliza spectrala prin absorbie este o metoda caracterizata printr-un inalt grad de sensibilitate, deseori superior analizei spectrale prin emisie i indispensabila in analiza lic$idelor -organice sau anorganice., a corpurilor amorfe, a cristalelor sau a unor probe ce conin peste trei elemente c$imice care se manifesta in aceeai regiune a spectrului. tie, &pectrofotometria in radiatii infrarosii -investigarea urmelor-materie de tipul urmelor de produse petroliere, cosmetice, vopsele etc.. 2 &pectrometria de masa -investigarea compusilor de natura toxicologica , urmelor biologice etc.. 2 &prectoscopia de absorbtie atomica -investigarea urmelor de metale, textile, sol etc..

'.,. Ana i*a ("ec!ra

2.).1. *ariante ale anali+ei spectrale prin absor ,. Me!&$e cr&)a!&1ra%ice

,.1. ,.'. ,.,.

A("ec!e 1enera e. *rintre metodele fizico-c$imice moderne analitice, adaptate necesitailor de examinare criminalistica a urmelor sau mijloacelor materiale de proba, un loc important il dein, in prezent, i metodele cromatografice. /etodele analitice destinate unor determinari de ordin calitativ i cantitativ beneficiaza de avantajele cromatografiei, in sensul ca ea permite separarea sau fracionarea unor amestecuri complexe. Cr&)a!&1ra%ia in (!ra! (u-ire. 0ceasta metoda consta in separarea amestecului pe o placa de sticla, acoperita cu un strat subire de absorbant -silicagel, alumina, silice .a.., care absoarbe prin capilaritate componenii probei, transportai de solveni -faza mobila. i repartizai direct pe suprafaa fazei staionare. Cr&)a!&1ra%ia in %a*a 1a*&a(a 21a*cr&)a!&1ra%ia3. +na dintre cele mai moderne i valoroase metode de separare intalnite in practica laboratoarelor de specialitate este gazcromatografia. *rocedeul este destul de laborios, el presupunand transformarea componentelor probei in gaze sau vapori, care sunt transportai de un gaz inert printr-o coloana cromatografica.

4. A !e )e!&$e %i*ic&.c5i)ice $e e/a)inare

a. 1xaminarea prin luminescena se inscrie printre metodele utilizate curent in cercetarile criminalistice, uneori c$iar la faa locului, datorita simplitaii, rapiditaii i sensibilitaii sale. +tilitatea metodei rezida i in faptul ca necesita cantitai sau concentraii foarte mici de substana. 0naliza prin activare face parte dintre cele mai moderne metode de cercetare, fiind caracterizata atat printr-o sensibilitate deosebita, cat i printr-o precizie superioara altor metode analitice. ,n plus, ea are avantajul de a fi o metoda nedistructiva, la fel ca i in cazul difraciei de raze 3. /etoda consta in iradierea cu neutroni a probei sau substantelor cercetate. Componentele c$imice care alcatuiesc proba devin radioactive, daca au avut atomi stabili.

4.1. Ana i*a "rin u)ine(cen

4.'. Ana i*a "rin ac!i#are cu neu!r&ni.

6. Me!&$e c&)-ina!e )&$erne $e ana i*a Trendul ascendent al criminalitaii din ultimele decenii i, mai ales, gradul deosebit de periculozitate al unor infraciuni de genul traficului de droguri sau al terorismului a impus gasirea unor metode te$nice performante de analiza a urmelor acestor fapte. ,n special laboratoarele din &tatele +nite i din 1uropa de 4est au in inceput, dupa anul """, sa aplice frecvent aceste te$nici.
'intre te$nicile combinate moderne aplicate in investigaiile criminalistice menionam:

6.1.

Acce era!&r circu ar $e "ar!icu e 2c7c &!r&n3 )a(("ec!r&)e!ric 2ICR.MS3. &erve(!e a $e!er)inari ("ec!ra e )ai "reci(e (i )ai (i1ure.

5. . Ga*cr&)a!&1ra% 8 )a(("ec!r&)e!ru )inia!ura 2GC.MS3. &istemul permite detectarea i analiza de microurme, indiferent de starea de agregare -solida, lic$ida sau gazoasa.. 5.#. S"ec!r&)e!ru $e )a(a cu a(er. &istemul permite de la analize de microurme la analize de urme de genul firului de par.
9. Si(!e)e )&$erne $e $e!ec!are 0i i$en!i%icare a a1eni &r -i&c5i)ici and in vedere ca in prezent toate arile civilizate, dar in primul rand &+0, nu ii pun intrebarea 6daca va avea loc un nou atac terorist impotriva lor6, ci cand i unde se va produce acesta, laboratoarele de specialitate cum sunt 6&andia6 i 6%ivermore6 din &tatele +nite lucreaza in ritm accelerat pentru a pune la punct noi te$nologii de prevenire i combatere a aciunilor teroriste.

0v

7.!. 7. . 7.#. 7.).

Microlaboratorul chimic pentru detectarea ga+elor. 1ste capabil sa identifice simultan sute de lichide si ga+e. -olosirea roboticii i a sistemelor inteligente.
agenilor bioc$imici, precum i neutralizarii acestora2 incriptare. 1ste vorba de te$nici de ultima ora, care servesc atat la depistarea agenilor bioc$imici posibil a fi folosii in acte de terorism, dar i la analize c$imice destinate urmelor-materie, a unor categorii de substane toxice. 'estinate, in primul rand, combaterii actelor teroriste, te$nicile sau sistemele menionate asigura, pe langa o precizie mare in determinarile bioc$imice i o reducere semnificativa a timpului in care pot fi realizate investigaiile de laborator necesare in multe cauze penale. &istemul este destinat detectarii explozibililor -inclusiv a celor plasai sub apa., a narcoticelor i

$istemele microcomputeri+ate i chip-urile de (e+ oltarea nano-tehnologiei.

CAPITOLUL IV :OTOGRA:IA ;UDICIARA

Seciunea I Consideraii pri ind rolul fotografiei judiciare in in 1. A("ec!e in!r&$uc!i#e Fotografia judiciara deine o poziie particulara bine conturata in ansamblul investigaiilor criminalistice. 0daptarea te$nicii fotografice la specificul procesului judiciar a reprezentat, indiscutabil, o necesitate obiectiva. 'e la inceputurile conturarii Criminalisticii ca tiina de sine statatoare, autorii de specialitate i, firete, juritii practicieni devin tot mai convini de utilitatea fotografiei in activitatea justiiei.
0stazi, alaturi de fotografia devenita clasica, se apeleaza la te$nicile de fotografiere digitala, ca i la inregistrarile video.

estigarea infraciunilor

'. R& u %&!&1ra%iei <u$iciare 0i a inre1i(!rari &r #i$e& in in#e(!i1area in%raciuni &r
'.1. Princi"a e e a#an!a<e a e %&!&1ra%iei <u$iciare. 8olul fotografiei in activitatea organelor judiciare este astazi unanim recunoscut, marea majoritate a autorilor de specialitate i a practicienilor fiind de acord ca 6fotografia sta la baza majoritaii activitailor specifice criminalistice6, indiferent daca acestea se desfaoara pe teren sau in laborator.

a. c.

-idelitatea in fixarea i redarea imaginii locului faptei, a urmelor infraciunii, a rezultatelor diverselor cercetari criminalistice de laborator, atat in radiaii vizibile cat i invizibile.

-. .biecti itatea in pre+entarea datelor obinute prin mijloace criminalistice, fixate prin intermediul fotografiei asupra faptei i persoanei infractorului.
/apiditatea i relati a simplitate de executare a fotografiilor, ceea ce permite urgentarea anc$etei i, de aici, rezolvarea operativa a cazului.

$. E#i$en!a "r&-a!&rie a %&!&1ra%iei este un avantaj pentru clarificarea multor cauze judiciare e. In% uen!a "(i5& &1ica pe care o poate avea asupra invinuitului sau inculpatului

. .

Par!icu ari!a!ea )e!&$e &r %&!&1ra%ice a" ica!e in#e(!i1atiilor judiciare

(otografia judiciara constituie un ansamblu de procedee tehnico-stiintifice, necesare investigarii, fixarii si redarii rezultatelor cercetarilor
criminalistice, sub forma imaginilor fotografice.

(otografia judiciara se imparte in 2 mari categorii: fotografia operativa si fotografia judiciara de examinare. In prima categorie se includ
fotografiile executate la locul faptei. Din a 2a categorie fac parte fotografiile executate in laboratoarele criminalistice.

Seciunea a II.a -otografia judiciara operati (otografia judiciar

1. Pr&ce$ee $e %&!&1ra%iere a %aa &cu ui

a cu caracter operativ - executata cu prilejul cercetarii locului faptei sau in imprejurari similare - de catre c$iar organele de urmarire penala, in primul rand de catre poliie, se inscrie printre procedeele importante de fixare a rezultatelor cercetarii, reprezentand un auxiliar preios al procesului-verbal. ,n cazurile deosebite, cum sunt omorul, accidentele rutiere, navale, aeriene, incendiile, exploziile soldate cu victime omeneti, tal$ariile .a. cercetarea la faa locului nu mai poate fi conceputa fara executarea de fotografi, carora li se adauga inregistrari video analogice sau digitale.

!.!. :&!&1ra%ia $e &rien!are. (otografia de orientare servete la fixarea imaginii intregului loc al faptei, intr-un ansamblu de puncte de reper sau de orientare, de natura sa permita identificarea zonei in care s-a savarit infraciunea, ori a avut loc un eveniment cu implicaii juridice. 9fera o anumita imagine asupra raportului dintre locul propriu-zis al faptei si zona inconjuratoare. !. .
:&!&1ra%ia.(c5ia. (otografia-sc$ia este destinata redarii, in exclusivitate, a intregului loc al faptei, cu tot ce are el mai caracteristic. Cuprinde mai multe variante:

1.2.1. -otografia-schia unitara, in care este redata totalitatea locului faptei intr-un singur cadru.
-otografia-schita panoramica, este o alternativa la redarea unitara a locului faptei, in ipoteza in care acesta ocupa o suprafaa mare, imposibil de redat intr-o singura fotografie. *oate fi: liniara -aparatul se deplaseaza paralel cu locul faptei. sau circulara -este realizata prin luarea de imagini prin rotirea aparatului situat intr-un pct de statie central..

1.2.2. 1.2.).

-otografia schia pe sectoare presupune redarea pe poriuni a locului faptei, in condiii similare de iluminare, cu acelai obiectiv i la aceeai scara. -otografia schia incruciata se executa cu aparatul situat succesiv in puncte diferite sau diametral opuse, in scopul inlaturarii dintr-o imagine a asa-numitelor zone oarbe.

1.2.0. 1.,. 1.4.

:&!&1ra%ia &-iec!e &r "rinci"a e. /odalitatea de fotografiere a obiectelor principale consta in fixarea imaginilor acelor obiecte care sunt in legatura sau care reflecta urmele i consecinele faptei infracionale. 'in categoria menionata pot face parte corpul victimei unei omucideri, armele i instrumentele folosite la savarirea infraciunii, obiectele purtatoare de urme, etc. &e executa, de regula, in faza statica a cercetarii la fata locului. (iecare obiect trebuie fotografiat astfel incat imaginea sa redea elementele si detaliile sale caracteristice de identificare. %anga obiectele principale se aseaza o unitate de masura, pt aprecierea dimensiunilor si a distantelor si raportului de pozitie dintre obiecte. :&!&1ra%ia $e $e!a iu. (otografiile de detaliu sunt specifice fazei dinamice a cercetarii la faa locului, in care este permisa deplasarea sau modificarea poziiei obiectelor in vederea punerii in evidena a detaliilor caracteristice, a urmelor, precum i a localizarii lor pe suprafaa obiectului. *rocedeul isi gaseste un rol particular in fixarea acelor detalii dispuse pe suprafete sau obiecte imposibil de transportat in lab criminalistice. &unt relativ frecvente imprejurarile in care fotografia de detaliu se interfereaza cu macrofotografia, destinata unor mariri de pana la !"x.

!.5. Pr&ce$ee e speciale de fotografiere la faa locului . In aceasta categ se includ procedeele de fotografiere a urmelor precum cele de maini sau picioare, dar si cele de fotografiere a armelor, instrumentelor de spargere si a urmelor lor. !.7. :&!&1ra%ia $i1i!a a este o meto$a )&$erna $e %i/are a i)a1ini &r %&!&1ra%ice= care (e rea i*ea*a in c&n$i!ii )ai -une (i )ai (i1ure= (e ec!an$u.(e cea )ai -una i)a1ine care "&a!e %i u(&r "re ucra!a "rin !e5nici e in%&r)a!ice 2c&n!ra(!are= )arire e!c.3. !.:. rocedee de fotografiere a cadavrelor. In ipoteza mortii violente, cadavrele sunt fotografiate in pozitia si starea in care au fost gasite. !adavrele dezmembrate se fotografiaza in 2 etape: mai intai se fotografiaza partile in locul in care se afla, apoi se fotografiaza intregul corp refacut.cadavrele inecatilor se fotografiaza o data in apa, daca asa au fost gasite si imediat dupa scoatere pt a nu risca aparitia procesului de putrefactie, indeosebi la temperaturi ridicate. 1.>. Ma(ura!&ri %&!&1ra%ice !.;.!. Ma(ura!&area %&!&1ra%ica cu a<u!&ru ri1 ei 1ra$a!e < langa una sau obiectului se aseaza o rigla gradata sau un metru flexibil din laturile

!.;. . Ma(ura!&area %&!&1ra%ica cu a<u!&ru -en*ii 1ra$a!e < se aplica pentru determinarea distantei dintre obiecte -banda metrica impartita in segmente de !" cm, colorate alternativ alb-negru !.;.#. Ma(ura!&ri e !ri$i)en(i&na e < prin folosirea unor plansete speciale sau prin stereofotografie. !.;.). :&!&1ra))e!ria < procedeu stiintific de efectuare a unor masuratori fotografice tridimensionale precise '. :&!&1ra%ia (e)na )en!e &r (otografia semnalmentelor se constituie ca un ansamblu de procedee fotografice destinate
au savarit infraciuni, precum i a cadavrelor necunoscute, in vederea identificarii lor ulterioare. :&!&1ra%ia $e i$en!i%icare a "er(&ane &r. (otografierea de identificare a persoanelor - in special a celor care au savarit infraciuni - este folosita de serviciile specializate ale poliiei. Consta in asezarea persoanei pe un scaun rotativ special construit. &e executa fotografii bust: una din fata si una din profilul drept al persoanei pieptanate, barbierite, cu capul descoperit, fara oc$elari si cu urec$ea dreapta descoperita. ,n ipoteza existentei unor semne distinctive, se va fotografia si profilul stang sau intreaga tinuta. inregistrarii imaginii persoanelor care

'.1.

'.'.
condamnate.

:&!&1ra%ia $e i$en!i%icare a ca$a#re &r necun&(cu!e.

(otografia de identificare a cadavrelor necunoscute nu se distaneaz a din punct de vedere te$nic de fotografia de identificare a persoanelor Cadavrele sunt fotografiate '.,.
in pozitia culcata. (otografia de identificare a cadavrelor presupune i aa-numita 6toaleta a cadavrului6, indeosebi in ipoteza morii determinate de catastrofe, accidente, precipitare, loviri etc. care au avut ca urmare modificarea sau distrugerea feei. :&!&1ra%ia $e ur)arire. (otografia de urmarire, de supraveg$ere sau de filaj, cum mai este denumita, consta in inregistrarea prin fotografiere, filmare, inclusiv inregistrarea videomagnetica, in condiiile prevazute de lege, a unor activitai cu caracter infracional, a contactelor dintre participanii la savarirea faptei prevazute de legea penala, inclusiv cu subiectul pasiv al infraciunii -cum ar fi, de exemplu, persoana antajata., in vederea probarii acestor activitai.

,. :&!&1ra%ia $e %i/are a re*u !a!e &r un&r ac!i#i!ai $e ur)arire "ena a *entru fixarea rezultatelor unor acte de urmarire penala, de genul perc$eziiilor i reconstituirilor, cu precadere in cazurile deosebite, se impune efectuarea de
fotografii care vor ilustra constatarile cuprinse in procesul-verbal.

#.!. :&!&1ra%ia $e %i/are a re*u !a!e &r "erc5e*iiei. /odul de executare a acestei fotografii se raporteaza la natura perc$ezitiei: corporala sau domiciliara. &e efectueaza ai sa surprinda, in ordine, o imagine de ansamblu a locului perc$ezitiei, urmata de fotografii tip sc$ita ale incaperii sau spatiului in care au fost dosite obiectele.
:&!&1ra%ia $e %i/are a re*u !a!e &r rec&n(!i!uirii. ,n ipoteza efectuarii reconstituirii se procedeaza la fotografierea sau videoinregistrarea celor mai semnificative aspecte din cadrul verificarii experimentale a modului in care s-a desfaurat actul infracional sau o parte din acesta, precum i a declaraiilor martorilor, invinuiilor ori inculpailor. &unt surprinse acele secvente din care sa rezulte ca actul a fost posibil sa se comita in conditiile de timp si spatiu date, ori ca a fost perceput in imprejurarile mentionate. arii "en!ru recun&a(!ere. 1ste necesar sa (e e/ecu!e a(!%e $e %&!&1ra%ii $in care (a re*u !e cu e#i$en!a ca= $in in!re1u 1ru" $e "er(&ane (au &-iec!e= a ca!ui!e in #e$erea recun&a(!erii= a %&(! i$en!i%ica!a & anu)i!a "er(&ana (au un anu)i! &-iec!. Inre1i(!rarea #i$e& a ac!i#i!a!i &r $e u.". are un grad sporit de obiectivitate (i e/ac!i!a!e %a!a $e %&!&1ra%ia <u$iciara. A !e a#an!a<e+ nu nece(i!a & "re1a!ire !e5nica $e&(e-i!a (i nu i)"une c&n$i!ii a"ar!e $e i u)inare= i)a1inea (e &-!ine in(!an!aneu= %ara "re ucrare in a-&ra!&r.

#. . #.#. #.).

:&!&1ra%ia $e %i/are a re*u !a!e &r "re*en!

Seciunea a III.a -otografia judiciara de examinare 1. :&!&1ra%ia <u$iciara $e e/a)inare in ra$iaii #i*i-i e (otografia judiciara de examinare reprezinta un ansamblu de procedee destinate cercetarii, in condiii de laborator, a mijloacelor materiale de proba, precum i fixarii rezultatelor investigarii te$nico-tiinifice a corpurilor delicte sau a urmelor
ridicate de la faa locului. ,n funcie de natura procedeelor te$nice folosite, potrivit scopurilor urmarite, fotografia judiciara de examinare se poate clasifica astfel:

a -otografia de examinare in radiaii

i+ibile, fotografia de ilustare, de comparare, de umbre, de reflexe, de contrast, de separare a culorilor, microfotografia2

-. -otografia de examinare in radiaii in i+ibile, ultraviolete, infraroii, roentgen, gamma i beta, radiaii neutronice i, mai nou, $olografia. 1.1. :&!&1ra%ia $e i u(!rare. &copul sau consta in fixarea imaginii iniiale a obiectului ce urmeaza a fi examinat, a caracteristicilor i dimensiunilor sale. 0cest procedeu se aplica in mod obligatoriu mijloacelor materiale de proba care vor suferi modificari prin examinare.
'omeniile in care se aplica frecvent procedeul fotografiei de ilustrare sunt: cercetarea tehnica a inscrisurilor presupuse a fi falsificate sau contrafacute -situaie in care procedeul mai poarta denumirea de fotografie de reproducere., cercetarea unor mijloace materiale de proba cu suprafaa plana, expertiza unor corpuri delicte, de genul armelor sau instrumentelor de spargere etc.

1.'. :&!&1ra%ia $e c&)"arare. (otografia de comparare este una dintre metodele cele mai importante i mai frecvent intrebuinate in examinarile de laborator, indeosebi in traseologie, in balistica judiciara, in expertiza inscrisurilor i, in general, in orice imprejurare care solicita efectuarea unui examen comparativ, de natura optica.
*otrivit procedeelor intrebuinate, se disting trei variante ale fotografiei de comparare: fotografia de comparare prin confruntare -se bazeaza pe confruntarea a 2 imagini, dintre care una reprezinta urma sau mulajul ridicat de la locul faptei, iar alta impresiunea sau mulajul creat experimental in lab cu obiectul cercetat , prin suprapunerea imaginilor -consta in suprapunerea a 2 imagini i prin stabilirea continuitaii liniare sau prin juxtapunere -se realizeaza prin imbinare . :&!&1ra%ia $e u)-re. (otografia de umbre este destinata scoaterii in evidena a caracteristicilor de relief. 1a se aplica inclusiv in fotografiile de detaliu executate la faa locului, de exemplu in cazul urmelor de adancime de maini i de picioare ori al urmelor unor instrumente de spargere.

1.,.

1.4. :&!&1ra%ia $e re% e/e are ca scop punerea in evidenta a urmelor de suprafata greu sesizabile la o prima vedere.
1.6. :&!&1ra%ia (e"ara!&are $e cu &ri serveste la relevarea petelor, a urmelor, a modificarilor textului inscris etc., greu vizibile cu oc$iul liber.

1.9. :&!&1ra%ia $e c&n!ra(! < utilitate: evidentierea unor detalii si imbunatatirea calitatii unor imagini fotografice realizate cu prilejul desfasurarii activitatilor de u.p. '. :&!&1ra%ia <u$iciara $e e/a)inare in ra$iaii in#i*i-i e 8adiaiile electromagnetice invizibile, de tipul ultravioletelor, infraroiilor, radiaiilor 3 i gamma, au devenit indispensabile examinarii tiinifice a probelor materiale, a urmelor in general, in momentul de faa neexistand practic nici un domeniu important al criminalisticii care sa nu
beneficieze de posibilitaile de investigare oferite de aceste radiaii.

'.1. :&!&1ra%ia $e e/a)inare (otografia de examinare

in ra$iaii u !ra#i& e!e.

in radiaii ultraviolete -+.4.. face parte dintre metodele tiinifice de investigare folosite curent in laboratoarele criminalistice, dar i in cercetarile intreprinse la faa locului, cum ar fi, de exemplu, descoperirea urmelor de maini, a urmelor biologice, inclusiv in scop tactic-operativ. *rin urmare, radiaiile ultraviolete au o intrebuinare larga in criminalistica, fotografia fiind numai mijlocul de fixare a rezultatelor cercetarilor.

2.1.1. 1xecutarea fotografiei in radiatii 2.*. necesita: surse de radiatii, filtre de selectare a radiatiilor, material fotosensibile si aparate de fotografiat. 2.1.2. *ariante ale fotografiei in radiatii 2.*.! fotografia in ultravioletul reflectat si fotografia fluorescent. 2.1.) (omenii de folosire a radiatiilor 2.*. in criminalistica : traseologia, balistica judiciara, cercetarea te$nica a inscrisurilor, efectuarea de fotografii in cazul unor activitati de u.p.
in ra$iaii in%rar&0ii. 8adiaiile infraroii ii gasesc numeroase aplicaii in cadrul cercetarii infraciunilor, incepand cu fotografierea la locul faptei, sau cu aceea de urmarire, i terminand cu efectuarea unor investigaii de laborator in cercetarea falsurilor ori in balistica judiciara.

'.'. :&!&1ra%ia $e e/a)inare

2.2.1. 1xecutarea fotografiei in radiatii 3./. necesita: sursele de radiatii ,.8., filtre de selectare a radiatiilor, material fotosensibile, aparate de fotografiat, transformatoare electronooptice 2.2.2. (omeniile de folosire a radiaiilor infraroii in Criminalistica,Cercetarea te$nica a inscrisurilor, cercetarea unor valori sau opere de arta, 'escoperirea urmelor suplimentare ale tragerilor
cu arma de foc, efectuarea unor fotografii cu caracter operativ judiciar.

. :&!&1ra%ia $e e/a)inare in ra$iaii r&en!1en= 1a))a= -e!a 0i neu!r&nice. Cele trei categorii de radiaii electromagnetice ii gasesc i ele utilizari diverse in examinarile criminalistice, datorita, printre altele i proprietaii lor de penetrare a corpurilor, in funcie de anumite caracteristici. 0vem in vedere obinerea unor date privind interiorul corpurilor i nu analizele spectrale, la care ne-am referit mai inainte.

'.,

2.).1. 1xecutarea fotografiei in radiatii roentgen < capacitate de a strabate corpurile. 'omenii de folosire: examinarea roentgenografica, depistarea urmelor suplimentare ale tragerii cu armele de foc, efectuarea de analize spectrale, efectuarea de microradiografii 2.).2. 1xecutarea fotografiei in radiatii beta sau betagrafia )

2.).). 1xecutarea radiografiei cu neutroni ,. Micr&%&!&1ra%ia (i 5& &1ra%ia ,.1. Micr&%&!&1ra%ia este o metoda de fixare a imaginii rezultatelor cercetarii la microscop. &e realizeaza cu camera obscure obisnuite atasate microscopului. ,.'. H& &1ra%ia constituie o metoda de inregistrare si redare integrala a obiectelor, a intregului camp fotografic, prin intermediul undelor de lumina de tip laser.

CAPITOLUL V IDENTI:ICAREA PERSOANELOR DUPA URMELE :ORMATE DE

CORPUL UMAN

Seciunea I !specte introducti

1. N&iunea $e ur)a a in%raciunii "rin urma a infraciunii se inelege orice modificare intervenita in condiiile savaririi unei fapte penale, intre fapta i reflectarea ei materiala existand un raport de cauzalitate.
care se ocupa cu cercetarea urmelor este cunoscut i sub denumirea de T80&19%9=,1. ,n sensul sau larg, aa cum a fost consacrat, termenul traseologie circumstaniaza indeosebi examinarea urmelor create prin reproducerea construciei exterioare a corpurilor sau obiectelor -urme de maini, de picioare, urme ale instrumentelor de spargere, ale armelor .a... ,n sens restrans, examinarile traseologice vizeaza urmele de instrumente sau ageni vulnerani.

'omeniul te$nic al investigaiei criminalistice

'. Cri!erii $e c a(i%icare a ur)e &r in%raciunii

area generala a urmelor faptelor penale se face dupa o serie de criterii, care difera in funcie de factorii sau elementele de difereniere avute in vedere de autorii de specialitate, de destinaia sau de intinderea lucrarii in care sunt abordate, precum i de importana ei pe plan teoretic i practic.

Clasific

,n esena, criteriile generale de clasificare a urmelor sunt cele de mai jos. .!. :ac!&ru crea!&r $e ur)a. 8aportat la acest prim criteriu, factorii care au determinat apariia urmei pot fi diveri: corpul omului, obiecte sau instrumente, animale, fenomene cum sunt incendiul, explozia. . .
0stfel: Ti"u (au na!ura ur)ei. ,n funcie de acest al doilea criteriu general, clasificarea poate fi realizata in funcie de mai multe repere, cum ar fi, de pilda, cele al vizibilitaii, ori al marimii.

2rme care reproduc forma suprafeei

mijloacelor de transport etc.

de contact a obiectului creator, ca de exemplu, urmele de maini, de picioare, urmele instrumentelor de spargere, ale

2rme sub forma de pete sau resturi de materii organice i anorganice.

2rme i+ibile i urme latente, ultimele invizibile cu oc$iul liber sau foarte puin vizibile, .a.

2rme sonore si urme olfacti e

Macro si microurme

0cest criteriu are in vedere, pe de o parte, raportul de micare in care se afla la un moment dat obiectul creator i obiectul primitor de urma, iar, pe de alta parte, locul in care se fixeaza urma pe obiectul primitor -la suprafaa sau in adancime.. 0stfel:

'.,. M&$u $e %&r)are a ur)e &r.

2rme statice, create prin atingere, apasare sau lovire. 2rme dinamice, formate ca rezultat al micarii de translaie, de alunecare a unei suprafee peste alta. 2rme de suprafaa, ce se pot prezenta in doua variante: urme de stratificare, i urme de destratificare. 2rme de adancime, specifice suporturilor sau obiectelor primitoare de urma cu un anumit grad de plasticitate. Seciunea a I .a 3dentificarea dactiloscopica# tehnici de cercetare a urmelor papilare 1. C&n(i$eraii "re i)inare "ri#in$ $e(ene e "a"i are 'esenele papilare, specifice pielii corpului omenesc, aflate la nivelul degetelor, palmei i talpii piciorului -planta., cunoscute sub denumirea de dermatoglife, sunt formate din sistemul liniilor paralele ale crestelor papilare, separate intre ele de anurile papilare.
'omeniul din criminalistica care se ocupa cu studiul desenelor papilare este denumit 'actiloscopie.

1.1.

Pr&"rie!ai e $e(enu ui "a"i ar. ,mpunerea desenului papilar printre cele mai valoroase i importante elemente de identificare a persoanei se datorete urmatoarelor proprietai: 'esenele papilare se deosebesc intre ele prin forma i prin detalii caracteristice, al caror numar si varietate fac imposibila intalnirea a

2nicitatea desenului papilar.

amprente identiced. intrauterina, i pana la moartea persoanei.

-ixitatea desenului papilar este o alta proprietate care consta in meninerea formei i detaliilor caracteristice ale desenului papilar de la formarea sa, in luna a 7-a de viaa 3nalterabilitatea reprezinta o alta proprietate eseniala, determinata de faptul ca, in mod normal, un desen papilar nu poate fi modificat sau inlaturat.
C a(i%icarea $e(enu ui "a"i ar. 'esenele papilare sunt caracterizate de forme variate. 'in aceasta cauza s-a impus imparirea lor pe categorii, grupe sau tipuri, clasificare determinata de necesitatea realizarii unui sistem simplu i eficace de inregistrare, in vederea identificarii lor ulterioare. il reprezinta regiunea anatomica a corpului pe care o ocupa, respectiv regiunile digitala, palmara sau plantara. ,n funcie de locul pe care il ocupa, desenele papilare ale mainii sunt structurate dupa cum urmeaza:

1.'.

Pri)u cri!eriu

/egiunea digitala i regiunea palmara cu zonele palmara, tenara i $ipotenara.

Crestele papilare care alcatuiesc structura desenului falangetei formeaza, de regula, trei zone: 4ona ba+ala, +ona centrala sau nucleara, z&na marginala.

A $&i ea cri!eriu= raportat i la cel de mai sus, este impus de forma desenului din zona centrala i de poziia i numarul deltelor, dupa cum urmeaza: 5

(esenele adeltice sau de tip arc, lipsite de zona centrala, desene monodeltice sau de tip la, desene bideltice sau de tip cerc. 1.,. De!a ii e carac!eri(!ice a e $e(enu ui "a"i ar. *e langa particularitaile de forma ale desenelor papilare, a caror contribuie in procesul identificarii se reduce la stabilirea genului sau grupului din care face parte degetul unei persoane, amprenta digitala conine i o serie de puncte caracteristice sau detalii, de natura sa permita identificarea certa a individului.
*otrivit teoriei i practicii criminalistice dactiloscopice, atat din ara noastra, cat i din strainatate, au fost stabilite un numar de aproximativ ! de tipuri de detalii -capat de creasta papilara, bifurcare si trifurcare, contopire simpla si contopire tripla, intrerupere in traseul crestei, fragment de creasta papilara, butoniera, inel, deviere a creste, intersectie a creste, carlig, anastomoza..

1.4. P&r&(c&"ia si crestoscopia ,n cazurile in care urmele digitale sunt prezente la fata locului sub forma unor fragmente de creste papilare, identificarea este posibila prin
examinarea porilor si a marginilor crestelor papilare. "cest gen de examinare implica folosirea aparatelor de marit, dar si a unor metode mult mai complexe si mai fine de revelare a urmei.

'. Cerce!area 0i in!er"re!area a %aa &cu ui a ur)e &r $e )aini '.1. C&n(i$eraii "ri#in$ %&r)area ur)e &r $e )aini
+rma papilara, indiferent ca este a degetelor, a palmei sau a intregii maini, se formeaza prin contactul direct al acesteia, fie cu o suprafaa, fie cu un obiect oarecare. ,n funcie de modul de formare, ele se pot prezenta astfel: 2rme de maini statice sau dinamice . 4aloarea cea mai mare pentru identificarea persoanei o au, bineineles, urmele de maini statice, intrucat reuesc sa redea cu claritate desenul papilar i detaliile sale caracteristice. 2rme de suprafaa sau de adancime , in funcie de plasticitatea suportului primitor de urma. 'e exemplu, urmele formate in c$it moale, in ceara, in plastilina .a. se formeaza in adancime, spre deosebire de urmele lasate pe o suprafaa dura, de genul sticlei, care sunt de suprafaa.

2.1.1. 2.1.2.

2.1.). 2rme de maini i+ibile sau latente, intalnite de regula, la urmele de suprafaa formate prin stratificare. +rmele de maini latente, contrar aparenelor, sunt in marea majoritate a cazurilor de o calitate mai buna deca t urmele
vizibile. &pre deosebire de urmele latente, urmele vizibile pot determina unele greutai in cercetare. *e de o parte, acestora le este caracteristic, in numeroase cazuri, un anumit grad de imbacsire, de acoperire a detaliilor cu substana depusa -sange, grasime, murdarie.. *e de alta parte, substana impregnata in anurile papilare nu numai ca determina estomparea crestelor, dar poate forma ea insai o urma ce va reflecta traseele anurilor, nu ale crestelor, astfel incat pe obiect apare imaginea negativa a amprentei papilare.

. . De(c&"erirea ur)e &r $e )aini. 'escoperirea urmelor unei infraciuni presupune, in primul rand, o cautare sistematica a lor, in funcie de natura locului i de modul de savarire a faptei, organul de cercetare penala cautand sa reconstituie mintal fazele desfasurarii infractiune. Cautarea poate debuta din locul in care se presupune ca a intrat infractorul si se recomanda folosirea unei lanterne cu care se va ilumina oblic obiectul presupus a fi purtator de urma. 9 alta metoda consta in pulverizarea pe obiectul presupus a fi purtator de urma a unei solutii pe baza de luminol, ori cu ajutorul lampii portabile de radiatii +.4.
S!a-i irea #ec5i)ii ur)e &r $e )aini 'eterminarea vec$imii urmelor de maini reprezinta o problema importanta de care se ine seama atat in procesul descoperirii, cat i in cel al revelarii urmelor crestelor papilare. &e face in functie de factori variati si este uneori relativa. 1ste un element de care se tine seama in interpretarea modului de formare a urmelor, oferind indicii privitoare la fapta si la persoana autorului.

.#.

&ub raport te$nic criminalistic, determinarea vec$imii urmelor nu presupune o operaie distincta, ci o folosire selectiva a unor
procedee de revelare, pe mici poriuni, care sa ofere indicii asupra acestora.

'.4.

Pr&ce$ee $e re#e are a ur)e &r $e )aini a!en!e.

'escoperirea urmelor papilare, revelarea acestora, poate fi caracterizat a drept unul dintre cele mai dinamice domenii ale te$nicii criminalistice,
sub raportul perfecionarii tiinifice.

2.0.1. /e elarea prin metode fi+ice consta in pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulaie foarte fina < de aici i denumirea de prafuire -pudrare., pe obiectul ori suprafeele purtatoare de urme.
&ubstanele sau amestecul de substane folosite in revelare, pe langa fineea lor, trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiii: sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma2 sa pre+inte o aderena selecti a, numai la materia din urma, nu si la suport.

Ma!eria e e 0i )&$a i!aile de revelare sunt prezentate in cursul de baza. 2.0.2. /e elarea prin metode chimice. /etodele c$imice de revelare a urmelor papilare latente se bazeaza pe reacia dintre anumite substane c$imice i componentele transpiraiei -saruri, aminoacizi etc... ,n funcie de particularitaile lor, aceste metode pot fi structurate astfel: -9 metoda folosita curent in practica, consta in re elarea cu
apori de iod.

-/e elarea cu reacti i chimici propriu-zii, de genul nin$idrinei, nitratului de argint .a., care reactioneaza cu aminoacizii din sudoare .).#. /e elarea urmelor de maini pe pielea umana. 9 metoda recenta in acest sens consta in tamponarea pielii cu o solutie, in locul unde se presupune ca se afla urma, dupa care se aplica un strat folio cu un strat reactiv ce va fi ulterior incalzit.
/e elarea prin metode optice. 8evelarea prin metode optice se constituie ca un ansamblu de metode noi in materie, bazate pe te$nici de varf, aplicate la specificul descoperirii urmelor papilare. 'intre acestea, un loc prioritar il deine folosirea laserului. 0lte metode: dispersia luminoas a a unei raze de lumina incidenta, proiectata pe suprafetele purtatoare de urma.

.).).

'.6. :i/area 0i ri$icarea ur)e &r $e )aini. 0 doua etapa a cercetarii urmelor de maini, dupa descoperirea i revelarea lor, ca, de altfel, a intregii categorii de urme
descoperite la faa locului, este destinata fixarii i ridicarii lor. principalul mijloc de fixare a urmelor il reprezinta procesul-verbal, care presupune consemnarea exact a, precisa si detaliata a urmelor si metodelor de revelare utilizate, a locului in care au fost descoperite si a raportului de pozitie fata de obiectele principale. fixarea presupune, in primul rand, fotografierea urmelor atat in cadrul ambianei generale a locului faptei, cat i in calitatea lor de obiecte principale, insistandu-se asupra redarii cu claritate a detaliilor caracteristice. 0stel, in cazul urmelor pe pa$ar sau alt suport de sticla, se asigura un fond in contrast cu substanta de revelare. +rmele pe oglinda se fotografiaza ai sa se asigure fondul intunecat al imaginii si sa se previna reflectarea aparatului in oglinda. ,n cazul fotografiei de reflexe, urma este izolata de restul suprafetei cu o $artie de culoare inc$isa, iar in spatele obiectului se monteaza un ecran negru.

Su- ra"&r! "r&ce$ura =

Su- ra"&r! !e5nic cri)ina i(!ic=

aini= alaturi de fotografiere, se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala -se face dupa revelarea si fotografierea urmelor., fie prin efectuarea unui mulaj -se utilizeaza materialele folosite in stomatologie, de tipul g$ipsului dentar.. 8idicarea vizeaza insa i obiectele mici, transportabile, care sunt purtatoare de urme. atoare de urme impune respectarea unor cerine de manipulare i ambalare vizand prevenirea distrugerii sau alterarii urmelor. &e poarta manusi, iar obiectul purtator de urme se prinde de margini sau de laturi, unde se formeaza cele mai putine urme.

Ri$icarea ur)e &r $e )

Transportarea obiectelor purt

'.9. In!er"re!area a %aa &cu ui a ur)e &r $e )aini. 9 operaie importanta, efectuata de insui organul judiciar, este interpretarea urmelor descoperite la faa
locului. ,nterpretarea realizata i cu concursul specialistului criminalist, are drept scop obinerea unor informaii preliminare asupra obiectului creator de urma sau a persoanei infractorului, a activitailor desfaurate de acesta, ca i a succesiunii operaiilor. *rintre aspectele vizate se numara: stabilirea locului obiectelor ce au intrat in sfera de interes a autorului, modul de grupare si de dispunere a urmelor, modul de operare, intreaga ambianta a campului infractional.

,. E/"er!i*a cri)ina i(!ica a ur)e &r $e )aini ,.1. P&(i-i i!ai &%eri!e $e e/"er!i*e e $ac!i &(c&"ice. 1xpertiza dactiloscopica reprezinta etapa finala a activitaii de clarificare a aspectelor legate de formarea urmelor de maini la faa locului, de obinere de informaii privind persoana, precum i de stabilire a raportului dintre urma i activitatea infracionala.
'aca expertului i se prezinta numai urma -eventual obiectul purtator de urma. ridicata la faa locului, acesta are posibilitatea sa stabileasca, printre altele, de la ce mana provine -dreapta sau stanga., regiunea mainii sau degetul care a format-o, in ce mod s-a format, care este vechimea urmei i daca aceasta conine suficiente elemente de identificare etc. n cazul in care expertului i se prezinta i impresiunile digitale luate persoanei suspecte, ori cele existente in cartoteca dactiloscopica, se poate stabili, pe baza punctelor coincidente, daca urma i impresiunea sunt formate de acelai deget, deci de aceeai persoana. arii pe baza amprentarii digitale este cel al amprentarii cadavrelor. 0ceasta prezinta, in mod firesc, anumite particularitai, din cauza proceselor specifice putrefaciei, rigiditaii cadaverice, mumificarii i des$idratarii. a amprentarea persoanelor aflate in sfera de interes a investigatiilor, care se face dupa mai multe metode : ridicarea impresiunilor digitale cu tus tipografic, amprentarea c$imica -avantaje: este mai usor de aplicat si nu murdareste mainile.. 8eguli de amprentare: degetele persoanei amprentate trebuie sa fie curate, iar mana relaxata 2 rularea degetului se face de la exterior spre interiorul ung$iei2 nu se executa decat o singura miscare de rulare, fara a se reveni si fara a se apasa. 0mprentarea cadavrelor prezinta anumite particularitati -in situatii normale, pe fiecare deget se aplica cu un rulou special cerneala de amprentare 2 la degetele des$idratate se poate injecta sub piele glicerina, ulei de parafina etc...

#.!.!. #.!. .

+n aspect particular al identific

*entru efectuarea expertizei dactiloscopice, este necesar

,.'.

E%ec!uarea e/a)enu ui $ac!i &(c&"ic

c&)"ara!i#.

1xamenul comparativ al urmelor i impresiunilor impune folosirea unei aparaturi diverse, de tipul lupei dactiloscopice, al lupei binoculare de cap etc. ,n prezent, penlru efectuarea examenelor dactiloscopice comparative se apeleaza la te$nica i sistemele 0(8& -0utomatic (ingerprint 8ecognition &ystem. sau 0(,& -0utomatic (ingerprint ,dentification &ystem..
*entru stabilirea identitaii este necesar ca examenul comparativ sa scoata in evidena un numar minim de detalii sau puncte caracteristice, capabil sa conduca la o concluzie certa de identificare. Cu toate ca nu exista o regula generala privind numarul acestor detalii, el variind pe plan mondial intre ; i !:, la noi in ara s-a impus in practica aa-numita regula a celor 6! puncte coincidente6.

Seciunea a III.a Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare 1. C&n(i$eraii "re i)inare "ri#in$ ur)e e $e "ici&are
a o alta categorie importanta de urme create inevitabil la locul faptei, cu mai puine posibilitai de individualizare, din cauza numarului relativ redus de elemente caracteristice, cu excepia celor specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului.

+rmele de picioare reprezint

1.1. C a(i%icarea ur)e &r $e "ici&are. 'in categoria urmelor de picioare, in accepiunea sa larga, fac parte:
#rmele plantei piciorului, respectiv formate de piciorul descalat, sunt cele mai valoroase pentru individualizare, intrucat amprenta plantara -amprenta talpii piciorului. poate servi la o identificare certa a individului, ec$ivalenta cu identificarea bazata pe amprentele digitale.

#rmele piciorului semiincalat sau ale ciorapilor reproduc forma generala a plantei piciorului, a regiunilor sale i a esaturii.
incalaminte, daca sunt formate in condiii corespunzatoare -cum ar fi, de pilda, urmele statice, de adancime, in pamant moale., pot reflecta elemente caracteristice utile identificarii, dei prezinta elemente particulare mai puine. +rmele de picioare pot fi intalnite sub forma statica sau dinamica, de suprafaa sau de adancime, vizibile sau latente. 'e asemenea, ele se intalnesc fie sub forma izolata, mai ales daca ne raportam la calitatea lor, fie sub forma unei carari de urme. in functie de starea tipica de repaus sau de miscare $o urma formata in stare de repaus este mai lunga decat cea formata in miscare % cu cat viteza de deplasare se mareste, se scurteaza si urma .

#rmele de

1.'. :&r)area ur)e &r $e "ici&are. +rmele pot fi de dimensiuni diferite,

'. Cerce!area cri)ina i(!ica a %aa &cu ui a ur)e &r $e "ici&are '.1. De(c&"erirea ur)e &r $e "ici&are. 'atorita naturii lor - avem in vedere inevitabilitatea lor i locul in care se pot forma - urmele de picioare se inscriu in categoria urmelor care se cauta printre primele la faa locului. 'escoperirea presupune, cu prioritate, cercetarea suprafeelor pe care este posibil sa se calce -parc$et, linoleum, covoare, sol .a.., cu atat mai mult cu cat pe suprafeele menionate pot fi descoperite i alte categorii de urme, cum sunt, de exemplu, fire de par, urme organice i anorganice, diverse resturi de materiale i, bineineles, microurme.
%a cautarea urmelor de picioare nu trebuie neglijat faptul ca aceasta activitate poate fi asociata cu cautarea i prelucrarea urmelor de miros de catre cainele de urmarire, urmele olfactive putand suplini lipsa elementelor de identificare din urmele propriu-zise de picioare. incaltaminte sunt mai greu de descoperit. 9 masura de prima urgenta necesara este aceea a conservarii urmelor supuse actiunii unor factori de natura sa le distruga -in cazul ploii, urma va fi acoperita cu un vas mai mare etc. ,n procesul-verbal de cercetare la faa locului se procedeaza la o descriere detaliata a numarului i tipurilor de urme de picioare descoperite, a formei i particularitailor acestora, a naturii suportului in care s-au format, precum i a elementelor cararii de urme, daca ele exista.

+rmele de

'.'. :i/area 0i ri$icarea ur)e &r $e "ici&are.

. .!. -otografierea urmelor de picioare, impune, pe de o parte, fixarea imaginii de ansamblu a grupului de urme, in scopul redarii elementelor mersului persoanei, iar, pe de alta parte, fixarea imaginii urmei care conine cele mai multe i mai clare elemente de individualizare a obiectului creator.
/idicarea prin mulaj a urmei formate in adancime este o etapa importanta a cercetarii, care se desfaoara imediat dupa fotografierea i, eventual, dupa desenarea urmei pe o coala de calc, aezata pe o bucata de geam, deasupra urmei. &e impune o pregatire speciala a urmei si mulajului, mai ales in conditiile formarii acestora pe suporturi de genul nisipului -necesita intarire prin pulverizarea unei solutii speciale, respectiv de ulei pt a preveni aderarea nisipului la mulaj., pamantului zgrunturos -se astupa gaurile prin presararea de parafina razuita. sau pamantului umed -urmele sunt intarite prin presararea unui strat f subtire de g$ips, respectiv prin pulverizarea de ulei pt a preveni aderarea solului la mulaj., zapezii -se poate efectua un mulaj din sulf topit < proprietatea de a se raci rapid..

. . .

'.,. Par!icu ari!ai in cerce!area cararii $e ur)e. Cararea de urme constituie, de asemenea, obiectul unei cercetari atente la faa locului, datorita reflectarii unor caracteristici individuale ale persoanei.
*rincipalele elemente ce caracterizeaza o carare de urme sau mersul unei persoane sunt urmatoarele: direcia de micare, linia mersului, laimea pasului, unghiul de mers. In!er"re!area a %aa &cu ui. ,nterpretarea urmelor de picioare privete atat urmele luate izolat, cat i intreaga carare de urme. 0stfel, din interpretarea unor urme izolate, pot fi desprinse date privind numarul persoanelor, sexul, talia i varsta, greutatea aproximativa, viteza de deplasare etc. 'e ex, lungimea pasului este mai mare la barbati decat la femei2 ung$iul pasului este mai mic la femei, copii si batrani si difera la persoanele obligate prin natura preocuparilor sa isi mentina ec$ilibrul -marinari, constructori etc..

'.4.

,. E/"er!i*a cri)ina i(!ica a ur)e &r $e "ici&are *roblemele principale pe care le poate rezolva expertiza criminalistica a urmelor de picioare, indiferent daca este vorba de urma piciorului gol ori de cea a incalamintei, sunt in funcie de faptul daca expertului i se trimite spre examinare numai urma -in sensul mulajului, fotogramei sau desenului. ridicata de la faa locului, sau i urma i modelele tip de comparaie -printre care incluzand i incalamintea ridicata de la persoanele suspecte.. 0stfel: #.!. #. .
'aca expertului i se trimite numai urma, acesta poate sa soluioneze urmatoarele probleme: determinarea sexului, varstei, taliei i greutaii aproximative a persoanei, particularitaile anatomo-patologice, mecanismul de formare i vec$imea urmei, alte date rezultate din interpretarea elementelor cararii de urme. 'aca este vorba despre urma plantara, expertul poate determina piciorul si regiunea anatomica ce a format urma. ,n ipoteza in care expertului i se pun la dispoziie modele de comparaie, respectiv impresiunea plantei piciorului sau incalamintea suspecta, se poate ajunge la identificarea persoanei sau obiectului creator de urma.

Trebuie sa se tina intotdeauna seama de conditiile in care s-a creat urma, indeosebi la urmele de adancime. Seciunea a IV.a Cercetarea urmelor de dini i de bu+e i ale altor pari ale corpului uman 1. In#e(!i1area &$&n!& &1ica <u$iciara
1.1. A("ec!e 1enera e. +rmele de dini fac parte din categoria acelor urme care ofera o baza sigura de identificare, atat sub raport criminalistic, cat i medico-legal, datorita unor caracteristici ale formei, dispunerii i particularitailor prezentate de fiecare dinte, indeosebi dupa varsta de 5 ani, cand intreaga dantura este formata. 0stfel, laimea dinilor, poziia i distana dintre ei, uzurile, eventualele lipsuri, diverse afeciuni -carii., tratamente i lucrari stomatologice .a., ofera suficiente elemente de identificare a persoanelor. ti se prezinta sub forma statica sau dinamica, de suprafata sau de adancime. Cele statice sunt mai valoroase datorita redarii unui numar mai mare de caracteristici. Cele dinamice < form in timpul muscaturii, care determina desprinderea unei bucati din obiectul muscat < servesc la identificarea persoanelor, indeosebi a celor tinere, intrucat pana la varsta de "- 5 ani, dintii prezinta un microrelief caracteristic. Cerce!area a %aa &cu ui a ur)e &r $e $ini. %a locul faptei, urmele de dini se intalnesc pe diverse alimente sau fructe cu o consistena i un grad de plasticitate adecvat -margarina, unt, branza topita, ciocolata, mere.. 'e asemenea, urmele dinilor se intalnesc pe corpul victimei i, in anumite cazuri, pe corpul agresorului. se face, in mod obinuit, prin consemnarea in procesul-verbal i prin fotografiere, insistandu-se nu numai asupra detaliilor, dar i asupra poziiei corpurilor purtatoare de urme faa de celelalte obiecte principale.

+rmele de din 1.'.

Fixarea urmelor de dini

1ste necesara o conservare adecvata pt a se preveni alterarea si deformarea acestora.

a. 1xpertiza urmelor de dini sau expertiza odontologica poate oferi organului judiciar raspunsuri la intrebari privind natura umana sau animala a urmei, sexul, varsta i tipul antropologic al persoanei, mecanismul de formare i caracteristicile dinilor reflectate de urma. 'aca expertului i se pun la disp si modele de comp -obtinute cu materiale dentare obisnuite < g$ips dentar etc.., acesta poate stabili si identitatea sau neidentitatea persoanei.

1.,. E/"er!i*a &$&n!& &1ic

'. Cerce!area ur)e &r $e -u*e '.1. ,

C&n(i$eraii 1enera e. *rin particularitatile anatomice si prin unicitatea dispunerii si a formei papilelor sau santurilor coriale, este posibila identificarea certa a unei persoane. n mod firesc, urmele de buze se formeaza la contactul acestora cu diverse obiecte, prin depuneri de natura biologica -saliva., alimentara -grasimi, sosuri, sucuri. i cosmetica -rujuri, vaselina.. +rmele se prezinta sub forma statica sau dinamica, pentru identificare fiind realmente utile urmele statice 2 sub forma vizibila sau latenta, in majoritatea cazurilor numai ca urme de suprafata. $e -u*e. 9 astfel de cercetare necesita o cautare atenta i exigenta, intrucat ele se pot intalni nu numai pe obiectele cu care vin in contact firesc -pa$are, cani, tacamuri, port-igaret, pipa., dar i pe alte obiecte, inclusiv pe imbracaminte. ,ata de ce nu trebuie neglijata cautarea lor c$iar i pe $ainele persoanelor suspecte, mai ales daca din modul de savarire a infraciunii rezulta posibilitatea unui contact fizic intre victima i agresor. in ".#. (i %&!&1ra%ierea. In ceea ce "ri#e(!e re#e area= (un! e#i!a!e )e!&$e e cu carac!er $i(!ruc!i# cu (u-(! c5i)ice (au %i*ice "! a )en!ine in!ac!a "&(i-i i!a!ea e%ec!uarii (i a unui e/a)en (er& &1ic (au c5i)ic a (u-(! $e"u(e in ur)a. !a &cu ui= in c&r&-&rare (i cu a !e $a!e &-!inu!e $in cerce!are= (er#e(!e a c a(i%icarea )&$u ui $e $e(%a(urare a un&r ac!iuni= a (ucce(iunea ace(!&ra= a (!a-i irea cu & anu)i!a a"r&/i)a!ie a #ar(!ei= a (e/u ui "er( crea!&are $e ur)e e!c. a a ur)e &r $e -u*e. 1xpertiza urmelor labiale poate sa dea raspunsuri privind natura umana sau animala a urmelor, mecanismul de formare, vec$imea urmei, varsta, sexul i tipul antropologic aproximativ al individului, care dintre buze -superioara sau inferioara. a lasat urma i daca aceasta prezinta suficiente elemente de identificare.

. . Cerce!area a %aa &cu ui a ur)e &r

*rocedeele de fixare sunt consemnarea ,nterpretarea la fa

.#. E/"er!i*a cri)ina i(!ic

,. Cerce!area ur)e &r %&r)a!e $e a !e "ari a e c&r"u ui u)an

sunt cele mai valoroase dintre urmele formate de alte p ar!i a e c&r"u ui u)an $e&arece urec5ea e(!e $i%eri!a $e a & "er( a a !a "rin %&r)a 1enera a a "a#i i&nu ui= $i)en(iunea (i )&$u (au $e $i("unere. Unici!a!ea (i %i/i!a!ea (un! "r&"rie!a!i a e urec5ii. reprezinta & ca!e1&rie $e ur)e care (e "&! re1a(i )ai )u ! in c&n!inu!u un&r ur)e $e a$anci)e a e in!re1ii %e!e. Se "&! %&r)a nu)ai in!r.un (& )&a e= in *a"a$a (au ni(i". Pe -a*a ace(!ei ca!e1 $e ur)e= nu (e "&! rea i*a $eca! i$en!i%icari 1enerice. !ii se pot forma in c&n$i!ii -une "e (u"ra%e!e $e 1enu e)nu ui "re ucra!= a ci)en!u ui &ri in& eu)u ui= $a!&ri!a %a"!u ui ca %run!ea e(!e una $in!re *&ne e c&r"u ui cu cea )ai a-un$en!a !ran("ira!ie. Su-(!an!e e $in c&)"&*i!ia (u$&rii= in ("ecia 1ra(i)i e (i "r&!eine e= c&n!ri-uie a %&r)area un&r ur)e a!en!e #a &r&a(e "! i$en!i%icare. sunt in!a ni!e %rec#en! "e c&r"u "er(&ane &r= (u- %&r)a $e *1arie!uri= in in%rac!iuni e (a#ar(i!e cu #i& en!a= %iin$ $e(!u $e 1reu $e #a &ri%ica! (ura"&r!u i$en!i%icarii "er(&anei. Nu $i(cu!a) $e("re ur)e e "e care e "&a!e c&n!ine $e"&*i!u (u-un15ia a a1re(&ru ui &ri #ic!i)ei= a ca!ui! $in ce u e e"i!e ia e= %ire $e "ar= (an1e e!c. !a &cu ui a urmelor corpului uman. +rmele corpului uman pot furniza date referitoare la cele petrecute in )&) (a#ar(irii in%rac!iunii= a ra"&r!u $in!re #ic!i)a (i a1re(&r= a )&$u in care a ac!i&na! au!&ru = a nr $e "er( e!c.= a$ica a i)"re<urari e cau*ei. a a urmelor corpului uman ofer a une e in%& re%eri!&are a )&$u $e %&r) (i a #ec5i)ea ur)ei= e#en!ua e e carac!eri(!ici ca"a-i e (a in$i#i$ua i*e*e "er( (au 1ru"u $e "er( "re(u"u(e a %i crea! ur)a. E(!e "&(i-i a= cu $e(!u a a"r&/i)a!ie= (!a-i irea un&r a("ec!e "recu) (e/u = #ar(!a= c&n(!i!u!ia c&r"&ra a.

,.1. Ur)e e $e urec5i ,.'. Ur)e e na(u ui ,.,. Ur)e e %run

,.4. Ur)e e $e un15ii In!er"re!area a %a

E/"er!i*a cri)ina i(!ic

CAPITOLUL VI TIPOLOGIA INVESTIGARII PRINCIPALELOR URME BIOLOGICE DE NATURA UMANA

Seciunea I Cercetarea urmelor de sange '. Cerce!area ur)e &r $e (an1e

'.1. A("ec!e 1enera e. ,n campul infracional, urmele sangvinolente se prezinta sub forma de picaturi, stropi, dare, bali, manjituri i sunt consecina unei aciuni violente exercitate asupra corpului persoanei, de natura sa determine, direct sau indirect, leziuni ale vaselor sanguine.

,n funcie de natura suportului, urmele de sange pot fi absorbite de acesta, cum este cazul suporturilor din material textil, sau pot ramane la suprafaa, formand un strat sau o crusta distincta. &uloarea urmelor de sange difera in funcie de vec$imea, cantitatea, natura suportului i factorii care acioneaza asupra lor: temperatura, lumina, diveri ageni fizici i c$imici. &alitatea urmelor de sange poate fi influenata de aciunile exercitate de om, respectiv de persoana care cauta sa indeparteze pata prin razuire, spalare etc. '.'. Cerce!area 0i in!er"re!area a %aa &cu ui a ur)e &r $e (an1e. ;

2.2.1. (escoperirea urmelor sang inolente reprezinta o activitate de o deosebita importana. 'ificultatea descoperirii nu privete urmele evidente de sange, cum ar fi de exemplu o balta de sange formata langa un cadavru ce prezinta plagi taiate profunde, ci, in special, acele urme care au suferit modificari prin scurgerea timpului.
Cautarea urmelor de sange se efectueaza potrivit particularitailor locului sau suportului cercetat, deci in funcie de fiecare caz in parte, ea fiind orientata in cateva direcii principale, i anume:

a. 3mbracamintea i corpul persoanelor antrenate in infraciune -victima sau faptuitor.. -. 5oriunea de teren i obiectele aflate la locul savaririi infraciunii sau in locul in care a fost descoperit cadavrul. c. 3nstrumentele folosite in savarirea infraciunii, cum sunt cuitele, topoarele, alte tipuri de arme. $. 3nstalaiile sanitare, vasele, alte obiecte ce ar fi putut servi la inlaturarea urmelor sau la transportul cadavrului.
a fi de sange se face, de regula, cu surse de lumina -lanterna. care dispun de filtre de culoare -roie sau verde., lampa cu radiatii +.4, prin reactivi c$imici pe baza de luminol sau prin alti reactivi c$imici -au un caracter orientativ sau de probabilitate..

'epistarea petelor suspecte

'upa descoperirea urmelor suspecte a fi de sange, acestea se fixeaza prin descrierea in pv, urmata de fotografierea schita si de detaliu pt a pune in evidenta urmele. 2.2.2. /idicarea urmelor de sange prezinta anumite particularitai, indeosebi in cazul celor care se gasesc pe obiecte ce nu pot fi transportate.
%a ridicarea urmelor sangvinolente trebuie avut in vedere ca acestea pot conine i alte categorii de urme biologice cum sunt, de exemplu, fire de par, resturi de esut etc., carora trebuie sa li asigure integritatea. 0stfel, ele se pot razui sau racla cu portiunea de suport pe care se afla, ori se pot absorbi cu pipeta sau cu $artia de filtru.

Ambalarea i transportarea urmelor de sange reprezinta un aspect important, acestea neputand fi ambalate in stare uda sau in material de plastic, ci numai in saci de
$artie. . 3nterpretarea urmelor de sange la locul descoperirii lor este o activitate cu rezonana in clarificarea ulterioara a imprejurarilor savaririi faptei. 'upa forma luata de o picatura de sange, se poate stabili inalimea de la care a cazut, marginile urmei fiind cu atat mai zimate cu cat inalimea este mai mare. 'e asemenea, se poate stabili daca sangele provine din artere sau din vene si, totodata, pot indica semne ale unei lupte intre victima si agresor.

2.2.)

'.,. E/"er!i*a -i&cri)ina i(!ica a ur)e &r $e (an1e. 1xpertiza urmelor de sange este destinata sa ofere clarificari la numeroasele intrebari adresate de catre organele
judiciare, precum:

+rma este sau nu de sange> &angele este de natura umana sau animala> Care este zona sau organul din care provine> &angele contine alcool sau elemente de natura toxica> Care este vec$imea urmei si in ce conditii este posibil sa se fi format> *oate fi stabilit profilul 0'?> Ce date se mai pot desprinde din investigarea biologica> 'aca urma este sau nu de sange si daca acesta este de natura umana sau animala se poate stabili cu probabilitate inca din faza cercetarii la fata locului.
*rintre problemele importante ce pot fi clarificate se numara prezenta alcoolului in sange daca acesta nu a suferit sc$imbari deosebite si daca este in cant suficienta.

%uarea modelelor de comparatie se efectueaza numai de personal medical specializat si in cant min de 5ml. Seciunea a II.a Cercetarea urmelor de sali 1. Cerce!area ur)e &r $e (a i#a
1.1. Pr&- e)a!ica 1enera a. +rmele de saliva, ca i celelalte urme biologice, intereseaza cercetarea criminalistica pentru posibilitaile de obinere a unor date privind persoana, indeosebi pe baza grupei sanguine, cu precizarea ca acest lucru este posibil numai in ipoteza in care individul este de tip secretor.

a i de sperma

1.'. Cerce!area a %aa &cu ui. Cau!area 0i $e(c&"erirea urmelor de saliva se face cu mijloace optice i de iluminare curente, aflate in dotarea truselor criminalistice -lupe, lampi cu radiaii vizibile i ultraviolete, lanterne.. 'escoperirea lor necesita o cercetare sistematica a intregului loc al faptei -se acorda atentie tacamurilor, batistelor, resturilor de fumat, instrumentelor muzicale de suflat, dar si timbrelor, plicurilor, suporturilor de rujuri de buze etc...
%a cautarea urmelor de saliva nu trebuie pierdut din vedere ca ele se pot confunda cu alte urme biologice -sperma, secreie vaginala, transpiraie, mucus nazal., precum i cu pete de alta natura, anorganica sau organica, mai ales sucuri diverse, vopsea, detergeni etc.

Ri$icarea 0i !ran("&r!area
specialitate, pentru a nu se distruge antigenele.

urmelor presupuse a fi de saliva impune respectarea ambalararii in stare uscata a obiectului i de expediere urgenta la laboratorul de

a servete la clarificarea unor aspecte precum: urma este sau nu de saliva i daca saliva este de natura umana, insa nu intotdeauna rezultatul poate avea caracter de certitudine. +rmelor de saliva li se poate efectua examenul genetic al nucleizilor specifici 0'?-ului si se poate ajunge la identificarea efectiva a persoanei care a lasat acest gen de urme.

E/"er!i*a ur)e &r $e (a i#

'. Cerce!area ur)e &r (e)ina e

a. 'e regula, prezena urmelor seminale este caracteristica savaririi de infraciuni cu un grad de periculozitate deosebit sau al caror mod de savarire prezinta anumite particularitai. 0a sunt, de pilda, omorul i infraciunile privitoare la viaa sexuala -violul, pedofilia, seducia, perversiunea i corupia sexuala, incestul..

'.1. Pr&- e)a!ica 1enera

Formarea urmelor de sperma are loc prin depunerea, pe diverse suporturi, a lic$idului spermatic ejaculat in momentul unui contact sexual, al masturbarii, sau ca o
consecina a unor tulburari neuro-psi$ice.

'.'. Cerce!area a %aa &cu ui.

au!area ur)e &r (e)ina e impune examinarea corpului victimei, o atenie speciala fiind acordata orificiilor naturale -examinare realizata de catre cadre medicale., precum i a lenjeriei de corp i de pat, a imbracamintei, a altor obiecte. necesita, poate mai mult decat in cazul altor urme biologice, precauie deosebita pentru pastrarea intacta a petei i implicit a spermatozoizilor, principalul element asupra caruia se indreapta examinarea. 0stfel, se ridica intreg obiectul purtator de urme seminale sau se taie portiunea ce cuprinde pata, fara a se indoi. +rmele dispuse pe o suprafata tare se decupeaza, si nu se razuiesc. Transportul urmelor seminale se face in stare uscata, la adapost de caldura si de lumina soarelui.

Ri$icarea ur)e &r (e)ina e

In!er"re!area a %aa &cu ui a ur)e &r (e)ina e

anumite deprinderi, aberaii sexuale sau anumite stari psi$opatologice ale autorului.

ofera date referitoare nu numai la natura, mobilul i modul de savarire a faptei, ci i in legatura cu

ina i(!ica a ur)e &r (e)ina e este destinata stabilirii faptului daca urma este intr-adevar de sperma i daca aceasta este de origine umana sau animala, precum si determinarii vec$imii petei, substantelor straine prezente in urma si a eventualelor boli venerice. *osibilitatile de examinare sunt simplificate de capacitatea de supravietuire a spermatozoizilor, care poate ajunge pana la );$ in cazul unei femei in viata si, resp, pana la !@ zile, in cazul unui cadavru ing$etat.

E/"er!i*a -i&cri)

Seciunea a III.a 1lemente de in 1. :un$a)en!u 0!iini%ic

estigare i identificare biocriminalistica pe ba+a profilului !.(.6.

*rocesul de identificare a unei persoane incepe in momentul in care aceasta lasa in scena crimei o urma biologica care conine, in mod necesar, material genetic -0.'.?... +rmeaza prelevarea probei de catre criminalist, urmata de analiza de laborator care are drept punct terminus traducerea materialului genetic intr-un cod, cu formula unica, irepetabila, specifica unui singur purtator al acelei informaii genetice.
&ub raportul valorii de identificare, specialitii geneticieni clasifica urmele biologice in trei categorii:

5robe cu inalt grad de preci+ie in identificarea profilului !.(.6. -san1e e=

ic5i$u (e)ina = (a i#a3

5robe cu potenial in definirea profilului !.(.6. -secre!ii e na*a e= "aru = -uca!i $e carne= ce u e e"i!e ia e= urina= &a(e= "ar!i a e c&r"u ui3 5robele cu potenial in anali+ele !.(.6. mitocondrial. -orice probe de nat biologica= care nu (e "re!ea*a '. Par!icu ari!ai a e cerce!arii 'e regul
a %aa &cu ui a a !e ana i*e3

a, in linii mari, cercetarea urmelor apte sa serveasca la identificari genetice parcurge aceleai etape te$nice ale descoperirii, la fixarii fotografice i ridicarii. (irete ca se impun precauii suplimentare. &angele lic$id, tesuturile, organele sau oasele se containerizeaza si se refrigereaza in vederea transportarii in conditii optime. *arul trebuie colectat cu grija pt a evita ruperea sau atingerea radacinii, furnizoare de info genetica. &e folosesc manusi si pensete adecvate si se recomanda purtarea unor masti pt a evita stropii de saliva in caz de stranut, tuse sau c$iar vorbit in apropierea suprafetelor purtatoare de urme.. 9biectele sau suporturile purtatoare de urme biologice care se ridica in vederea analizarii 0.'.?. vor fi verificate pentru a fi puse in evidena alte urme importante, cum ar fi urmele papilare.

,. E%ec!uarea e/"er!i*e &r A.D.N. 0naliza profilului 0.'.?., in laboratoare specializate, se desfaoara prin doua metode: /etoda analizei amprentei genetice prin enzime de restricie - este necesara o cant suficienta de 0'? ce este supusa izolarii si purificarii cu ajutorul unor detergenti si enzime cu mare specificitate. 0'?-ul se decupeaza cu ajutorul enzimelor de restrictie in fragmente de marimi diferite.
/etoda reaciei in lan a polimerazei -*C8. < avantajul il constituie sensibilitatea, putandu-se folosi o singura de 0'? pt a fi amplificata.

Seciunea a IV.a Cercetarea firului de par uman 1. Pr&- e)a!ica 1enera a

ar ii sunt caracteristice o anumita lungime, grosime, pigmentatie, ondulatie, unele degradari, toate acestea raportate la varsta si sexul persoanei, la regiunea corpului din care provine, la influenta unor factori de mediu si la starile fiziopatologice.

+nui fir de p

'. Cerce!area a %aa &cu ui '.1. De(c&"erirea 0i ri$icarea %ire &r $e "ar.
De(c&"erirea %ire &r $e "ar nu impune folosirea de metode sau mijloace te$nico-tiinifice deosebite, ele fiind destul de uor vizibile cu oc$iul liber. Totui, pentru facilitarea descoperirii este necesar sa se recurga la lupe i la surse de lumina ceva mai puternice. &e cerceteaza atat imbracamintea, lenjeria i corpul persoanei, cat i alte suprafee, inclusiv obiectele de igiena personala, in special pieptenii i prosoapele. %a cadavre nu trebuie omisa cercetarea ung$iilor si a mainilor, unde poate fi gasit par smuls de la agresor. ar impune respectarea unor cerine minime cu privire la meninerea intacta a firului, evitarea amestecarii lui cu alte fire de par, inclusiv cu fire provenite accidental de la persoanele care efectueaza cercetarea. ar $e a "er(&ane e (u("ec!e se poate face prin smulgere, pieptanare sau taiere, dar se recomanda smulgerea pt a nu lipsi firul de radacina, cea mai importanta parte. (irele se ambaleaza separat in fct de regiunea din care au fost recoltate. *t firul de par de pe cap este recomandat sa se faca recoltari din mai multe parti -crestet, ceafa, frunte, tample..

Ri$icarea %ire &r $e "

Rec& !area %ire &r $e "

,. E/"er!i*a cri)ina i(!ica a ur)e &r $e na!ura "i &a(a ,.1. Pr&- e)a!ica 1enera a a e/"er!i*ei. (xpertiza firelor de par este destinata, pe de o parte, cercetarii structurii intime a parului, cu numeroasele sale elemente caracteristice, iar, pe de alta parte, analizei suprafeei acestuia, a diverselor particule aderente, urme ale materiei in care a fost descoperit, precum i microurme de natura cea mai diversa. /etodele de examinare biologica a urmelor de natura piloasa pot da raspunsuri la diverse intrebari privind firul de par ridicat de la faa locului sau de pe corpul victimei, referitoare la urmatoarele aspecte: natura i originea umana sau animala a firului de par2 zona corpului din care provine2 modul de detaare a firelor de par, identificarea persoanei pe baza profilului 0'?, precum i alte aspecte importante.
*entru urgentarea investigaiilor criminalistice in direcia descoperirii autorului este importanta determinarea, inca de la inceput, a culorii i elementelor caracteristice exterioare, ca i a impuritailor existente pe firul de par.

,.'. Cerce!area $e a-&ra!&r.

In#e(!i1area -i&cri)ina i(!ica $e a-&ra!&r a unui fir de par, in direcia stabilirii caracteristicilor sale generale i particulare, parcurge # etape:

1xaminarea modului de detasare, a culorii, sau vopsele, a particularitatilor de forma si aderente &r
E/a)inarea (!ruc!urii e/!eri&are a %iru ui "! $e!er)inarea #ar(!ei= (e/u ui= re1iunii c&r"&ra e $in care "r&#ine $in care "r&#ine 2e/a)inare e%ec!ua!a "rin )icr&(c&"ie3 E/a)inarea (!ruc!urii in!eri&are a !&r )a)i%ere.

Na!ura (i &ri1inea firului de par u)an (e $i%eren!ia*a $e %ire e $e a !a na!ura 2#e1e!a e= ar!i%icia e e!c.3= $ar (i $e "aru A !e $a!e &-!inu!e : regiunea corpului, var(!a 2a"r&/i)a!i#a3= (e/u In "ri#in!a c&)"&*i!iei, un fir de par poate contine peste !5 elem c$imice. I$en!i%icarea "er(&anei
"er(&anei= ra(a u)ana.

< posibilita!i e ac!ua e $e i$en!i%icare (!iin!i%ica a"r&"ie % )u ! $e cer!i!u$ine= in(a un re*u !a! "&a!e %i $a! cu carac!er $e "r&-a-i i!a!e. Ra("un(u "&a!e %i %&r)u a! cu cer!i!u$ine "rin e/a)inarea a)"ren!ei 1ene!ice= cu c&n$ ca %iru $e "ar (a ai-a ra$acina.

Seciunea a V.a 1lemente de in +rmele de miros reprezint

estigare odorologica judiciara

1. A("ec!e 1enera e "ri#in$ ur)e e & %ac!i#e

a o categorie aparte de urme, specifice nu numai omului ci i animalelor, inclusiv majoritaii substanelor care conin elemente volatile precum i altor corpuri din natura. (olosirea acestor categorii de urme in interesul justiiei, al descoperirii infractorilor i corpurilor delicte constituie obiectul odorologiei judiciare.

!"

!.!. :&r)area ur)e &r & %ac!i#e. Formarea urmelor olfactive este practic inevitabila, orice persoana lasandui moleculele de miros peste tot pe unde trece, pe fiecare dintre obiectele atinse, nici pantofii, nici imbracamintea i nici manuile neputand sa impiedice formarea acestui gen de 6amprenta6 olfactiva. !. . C&ninu!u ur)e &r & %ac!i#e. Coninutul urmei olfactive cuprinde mai multe categorii de miros, in care ponderea este deinuta de mirosul specific sau de baza al corpului, acestuia adaugandu-i-se mirosul profesional sau general, precum i mirosul ocazional.
Mir&(u ("eci%ic -de baza sau individual. este consecina proceselor metabolice petrecute in organismul uman, materializate, printre altele, in emanaii caracteristice transpiraiei, respiraiei, altor secreii i excreii organice, descuamarilor pielii - de o mare complexitate c$imica. ,ntensitatea acestuia este dir prop cu starile de emotie.

Mir&(u "r&%e(i&na Mir&(u &ca*i&na 1.,.

sau 1enera este determinat de specificul locului de munca al pers, de incaperea in care locuieste sau in care a stat mai mult timp.

rezultat dintr-un contact intamplator cu diverse medii sau subst, din folosirea prod cosmetice, din fumat etc.

U!i i!a!ea ur)e &r & %ac!i#e < urma olf poate persista in cond cele mai bune max "$. ?atura suportului si mirosul acestuia influenteaza negativ urma si in fct de persistenta urmelor, acestea sunt clasificate in urme proaspete -vec$ime de pana la !$., urme normale -vec$ime de #$. si urme reci -mai vec$i de #$.. %imita normala de prelucrare este de aprox 7-:$.

'. Cerce!area a %aa &cu ui .!. De(c&"erirea ur)e &r & %ac!i#e. 'escoperirea se face cu ajutorul cainilor de urmarire. &pre deosebire de om, un caine poate selecta o urma de miros din alte "", explicaia constand in aceea ca el dispune de un numar de celule olfactive de peste #" de ori mai mare.
Pre ucrarea ur)e &r. *entru prelucrarea urmei, cainele este dirijat de conducatorul sau care, firesc, ii cunoate posibilitaile i modul de comportare, dar i de organul judiciar care efectueaza sau indruma cercetarea la faa locului i care trebuie sa fie atent la respectarea anumitor reguli privind folosirea cainelui de urmarire i interpretarea reaciilor sale.

. .

Cainelui i se da spre prelucrare urma de miros, inaintea desfasurarii altor activitati de cercetare, exceptand salvarea victimei (au in a!urarea un&r (!ari $e "eric& . Se rec&)an$a ca= in ca*u ur)e &r $e "ici&are= cei care e%ec!uea*a cerce!area (a nu (e a"r&"ie $e ace(!ea a )ai "u!in $e
'., ) "! a nu crea ur)e & %ac!i#e (u" i)en!are ce "&! $eru!a caine e

,. Me!&$e )&$erne $e in#e(!i1are &$&r& &1ica *e langa cainele de urmarire, in cercetarea urmelor olfactive se apeleaza i la metode te$nice, constand in ridicarea urmelor de miros de la faa locului, de pe obiecte corp delict, de pe imbracamintea pierduta de infractor .a., prin aspirarea cu dispozitive speciale i conservarea in flacoane ermetice, dezodorizate in prealabil. 0ceste urme sunt supuse unei examinari comparative cu modelele prelevate de la persoanele sau obiectele suspecte, pe baza unei analize gazocromatografice sau prin spectrografia de masa.
(ixarea si prelevarea urmelor olfactive se face prin acoperirea lor cu o buc de panza speciala, lipsita de orice miros, timp de "-#"min. *anza se ridica cu o penseta, de asemenea dezodorizata si se introduce intr-un vas de sticla steril care va fi inc$is ermetic. 0stfel conservata, urma poate fi pastrata in incaperi speciale timp de mai multi ani.

1xamenul odorologic comparativ se va face cu modele olfactive de comparatie prelevate de la pers suspecte si se efectueaza intr-un interv de cel mult )$ de la obtinerea comparatiei.
: depistarea stupefiantelor -cainii sunt special antrenati pt descoperirea canabisului si derivatelor sale, $eroinei, cocainei s.a.. 2 detectarea explozivilor -cainii sunt special antrenati in acest sens, iar acest gen de actiune impune masuri speciale de protectie, insusi cainele fiind dresat sa nu atinga obiectul suspect., 2 descoperirea de pers rapite, victime ale unor actiuni teroriste, de pers care se ascund -org judiciar trb sa aiba la disp obiecte purtatoare ale urmelor de miros specific individului..

D&)enii $e %& &(ire a caini &r $e ur)arire

CAPITOLUL VII TEHNICI DE IDENTI:ICARE A PERSOANELOR DUPA SEMNALMENTE E?TERIOARE= DUPA VOCE @I PRIN ALTE

METODE CRIMINALISTICE

Seciunea I 3dentificarea persoanelor i cada relor dupa semnalmentele exterioare 1. A("ec!e 1enera e 1.'. :un$a)en!u 0!iini%ic a i$en!i%ic arii $u"a (e)na )en!e e/!eri&are. (undamentul tiinific al acestei identificari il constituie individualitatea i relativa
stabilitate a caracteristicilor somatice ale fiecarui individ adult. n esena, identificarea se face cu ajutorul unor metode i te$nici specializate, in cadrul unor activitai de urmarire penala, desfaurate potrivit unor reguli tactice specifice ascultarii martorilor sau victimelor infraciunii.

'escrierea semnalmentelor -metoda portr vb. are in vedere caracteristicile intregului corp, acc fiind pus pe particularitatile anatomice ale fetei -volum, forma, culoare etc.. '. Me!&$a "&r!re!u ui #&r-i!
este o metoda aplicata frecvent i perfecionata pe parcursul timpului, care servete la identificarea persoanelor, pe baza descrierii semnalmentelor exterioare ale acestora, de catre o alta persoana. ,n descrierea facuta de cel care a perceput caracteristicile somatice ale individului cautat sunt vizate, pe de o parte, formele statice, iar pe de alta parte, formele dinamice. 0precierea formei i dimensiunilor acestora se face dupa un sistem cuprinzand trei gradaii: mare, mijlociu i mic. De(crierea %&r)e &r (!a!ice. 0cest segment al descrierii vizeaza elementele caracteristice privind talia -scunda, mijlocie, inalta., constituia fizica -robusta, solida, mijlocie, uscativa, slaba. sau aspectul general al persoanei -sportiv, elegant, atletic etc.., forma capului i a feei, eventuale infirmitai .a. De(crierea ca"u ui. Capul persoanei, atat in intregul sau, cat i in ceea ce privete aspectul morfologic, vazut din faa i din profil deine, in mod firesc, locul principal in realizarea portretului vorbit. 0stfel:

5ortretul orbit '.1. '.'. A. B.

-orma capului, privit din faa, poate fi alungita, ovala, dreptung$iulara, triung$iulara, cu baza in sus sau in jos, patrata, coluroasa, romboidala etc.

-aa se imparte, de regula, in trei zone: frontala, nazala i bucala. )ona frontala cuprinde regiunea dintre baza nasului i baza acestuia2 zona bucala include regiunea dintre baza nasului i varful barbiei. ,n funcie de necesitai, pot fi luate in calcul cinci zone, respectiv fruntea, oc$ii, nasul, gura i barbia. (iecare element component al feei se descrie separat, cu ce are el mai caracteristic.

- parul < culoare, insertie frontala, forma etc. - fruntea < inaltime, latime, contur etc. - oc$ii < forma, pozitie, culoare etc.
- nasul < inaltime, latime, conformatia narilor etc. - gura si buzele < contur, grosime, culoare etc.

!!

- barbia < latime, inaltime etc. - urec$ea < pozitia fata de cap, descrierea elem componente - ridurile < zona in care se gasesc, nr, forma - culoarea pielii < de la alb desc$is la negru in fct de rasa - semnele particulare < leziuni, urme ale interventiilor c$irurgicale, tatuaje etc. 'escrierea acestor forme denumite i funcionale, este menita sa completeze posibilitaile de identificare i se refera, in special, la inuta corpului, felul mersului, mimica, privire, diferitele forme de manifestare. 'e exemplu:

'.,. De(crierea %&r)e &r $ina)ice.

- Mersul unei persoane poate fi normal, degajat, suplu, sportiv, greoi, ezitant, cu pai mari sau mici, saltare, cu alte particularitai determinate de morfologia piciorului. - Modul de manifestare, privit in sensul sau larg, prin aceasta inelegandu-se, de pilda, gestica sau vorbirea, este in funcie de personalitatea i temperamentul individului. - *orbirea < normala, precipitata, balbaita, organizata ,. Me!&$e !e5nice %& &(i!e in i$en!i%icarea "er(&ane &r $u"a (e)na )en!e e e/!eri&are #.!. P&r!re!u (c5ia!. "ortretul schiat, sau schia de portret, reprezinta o metoda menita sa inlature, cel puin in parte, neajunsurile determinate de modul in care o persoana apreciaza sau descrie semnalmentele exterioare. Consta in sc$itarea portretului, dupa descrierea martoruluiAvictimei, de catre un desenator cu calitati plastice f bune #. . :&!&r&-&!u . 1ste o metoda de identificare cu ajutorul unui colaj fotografic de elemente faciale preluate din fotografii ale semnalmentelor unor persoane diferite.
,.,. I$en!i.Ai!.u 0i P5&!&.i$en!i.Ai!.u . %a dispoziia martorului, ori victimei, este pus un album ce conine zeci de variante ale elementelor faciale. (iecare element facial din album este reprodus separat pe o pelicula transparenta purtand acelai numar de cod.

,.4.

Mi)ic&)"&*i!&ru 0i (in!e!i*&ru %&!&1ra%ic. -/,/,C. se apropie, intrucatva, de metoda ,denti-Bit-ului, desigur mai perfecionata. 'ispozitivul are forma unei cutii prev cu un ecran.

Mi)ic&)"&*i!&ru ,.6.

Sin!e!i*&ru %&!&1ra%ic are la baza aceleai principii de compunere a imaginii.

P&r!re!u r&-&! c&)"u!eri*a!. 1ste o me!&$a $e rea i*are a "&r!r "rin ca cu e ec!r&nic= care "re* $re"! a#an!a< e/" &a!area )ai e%icien!a a $a!e &r %urni*a!e $e )ar!&r.

4. Me!&$e cri)ina i(!ice $e i$en!i%icare a ca$a#re &r necun&(cu!e

in cazul identificarii cadavrelor necunoscute, insa, aplicabilitatea lor este limitata de transformarile fireti prin care trece corpul uman, ca urmare a anumitor fenomene cadaverice, ori din cauza aciunii distructive a diverilor factori. Me!&$a (u"ra"r&ieciei. 'in punct de vedere te$nic, metoda consta in proiectarea sau suprapunerea imaginii craniului necunoscut peste imaginea fotografica a persoanei disparute, careia se presupune ca i-a aparinut craniul. *uprapunerea electronica a imaginilor reprezinta o varianta perfecionata a supraproieciei, avand la baza combinarea electronica a imaginilor craniului necunoscut i cele ale persoanei disparute. Rec&n(!i!uirea %i*i&n&)iei $u"a craniu. 0ceasta metoda consta in reconstituirea plastica si grafica a tesuturilor moi ale capului, operatie executata pe craniul cadavrului caruia incearca sa i se determine identitatea.

Te$nicile de identificare prezentate mai sus sunt utile i 4.1. 4.'.

4.,. I$en!i%icarea $u"a re(!uri e &(&a(e. *rintr-o expertiza genetica, se poate determina 0'?-ul mitocondrial. 4.4. I$en!i%icarea $u"a (i(!e)u $en!ar (i ucrari e (!&)a!& &1ice
prezinta in mod natural dantura unei pers. < cadavrului i se face o foto a semnalmentelor, dupa toaletare, care se compara cu o foto cat mai recenta a pers disparute. %a aceasta se adauga identificarea unei pers amnezice sau care isi ascunde identitatea. este valoroasa datorita unor elem specifice de identificare pe care le

4.6. I$en!i%icarea "rin e/"er!i*a %&!&1ra%iei $e "&r!re!

Seciunea a II.a 3dentificarea persoanelor dupa 1. N&iuni 1enera e ,dentificarea persoanei dup

oce i orbire

a voce, inregistrata pe diferite suporturi magnetice, se inscrie, in prezent, printre metodele te$nico-tiinifice moderne, pe care Criminalistica le pune in slujba stabilirii adevarului, a descoperirii autorului infraciunii. 8eferitor la aceasta noua metoda, se impune precizarea ca ea nu se restrange numai la cazurile penale, putand fi folosita cu succes i in cele civile.

Fundamentul tiinific al identificarii sau stabilirii autenticitaii unei inregistrari este dat de individualitatea vocii i vorbirii. "articularitaile care determina individualitatea vocii fiecarei persoane sunt: A. "articularitaile de construcie ale aparatului fonorespirator, ale fiecaruia dintre componentele sale -plamani, tra$ee, laringe, coarde vocale, cavitatea bucala .a... B. "articularitaile funciei fonatorii, determinate de fiziologia specifica actului respirator. C. "articularitatile det de modificari ale aparatului fonorespirator, de la o simpla raguseala pana la afonie '. Carac!eri(!ici e $e i$en!i%icare a #&cii 0i #&r-irii
n vederea determinarii i aprecierii tiinifice a caracteristicilor vocii i vorbirii sunt necesare mijloace te$nice speciale de evaluare, de tipul sonografelor. &onografele permit analize complexe ale caracteristicilor generale i individuale fonoacustice, prin transcrierea lor grafica sub forma vocogramelor.

'.1.

Carac!eri(!ici e #&cii.

4ocea are drept caracteristici acustice

generale configuratia de ansamblu, durata de pronuntare a unui cuv sau unui grup de cuv, int ensitatea vocii. Caracteristicile acustice individuale sunt: frecventa de rezonanta a cavitatii aparatului vocal, precum si frecventa specifica sunetelor nazale si frecventa vocii.

'.'. Carac!eri(!ici e #&r-irii. 4orbirea se caracterizeaza, in general, prin particularitai de expresie i stil, specifice unui anumit grup de persoane. 0cestea se impart in: particularitati fonetice -accent, intonatie, prescurtari de cuvinte, pronuntarea cuvintelor straine. 2 particularitati fonetice straine -intalnite la pers care au o alta lb materna decat cea vorbita in mom auditiei. 2 defectiunile de pronuntie si particularitatile lexicale -regionalismele etc..
Cu privire la particularitaile modului de a vorbi al unei persoane, amintim ca acestea pot face obiectul recunoaterii sale de catre o alta persoana, martor de auditu sau de catre victima, situaie intalnita frecvent in practica.

,. E/"er!i*a cri)ina i(!ica a #&cii 0i #&r-irii !

9biectul expertizei criminalistice a vocii i vorbirii, nu se rezum a numai la identificarea persoanei, existand i alte domenii in care poate oferi
raspunsuri utile la intrebarile adresate de organele judiciare.

A. *tabilirea autenticitaii inregistrarilor audio -sau video., in scopul determinarii falsurilor. B. C.

nasului .a. computer. +dentificarea persoanei vorbitorului cu respectarea anumitor condiii de calitate privind inregistrarea in litigiu i, firete, avand la dispoziie modele de comparaie. *tabilirea eventualei deghizari a vocii i vorbirii, deg$izare sau modificare incercata prin acoperirea microfonului cu o batista, vorbirea in oapta, modificarea tonalitaii, astuparea

*istemele informatice de identificare vocala, permit astazi ca inregistrarile analogice sa fie ameliorate prin numerizarea lor, filtrarea i analiza spectrala prin

Seciunea a I I.a Metode biometrice de identificare

andu-se la metode tiinifice care sa permita identificarea rapida i sigura a persoanelor. 'ezvoltarea unor astfel de metode a fost impusa de necesitatea combaterii mai eficiente a actelor de terorism din ce in ce mai numeroase in ultimii ani. 0stfel, dintre te$nicile moderne folosite sau experimentate in prezent menionam:

,n prezent, te$nicile de identificare s-au diversificat, apel 1. I$en!i%icarea "e -a*a %&!&1ra%iei (e)na )en!e &r

Cunoscuta ca o reprezentare grafica a unei fizionomii sau a unor trasaturi specifice, realizata la un moment dat, in condiii de iluminare specifice, fotografia este deocamdata cea mai utilizata metoda biometrica.
Cinand cont de faptul ca o serie de detalii ale feei se modifica, cateodata destul de rapid, unele ec$ipamente folosesc pentru identificare o serie de date antropometrice, masurabile pe o imagine bidimensionala.

'. Te5nici an!r&"&)e!rice 0ntropometria presupune masurarea unor pari ale corpului uman in vederea reconstituirii dimensiunilor acestuia pornind de la cele cateva fragmente de sc$elet descoperite.
'upa fotografia judiciara, aceasta este cea mai vec$e metoda biometrica folosita in cercetarea criminalistica. ,n domeniul identificarii pe baza amprentei papilare, te$nica informatica este folosita cu succes de caiva ani, deinand cea mai sigura aplicaie, folosindu-se de la verificarea zonelor de inceput i de bifurcare a zonelor papilare, denumita A:IS -0utomatic (inger - *rint ,dentification. i menionata deja in Capitolul 4 al primei pari a tratatului.

,. Recun&a0!erea re!inei 0cest procedeu de identificare consta in determinarea aspectului i a marimii vaselor de sange care provin de la nervul optic i sunt dispersate in
retina. ,nvestigaia reprezinta o sursa de informaii biometrice datorita celor trei proprietai importante ale retinei: anatomia, unicitatea i topografia dispunerii vaselor sanguine.

4. Recun&a(!erea iri(u ui
ac$izitionate si info stocate intr-o baza de date. ,8, deloc daunatoare.

consta in ac$izitionarea imaginii irisului, masurarea si digitalizarea parametrilor folositi pt identificarea si calculul corelatiei intre datele

6. Ter)&1ra)a %acia a este o foto a temp fetei unei pers, obtinuta prin explorarea fetei cu un detector sensibil la radiatii ,8, care captureaza o imagine a emisiilor faciale in

IMAGETRAB &ist imagetraB este dest activitatilor operative ale pol si ofera urm facilitati de verificare dupa: date de stare civila sau alte date personale, date antropometrice, semne particulare, cicatrici si tatuaje sau deficiente psi$omotorii, mod de operare raportat la fapta, imagini etc. 8ezultatul unei verificari in baza de date este o lista de !"" candidati, afisati in ordinea punctajului de potrivire faciala obtinut. Inre1i(!rarea "ena a 1. C&n(i$era!ii "ri#in$ (c&"u (i i)"&r!an!a 1.1. Sc&"u inre1i(!rarii "en - identificarea pers care au mai sav infractiuni - identificarea autorilor unor fapte penale pe baza inreg dactiloscopice monodactilare si dupa modul de operare - identif pers disparute si a cadavrelor cu ident necun - identificarea unor obiecte-corp delict 0dica : luarea in evidenta a unor pers sau obiecte in vederea identif lor ulterioare 1.'. I)"&r!an!a inre1 "en - combaterea infr prin identif autorilor lor - scopul preventiv al activitatii judiciare, servind la o supraveg$ere a modului de reeducare si reinsertie sociala a pers impotriva carora au fost aplicate masuri cu caracter penal '. Inre1 ca*ieru ui <u$iciar '.1 Inre1i(!rarea n&)ina a (au a %a-e!ica 1videnta nominala se realizeaza prin inreg datelor cu caracter personal, precum si a datelor privind situatia juridica a pers luatin evidenta cazierului jud. 1videnta nominala se org pe baza fiselor de cazier judiciar. (isele cuprind datele de identif a pers luate in evidenta si formula dactiloscopica decadactilara. (isele sunt asezate in ord alfabetica a numelor si potrivit modului de pronuntare fonetica. '.'. Inre1i(!rarea $ac!i &(c&"ica '.'.1. Inre1i(!rarea $ac!i &(c&"ica consta in identificarea pers care au mai sav infraciuni, inclusiv a pers care nu prezinta acte de identitate sau se folosesc de acte false ori furate. 1lementele principale luate in calcul la intocmirea unei formule au la baza tipul desenului papilar. !#

'.'.'. Inre1i(!rarea $ac!i &(c&"ica $eca$ac!i ara reprezinta principalul mijloc de inregistrare dactiloscopica. ,n alcatuirea formulei dactiloscopice decadactilare se au in vedere tipurile si subtipurile de desene papilare. ,. A !e )&$a i!a!i $e inre1 "ena a: inreg dactiloscopica monodactilara -mijloc de identif a celor care au sav o fapta penala2 fisele contin impresiunea unui singur deget. 2 inreg pers disparute si a cadavrelor cu identitate necunoscuta -fisele de identif a pers disparute si a cadavrelor -persoanelor. cu identitate necunoscuta au rubrici diferite ref la semnalmente, articole de imbracaminte purtate etc.. 2 inregistrarea dupa modul de operare -inregistrarea infractorilor < fisele contin genul de infr comise si modul propriu zis de operare, tipic pt recidivisti 2 a datelor privitoare la fapte penale cu autori neidentificati 2 prelucrarea automata a datelor. 2 inreg in baza de date genetice.
CAPITOLUL VIII INVESTIGAREA CORPURILOR DELICTE= A URMELOR DE MATERIALE SAU MATERII= DE E?PLOCII= DE

INCENDII @I DE ACCIDENTE DE TRA:IC

Seciunea I Cercetarea urmelor obiectelor i a urmelor formate din resturi de obiecte sau materii di 1. C&n(i$eraii "re i)inare Te$nicile de investigare a corpurilor delicte, a urmelor l

erse

asate in general de obiecte, de incendii sau de explozii, precum i cele de trafic -rutier, naval sau aerian. se inscriu intr-o categorie complexa de examinari de tip traseologic. &unt avute in vedere atat urmele care reproduc elemente specifice construciei sau formei obiectelor ori instrumentelor, cat i urmele alcatuite din resturi de obiecte, de tipul peliculelor de vopsea, cioburilor de sticla, diverselor resturi alimentare, de fumat, de lemn, de metale etc., denumite de diveri autori i urme materie.

'. Cerce!area ur)e &r c&r"uri &r $e ic!e %& &(i!e in ("ar1eri '.1. N&iuni 1enera e. ,n multe fapte penale, infractorul este interesat sa patrunda intr-o anumita incapere, sa desc$ida un sertar, un fiet, o casa de bani, diverse obiecte de mobilier .a., desigur incuiate. *entru aceasta el apeleaza la cele mai diverse metode sau instrumente, instrumente de spargere, o categorie importanta a corpurilor
delicte. *otrivit mecanismului de formare, urmele acestor instrumente sunt imparite in urmatoarele categorii:

2rmele de apasare, sau de forare, in majoritatea lor de natura statica. 2rmele de frecare, specifice burg$ielor i ferastraielor, bomfaierelor .a 2rmele de taiere, se prezinta tot ca urme dinamice. 2rmele de lo ire 2rmele de ardere si de topire '.'. Cerce!area a %aa &cu uiD "ar!icu ari! a!i. Cercetarea la faa locului a urmelor instrumentelor de spargere se efectueaza in funcie de natura acestora, de
specificul obiectelor purtatoare de urme, de modul de forare etc.

2.2.1. "ocurile de patrundere a infractorului pot fi, in primul rand, uile, pe suprafaa carora se gasesc cele mai diverse urme, in funcie de modul de aciune, de instrumentele folosite i de 6specializarea6 sa. 'e exemplu:
%a patrunderea prin ui, cum ar fi, de exemplu, in cazul forarii lor cu un levier sau o ranga, se formeaza urme de adancime pe canatul uii.

-orarea ferestrelor,
operare.

practicata destul de des de catre infractori pentru a patrunde intr-o anumita incapere sau cladire. Di in acest caz, urmele sunt caracteristice modului de

. -orarea mobilierului, indeosebi a sertarelor, a casetelor, a dulapurilor .a., determina apariia de urme asemanatoare celor intalnite in cazul forarii uilor, indiferent ca ne aflam in ipoteza unei spargeri propriu-zise sau in faa folosirii de c$ei potrivite.

2.2.2

2.2.). Cercetarea la faa locului prezinta urmatoarele particularitati: a.

lumina. (escoperirea urmelor instrumentelor de spargere este posibila, de regula, prin simpla examinare cu oc$iul liber i eventual cu ajutorul unei lupe i al unei surse mai puternice de

-. c.

-ixarea urmelor descoperite se face prin procesul-verbal i prin fotografiere.

/idicarea urmelor se realizeaza potrivit naturii lor. 'e pilda, urmele de adancime se ridica prin mulaje -materiale de mulaje dentare, materiale termoplastice, pelicule speciale de copiat urme, inclusiv g$ips sau plastilina.. 3nterpretarea urmelor permite obtinerea de indicii importante cu privire la natura actului infractional in sine si la alte aspecte referitoare la tipul de instrumente folosite, dar si la modul de operare al autorului. 1xpertiza criminalistica a urmelor formate de corpurile delicte intrebuintate la savarirea unei infraciuni ofera raspunsuri cu privire la natura i tipul instrumentului, la mecanismul de formare a urmelor i la succesiunea acestora. *entru identificare, este necesara obtinerea de modele de comparatie. ,n cazul instrum de taiere, este posibila modificarea reliefului lamei. ,dentificarea este cu atat mai sigura cu cat la fata locului sunt descoperite fragmente ale instrumentelor folosite.

$.

'.,. E/"er!i*a ur)e &r in(!ru)en!e &r $e ("ar1ere. ,. Cerce!area ur)e &r $e i)-raca)in!e
,.1. Genera i!a!i "ri#in$ ur)e e &-iec!e &r $e i)-raca)in!e.

imbracaminte, ca i majoritatea lucrurilor ce intra in aceasta larga categorie, pot sa formeze urme, in primul rand, ca rezultat al contactului direct dintre imbracamintea purtata de infractor ori de victima infraciunii i o suprafaa oarecare, reproducand caracteristicile esaturii sau materialului din care este confecionata. ,n al doilea rand, aceste urme se pot constitui i sub forma de resturi materiale, desprinse sau rupte din obiectele de imbracaminte, de care ne vom ocupa insa ceva mai jos. +rmele care reproduc particularitaile suprafeei obiectului de imbracaminte sunt create prin cadere, rezemare, tergere .a. se pot prezenta sub forma statica sau dinamica, de suprafata sau de adancime, de stratificare si de destratificare, vizibila si, uneori, latenta.

9biectele de

4aloarea de identificare este redusa, de regula servind la determinarea de grup. Cercetarea la fata locului se efectueaza potr metodologiei descoperirii, fixarii, ridicarii si interpetarii urmelor. (ixarea se face prin descrierea in pv si prin fotografiere. 'in interpetare se pot desprinde date cu privire la drumul parcurs de autor, tipul de imbracaminte, sexul persoanei, raportul de pozitie dintre victima si agresor etc. 1xpertiza poate oferi deverse rasp in leg cu tipul si nat materialului din care este confectionata imbracamintea, ori daca acesta este
specific unor uniforme.

!)

4. Cerce!area ur)e &r %&r)a!e $in re(!uri $e &-iec!e (au $e $i#er(e )a!erii 2ur)e.)a!erie3
arii la faa locului a multor infraciuni, pe langa urmele specifice omului sau instrumentelor, mai pot fi descoperite i urme de o categorie relativ aparte, formate din diverse resturi sau fragmente de obiecte, de materii de cea mai diversa natura -organica sau anorganica., carora li se adauga in mod inevitabil i microurmele. 0stfel:

Cu prilejul cercet

4.1.

Ur)e e %&r)a!e $in &-iec!e (au re(!uri $e i)-raca)in!e se prezinta in forme dintre cele mai diferite, cum ar fi, de exemplu, $ainele, palariile, manuile, incalamintea, obiectele de lenjerie uitate, pierdute sau aduse special pentru derutarea cercetarilor, dar i resturi rupte sau desprinse din obiectul de imbracaminte, inclusiv fibre sau fire textile. 9biectele de imbracaminte sunt ele insele purtatoare de urme -de nat olfactiva si de alta provenienta < fire de par, pete organice, praf etc... &e impune ca fixarea prin descrierea in pv si prin fotografiere, dar si ridicarea si conservarea urmelor sa se faca cu multa atentie ai sa nu sufere modif, deteriorari sau distrugeri.

4.'.

Ur)e e $e a i)en!e 0i $e "r&$u(e c&()e!ice.

La %aa &cu ui= urmele de alimente, condimente i bauturi pot fi descoperite nu numai pe vesela, vase de bucatarie, tacamuri, pa$are sau sticle, dar i pe imbracaminte, pe ervete, batiste, covoare, mobilier etc.

+rmele prod cosmetice se descopera pe pa$are, tacamuri, filtre de tigareta, pe $aine, lenjerie, prosoape etc.
8idicarea si conservarea acestora se face potr naturii acestora. 1xpertiza criminalistica se efectueaza pe baza de metode fizice si c$imice, indeosebi prin microscopie, analiza spectrala, analize cromatografice etc. Ur)e e $e (u-(!ane !&/ice. +rmele de substane toxice, carora le asociem i stupefiantele, impun o cercetare calificata, preferabila fiind prezena unui specialist la faa locului. ,n fct de starea de agregare si de posibilitatile de combinare cu unele prod alim, urmele subst toxice se cauta pe victima si pe imbracaminte acesteia, in vase, pa$are, flacoane, fiole etc. 9rientarea cercetarii se face pe baza interpr semnelor sau manifestarilor clinice ale pers intoxicate.

4.,.

8idicarea si conservarea urm sau obiectelor purt de urme impune o atentie deoseb, folosindu-se eprub, vase speciale. Trb luate mas de prec deosebite pt protejarea c$iar a org judiciare prez la cercetare. 1xpertiza crim impune aplicarea de met fiz-c$imice de analize calitative si cantitative -spectroscopia in ,8 etc.. 4.4.
Ur)e e %&r)a!e $in re(!uri $e %u)a! 0i $e i u)ina!. 3n cercetarea la faa locului acest gen de urme este intalnit sub forma mucurilor de igara, a igaretelor intregi sau rupte, a scrumului. 'e asemenea, pot fi intalnite i sub forma de foia sau pac$ete de igari. 'intre urmele resturilor materialelor de iluminat mentionam c$ibriturile, lumanarile, picaturile de ceara, petele de produse folosite pentru ardere etc.

0.0.1.

0ceste urme sunt asociate cu urme de saliva. 8esturile

papilare pe pac$etele de tigari, pe port-tigarete, pe filtre etc.

de fumat sunt imp si pt urmele de ruj, de prod alimentare pe care le poarta. &e pot descoperi urme

,nterpretarea serveste la stabilirea unor deprinderi de a fuma ale persoanei, precum muscarea filtrului, fumarea pana la jum tigarii etc. 1xpertiza crim < analizele fiz-c$im de lab si cele biocriminalistice det tipul si calitatea, regiunea de prov a tutunului, locul si anul fabric etc.

).5. Ur)e e $e re(!uri $e %ran15ie= (%&ara= c&r$&ane= a e n&$uri &r (au e1a!uri &r &unt consecinte ale unor actiuni diverse precum imobilizarea sau strangularea vict, impac$etarea instrum folosite la sav infr etc. (ixarea < pv si foto 8idicarea se face cu mare atentie pt pastrarea lor intacta, incl a nodurilor, ca si protejarea altor urme pe resturile de material ridicate. Cercet la fata locului nu este f dificila intrucat urmele sunt vizibile cu oc$iul liber si pot fi ridicate cu usurinta. 1xpertiza criminalistica presup det tipului de frang$ie, sfoara sau cordon, a
(i $e (ec!i&nare a ca"e!e &r e!c. +rmele de praf fac parte din categoria de urme trecuta uneori cu vederea, dei sunt importante pentru datele pe care le pot furniza cu privire la particularitaile locului faptei, ca i la persoana infractorului ori a victimei. &e constituie din material in stare pulvurulenta, intl sub fm de aerosoli, noroi sau crusta. ("ecia = "! %iecare &c %& &(in$u.(e a ! %i !ru. Pra%u rec& !a! $in!r.un anu)i! &c nu !r- (a (e a)e(!ece cu ce ri$ica! $in a ! &c. :iecare &c $in care (.au "re e#a! ur)e $e "ra% !r- in$ica! cu "reci*ie in "#. Daca e(!e "&(i-i = (e recur1e (i a %i/area "rin %&!&. Se 1a(e(c "e i)-raca)in!e 2cu(a!uri= )aneci= 1u er= -u*unare3= inca !a)in!e 2"e ra)a E (c&-i!ura $in!re !a "a (i !&cu "an!&%u ui3= c&r"u #ic!i)ei 2"ar= urec5i (i na(= (u- un15ii= "ici&are e!c.3. Se )ai 1a(e(!e "e in(!ru) %& &(i!e in (a# in%rac!iunii. E/"er!i*a cri) i)" ica e/a)inarea (a "rin )e! !e5n.(!iin! c&)" e/e 2)icr&(c&"ia &"!ica (i e ec!r&nica= )icr&ana i*a ("ec!ra a e!c.3. Ace(!e e/a)inari "er)i! (!a-i irea na! (i c&)" c5i)ice a "ra%u ui. Va &r&( in i$en! e(!e "ra%u "r&%e(i&na = ("eci%ic "er( care ucrea*a in $&)eniu )inier= c&n(!ruc!ii= -ru!arii e!c. un1i)ii (i 1r&(i)ii (a e= a )&$u ui $e e%ec!uare a n&$uri &r

).7. Ur)e e $e "ra%.

'escoperirea si ridicarea < prelevarea se realiz prin aspirare cu un aspirator

).:. A !e ca!e1. $e ur)e + urme de sol, urme sau pelicule de vopsea, resturi de metal, resturi sau cioburi de sticla Cerce!area )icr&ur)e &r= a ur)e &r $e na! 1e& &1ica (i -&!anica
+rmele de dimensiuni microscopice constituie o categorie aparte de urme care nu difera cu mult, sub raportul valorii de identificare, de macrourmele cautate in prezent cu prioritate, ele oferind marele avantaj ca sunt practic imposibil de evitat de catre infractor. 1le sunt constituite din particule foarte fine de materie, invizibile sau greu vizibile cu oc$iul liber, a caror examinare este posibila prin metode microanalitice. *ot fi de nat umana, vegetala, ori ale obiectelor.

).;. Micr&ur)e e.

'escoperirea, fixarea si ridicarea se poate face cu stereomicroscopul si micr de buzunar, aspiratoare speciale . Conservarea se face in pliculete sau coli de $artie de buna calitate. ).@. Cerce!area ur)e &r $e na! 1e& &1ica %a fata locului, varietatea tipurilor de sol impune o munca grea si laborioasa = %acan$u.(e c&re("&n$en!e in!re e(an!i&ane ana i*a!e (i
e(an! $e re%erin!a.

,n cond de lab, examinarea cu oc$iul liber si cu ajut microscopului se realizeaza tinandu-se cont ca in prealabil esantioanele sa fie uscate, separand corpurile straine. Culoarea este elem de baza al solului. 'e o deoseb importanta este repartitia particulelor si agregatelor dupa densitate, precum si dupa marimea lor -caracteristica usor observabila si comparabila.. ).!". Cerce!area ur)e &r $e na! -&!anica Trb acordata o atentie sporita elem precum frunze, seminte, polen gasite pe corpul victimei sau in perimetrul explorat, care pot oferi info esentiale privind timpul scurs de la comiterea faptei. !5

'pdv criminalistic, plantele ofera f multe date. 'iversitatea lor morfologica permite identif clara a tipului, a sezonului, a locatiei geografice in care a avut loc agresiunea, eventualitatea mutarii cadavrului, timpul cat a fost cadavrul in$umat si daca suspectul a fost sau nu prezent la locul faptei. 6. Cerce!area ur)e &r )i< &ace &r $e !ran("&r! ru!ier
Cercetarea urmelor mijloacelor de transport reprezinta o activitate frecventa a organelor de urmarire penala, indeosebi in cazul accidentelor de circulaie, al furtului de autoturisme, inclusiv in situaiile in care o persoana s-a folosit de un mijloc de transport in savarirea infraciunii. 'in categoria mij loacelor de transport fac parte atat ve$iculele cu traciune mecanica, cat i cele cu traciune animala sau acionate de fora omului. (ormarea urmelor mijl de transp rutier depinde de factori precum:

6.1. N&iuni 1enera e.

a. -. c. 6.'.

6atura suprafeei pe care se rulea+a, din acest punct de vedere urmele fiind de suprafaa sau de adancime, de stratificare sau de destratificare. Modul de micare al mijlocului de transport care, in timpul deplasarii sau rularii normale, creeaza urme statice, spre deosebire de franare sau de deplasare -dinamice.. Tipul de bandaj sau ina cu care sunt prevazute roile.

Cerce!area a %aa &cu ui a ur)e &r )i< &ace &r $e !ran("&r!. 1ste o activitate complexa, uneori cu un grad deosebit de dificultate, mai ales in ipoteza accidentelor cu consecine grave. 'ificultai sporite apar in ipoteza parasirii locului faptei de catre ve$iculul antrenat in accident, ca i in savarirea unor alte infraciuni in care autorul s-a folosit de un ve$icul. *roblemele principale pe care urmeaza sa le rezolve cercetarea la faa locului:

S!a-i irea !i"u ui $e #e5icu

i identificarea acestuia sunt posibile prin determinarea mai multor parametri reflectai de urme.

De!er)inarea $ireciei $e $e" a(are se face pe baza urmelor statice -de adancime sau de suprafaa. ale desenului antiderapant. S!a-i irea #i!e*ei $e circu aie este posibila, in principal, prin masurarea lungimii urmei de franare. :i/area (i ri$icarea presupun descrierea amanuntita in pv, la care se adauga foto judiciare operative si, eventual, ridicarea prin mulaj a urmelor de adancime -#"-5"cm..
E/"er!i*a cri)ina i(!ica a ur)e &r )i< &ace &r $e !ran("&r!. 1xpertiza criminalistica a urmelor create de benzile de rulare, de alte pari ale ve$iculului, a resturilor de obiecte, precum i a urmelor-materie este destinata sa puna in evidena o serie de caracteristici generale i individuale, pe baza carora se stabilesc tipul, modelul i culoarea autove$iculului, viteza i direcia sa de deplasare. &e determina mecanismul de formare a urmei si partea autove$iculului care a creat-o, precum si starea sist de franare, a celui de directie etc.

6.,.

Seciunea a II.a Cercetarea urmelor de incendii, de explo+ii i a altor urme de accidente 1. C&n(i$eraii 1enera e Cercetarea urmelor de incendii i de explozii, a urmelor specifice accidentelor feroviare, navale i aeriene, denumite i catastrofe -in funcie de consecinele produse., este o activitate care se desfaoara in imprejurari complexe. ,nvestigarea sub raport criminalistic este realmente dificila,
deoarece in aceste situaii devin prioritare aciunile i masurile de salvare a victimelor, dar i restrangerea pe cat posibil a pagubelor i inlaturarea pericolelor de extindere a dezastrului.

'. Cerce!area ur)e &r $e incen$ii

'.1. Cau*e e incen$ii &r. &ub raport fizico-c$imic, incendiul constituie un fenomen de ardere a unei substane combustibile -in prezena oxigenului sau aerului., care se propaga, de regula, din cauza efectului flacarilor, fara ca acestea sa reprezinte intotdeauna cauza primara a incendiului. (actori specifici incendiului: emisia de caldura, de gaze si de fum, temp de ardere si vit de propagare a flacarilor.

,n funcie de cauzele care le provoaca, incendiile se impart in: Incen$ii "r&#&ca!e $e cau*e na!ura e < trasnetul, razele solare -concentrate prin obiecte transparente cu rol de lentila convergenta., electricitatea statica, autoaprinderea -fen de nat fizc$im sau biol..

Incen$ii "r&#&ca!e acci$en!a Incen$ii e "re)e$i!a!e=

de cele mai diverse cauze -manipularea defectuoasa sau neglijenta a instalatiilor de ilum si de incalzit etc..

intalnite in practica i in ultima perioada de timp, au o gravitate deosebita din cauza pagubelor materiale pe care le aduc avutului public i personal, dar, mai ales, pericolului pe care-l prezinta pentru viaa i sanatatea oamenilor. ncen$iu. *rimele date cu privire la un incendiu le ofera insui modul de desfaurare a acestuia, respectiv intensitatea i culoarea flacarilor, a fumului, mirosul i viteza de propagare. 9 data cu stingerea incendiului, importanta este identificarea focarului -sau focarelor., cercetarea acestuia conducand la obinerea de date preliminare referitoare la cauza incendiului.

. . Cerce!area a %aa &cu ui a ur)e &r $e i

:i/area presupune descr detal in pv si a urmelor, dar si a tuturor constatarilor facute pe parcursul cercetarii referitor la starea obiecte &r (i in(!a a!ii &r= a u(i &r (i %ere(!re &r= a na! )a!eria e &r (i "r&$u(e &r $e ar$ere $e(c. e!c. Inre1 %&!& (i #i$e& (e rec&)an$a (a (e e/ecu!e inca
$in !i)"u incen$iu ui "e )a!eria %&!&(en(i-i c& &r "! re$area cu &rii % acari &r (i %u)u ui. La ri$icarea ur)e &r e(!e in$ica! (a "ar!ici"e e/" cri)ina i(! (i ("ecia i(!u %&r)a!iunii $e "&)"ieri. Se rec& !ea*a in can! (u%icien!e re(!uri car-&ni*a!e $e e)n= )e!a = !e(a!uri= )&(!re $e cenu(a $in %&car (i $in a !e *&ne. a a ur)e &r $e incen$iu. 1fectuarea expertizei criminalistice a urmelor de incendiu necesita metode i mijloace te$nico-tiinifice complexe, un loc important ocupandu-l analizele spectrale i gazcromatografia, ultimele deosebit de utile in identificarea produselor petroliere.

.#. E/"er!i*a cri)ina i(!ic

,. Cerce!area ur)e &r $e e/" &*ie ,.1. N&iuni 1enera e. 1xplozia consta dintr-o reactie foarte rapida, de natura fizica sau c$imica, insoita de formarea i de degajarea violenta a unei mari cantitai de gaze, cu efecte mecanice, termice i luminoase asupra obiectelor sau persoanelor care se gasesc in raza sa de aciune.
+n exemplu tipic de explozie de natura fizica este cel al exploziei unei butelii, rezervor sau recipient, determinat de excesul de presiune a gazului lic$efiat pe care-l conine, ori de un defect de construcie. %a randul lor, exploziile de natura chimica sau fizico-c$imica sunt determinate, alaturi de substanele explozive propriu-zise, de cauze diferite, cum sunt, de pilda, contactul dintre mai multe substane c$imice periculoase, ca i amestecul aerului, intr-o anumita proporie, cu gaze, vapori inflamabili sau prafuri combustibile.

#.!.!. 1xplo+iile difu+e, de regula cu caracter accidental, sunt specifice amestecului aerului cu gaze, vapori sau prafuri combustibile.
1xplo+iile concentrate sunt tipice atat pentru exploziile de natura fizica, cat i pentru cele de natura c$imica, rezultate din contactul accidental a doua substane periculoase -intalnite in industria c$imica, petroc$imica i in laboratoare..

#.!. . ,.'.

Cerce!area a %aa &cu ui 0i e/"er!i*a ur)e &r $e e/" &*ii.

a urmelor de explozii presupune cautarea i descoperirea atat a urmelor propriu-zise lasate de explozie, cat i a altor urme, in primul rand ale omului, necesare stabilirii legaturii cauzale dintre rezultat i aciunea sau prezena sa la locul faptei.

Cerce!area a %aa &cu ui

Consemnarea in pv impune, alaturi de foto sc$ita, a obiectelor principale si de detaliu, completate in cazurile deosebite, cu filmari sau inreg pe banda videomagnetica. 1xp crim este necesara pt det cauzelor si naturii exploziei, a tipului de mat exploziv, mecanismului de prod a exploziei. 4. Cerce!area ur)e &r acci$en!e &r %er&#iare= na#a e 0i aeriene !7

4.1. Ur)e e acci$en!e &r %er&#iare.

care pericliteaza sigurana circulaiei pe caile ferate.

Cercetarea urmelor accidentelor feroviare se circumscrie cadrului mai larg al soluionarii problemelor specifice infraciunilor

care include atat locul propriu-zis al accidentului, cat i staiile de plecare i sosire, implica, pe langa cautarea, descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor existente in zona evenimentului, stabilirea imediata a starii i poziiei instalaiilor de semnalizare i de comanda centralizata, a indicaiilor aparaturii din cabinele locomotivelor, a registrelor in care se fac menionari cu privire la comenzile, desfaurarea circulaiei, revizia instalaiilor.

Cerce!area a %aa &cu ui=

4.'. Ur)e e acci$en!e &r aeriene 0i na#a e. Cerce!area ur)e &r acci$en!e &r aeriene= prin specificul acestui gen de evenimente, dar i prin condiiile de loc i timp in care se produc, necesita o conlucrare stransa intre organele judiciare i specialiti din domeniul aviaiei, cercetarea urmand a se desfaura intr-o ec$ipa complexa.
Cauzele principale, frecvente, ale unui accident de avion sunt urmatoarele:

a. -. c.

"ilotarea sau dirijarea greita a aeronavei datorata unor cauze subiective, dar i obiective. 'eclanarea de explozii sau incendii la bordul aeronavei, de natura te$nica sau premeditate. #nele defecte de construcie, de proiectare, inclusiv uzura aparatului, a subansamblelor.

Cerce!area ur)e &r acci$en!e &r na#a e presupune aceeai cooperare intre organele judiciare i organele de specialitate din domeniul
naval. *otrivit modului in care se produc, accidentele navale sunt determinate de urmatorii factori:

a. -.

3ncendii sau explo+ii la bord, provocate de funcionarea defectuoasa a instalaiilor navei, ori de incarcatura -in ipoteza transportarii de substane c$imice sau $idrocarburi.2 (istribuirea i ancorarea defectuoasa a incarcaturii in cala vasului, indeosebi la transportul de marfuri generale -piese mari i grele, maini, c$erestea etc..2

c. 7reeli de pilotaj, ori de mane rare a instalaiilor, care pot avea ca rezultat ciocnirea de o alta nava -abordajul., atingerea fundului apei, impotmolirea in nisip ori lovirea de mal -euarea..
CAPITOLUL I? ELEMENTE DE BALISTICA ;UDICIARA

Seciunea I 6oiuni generale pri ind armele de foc i cercetarea urmelor acestora 1. C&n(i$eraii "re i)inare
a reprezinta o ramura distincta a tehnicii criminalistice, destinata examinarii armelor de foc i urmelor acestora, prin metode i mijloace tehnico-tiinifice specializate, in scopul determinarii imprejurarilor in care a fost folosita o arma la comiterea unei infraciuni i al identificarii sale, identificarea unei arme dupa urmele lasate pe tub, determinarea distantei de la care s-a tras, stabilirea vechimii aproximative a impuscaturii etc.

,alistica judiciar

ELEM DE CONSTRUCTIE ALE ARMELOR DE :OC

tea a -formata din camera cartusului, conul de fortare sau de racordare, care asigura patrunderea glontului in ultima zona a tevii, zona g$intuita. , mecanismul de inchidere , de percutie si de scoatere a tubului tras -ansamblul acestor mecanisme serveste procesului de identif datorita particularit de constructie si de prelucrare a pieselor componente ce vin in contact nemijlocit cu tubul cartusului. , patul sau crosa armei si sist de ochire.

*rinc elem sunt:

C a(i%icarea ar)e &r $e %&c

a' dupa destinatie ! arme militare, arme de aparare apropiata, arme sportive-de tir, arme de vanatoare

-3 dupa modul de fct! arme simple, cu repetitie, semiautomate, automate c3 dupa calibru! de calibru mic $pana la ../0 mm , mijlociu $../0-1mm , mare $peste 1mm $3 dupa lungimea tevii! cu teava lunga, mijlocie, scurta e3 dupa constructia canalului tevii! arme cu teava lisa, cu teava ghintuita, cu tevi combinate ELEM COMPONENTE a e )uni!iei 1lem comp principale din care este fm un cartus sunt: *roiectilul < gloante, alice, mitralii Tubul cartusului < confectionat din metal, plastic sau carton, dar a carui rozeta este mereu metalica Capsa < dest aprinderii incarcaturii contine un exploziv puternic

E e) i)e$ia!e $e i$en!i% a e )uni!iei &unt oferite de poansonarea cartusului E cifrele batute pe suprafata exterioara a proiectilului. E e) !ra1erii 4it proiectilului- depinde de tipul si cant de pulbere, de greutatea proiectilului si lungimea tevii Traiectoria E linia curba descrisa de ctr de greutate al proiectilului in drumul parc de la iesirea din teava armei si pana la tinta Fataia armei E dist maxima la care poate ajunge proiectilului -bataia eficace E dist la care proiectilul isi mentine precizia si forta distructiva. '. Ur)e e %&r)a!e "rin %& &(irea ar)e &r $e %&c
n accepiunea balisticii judiciare, prin urme formate in cazul folosirii armelor de foc inelegem, pe de o parte, urmele create de arma pe cartuul tras, iar, pe de alta parte, urmele impucaturii formate pe corpul victimei sau pe obiectele asupra carora i-au exercitat aciunea proiectilul, ceilali factori suplimentari ai tragerii.

!:

Ur)e e %&r)a!e $e ar)a "e car!u0. %a tragerile executate cu o arma de foc, indiferent de tipul acesteia, se formeaza invariabil urme pe tubul cartuului, iar in cazul armelor cu eava g$intuita se formeaza pe glon urme caracteristice reliefului evii. se formeaza in trei etape succesive: incarcarea, tragerea i extragerea tubului tras. *rintre piesele principale sau mecanismele armei care concura la formarea urmelor se afla percutorul, peretele frontal al inc$izatorului, g$eara extractoare, pragul aruncator -ejectorul. i pereii camerei de detonare. au prin excelena un caracter dinamic i reflecta caracteristicile construciei interioare a evii g$intuite. 0stfel, la armele cu eava g$intuita raman, sub forma de striaii, urme ale plinurilor, ale flancurilor g$intuite, precum i ale spaiilor dintre g$inturi. Ur)e e $e i)"u0care. *rin urme de impucare se inelege, in primul rand, urmele specifice formate de proiectil, urme denumite i factori primari sau urme principale ale tragerii. ,n al doilea rand, exista urme secundare -factori suplimentari., formate mai ales in tragerile de la o anumita distana. sunt rezultatul aciunii directe exercitate. 1le se intalnesc sub trei forme: urme de perforare, urme de patrundere, urme de ricoare -adancituri sau zgarieturi in fct de unghiul de lo ire, nat obstacolului aflat pe traiect glontului. a obiectelor cu o anumita grosime le sunt specifice trei elemente: orificiul de intrare, canalul i orificiul de ieire. 2rificiile de intrare i de ieire se deosebesc intre ele prin anumite caracteristici pe baza carora se stabilete direcia din care a patruns proiectilul.

'.1.

Ur)e e $e "e !u-

Ur)e e $e "e 1 &n

'.'.

Ur)e e "rinci"a e

2rmelor de perforare 'e exemplu:

5e corpul uman orificiul de intrare se caracterizeaza prin lipsa de esut, diametrul sau fiind apropiat de cel al proiectilului. 5e imbracaminte sau pe alte obiecte confecionate din material textil, orificiul de intrare este mai mic decat cel de ieire. 3n ca+ul urmelor formate in obiectele lipsite de elasticitate, fragile -caramida, piatra, beton. orificiul de intrare este mai mare decat diametrul proiectilului. Ur)e e (ecun$are sunt rezultatul aciunii unor factori suplimentari ai tragerii, alii decat cei specifici proiectilului. +rmele secundare pot fi imparite in doua mari categorii:
+rme secundare formate indiferent de distana de tragere:

-3nelul de frecare sau de tergere2 -3nelul de metali+are. +rme secundare formate la tragerile cu eava armei lipita de corp sau de la mica distana! /upturile pro ocate de ga+e apar la tragerile efectuate la distane mai mici de !"cm.

,. Par!icu ari!ai e cerce!arii

a %aa &cu ui a ar)e &r $e %&c 0i a ur)e &r ace(!&ra

,.1. De(c&"erirea 0i %i/area ar)e &r $e %&c 0i ur)e &r ace(!&ra. *articularitaile cercetarii sunt determinate atat de specificul urmelor lasate de tragere, cat i de problemele legate de descoperirea armelor i muniiei trase, de stabilirea distanei i direciei din care s-a tras .a., toate acestea circumscrise cercetarii i altor categorii de urme intalnite in imprejurarile savaririi de infraciuni cu arme de foc.

De(c&"erirea ar)e &r $e %&c 0i a )uniiei nu prezinta dificultai in cazul sinuciderilor sau al incercarilor de disimulare a omorului printr-o sinucidere. ,n majoritatea cazurilor insa, autorul cauta sa se debaraseze de arma, fie ascunzand-o, fie aruncand-o.
,n cazul armelor ingropate se folosete detectorul de metale, iar pentru cele aruncate in ape curgatoare, in fantani, in latrine, se apeleaza la electromagnei puternici. 0rmele ascunse in ziduri in diverse obiecte compacte de o anumita densitate, se cauta cu ajutorul instalaiilor de gammagrafiere sau cu aparatura roentgen portabila.

C&n(e)narea= %i/area "&*iiei 0i (!arii ar)e &r= a celorlalte urme descoperite la faa locului se face prin proces-verbal, sc$ia, fotografiere, filmare sau inregistrare
pe banda videomagnetica. Ri$icarea ar)ei $e %&c 0i a )uniiei $e(c&"eri!e a &cu %a"!ei. 3idicarea i transportarea armelor de foc, a tuburilor i proiectilelor de la faa locului se realizeaza in condiii impuse de necesitatea protejarii urmelor tragerii, a urmelor de maini ori de natura biologica, aflate pe aceste corpuri delicte.

,.'.

Mane#rarea ar)ei se face astfel incat sa nu se tearga urmele de pe ea, preferabil fiind sa se lucreze cu mana inmanuata sau cu un clete, avand buzele protejate in manoane de
cauciuc.

Ri$icarea 1 &ane &r se face astfel incat sa nu se altereze urmele aflate pe suprafaa lor i care reflecta caracteristicile interiorului evii, indeosebi in ipoteza ca ele vor servi la
identificarea ulterioara a armei.

Ri$icarea !u-uri &r se efectueaza in aceleai condiii de precauie. ,n plus, este necesar sa se protejeze reziduurile tragerii. ,.,.
S!a-i irea $i(!anei 0i $ireciei $e !ra1ere.

*entru tragerile efectuate in i)i!a $e aciune a %ac!&ri &r (u" i)en!ari - stabilirea direciei i distanei de la care s-a tras este relativ usoara.
*entru tragerile efectuate de la distane ce depaesc i)i!e e $e aciune a %ac!&ri &r (u" i)en!ari - distane socotite convenional ca mari - este necesar sa se studieze mai intai orificiile de intrare i de ieire pentru a se stabili din ce parte a venit proiectilul.

Seciunea a I .a 1xperti+a balistica criminalistica a armelor de foc i a urmelor acestora 1. E/a)inarea !e5nica 1enera a a ar)e &r $e %&c
a propriu-zisa a armelor de foc reprezinta prima etapa a cercetarilor criminalistice de laborator la care este supusa o arma de foc, acesteia adaugandu-i-se i cercetarea muniiei gasite in arma, a tuburilor i proiectilelor descoperite la faa locului. *roblemele principale la care este c$emat sa dea raspuns specialistul balistician, prin examenul te$nic general al armei i muniiei, sunt urmatoarele:

(xaminarea tehnic

1.1.

De!er)inarea !i"u ui= )&$e u ui 0i ca i-ru ui ar)ei.

'eterminarea tipului, modelului i calibrului armei este posibila in multe dintre situaiile intalnite in practica prin simpla studiere a inscripiilor existente
pe piesele armei.

,n ipoteza in care arma nu a fost gasita, este posibila stabilirea tipului, modelului i calibrului pe baza datelor desprinse din examinarea tuburilor i proiectilelor. 1.'. S!a-i irea (!arii $e %unci&nare a unei ar)e. &tabilirea starii de funcionare a unei arme este necesara de multe ori in practica, mai ales in cazurile in care trebuie sa se clarifice doua aspecte eseniale: - daca o arma se putea declana accidental, fara apasarea tragaciului2 - daca o arma deteriorata, cu piese lipsa, putea fi totui folosita pentru tragere.
E/a)inarea )uniiei. ,nvestigarea criminalistica a muniiei are rolul de a stabili tipul, modelul i anul de fabricaie al cartuelor, pe baza caracteristicilor, a inscripiilor fabricilor producatoare, existente pe rozeta tubului.

1.,.

!;

'. E/"er!i*a ur)e &r %&r)a!e $e ar)e e $e %&c .!. E/"er!i*a ur)e &r "rinci"a e a e !ra1erii. 1xpertiza criminalistica a urmelor principale ale unei trageri consta in examinarea orificiilor de intrare i de ieire, a canalelor formate atat pe corpul uman, cat i pe obiectele cu care glonul a venit in contact. Totodata, sunt supuse examinarii i urmele de ricoare.
E/"er!i*a ur)e &r (ecun$are a e !ra1erii. Cercetarea criminalistica a acestor categorii de urme este destinata descoperirii i examinarii urmelor aparinand factorilor secundari susmenionai ai tragerii cu o arma de foc, formai in jurul sau in interiorul orificiului de intrare a proiectilului, ca i a urmelor specifice de tragere formate pe mana persoanei care s-a folosit de arma.

. .

E/a)inarea c5i)ica= prin care sunt puse in evidena urmele suplimentare de impucare existente in jurul orificiului de intrare, in eava armei i pe mana tragatorului. E/a)inari e ("ec!ra e= indeosebi microanaliza spectrala i spectrofotometria de absorbie atomica servesc la punerea in evidena a particulelor de cupru, plumb .a. existente in urmele
suplimentare. a suprafeei in care se afla factori suplimentari ai tragerii se bazeaza pe examinarea in radiaii infraroii, rezultatele fiind observate cu ajutorul transformatorului electronooptic sau fixate prin fotografiere.

A !e !e5nici $e $e(c&"erire (au $e i)i!are

Me!&$e $e cer!i!u$ine. 'intre te$nicile de varf intrate in uzul laboratoarelor de criminalistica, menionam urmatoarele: ,. I$en!i%icarea ar)e &r $e %&c $u"a ur)e e %&r)a!e "e 1 &n 0i "e !u-u
,.1. I$en!i%icarea ar)ei $u"a ur)e e %&r)a!e "e 1 &n. car!u0u ui

,dentificarea dupa urmele formate pe glon presupune, in faza iniiala, o delimitare a cercului armelor suspecte, prin excluderea din sfera cercetarii a armelor ale caror caracteristici generale nu corespund caracteristicilor reflectate de glon. *entru obinerea modelelor de comparaie se efectueaza trageri experimentale cu armele examinate.
'intre te$nicile de examinare comparativa, menionam in primul rand examinarea la microscopul comparator.

,.'. I$en!i%icarea ar)e &r $u"a ur)e e a(a!e "e !u-u car!u0u ui. 0cest gen de identificare se desfaoara in aceleai condiii i faze ca i identificarea dupa urmele formate pe glon.
'in numeroasa cazuistica a rezultat ca identificarea dupa urmele formate pe tub prezinta un avantaj important faa de identificarea dupa urmele existente pe proiectil, tubul ramanand intact in marea majoritate a cazurilor de trageri, spre deosebire de proiectil, care se poate deforma in impactul cu obiectele mai dure.

,.,. Si(!e)e in%&r)a!ice $e i$en!i%icare a ar)e &r $e %&c. Te$nicile de calcul sunt aplicate astazi i identificarii balistice, prioritate in materie avand-o serviciile nord-americane. 0stfel: 3dentificarea dupa urmele formate pe gloane -proiectil., se realizeaza prin sistemul ,F,&, 3dentificarea dupa urmele formate pe tubul cartuului este efectuata prin sistemul '8+=-(,81 4. A !e "r&- e)e re*& #a!e $e e/"er!i*a -a i(!ica cri)ina i(!ica a ar)e &r $e %&c
4.1. Re%acerea in(cri"ii &r 0!ana!e "e ar)e. 8efacerea inscripiilor sau seriilor inlaturate de pe armele de foc este necesara pentru stabilirea locului de proveniena a armei, a modelului, anului de fabricaie etc. 1xaminarea devine absolut obligatorie in situaiile in care infractorul a inlaturat prin pilire seria i numarul armei.

4.'.

A !e 1enuri $e e/a)inari -a i(!ice.

). .!. 1xaminarea armelor de foc atipice i a armelor de fabricaie arti+anala este destinata stabilirii caracteristicilor de fabricaie, a particularitailor balistice generale.
1xaminarea urmelor lasate de pistoalele de implantat boluri care, dei nu sunt incluse in categoria armelor de foc, sunt apte sa produca leziuni mortale, in practica intalnindu-se asemenea cazuri datorate neglijenei sau neateniei.

). . .

Mai )u !e $e!a ii (e re1asesc in cursul de baza.

CAPITOLUL ? CERCETAREA CRIMINALISTICA A :ALSULUI IN INSCRISURI= A SCRISULUI DE MANA @I A

ALTOR CATEGORII DE :ALSURI

Seciunea I 6oiuni generale pri 1. C&n(i$eraii "re i)inare

ind cercetarea criminalistica a inscrisurilor sau documentelor

Cercetarea criminalistica a inscrisurilor, in accepiunea sa cuprinzatoare, reprezinta un domeniu distinct, bine conturat, al te$nicii criminalistice, avand drept obiective
principale:

A. B.

Cercetarea tehnica a actelor scrise, destinata in special descoperirii falsului ori contrafacerilor de documente, inclusiv a inscrisurilor dactilografiate.

Cercetarea criminalistica a scrisului de mana, avand drept scop stabilirea autenticitaii scrisului unei persoane ori identificarea persoanei scriptorului, inclusiv a unor falsuri de genul imitarii sau deg$izarii.

C.

Cercetarea falsului de bancnote, monede, timbre, cecuri, opere de arta, indeosebi picturi.

&ub raport strict metodologic, data fiind similitudinea procedeelor te$nico-tiinifice de investigare, in literatura de specialitate, atunci cand este abordata problematica cercetarii criminalistice a inscrisurilor, sunt luate in considerare i instrumentele de autentificare -sigilii., timbrele, biletele de banca, desenele, sc$iele, in general majoritatea obiectelor materiale ale infraciunilor de fals, purtatoare de semne grafice.

'. Mani"u area in(cri(uri &r. Re%acerea 0i rec&n(!i!uirea in(cri(uri &r $e!eri&ra!e (au $i(!ru(e
'.1. Mani"u area in(cri(uri &r. /anipularea inscrisurilor care ar putea conine sau purta o urma a unei infraciuni, face parte dintre operaiile care impun organului judiciar, inca de la primul sau contact cu aceste mijloace materiale de proba, respectarea unor cerine minime de precauie necesare pastrarii i conservarii inscrisului in starea in care a fost gasit ori ridicat. inscrisurile presupuse purtatoare de urme de maini, ale persoanei care le-a redactat sau folosit, desigur daca ele ar prezenta interes pentru identificarea acesteia, sunt prinse de coluri cu o penseta, o clema sau cu mana inmanuata.

a.

-. inscrisurile trebuie protejate de aciunea factorilor care le-ar putea altera. c. *e inscrisuri nu se fac nici un fel de sublinieri, de meniuni sau precizari referitoare la coninutul, la aspectele i locurile asupra carora trebuie sa-i concentreze atenia expertul. $. ?u se capseaza, nu se cos la dosar, nu se pliaza e. pt. protejare si prindere la dosar, se introduc in plicuriAmape speciale !@

%. metodele de cercetare cu caracter distructiv nu se aplica decat de exp crim, dupa o examinare preal, cu aprobarea org care a dispus expertiza si numai dupa fixarea fotogr.
Re%acerea in(cri(uri &r ru"!e (au !aia!e este o operaie ce se efectueaza in mai multe etape. ,n primul rand, bucaile de $artie ridicate de la faa locului sunt selectate in funcie de caracteristicile lor generale, cum ar fi natura sau calitatea $artiei i cernelii, caracteristicile grafice generale ale scrisului etc. &e realiz prin procedee specifice te$nicei criminalistice. 8efacerea incepe de la colturile si marginile actului si se continua cu celelalte fragmente. (ragm de $artie se fixeaza intre placi de sticla sau coperte de plastic transparent, ce se lipesc pe margini cu banda adeziva. Re%acerea $&cu)en!e &r ar(e= in sensul stabilirii coninutului acestora, este o operaie mai dificila, ea necesitand procedee mai laborioase i o atenie deosebita pentru prevenirea distrugerii definitive. /idicarea de la faa locului se face in funcie de starea inscrisului ars. &e procedeaza la stingerea doc, intr-un mod care sa nu accentueze starea de degradare -prin acoperirea cu un vas sau un obiect mai mare..

'.'. '.,. a.

-.Transportarea inscrisurilor carboni+ate se face in cutii cu vata care sa nu preseze $artia arsa i sa nu permita deteriorarea acestora. c. 1xaminarea in laborator necesita, mai intai, asigurarea elasticitaii $artiei prin pulverizarea cu vapori de apa i ulei de ricin.
in(cri(uri &r (u"u(e a aciunea a"ei este posibila in funcie de mai muli factori, cum ar fi, de exemplu, calitatea $artiei i cernelii cu care s-a scris, timpul cat inscrisul a stat in apa i vec$imea generala a actului. *entru refacere este necesar sa se dezlipeasca foile de $artie si sa se usuce separat la o temp constanta, ferite de lumina soarelui. +lterior, inscrisul este indreptat prin presare si fixat intre placi de sticla.

'.4. Re%acerea

,. S!a-i irea au!en!ici!aii 0i #ec5i)ii in(cri(uri &r

,.1. S!a-i irea au!en!ici!aii unui in(cri( (au a unui $&cu)en!.

'eterminarea autenticitaii unui inscris constituie o operatie efectuata curent de catre organele de urmarire penala, de catre instanele de judecata, de alte autoritai sau reprezentani
ai unor instituii publice sau private.

).1.1. 5rincipalele elemente comune avute in vedere la stabilirea autenticitaii unui inscris sau document sunt urmatoarele: a. -. c.
+ndeplinirea cerinelor legale privind forma i coninutul actului scris. 0flarea actului in termenul de valabilitate. &orespondena intre infaiarea persoanei i fotografia de pe legitimaie.

$. existenta elem de protectie sau de securitate ).1.2. 5rincipalele masuri de securitate destinate prevenirii falsificarii sau contrafacerii sunt: a. $ecuritatea hartiei, realizata prin modificari ale compoziiei pastei $artiei i prin filigranare. -. 3mprimarea de securitate, conceputa in funcie de natura imprimarii -tipografica sau $eliogravura.. c. 5erfecionarea elementelor succesorii de identificare. ,n prezent se recurge la sistemul de laminare intr-o folie de plastic, sub vid, procedeu aplicat de exemplu la paapoarte.
S!a-i irea #ec5i)ii unui in(cri(. *rintre problemele care se cer clarificate deseori in procesul judiciar, indeosebi in cazul inscrisurilor falsificate in care data reala ori momentul redactarii nu corespunde cu data indicata in act, se numara frecvent vec$imea inscrisurilor.

,.'.

a. 6econcordana dintre data pe care se pretinde ca o are documentul i vec$imea reala a inscrisului, cu alte cuvinte orice anacronism. -. 4ec$imea unui inscris mai poate fi determinata i prin examinarea caracteristicilor hartiei i a gradului ei de imbatranire. c. ,n acelai scop se procedeaza la examinarea cernelurilor, ele oferind posibilitatea stabilirii vec$imii inscrisului, ca urmare a proceselor fizico-c$imice pe care la parcurge. $. 3ntersectarea trasaturilor de cerneala indica diferene de vec$ime. e. Tipul de instrument scriptural Cerce!area cri)ina i(!ica a cerne uri &r (i 5ar!iei 1. Cerce!area 5ar!iei E e) "e -a*a car&ra (e (!a- carac!eri(!ici e 5ar!iei -dimens $artiei-grosime,lungime,latime coala. -greutatea $artiei -dep de compoz si cond de depozitare. -rap dintre grosime si greutate -culoarea $artiei -elasticitatea si rezistenta $artiei -transparenta -filigranarea -comp. c$im a $artiei -mat de baza este celuloza. De! carac!eri(!ici &r 5ar!iei Me!&$e !e5nice $e e/a)inare cri)ina i(!ica : examinarea optica si examinarea compozitiei '. Cerce!area cerne uri &r (i a a !&r )a!eria e $e (criere C&)"&*i!ia cerne uri &r este deosebit de variata. E/a)inarea cri) $e a- este eficienta prin met fiz si chim analitice.
a. identif cernelurilor este pos pe baza examinarii analitice fiz-chim a comp sale b. stabilirea vechimii cernelii vizeaza 2 aspecte: vechimea ca atare a cernelii si vechimea pe hartie

Ea)inarea !ra(a!uri &r $e crei&n

creioane de grafit, chimice sau dermatografice.

se cerceteaza pornindu-se de la compozitia minei acestuia, in fct de care crei oanele se impart in

"

Seciunea a I .a 1lemente de grafoscopie judiciara 1. N&iuni 1enera e

- definit drept un sistem de comunicare, de reproducere, prin semne grafice, a gandurilor i a vorbirii - constituie o deprindere intelectuala, un complex de reflexe condiionate -stereotip dinamic. format printr-un proces de invaare. dupa scrisul de mana are ca fundament tiinific existena unor elemente particulare, prezente in scrisul fiecarei persoane, elemente dependente de specificul activitaii nervoase de la nivelul scoarei cerebrale.

*crisul

+dentificarea

a. Caracteristicile, dupa cum se subliniaza in literatura de specialitate, reflecta o proprietate fundamentala a scrisului i anume individualitatea sa.
dividualitatea scrisului este determinata de caracteristicile sale: fora, echilibrul i mobilitatea proceselor nervoase superioare, carora este posibil sa li se adauge i ali factori externi, in primul rand condiiile concrete de scriere. 9 alta proprietate fundamentala a scrisului o constituie stabilitatea caracteristicilor grafice. 'esigur, este vorba numai de o stabilitate relativa, date fiind anumite modificari, mai mult sau mai puin semnificative, intalnite in evoluia unui scris.

+n

-.

Cau*e a e )&$i% survenite in scrisul unei pers : necesitatea scrierii rapide, starile patologice, conducerea mainii de catre o alta pers, starile de intoxicatie cu alcool sau cu diverse subst tranchilizante sau stupefiante etc. '. Carac!eri(!ici e $e i$en!i%icare a (cri(u ui $e )ana
arora este posibila identificarea persoanei scriptorului, sunt prezente mai ales in: limbajul specific scriptorului, modul de amplasare a textului, forma sau aspectul gen al scrisului, particularitatile de constr ale semnelor grafice.

Caracteristicile unui scris, pe baza c

'.1. Carac!eri(!ici e e/"ri)arii in (cri(.*rincipalele date ce se pot desprinde din analiza scrisului privesc niv de cult gen al persoanei, varsta si sexul etc.
Carac!eri(!ici e !&"&1ra%ice a e (cri(u ui. 0cest gen de caracteristici vizeaza modul de dispunere, de amplasare a unui text pe o coala de $artie sau pe un alt suport. 1l se afla la interferena dintre caracteristicile de tip extragrafic i dominantele grafice i constau in:

'.'.

Marginea lasata de scriptor2 Marimea alineatelor, (istanta dintre randuri, !mplasarea di erselor mentiuni -semnatura, data. etc.
e 2$&)inan!e e 1ra%ice3 a e (cri(u ui $e )ana. 'ominantele grafice sunt constituite din acele particularitai specifice aspectului general al unui scris, formei acestuia. *e baza lor este posibila clasificarea cu exactitate a unui anumit tip de scris.

'.,. Carac!eri(!ici e 1enera

a. 7radul de e oluie a scrisului se numara printre cele mai importante caracteristici dominante de individualizare, incat, uneori, i se atribuie un loc aparte, de sine statator, in procesul de identificare.
*otrivit acestor criterii, un scris poate avea un grad de evoluie inferior, mediu sau superior.

-. -orma scrisului este determinata de gradul de evoluie, de modul de executare a literelor, atat in cazul scrisurilor cursive, cat i in cazul scrisurilor de tipar. c. (imensiunea scrisului poate fi mare, mijlocie sau mica, dupa cum literele depaesc # mm, se situeaza intre $. 3nclinarea scrisului sau a literelor e. Coe+iunea sau continuitatea scrisului (gradul de legare a literelor intr-un cuv) %. *ite+a scrisului 1. Presiunea scrisului 5. -orma liniei de ba+a a randurilor '.4. Carac!eri(!ici e "ar!icu are a e (cri(u ui (au in$icii $e 1ra%&!e5nica a (e)ne &r 1ra%ice. Caracteristicile particulare sau speciale ale scrisului se constituie ca un grup de elemente foarte valoroase in identificare, ele reflectand modul in care fiecare persoana s-a deprins sa execute un anumit semn sau grup de semne grafice. 1xaminarea atenta a modului de construcie, denumit i grafotehnica semnului grafic, face posibila evitarea concluziilor eronate de identificare, determinate de asemanarea intamplatoare a doua scrisuri. *otrivit modelului caligrafic, o litera poate fi construita, de exemplu, dintr-o singura trasatura -c, l, e, o., din doua trasaturi -a, b, d, n., din trei -m, 0, F. i din patru -/, G..
Caracteristici speciale de grafote$nica alaturi de direcia micarii se reflecta in: -# mm i respectiv sunt mai mici de mm.

-Modalitatea de incepere a execuiei semnului grafic prin forma, poziia trasaturii sau a punctului incipient2 --inali+area semnului grafic prin terminaii scurte sau mari, dispuse diferit etc.2 "egatura dintre grame Modul de executare a depasantelor Miscarile de scriere in plan ertical

,. I$en!i%icarea "er(&anei $u"a (cri( "e -a*a e/"er!i*ei 1ra%&(c&"ice

,.1. Pr&- e)a!ica 1enera a a e/"er!i*ei 1ra%&(c&"ice. 0cest gen particular de identificare se realizeaza in cadrul expertizei criminalistice a scrisului, denumita i expertiza grafica sau grafoscopica, de unde i o alta denumire a domeniului examinarii criminalistice a scrisului, respectiv grafoscopia judiciara.

a. *erificarea autenticitaii unui text sau a semnaturilor de pe un inscris, -. 3dentificarea autorului unui text anonim cu coninut calomnios sau in scop de antaj, intalnit inclusiv in aciuni cu caracter terorist. c. (escoperirea unui fals prin imitarea sau deg$izarea scrisului i, de aici, identificarea persoanei autorului textului. ,.'.
O-inerea )&$e e &r (au "ie(e &r $e c&)"araie.

9binerea modelelor de comparaie este o sarcina ce revine in exclusivitate organului judiciar care dispune expertiza i nu expertului criminalist.
*otrivit provenienei lor, modelele de comparaie se impart in doua mari categorii:

Modele de comparaie libere, denumite i piese preconstituite , realizate in afara cadrului procesului judiciar i, in multe cazuri, la o data anterioara examinarii -autobiografii, diverse insemnari, cereri, declaratii etc... Modelele de comparaie experimentale , denumite i piese scrise la cerere, constau in probele de scris luate la solicitarea organului judiciar i numai in faa acestuia. &e iau prin scriere libera -ar trebui pregatita ai pers in cauza sa nu cunoasca dest reala a piesei. si prin dictare -trb sa contina cat mai multe cuv si expresii..

).2.1.

).2.2.

,.,.

E%ec!uarea e/"er!i*ei 1ra%&(c&"ice. (xpertiza grafica propriu-zisa, consacrata individualizarii persoanei, parcurge fazele proprii oricarui proces de identificare criminalistica, aa cum au fost prezentate in capitolul al ,l-lea. Cercetarea prealabila a materialelor, necesara cunoaterii obiectului expertizei i stabilirii calitaii i cantitaii modelelor de comparaie, urmata de analiza separata a scrisului in litigiu i a celor de referina.

a.

-. 1xaminarea comparati a, etapa cea mai importanta, care conduce la stabilirea asemanarilor i, dupa caz, a deosebirilor dintre scrisul in litigiu i cel de comparaie. Seciunea a III.a Cercetarea criminalistica a falsului material in inscrisuri 1. A("ec!e in!r&$uc!i#e
il constituie cercetarea falsului in inscrisuri, a altor categorii de falsuri, ori a contrafacerilor unor valori, de genul bancnotelor, efectelor bancare, altor documente cu caracter financiar, al tampilelor i sigiliilor, c$iar al operelor de arta.

+n alt mare domeniu al investigaiei criminalistice a documentelor scrise

'. Cerce!area %a (u ui "rin in a!urarea $e !e/! +nlaturarea sau tergerea de text reprezinta o modalitate de falsificare intalnita frecvent in practica judiciara, penala i civila, ea realizandu-se pe cale mecanica sau c$imica, fiind deseori urmata de adaugarea altui text, situaie in care ne aflam in prezena unui fals
prin substituire.

Cercetarea inlaturarii propriu-zise are de soluionat o serie de probleme privind in special modul in care s-a operat. 0stfel: a. -. c.
3nlaturarea mecanica, efectuata prin razuirea textului cu o lama, un ac ori un alt obiect ascuit sau prin radierea sa cu o guma, cu miez de paine .a. 3nlaturarea chimica, prin corodarea sau spalarea cu anumite substane c$imice a unui text, in intregime sau numai parial, avand ca rezultat decolorarea sa i, uneori, c$iar inlaturarea definitiva a textului. !coperirea unui text ori a unor semne grafice prin $aurarea ori prin patarea cu diverse substane de scriere ori de alta natura este o forma aparte a acestei modalitai de falsificare.

S!a-i irea locului alterarii 1ste relativ usor de realizat, prin examinare optica, vaporizare cu iod, pudrarea $artiei cu grafit ori turnarea unei picaturi de benzina langa locul razuit. Refacerea textului inlaturat &e real. in fct de nat materialului de scriere si de cea a suportului pe care s-a scris, de vec$imea scrisului si de conditiile in care a fost pastrat. /et fizice de refacere au la baza radiatiile +4, ,8 sau 3. /et c$imice de refacere au la baza reactia dintre diversi reactivi c$imici si componentele cernelii sau creionului Re%acerea !e/!e &r ac&"eri!e 8evelarea textului se face prin examinarea inscrisului prin transparent, intr-o lumina puternica, ori cu ajutorul radiatiilor ,8. ,. Cerce!area %a (u ui "rin a$au1are $e !e/! (alsul prin adaugare de text, ca i prin inlaturare, este, de regula, tipic pentru falsurile pariale. 0ceasta categorie de fals poate fi executata prin simpla modificare a unei litere sau cifre -; din #, @ sau 7 din " etc.., din adaugari de cifre, de cuvinte, ajungandu-se la randuri intregi.
'intre variantele falsificarii prin adaugare de text frecventa este i aceea a transferului de litere, cuvinte sau cifre, eventual randuri intregi, dupa un inscris autentic.

*rima etapa a cercetarii o reprezinta studiul caracteristicilor grafice ale textului, incepand cu continuitatea logica a scrisului, cu distana dintre randuri i dintre cuvinte i terminand cu caracteristicile grafice particulare. *rintre elementele grafice de natura sa indice falsul prin adaugare de text, se numara:

,.1. Cerce!area carac!eri(!ici &r 1ra%ice. 3ngramadirea ori prescurtarea nefireasca a cuvintelor Micorarea distanei dintre randuri

Modificarea sau orientarea diferitaa liniei de ba+a a randurilor

Cerce!area )a!eria u ui $e (criere. &unt situaii in care indicii de fals sus-amintii devin insuficieni pentru stabilirea falsului. 'e aceea, se procedeaza, intr-o a doua etapa, la examinarea fizico-chimica a materialului cu care s-a scris -cerneala, tu, creion etc...

,.'.

,.,. S!u$ierea )&$u ui

$e in!er(ec!are a !ra(a!uri &r.

'epistarea falsului prin adaugare de text mai poate fi posibila pe baza datelor desprinse din examinarea trasaturilor intersectate. 4. Cerce!area %a (u ui "rin i)i!area 0i "rin $e15i*area (cri(u ui
0ceasta categorie de falsuri se inscrie printre falsurile intalnite mai frecvent in practica, mai ales in cazul semnaturilor, al meniunilor ori textelor de mai mica intindere. Ca modalitate de realizare, imitarea poate fi libera sau servila.

4.1. :a (u "rin i)i!area (cri(u ui. 4.1.1. :a (u

"rin i)i!are i-era < se executa cu modelul in fata sau dupa memorie

'epistarea falsului prin imitare libera este posibila datorita mai multor indici de plastografiere, cei mai frecveni fiind urmatorii:
- 5re+ena caracteristicilor propriului scris al plastografului#

-3gnorarea modului de executare i de dispunere a semnelor diacritice i de punctuaie -depistarea unor caracteristici de ordin particular -orientarea miscarilor, modul de legare a literelor etc.'
. :a (u "rin i)i!are (er#i a se executa prin urmarirea stricta de catre plastograf a modelului scrierii originale, pe care acesta il are in faa. (alsificarea mai poate fi realizata prin copierea directa a textului sau semnaturii, acest procedeu fiind considerat, pe buna dreptate, ca o modalitate de sine statatoare, datorita prezenei unor indici caracteristici de contrafacere. 'e exemplu:

4.1.'

-"ipsa de spontaneitate in executarea gramelor2 -7rosimea uniforma a trasaturilor -*ite+a sca+uta de scriere, reluarile sau retusarile 4.1.,. :a (i%icarea $e (e)na!uri se numara printre cele mai frecvente categorii de falsuri, consecinele acesteia putand fi nebanuite, prin implicaiile juridice, sociale, economice i c$iar artistice -vezi falsificarea semnaturilor de pe operele de arta..
,ndicii de falsificare a semnaturilor sunt aceiai ca i la plastografierea scrisului obinuit, indeosebi in cazul imitarii servile sau copierii.

4.'. :a (u "rin $e15i*area (cri(u ui. 'eg$izarea scrisului se intalnete frecvent in cazul scrisorilor anonime cu caracter injurios, calomnios, de ameninare sau de antaj .a., situaie in care autorul incearca sa-i ascunda identitatea. 'eg$izarea poate fi intalnita i in cazul subscrierii, situaii in care autorul unei semnaturi, intenionand sa o conteste ulterior, introduce in aceasta elemente aparent de contrafacere -repasarea traseului, erpuirea ori ingroarea acestuia
.a... *rincipalele procedee de realizare a deg$izarii scrisului, care conin i indici ai falsului, sunt:

-'eformarea sau modificarea unor caracteristici grafice generale sau particulare proprii2 -*crierea cu mana stanga2 -*crierea cu majuscule sau cu caractere de tipar. Seciunea a IV.a Cercetarea textelor dactilografiate i a altor categorii de falsuri 1. Cerce!area !e/!e &r $ac!i &1ra%ia!e 1.1. I$en!i%icarea )a0inii $e (cri(.
identificarii criminalistice, in doua etape principale: +n prima etapa se determina tipul sau modelul mainii de scris, pe baza unor caracteristici generale, care sunt, de exemplu, tipul caracterelor semnelor grafice, pasul mainii, distana dintre randuri, complexitatea semnelor grafice cu care este dotata maina de scris. 1xpertiza criminalistica destinata identificarii mainii de scris este o activitate care se desfaoara, ca i in celelalte cazuri ale

. +n etapa a doua se urmarete identificarea propriu-zisa a mainii prin compararea textului in litigiu cu probele de comparaie luate de la mainile suspecte sau cu cele existente in fiier.
&1ra%u ui. ,dentificarea persoanei care a dactilografiat un text, dei mai dificil de realizat, este posibila pe baza studierii elementelor oferite de te$nica de dactilografiere, specifice fiind caracteristicile topografice -amplasarea titlurilor, marimea paginii i a alineatelor, sublinierile .a.., frecvena anumitor greeli i modul lor de corectare, respectarea regulilor gramaticale.

1.'. I$en!i%icarea $ac!i

'. Cerce!area a !&r ca!e1&rii $e %a (uri '.1. :a (i%icarea i)"re(iuni &r $e 0!a)"i e. 0ceasta forma de fals, destinata sa 6completeze6 un fals total sau parial, este intalnita deseori in practica judiciara, indeosebi in cazul documentelor de identitate -legitimaii, paapoarte, permise, certificate., al unor documente destinate producerii de efecte juridice, inclusiv administrative etc.
*rincipalele modalitai de realizare a falsului de tampile constau in desenarea acestora direct pe inscris, copierea sau transferarea i, mai ales, scanarea unei impresiuni aflate pe un inscris autentic i confecionarea unei tampile dupa modelul celei originale. se face in fct de nat materialului -plastilina, ceara rosie, plumb etc... &igiliile aplicate in plastilina pot fi usor dezlipite, dupa care se efectueaza un mulaj cu care se contraface sigiliul original. &igiliile aplicate in ceara rosie pot fi desprinse cu o lama incinsa, dupa care plicul poate fi relipit. 1xpertiza crim a sig falsificate presupune descoperirea urmelor subst folosite de autor la contrafacere, a urmelor de lipire, precum si studierea reliefului sigiliului pt a surprinde elem de diferentiere intre sig original si cel contrafacut.

:a (i%icarea (i1i ii &r

'.'. E/"er!i*a cri)ina i(!ica a %a (u ui $e $&cu)en!e $e i$en!i!a!e. :a (i%icarea $&cu)en!e &r $e i$en!i!a!e -buletine, paapoarte, permise de conducere auto, legitimaii diverse. a devenit frecventa i in practica noastra judiciara, raportandu-ne la documentele emise de autoritaile romane, i mai ales straine, obiectul falsificarii facandu-l, in primul rand, paapoartele, documentele auto, documentele insoitoare ale unor marfuri.
*osibilitaile te$nice de depistare a falsului de paapoarte, tot mai frecvent in prezent, ca i al documentelor similare, s-au largit prin apelarea la tehnici radiografice -vezi sistemul american *orta 8ay sau *$ilips /=- "..

'.,. :a (i%icarea -ancn&!e &r= a !i)-re &r 0i a a !&r $&cu)en!e. 1xpertiza criminalistica a falsului de bancnote, precum i al altor valori, ocupa un loc semnificativ atat in activitatea laboratoarelor de specialitate.
(aa de amploarea falsului de bancnote -indeosebi americane i germane., s-a impus crearea unui organism specializat, 9ficiul central internaional pentru combaterea falsului de moneda, de pe langa &ecretariatul general al ,nterpolului, care controleaza toate datele in aceasta materie, contribuie la formarea specialitilor sau experilor in acest gen de fals, ine de coleciile de falsuri.

M&$a i!aile de falsificare a bancnotelor utilizarea unor elemente cat mai asemanatoare de compozitie (hartie, cerneluri etc.) (alsificarea totala E contrafacere a bancnotelor sau altor valori (alsificarea partiala Hartia de f buna calitate
#iligranul, realizat cu cilindrii filigranori in timpul fabricarii hartiei

Masuri de protectie vizand prevenirea falsificarii sau contrafacerii bancnotelor

Desenele de pe bancnota, realizate prin utilizarea mai multor clisee aplicate intr-o anumita ordine !ompozitia speciala a cernelurilor Imprimarea bancnotelor prin metode specifice !onfectionarea bancnotelor pe suport de polimer

a a -ancn&!e &r %a (i%ica!e (au c&n!ra%acu!e= ca i a celorlalte efecte bancare similare, presupune, in prima faza, un examen comparativ cu bancnotele autentice, folosindu-se metoda suprapunerii, a juxtapunerii sau sistemul 6gratarului6, cu ajutorul caruia se localizeaza principalele elemente ale contrafacerii grafice.

E/"er!i*a cri)ina i(!ic

:a (i%icarea !i)-re &r se intlneste cel mai adesea sub fm falsului total, vizand timbrele postale sau fiscale de valoare ridicata.
Categ speciala a falsului filatelic: Timbrele apocrife sunt timbre fictive sau presupuse a fi autentice. 1xamin crim a falsurilor filatelice necesita cercetarea $artiei, gravurii, tusurilor, tiparirii, modului de stantare a marginilor.

:a (i%icarea )&ne$e &r )e!a ice= intalnita i in practica noastra de specialitate, se executa prin turnare ori tanare a unei compoziii metalice care sa creeze aparena de autenticitate.
1xpertiza criminalistica a monedelor este relativ simpla, pe langa examenul traseologic general procedandu-se la determinarea greutaii i a compoziiei pe baza unei analize spectrale de emisie. a este o activitate care se difereniaza destul de mult de celelalte categorii de falsuri de valori, de aici i particularitaile cercetarii ei pe teren criminalistic, cercetare realizata i cu concursul unui expert in pictura, astfel incat ne aflam in faa unei duble analize, artistica i te$nica, sau a ceea ce este considerata o expertiza complexa. 'intre falsurile care vizeaza operele de arta cele mai des intalnite sunt cele privind tablourile.

:a (i%icarea &"ere &r $e ar!

+na dintre cele mai frecv modalitati de falsificare a unei picturi este copierea dupa model, imitarea modului de a picta. 'upa cum este subliniat de catre autori de specialitate, in general, orice examinare a unui fals in operele de arta, indiferent de natura sa, se imparte in doua grupe principale: a. (xpertiza artistica, cuprinzand o analiza iconografica referitoare la istoricul acelei opere i la autorul sau, i o analiza iconologica, privind coninutul propriu-zis al operei. -. (xpertiza tehnica criminalistica propriu-zisa la care pot concura peste zece domenii de investigare criminalistica: examinarea directa in radiaii +4, ,8 i 3, macro i microfotografia etc. Par!ea a I .a E e)en!e $e !ac!ica

cri)ina i(!ica

CAPITOLUL I CERCETAREA LA :AA LOCULUI+ REGULI TACTICE CRIMINALISTICE DE INVESTIGARE A SCENEI IN:RACIUNII

Seciunea I 6oiunea i importana cercetarii la faa locului 1. Re%eriri n&i&na e *rocedeul probator, denumit in Codul roman de procedura penala cercetarea la faa locului -art.! @. - cunoscut in legislaiile occidentale i ca cercetarea scenei infraciunii sau scena crimei, cum este cazul sistemului judiciar de tip anglo-saxon, ori american -reprezinta actul de debut al investigaiilor in fapte de periculozitate deosebita: omucideri, violuri sau tal$arii urmate de moartea victimei, distrugeri, catastrofe sau accidente grave, infraciuni din domeniul crimei organizate .a.
8eferitor la inelesul termenului de faa locului sau de loc al savaririi faptei, aa cum este folosit, uneori, in practica ori in literatura de specialitate -sau de scena a infraciunii, in 9ccident., trebuie facuta o precizare: prin aceasta expresie se are in vedere nu numai locul propriu-zis al savaririi infraciunii, ci i zonele mai apropiate sau alte locuri din care se pot desprinde date referitoare la pregatirile, comiterea i urmarile faptei, inclusiv caile de acces i de retragere a autorului din campul infracional.

9biectivele imediate ale cercetarii la fata locului sunt -'escoperirea urmelor si evidentierea imprejurarilor ce pot conduce la clarificarea circumstantelor de comitere a faptei si la identif faptuitorului -9btinerea de catre org de anc$eta a unor date exacte referitoare la modul de sav a faptei si la pers infr, prin cunoasterea si studierea directa, imediata si completa a scenei infractiunii '. I)"&r!ana 0i &-iec!i#e e cerce!arii
'.1. Su- inieri "ri#in$ i)"&r!ana cerce!arii a %aa &cu ui. a %aa &cu ui

,mportana cercetarii la faa locului este subliniata in literatura de specialitate, atat procesual penala, cat i criminalistica, dat
adanca semnificaie in aflarea adevarului.

fiind ca ne aflam in faa unui procedeu probator cu

arii a %aa &cu ui. *otrivit unei bogate experiene practice in materie, reluata i in literatura de specialitate, atat din ara noastra, cat i din strainatate, pot fi scoase in evidena principalele sarcini care revin cercetarii la faa locului, in esena acestea fiind urmatoarele:

'.'. O-iec!i#e e cerce! a.

Cunoaterea i in estigarea directa de catre organul de urmarire penala sau de catre instana de judecata a scenei infraciunii sau a locurilor inscrise in categoria 6locului faptei6.

-. (escoperirea, fixarea i ridicarea urmelor infraciunii, a mijloacelor materiale de proba. c. .binerea de date cu pri ire la modul de operare al faptuitorului, la numarul de persoane care au luat parte la comiterea infraciunii. $. 3dentificarea e entualilor martori e. 1laborarea unor
ersiuni generale pri ind fapta penala

,. E e)en!e !ac!ice ("eci%ice "re1a!irii cerce!arii

a %aa &cu ui

,.1. Pre1a!irea ec5i"ei $e cerce!are a (cenei in%raciunii *regatirea cercetarii la faa locului presupune iniierea unei serii de masuri specifice, de catre organul judiciar c$emat sa efectueze cercetarea - masuri cunoscute in literatura sau practica de specialitate i sub denumirea de aciuni premergatoare sau pregatitoare. &ub raport tactic criminalistic, pregatirea ca atare a cercetarii locului faptei se desfaoara in doua direcii:

a. -.

5regatirea propriu-+isa a echipei care urmeaza sa se deplaseze la faa locului, in vederea efectuarii cercetarii, atat din punct de vedere judiciar, cat i te$nic-criminalistic2

(ispunerea unor masuri cu caracter preliminar, intreprinse direct la faa locului, pentru salvarea victimelor, inlaturarea pericolelor, fixarea imprejurarilor care se pot modifica sub o forma sau alta etc.

%a primirea sesizarii, org de u.p. are datoria sa: - identifice persoana care a facut plangerea sau denuntul - determine locul, natura, gravitatea faptei petrecute - dispuna masurile urgent strict necesare premergatoare cercetarii la fata locului ,.'. Pre1a!irea )i< &ace &r !e5nic&.0!iini%ice cri)ina i(!ice. &ub raport te$nico-tactic criminalistic, o atenie deosebit a va fi acordata verificarii i pregatirii mijloacelor te$nico-tiinifice criminalistice care urmeaza sa
fie folosite pe parcursul cercetarii.

A)in!i) ca o prezentare detaliata a acestor mijloace s-a facut in !apitolul III din prima parte a cursului de baza. *t cercetarile care nu presupun o desfasurare de mijloace deosebite, sunt necesare: trusa crim univ, trusa foto, trusele criminalistice specializate. Seciunea a II.a /eguli tactice ale cercetarii la faa locului 1. Ca$ru !ac!ic 1enera a cerce!arii
a %aa &cu ui

"rincipalele elemente tactice, de natura sa orienteze activitatea ec$ipei de cercetare la faa locului sunt, in esena, urmatoarele: !.!. Cerce!area a %aa &cu ui (e e%ec!uea*a cu )a/i)a ur1ena. 1ste de la sine ineles ca cercetarea la faa locului trebuie sa fie facuta cu maxima urgena, practic, imediat dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat despre savarirea unei infraciuni. 0ceasta cerina, de o importana deosebita, este obligatorie cel puin sub doua aspecte: prin scurgerea timpului exista "eric& u "r&$ucerii un&r )&$i% a &cu %a"!ei si al $i("ari!iei sau $e1ra$arii ur)e &r 2 posibilitatea identificarii unor )ar!&ri, sau c$iar (ur"rin$erea au!&ru ui a &cu in%rac!iunii.
Cerce!area a %aa &cu ui (e e%ec!uea*a c&)" e! 0i $e!a ia!. 0ceasta cerina trebuie dublata de obiectivitate i contiinciozitate, astfel incat locul faptei sa fie cercetat sub toate aspectele, indiferent de versiunea pe care ec$ipa de cercetare este tentata sa o atribuie evenimentului cercetat. 1c$ipa de cercetare trebuie sa isi indrepte atentia catre descoperirea si cercetarea riguroasa a urmelor -indeosebi a celor latente, biologice si microurmelor, a caror existenta este imposibil de evitat de catre autor. si clarificarea imprejurarilor negati e -neconcordantelor dintre locul faptei si fapta sau imprejurarile ca atare..

!. .

1.,. C&n$ucerea 0i &r1ani*area c&)"e!en!a a cerce!arii a %aa &cu ui. 9rganizarea i conducerea eficienta a activitaii ec$ipei de cercetare la faa locului constituie o condiie eseniala pentru realizarea sarcinilor specifice actului procedural analizat. Cercetarea in ec$ipa trebuie sa indeplineasca
conditii: conlucrarea fara rezerve intre membrii ec$ipei si informarea permanenta a conducatorului cercetarii pt a centraliza datele obtinute. 9rganizarea activitatii presupune indeplinirea unor sarcini precise si concrete ale fiecarui membru al ec$ipei si trebuie sa se faca intr-o succesiune fireasca -orientarea in zona in care se afla situat locul faptei, determinarea si examinarea in ansamblu a locului faptei2 cautarea, descoperirea si ridicarea urmelor sau probelor materiale2 fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului..

%a fata locului se iau masuri de ordine, carora trb sa li se supuna inclusiv membrii ec$ipei si superiorii acestora. Trebuie evitata patrunderea la fata locului a persoanelor neautorizate. 1.4. %i/area in!e1ra a (i &-iec!i#a a re*u !a!e &r cerce!arii 'upa efectuarea cercetarii la fata locului, se inc$eie un pv care constituie principalul mijl procedural de fixare a celor constatate. 1ste descris amanuntit si cu precizie locul faptei. Consemnarile se limiteaza la constatarile facute de org de u.p. in timpul cercet la fata locului. '. Ma(uri "re i)inare cerce!arii 'e regul '.1.
a %aa &cu ui a, masurile preliminare sunt luate de poliitii care se deplaseaza la faa locului inaintea ec$ipei de cercetare, formata din organul de urmarire penala competent in cauza, din specialiti criminaliti etc. 0cetia sunt obligai sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare, c$iar daca privesc o cauza care nu este de competena lor i sa ia masurile ce se dovedesc absolut necesare. De!er)inarea &cu ui (a#ar0irii %a"!ei= "unerea ui (u- "a*a 0i "r&!e<area ur)e &r. Meninerea aspectului iniial al locului faptei, precum i conser area urmelor este o masura eseniala pentru evitarea unei posibile aciuni distructive a persoanelor curioase -aa- numitul 6val al curioilor6., a amatorilor de senzaii tari care, numai in cateva momente, pot sc$imba infaiarea locului faptei sau distruge urmele infraciunii.

'.'. :i/area !u!ur&r i)"re<urari &r care= cu !i)"u = (e "&! )&$i%ica (au "&! $i("area. ,n funcie de situaia concreta, organului de urmarire penala ii revine o sarcina dificila, in sensul ca va fi obligat sa reina o multitudine de imprejurari, unele dintre ele cu caracter trecator. 'e exemplu: -9ra exacta a sosirii organelor de cercetare penala. - *oziia i starea uilor, ferestrelor i perdelelor.
- *rezena unor mirosuri deosebite i, in general, caracterul acestora

- &tarea in care se gasea lumina -stinsaAaprinsa. - *ozitia mobileisi a altor obiecte din incapere
- (unctionarea unor aparate sau instr casnice - *ozitia telefonului, a agendei telefonice s.a. aspecte Ac&r$area "ri)u ui a<u!&r #ic!i)e &r. *rima masura ce se intreprinde la faa locului este, in fapt, acordarea primului ajutor victimelor, daca acestea mai sunt in viaa sau daca nu exista certitudinea instalarii morii. ,n ipoteza transportarii acestora la spital, vor fi retinute imprejurarile, prevenindu-se orice modificari ale scenei infractiunii -desenarea pozitiei initiale a victimelor cu creta..

'.,.

'.4. Pre#enirea (au in a!urarea un&r "eric& e i)inen!e &e pot lua mas de prot vizand incendiile, exploziile, inundatiile etc. ,n cazul unor acc grave feroviare, aeriene, navale sau de munca, se impune degajarea rapida a victimelor si prevenirea extinderii pagubelor '.6. I$en!i%icarea )ar!&ri &r (i re!inerea e#en!ua e &r "er( (u("ec!e 5

0ceasta operatiune este deosebit de imp intrucat, in ceea ce priveste martorii, acestora le sunt f proaspete in memorie o serie de date ce pot fi redate cu suficienta exactitate, nefiind alterate decisiv de diversi factori. 0utorul faptei are posibilitati mai reduse de a preveni identificarea sa prin distrugerea probelor, crearea de alibiuri false etc. ,. Re1u i !ac!ice ("eci%ice e%ec!uarii cerce!arii "r&"riu.*i(e
a %aa &cu ui ,.1. Pri)e e )a(uri ua!e $e &r1anu c&)"e!en! (a e%ec!ue*e cerce!area. 9 data sosita ec$ipa insarcinata sa efectueze cercetarea la faa locului, conducatorul acesteia are obligaia sa iniieze cateva masuri destinate pregatirii cercetarii propriu-zise.

).1.1. 3n situaia in care cercetarea propriu-zisa a fost precedata de aciuni premergatoare, atunci pregatirea cercetarii efective va consta in: a. Completarea masurilor vizand sal area
ictimelor, inlaturarea pericolelor i conser area urmelor.

-. 1xaminarea rapida a locului faptei, delimitarea sa exacta i intarirea masurilor de paza. c. 3ndepartarea tuturor persoanelor inutile $. $tabilirea precisa a sarcinilor ce re in fiecarui membru al echipei e. .btinerea unor prime info ref la fapta, la locul in care a fost comisa, la pers antrenate in comiterea ei etc. ).1.2. Cercetarea propriu-+isa a locului faptei se va face cu respectarea stricta a regulilor tactice generale: . Cerce!area a %aa &cu ui (e e%ec!uea*a cu )a/i)a ur1ena. 1ste de la sine ineles ca cercetarea la faa locului trebuie sa fie facuta cu maxima urgena, practic, imediat dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat despre savarirea unei infraciuni. 0ceasta cerina, de o importana deosebita, este obligatorie cel puin sub doua aspecte: prin scurgerea timpului exista "eric& u "r&$ucerii un&r )&$i% a &cu %a"!ei si al $i("ari!iei sau $e1ra$arii ur)e &r 2 posibilitatea identificarii unor )ar!&ri, sau c$iar (ur"rin$erea au!&ru ui a &cu in%rac!iunii. . Cerce!area a %aa &cu ui (e e%ec!uea*a c&)" e! 0i $e!a ia!. 0ceasta cerina trebuie dublata de obiectivitate i contiinciozitate, astfel incat locul faptei sa fie cercetat sub toate aspectele, indiferent de versiunea pe care ec$ipa de cercetare este tentata sa o atribuie evenimentului cercetat. 1c$ipa de cercetare trebuie sa isi indrepte atentia catre descoperirea si cercetarea riguroasa a urmelor -indeosebi a celor latente, biologice si microurmelor, a caror existenta este imposibil de evitat de catre autor. si clarificarea imprejurarilor negati e -neconcordantelor dintre locul faptei si fapta
sau imprejurarile ca atare.. - C&n$ucerea 0i &r1ani*area c&)"e!en!a a cerce!arii a %aa &cu ui. 9rganizarea i conducerea eficienta a activitaii ec$ipei de cercetare la faa locului constituie o condiie eseniala pentru realizarea sarcinilor specifice actului procedural analizat. Cercetarea in ec$ipa trebuie sa indeplineasca conditii: conlucrarea fara rezerve intre membrii ec$ipei si informarea permanenta a conducatorului cercetarii pt a centraliza datele obtinute. 9rganizarea activitatii presupune indeplinirea unor sarcini precise si concrete ale fiecarui membru al ec$ipei si trebuie sa se faca intr-o succesiune fireasca -orientarea in zona in care se afla situat locul faptei, determinarea si examinarea in ansamblu a locului faptei2 cautarea, descoperirea si ridicarea urmelor sau probelor materiale2 fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului.. %a fata locului se iau masuri de ordine, carora trb sa li se supuna inclusiv membrii ec$ipei si superiorii acestora. Trebuie evitata patrunderea la fata locului a persoanelor neautorizate.

. :i/area in!e1ra a (i &-iec!i#a a re*u !a!e &r cerce!arii . 'upa efectuarea cercetarii la fata locului, se inc$eie un pv care constituie principalul mijl procedural de fixare a celor constatate. 1ste descris amanuntit si cu precizie locul faptei. Consemnarile se limiteaza la constatarile facute de org de u.p. in timpul cercet la fata locului. 0plicarea regulilor se face i in funcie de specificul zonei cercetate -locuri inc$ise sau desc$ise., de modificarile aduse. 0lte reguli tactice specifice - limitarea nr de pers care patrund in zona cercetata la strictul necesar
- prevenirea oricarei modificari in starea sau pozitia lucrurilor - fixarea cailor de acces si de deplasare a membrilor ec$ipei in perimetrul locului faptei

,.'. Cerce!area in %a*a (!a!ica. ,n faza statica a cercetarii se procedeaza la o examinare atenta a locului faptei, atat in ansamblul sau, cat i pe zonele mai importante, fara a se aduce nici o modificare acestuia. &e are in vedere: - $tabilirea starii i po+iiei mijloacelor materiale de proba, a urmelor i+ibile, a urmelor materie etc. - Masurarea distanei dintre obiectele principale, dintre acestea i urme sau locuri de acces, aspect de natura sa serveasca la clarificarea unor imprejurari ale cauzei. - 1xecutarea de fotografii de orientare, sc$ia i fotografii ale obiectelor principale, precum i fixarea prin inregistrare videomagnetica. - (eterminarea e entualelor modificari sur enite anterior sosirii echipei de cercetare < in acest sens se recomanda sa se apeleze la ajutorul unui martor care cunoaste bine locul faptei sau care a asistat la producerea evenimentului. 'in coroborarea rezultatelor primelor investigatii cu cele deduse din modificarile aspectului normal al locului faptei, se pot obtine date referitoare la natura faptei, timpul si imprejurarile in care a fost savarsita si c$iar la faptuitor,
in %a*a $ina)ica. (aza dinamica este cea mai complexa i laborioasa etapa a cercetarii la faa locului, intrucat presupune participarea tuturor membrilor ec$ipei la efectuarea investigaiilor i folosirea integrala a mijloacelor te$nico-tiinifice criminalistice aflate la dispoziia lor. 0cest moment al cercetarii presupune:

,.,. Cerce!area

. E/a)inarea a)anuni!a a c&r"u ui #ic!i)e &r= a fiecarui obiect presupus purtator de urme, fiind permisa atingerea sau sc$imbarea pozitiei lor. &e impune respectarea regulilor
te$nice crim de protejare si conservare corespunzatoare, de etic$etare si sigilare a coletelor.

. In e/ecu!area %&!&1ra%ii &r 0i inre1i(!rari &r #i$e& $e $e!a iu= a masuratorilor fotografice bidimensionale, se finalizeaza sc$ia locului faptei i se incepe redactarea procesului-verbal. ,nca din
aceasta etapa, se fac investigatii pentru obtinerea de date referitoare la victima -familie, rude, prieteni etc...

- Se iau "ri)e e $ec araii )ar!&ri &r 0i #ic!i)ei=

recomandabil sa fie inregistrate pe banda de magnetofon.

daca mai este la faa locului, inclusiv persoanelor suspecte. 'eclaratiile sunt luate separat si este

- C ari%icarea i)"re<urari &r ne1a!i#e determinate de neconcordanta dintre situatia de fapt si evenimentul presupus a se fi produs 2 de absenta unor urme sau obiecte care nu ar trebui sa fie la fata locului etc. 4. :i/area re*u !a!e &r cerce!arii
a %aa &cu ui arii la faa locului se inc$eie un proces-verbal. *rocesului-verbal i se pot anexa fotografii, sc$ie, desene ori alte asemenea lucrari, cum ar fi, de exemplu, rolele de film sau benzile videomagnetice. *rocesul-verbal inc$eiat in vederea fixarii rezultatelor cercetarii la faa locului se numara printre mijloacele de proba cu o semnificaie deosebita in soluionarea cauzei penale. 1l va trebui sa corespunda anumitor cerine, o buna parte stabilite in mod expres de legiuitor.

*otrivit prevederilor art.!#! C.pr.pen despre efectuarea cercet 4.1. Pr&ce(u .#er-a

procesul-verbal va conine meniuni privitoare la data si locul unde este inc$eiat, numele, pren si calitatea celor care il inc$eie, numele prenumele, ocupatia si adresa martorilor, descrierea amanuntita a celor constatate si a masurilor luate, mentiunile prev de lege pt cazurile speciale. Sc5ia &cu ui %a"!ei. *chia locului faptei, denumita i plan- schia sau desen-schia, este destinata fixarii i prezentarii, in ansamblu, a locului faptei, a modului in care sunt dispuse, in plan, obiectele i urmele infraciunii, precum i a distanelor sau a raportului de poziie dintre acestea.

Din "unc!u $e #e$ere a %&r)ei 0i cu"rin(u ui= 4.'.

4.,.

:&!&1ra%ii e 0i inre1i(!rari e #i$e& <u$iciare. a %aa &cu ui se numara printre cele mai importante mijloace de fixare a rezultatelor cercetarii, dei este considerata drept o modalitate auxiliara

:&!&1ra%ia <u$iciara e/ecu!a!a

procesului-verbal.

a se inscrie printre metodele moderne de fixare a rezultatelor cercetate la faa locului, devenite, in prezent, indispensabile in cazurile deosebite -omor, distrugeri provocate de explozii i incendieri, accidente feroviare, aeriene etc...

Inre1i(!rarea #i$e& <u$iciar

Inre1i(!rari e %&!& 0i #i$e& $i1i!a e= vor deveni, in scurt timp, un mijloc generalizat nu numai de fixare a imaginilor, ci i de examinare efectiva.

CAPITOLUL II ELEMENTE DE TACTICA CRIMINALISTICA PRIVIND PROCEDURA DE E:ECTUARE A CONSTATARII

TEHNICO.@TIINI:ICE @I A E?PERTICEI CRIMINALISTICE

1. C&n(i$eraii in!r&$uc!i#e
a a unor specialiti in investigaii judiciare a fost impusa atat de nevoia largirii posibilitailor de perfecionare a activitaii de infaptuire a justiiei, cat i de progresul rapid al tiinei i te$nicii, cu impact direct asupra aflarii adevarului.

0ntrenarea tot mai frecvent

1.1.

C&n(!a!area !e5nic&.0!iini%icaD a("ec!e "r&ce(ua "ena e.

Constatarea te$nico-tiinifica se inscrie printre mijloacele de proba specifice actualei noastre legislaii procesual-penale. *otrivit prevederilor art. !!

C.pr.pen., constatarea te$nico-tiinifica are un caracter de urgena, valorificarea tiinifica a urmelor fiind impusa de existena pericolului dispariiei unor mijloace materiale de proba sau de sc$imbarea unor situaii de fapt. ,n cazurile urgente, cand se impune lamurirea de indata a imprejurarilor cauzei, org de up poate uzita cunostintele unui specialist sau te$nician, dispunand din oficiu sau la cerere efectuarea unei constatari te$nico-stiintifice asupra faptelor pe care le indica specialistului

1.'. E/"er!i*a cri)ina i(!icaD a("ec!e "r&ce(ua ."ena e. 1xpertiza criminalistica face parte din categoria mai larga a expertizelor judiciare ce constituie un mijloc de proba, un procedeu probator valoros, prin care, pe baza unei cercetari fundamentate pe date i metode tiinifice, 6expertul aduce la cunotina organului judiciar concluzii motivate tiinific cu privire la fapte pentru a caror lamurire sunt necesare cunotine specializate6.
&pre deosebire de constatarea te$nico-tiinifica, la efectuarea expertizei poate participa, alaturi de expertul numit de organele judiciare i un expert recomandat de pari. expertiza efectuata atunci cand imprejurarile cauzei reclama o cercetare multidisciplinara, cu participarea unor experti din diverse domenii -accidente auto sau de munca , expertizele operelor de arta etc.

1.,. E/"er!i*a c&)" e/a E

'. Re1u i !ac!ice a" ica!e in $i("unerea c&n(!a!ari &r !e5nic&.0!iini%ice 0i a e/"er!i*e &r cri)ina i(!ice.
'.1. O"&r!uni!a!ea e/"er!i*ei. 0sigurarea oportunitaii expertizei constituie o prima cerina ce trebuie avuta in vedere de catre organele judiciare. ,n functie de datele existente in cauza, trebuie sa se aprecieze daca si in ce masura o expertiza este utila, ai sa nu se intarzie efectuarea unei expertize indispensabile solutionarii cauzei. S!a-i irea c&rec!a a &-iec!u ui e/"er!i*ei. Cerina privind stabilirea corecta a obiectului expertizei criminalistice are implicaii directe asupra modului de valorificare judiciara a acestui mijloc de proba. 9biectul expertizei judiciare consta in lamurirea unor fapte sau imprejurari ce reclama cunostinte speciale din diverse domenii. 9rganele judiciare au rolul sa veg$eze la respectarea cerintei de limitare a obiectului expertizei, adica la fapte sau imprejurari de fapt, iar nu la probleme de drept, precum stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei.

'.'.

'.,.

:&r)u area c ara a in!re-ari &r a$re(a!e e/"er!u ui. %a dispunerea expertizei criminalistice este important sa se acorde atenia cuvenita modului de formulare a intrebarilor la care va raspunde expertul. +nul dintre motivele punerii de concluzii eronate este superficialitatea in fixarea obiectivelor expertizei.

'.4. A(i1urarea ca i!a!ii )a!eria e &r !ri)(e ("re e/"er!i*a reprezinta premisa de baza a rezultatelor obtinute prin administrarea acestui mijl de proba.
*entru aceasta, este necesar a se cunoaste cu certitudine provenienta lor, si ca ele sa contina suficiente elemente caracteristice pe baza carora sa se poata face identif.

,. Tac!ica e%ec!uarii e/"er!i*e &r cri)ina i(!ice

,.1. E%ec!uarea "r&"riu.*i(a a e/"er!i*e &r. Cerina eseniala, de ordin deontologic, in efectuarea expertizelor criminalistice, ca i a oricarei alte expertize judiciare, inclusiv a constatarilor te$nico-tiinifice, o reprezinta corectitudinea i probitatea profesionala.

Cun&a0!erea &-iec!u ui e/"er!i*ei este prima etapa in care specialistul procedeaza la studierea actului de dispunere a lucrarii, precum i a materialelor de cercetat. E/a)inarea (e"ara!a a fiecarui obiect, este a doua etapa, avand ca scop sesizarea particularitailor sau elementelor sale caracteristice. 'aca este posibil, obiectele trb fixate prin
fotografiere. a a caracteristicilor, reflectate sau coninute in urma ridicata de la locul faptei, cu caracteristicile modelelor de comparaie create experimental cu obiectele incluse in sfera cercetarii. 0ceasta examinare se realizeaza prin confruntare -imagini, diagrame, urme < impresiuni etc.., juxtapunere -intl in cazul instrum de spargere si in intreaga exam traseologica., suprapunerea a imagini - ! imag transparenta a urmei, persoanei sau obiectului in cauza si ! imag a modelului de comparatie.

E/a)inarea c&)"ara!i#

,.'. Re$ac!area ra"&r!u ui $e e/"er!i*a.

Ra"&r!u $e e/"er!i*a cri)ina i(!ica prezinta rezultatele investigaiilor tiinifice i cuprinde, potrivit art.! # C.pr.pen., trei pari:

-5artea introducti a < sunt mentionate: org judiciar care a dispus efectuarea, data la care s-a dispus, numele expertului, materialul pe baza caruia a fost efect uata experti+a etc. -5artea descripti a, referitoare la mijloacele i metodele te$nico-tiinifice folosite in efectuarea expertizei, eventualele obiectii sau explicatii ale partilor etc. -5artea finala, in care sunt prezentate concluziile expertului, ca raspuns la intrebarile adresate, precum i parerea acestuia in legatura cu obiectul expertizei. 'in modul de redactare a raportului trb sa reiasa respectarea de catre expert a prevederilor legale, examinarea completa si riguroasa a materialului trimis spre experti+a, folosirea celor mai adec ate mijl de examinare, fundamentarea stiintifica a re+ultatelor cercetarii. Totodata, raportul de expertiza va conine o ilustrare adecvata -fotografii, sc$ie, desene, plane, diagrame etc.. a celor mai semnificative aspecte desprinse in cadrul examinarii
criminalistice. ai $e %&r)u are a c&nc u*ii &r. 9 deosebita importana pentru atingerea scopului urmarit prin expertiza criminalistica o are formularea raspunsurilor la intrebarile adresate de organul judiciar. ,n funcie de rezultatele la care a ajuns examinarea, concluziile pot fi

M&$a i!

-certe < reflecta rezultatele stiintifice categorice la care a condus expertiza , sunt pozitive sau negative -pot raspunde afirmativ sau negativ la intrebare. -probabile < presupun in existenta unui anumit grad de incertitudine, data de insuficienta cant sau calit a elem caracteristice :

-de imposibilitate a rezolvarii problemei < determinate de calitatea nesatisfacatoare a elem caracteristice de identif si de lipsa unor mijloace te$n-stiint adecv de investigare 4. E e)en!e !ac!ice a" ica!e in a"recierea 0i #a &ri%icarea c&nc u*ii &r e/"er!i*ei $e ca!re &r1ane e <u$iciare
a o activitate ce reclama din partea organelor judiciare nu numai cunotine din domeniul dreptului, ci i cunotine de cultura generala, din domeniul tiinei i te$nicii, cu precadere dintre cele inmanunc$eate in tiina Criminalisticii. a. 0precierea raportului de expertiza criminalistica sau a unei constatari te$nico-tiinifice parcurge, in principal, doua etape importante, constand in verificarea respectarii prevederilor legale referitoare la expertiza -verificarea formala. i verificarea coninutului tiinific al raportului de expertiza -verificarea de fond sau substaniala..

0precierea i valorificarea expertizelor judiciare reprezint 4.1. Veri%icarea ra"&r!u ui $e e/"er!i*

4.'. Va &ri%icarea c&nc u*ii &r e/"er!i*ei.

probelor puse in evidena prin intermediul examinarilor tiinifice.

,nterpretarea i valorificarea concluziilor expertizei criminalistice marc$eaza momentul aprecierii i cantaririi

Din!re c&nc u*ii e ra"&ar!e &r $e e/"er!i*a= cele mai valoroase sunt concluziile cu caracter de certitudine. C&nc u*ii e cu carac!er $e "r&-a-i i!a!e dein o pondere mai mica in ansamblul rezultatelor expertizei criminalistice.
CAPITOLUL III CADRUL TACTIC AL ORGANICARII ANCHETEI PENALE

Seciunea I 6oiunea i principiile organi+arii urmaririi penale 1. A("ec!e in!r&$uc!i#e 4anagementul urmaririi penale, al actelor de investigaie judiciara, servete la realizarea funciilor urmaririi penale, incepand c$iar din faza actelor premergatoare.
*lanificarea reprezinta elementul de legatura dintre scopul i sarcinile urmaririi penale, pe de o parte, i modul lor de realizare prin aciuni concrete, pe de alta parte. 0cest element se materializeaza in obiectivele anc$etei, versiunile i problemele de clarificat, metodele i mijloacele disponibile.

'. Princi"ii e &r1ani*arii ur)aririi "ena e *entru a reprezenta un suport tiinific real al urm aririi penale, atat in ansamblul sau, cat i in fiecare cauza concreta, planificarea este necesar sa se faca
potrivit anumitor reguli fundamentale, anumitor principii. Princi"iu in$i#i$ua i!aii +ndividualizarea planificarii activitaii de urmarire penala, in funcie de particularitaile fiecarui caz in parte, ii gasete explicaia in aceea ca fiecare fapta in parte, fiecare imprejurare, este identica numai cu sine insai, deosebindu-se de toate celelalte prin elementele sale specifice, fiind practic irepetabila.

'.1.

'.'.

Princi"iu $ina)i()u ui. "rincipiul dinamismului reprezinta cea de a doua regula fundamentala dupa care trebuie sa se conduca planificarea i organizarea urmaririi penale. *otrivit finalitaii sale, principiul enunat ii gasete reflectarea in doua direcii principale analizate in curs.

,. S!ruc!ura 0i c&ninu!u " anu ui $e ur)arire "ena a

,.1. S!ruc!ura " anu ui $e ur)arire "ena a. *lanul de urmarire penala dupa care trebuie sa se desfaoare o anc$eta este constituit dintr-o structura unitara de elemente componente, menite sa confere eficiena activitaii de urmarire penala. potrivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate, desprinse din studierea experienei organelor judiciare, rezulta ca principalele elemente constitutive ale planului de urmarire penala sunt versiunile, problemele ce se cer rezolvate in verificarea fiecarei versiuni, precum i activitaile desfaurate pe baza metodelor tiinifice criminalistice cu ajutorul carora se rezolva aceste probleme.

Su- ra"&r! !ac!ic=

M&)en!u e a-&rarii unui " an $e anc5e!a - alt element tactic important - se impune a fi astfel ales, incat el sa nu fie conceput nici prematur i nici tardiv faa de mersul anc$etei. ,.'. C&ninu!u " anu ui $e ur)arire "ena a. Coninutul unui plan de urmarire penala este determinat de problemele pe care le are de clarificat anc$eta intr-un moment sau altul. 0flarea adevarului presupune o investigaie de o anumita intindere in care sunt descoperite, verificate, clarificate, o serie de date, de imprejurari.
*entru determinarea acestor elemente, deduse din planul de urmarire penala, organele penale de specialitate trebuie sa raspunda la o suita de intrebari, denumita convenional 6formula celor : intrebari6, sau alaturi de aceasta, 6formula celor ) intrebari6, aplicabile in majoritatea cazurilor.

#. .!. -ormula celor 8 intrebari, intalnita mai intai in jurisprudena romana - 5uis6 5uid6 ubi6 5uibus auxillis6 curr6 5uomodo6 5uando6 5u7on6 - cunoscuta sub denumirea de 6disticul lui 'aries6, are ca destinaie clarificarea aspectelor eseniale ale faptei.
-ormula celor patru intrebari, considerata, intrucatva, superioara calitativ primei formule, deoarece delimiteaza mai clar coninutul infraciunii, servete la elucidarea problemelor unei cauze penale plecand de la elementele constitutive ale acesteia. Cum este menionat in curs.

#. . .

Seciunea a II.a *ersiunile de urmarire penala 1. N&iuni in!r&$uc!i#e ,n cadrul planului de anc$eta, versiunile de urmarire penala dein o poziie centrala intrucat prin ele se materializeaza una dintre metodele tactice fundamentale, menite sa orienteze intreaga activitate spre stabilirea faptelor i imprejurarilor cauzei, intr-un cuvant, spre aflarea adevarului.
Termenul de versiune este definit drept o varianta sub care poate fi infaiat un fapt. 'in punctul de vedere al esenei sale, versiunea se apropie foarte mult de ipoteza, aa cum este ea folosita in toate domeniile tiinei, in general ale cunoaterii umane: presupunere, supoziie, explicaie provizorie pe baza unor fapte sau date cunoscute, referitoare la cauza, mecanismul intern, esena unui fapt sau fenomen ,n masura in care este confirmata experimental - in cazul nostru prin verificari intreprinse de organele judiciare - ipoteza se transforma intr-o cunotina certa.

'. Cri!erii $e c a(i%icare a #er(iuni &r

arire penala prezinta importana nu numai pe plan teoretic, dar in special practic, intrucat presupunerile, ipotezele cu privire la fapta i la autorul acesteia, pot cuprinde o sfera mai mare sau mai mica de aspecte, fiecare cu semnificaia sa, in soluionarea cauzei. ,n funcie de aceste versiuni, se organizeaza i se planifica intreaga activitate a organului de urmarire penala. Ver(iuni e "rinci"a e (au 1enera e. 4ersiunile principale sau generale se refera la fapta, in ansamblul ei, la natura acesteia i, in masura in care se stabilete ca este vorba de o infraciune, la elementele constitutive ale acesteia. Ver(iuni e (ecun$are. 4ersiunile secundare sunt presupunerile referitoare la unele aspecte izolate ale faptei, dar cu o anumita semnificaie in cauza. (irete ca o versiune secundara este subordonata direct unei versiuni principale, datele obinute prin verificarea celei dintai servind la conturarea explicaiilor cu privire la elementele de fond ale cauzei.

Clasificarea versiunilor de urm

'.1. '.'.

,. Tac!ica e a-&rarii #er(iuni &r $e ur)arire "ena a ;

*entru elaborarea unor versiuni care sa serveasca pe deplin aflarii adevarului sub raport tactic, este necesar sa fie intrunite mai multe condiii, printre cele mai importante numarandu-se: a. -.
'einerea unor date sau informaii despre fapta cercetata, corespunzatoare sub raport calitativ i cantitativ, pe baza carora sa fie elaborate versiunile. Conceperea unor versiuni apropiate de realitate solicita pregatirea multilaterala, experiena i intuiia organului de urmarire penala.

(olosirea formelor logice de raionament, cum sunt raionamentele deductive, inductive sau raionamentul prin analogie, este absolut necesara pentru elaborarea de versiuni intemeiate nu numai pe date concrete, ci i pe baza unui proces judicios de gandire.

:& &(irea un&r %&r)e &1ice $e rai&na)en!.

CAPITOLUL IV TACTICA ASCULTARII MARTORILOR

Seciunea I !specte introducti

constand in ascultarea persoanelor c$emate sa depuna marturie intr-un proces, aprecierea declaraiilor -depoziiilor. i valorificarea acestora, face parte dintre acele activitai judiciare in care este pusa pregnant in evidena necesitatea respectarii, in egala masura, atat a prevederilor procesuale, cat i a regulilor tactice criminalistice.

Administrarea probei testimoniale,

1. Pri#ire a(u"ra #a &rii "r&-an!e 0i re a!i#i!aii $ec araii &r )ar!&ri &r 1.1. E(!i)ari "ri#in$ %&ra "r&-an!a a )ar!uriei $in "er("ec!i#a "(i5& &1ica. Considerata la fel de vec$e ca i justiia i ocupand un loc central in sistemul probelor - dar fara a i se mai atribui o valoare doveditoare superioara altor mijloace de proba.
Concluzia potrivit careia declaraiile martorilor au un caracter relativ a fost desprinsa atat din indelungata experiena judiciara, dar mai ales, dintr-o serie de cercetari sistematice, ale caror rezultate au facut sa se afirme ca proba testimoniala este aparent fragila, uneori inelatoare i cu o valoare destul de aleatorie.

1.'.
urmatoarele:

Princi"a e e cau*e a e re a!i#i!aii )ar!uriei. Cauzele principale care determina relativitatea declaraiilor unui martor, aa cum au fost ele evideniate in literatura de specialitate, sunt

3mperfeciunea organelor de sim ale omului, 5rocese psihice distorsionate Con ingerea c asi-generala a mediilor judiciare este ca declaraia martorului trebuie sa fie o reproducere absolut fidela, o 6fotografie obiectiva6 a faptelor la care a asistat, lucru
greu de realizat in practica.

5articularitatile psihologiei org judiciar esentiala in luarea declaratiilor si in evaluarea lor Seciunea a I .a 5rocesul psihologic de formare a declaraiilor martorilor ,n intreaga literatura de specialitate juridica, criminalistica sau de psi$ologie judiciara, se subliniaza, pe buna dreptate, ca veridicitatea declaraiilor unui martor, c$iar de buna-credina fiind, ca i aprecierea forei lor probante, nu pot fi concepute fara cunoaterea mecanismelor psi$ologice care stau la baza formarii marturiei.
*rocesul de cunoatere a realitaii depinde, in esena, de capacitatea fiecarei persoane de a recepiona informaiile primite, de a le prelucra, dar i de subiectivismul i de selectivitatea sa psi$ica, cu alte cuvinte de o multitudine de factori.

1. Rece"ia %a"!e &r 0i i)"re<urari &r $e ca!re )ar!&ri 1.1. Rece"ia (en*&ria a .
E e)en!e e care $e%ine(c rece"ia (en*&ria a a unor evenimente ca prima etapa a formarii marturiei, contureaza un proces psi$ic de cunoatere, care parcurge mai multe etape:

$en+aia este cea mai simpla forma de reflectare senzoriala a insuirilor izolate, ale obiectelor sau persoanelor, prin intermediul unuia dintre organele noastre de sim. 5ercepia este, in sc$imb, consecina unei reflectari mai complexe care conduce la contientizare, la identificarea obiectelor i fenomenelor.
(aptele, obiectele sau persoanele sunt percepute difereniat, unele fiind inregistrate imediat, spre deosebire de altele care trec pe un loc secundar, dei au posibilitatea de a influena analizatorii.

:ac!&ri $e $i(!&r(iune -bruiaj., determinai de legitaile generale ale senzorialitaii, cu influena directa asupra modului de recepionare, proprii fiecarei persoane. %egitati: modul de organizare a info la niv cortexului2 constana perceptiei, fenomenul de iluzie, fenomenul de expectanta, efectul I$aloJ.
1.'. :ac!&ri $e $i(!&r(i&nare a rece"iei (en*&ria e a )ar!&ri &r $in "er("ec!i#a cri)ina i(!ica. asificarea factorilor de bruiaj a marturiei, in literatura de specialitate, se face potrivit specificului procesului judiciar, fara diferenieri semnificative de cele intalnite in lucrarile de psi$ologie. 0scultarea unui martor presupune, de la bun inceput, sa se ina cont alaturi de legitaile generale ale senzorialitaii, de principalii factori obiectivi i subiectivi capabili sa influeneze procesul de percepie. 0stfel:

Cl

:ac!&rii $e na!ura &-iec!i#a= determinai de imprejurarile in care are loc percepia, cei mai importani fiind:
.a.

i+ibilitatea, audibilitatea, durata percepiei, disimularea infatisarii

a (u-iec!i#a sunt reprezentai de totalitatea particularitailor psi$o-fiziologice i de personalitatea individului, apte sa influeneze procesul perceptiv. 'intre acetia, consideram necesar sa-i amintim pe cei mai importani:

:ac!&rii $e na!ur - Calitatea organelor de sim

- 5ersonalitatea i gradul de instruire a indi idului joaca un rol semnificativ in procesul perceptiv, acestora adaugandu-se ali factori importani.

- arsta si inteligenta - temperamental si gradul de mobilitate al proceselor de gandire - starile de oboseala - starile affecti e - atentia - tipul percepti '. Pre ucrarea 2$ec&$area3 in%&r)aii &r @

0 doua etapa importanta a formarii declaraiilor martorilor consta in decodarea informaiilor recepionate senzorial. (aa de momentul recepiei, in cel al prelucrarii informaiilor intervine o completare logica i semantica a posibilelor goluri in percepie. 'atorita activismului nostru psihic, informaiile recepionate, fie i parial, sunt decodate, in contiina noastra ele capatand un anumit sens.
'intre factorii menii sa influeneze direct calitatea prelucrarii, cei mai importani sunt experiena de viaa a martorului, gradul de cultura, profesia, capacitatea de apreciere a spaiului, timpului sau vitezei, semnificaia celor percepute.

,. S!&carea )e)&ria a (ormarea marturiei este strans dependenta i de calitatea proceselor de memorare, desfaurate in trei etape succesive: achiziia, in care, aa cum s-a subliniat, percepia are un rol important, reinerea -conservarea. i reactivarea, fie sub forma reproducerii, fie sub forma recunoaterii.
&tocarea memoriala nu reprezinta o simpla inregistrare mecanica, o fotografie absolut fidela a celor percepute de o persoana, ci un proces dinamic, activ, de prelucrare i sistematizare a datelor receptate, in funcie de personalitatea fiecarui individ, de interesul manifestat faa de o anumita problema etc. ,ata de ce, in ascultarea martorului, va trebui sa se ina seama de mai muli factori care condiioneaza procesul memorizarii, cum sunt:

4. Reac!i#area )e)&ria a +ltima etapa a procesului de memorare este reactivarea sau reactualizarea, intalnita fie sub forma reproducerii, fie sub forma recunoaterii, ultima in inelesul sau psi$ologic, iar nu
juridic. Re"r&$ucerea. ,n cazul marturiei, reproducerea poate imbraca forma verbala sau scrisa. Calitatea coninutului datelor reproduse depinde, mai ales, de calitatea percepiei faptelor sau imprejurarilor, de condiiile obiective i subiective ce ar fi putut in- fluena procesul perceptiv, ca i de fixarea datelor in memoria martorului. Fidelitatea unei marturii, in sensul corespondenei cu realitatea, este strans dependenta de o serie de factori specifici momentului audierii. Recun&a0!erea. 0 doua forma sub care se prezinta procesul de reactivare a memoriei este intalnita frecvent in practica organelor judiciare, in special in cazul recunoaterii de persoane sau de obiecte.

4.1.

4.'.

Seciunea a III.a /eguli tactice aplicate in ascultarea martorilor 1. Pre1a!irea a(cu !arii )ar!&ri &rD a("ec!e 1enera e
n linii mari, pregatirea audierii presupune studierea datelor existente la dosar, stabilirea persoanelor care trebuie ascultate, cunoaterea personalitaii acestora, a naturii relaiilor pe care le pot avea subiecii infraciunii, stabilirea locului, a momentului i a modului de citare, precum i pregatirea acelor materiale ce pot fi folosite de catre organul judiciar cu acest prilej.

-&tudierea datelor cauzei are ca scop stabilirea faptelor si imprejurarilor ce pot fi clarificate pe baza decl martorilor -&tabilirea martorilor care pot fi audiati se face pe baza criteriilor procesual penale si criminalistice: identificarea persoanelor, selectarea acestora pe baza calitatii datelor pe care le detin, clarificarea naturii relatiilor martorilor cu pers implicate in comiterea infractiunii. '. E e)en!e !ac!ice a" ica!e in "re1a!irea a(cu !arii )ar!&ri &r
atirea ascultarii martorului - sub raport tactic criminalistic -se va face in funcie de obiectivele anc$etei i activitaile destinate soluionarii lor, aa cum au fost ele planificate de organul judiciar in vederea aflarii adevarului. De!er)inarea &r$inii $e au$iere. 'upa stabilirea problemelor ce se cer clarificate sau verificate, va fi stabilita ordinea de ascultare a martorilor. 'e regula, martorii principali, cei care au perceput nemijlocit faptele, vor fi ascultai inaintea martorilor indireci care au obinut datele prin mijlocirea altor persoane sau, pur i simplu, din zvon public.

*reg

'.1.

9rdinea de ascultare se mai stabilete i in funcie de natura relaiilor dintre martor i parile din proces, ca i in funcie de poziia lor faa de cauza.
S!a-i irea )&)en!u ui au$ierii. +n element tactic, aflat in stransa corelaie cu ordinea de ascultare, este stabilirea momentului i locului audierii. /omentul ascultarii unui martor, raportat la ordinea audierii, este ales in funcie de mai muli factori, de care organul judiciar este obligat sa ina seama. 0stfel:

'.'. a. -.

(vitarea posibilei inelegeri intre martori, ca i influenarea celui care va fi audiat de catre diverse persoane interesate in cauza -invinuit, inculpat, parte vatamata, parte civila..

%a stabilirea momentului audierii, trebuie avut in vedere programul de activitate i profesia persoanei care urmeaza sa fie ascultata, bineineles numai daca este posibil i fara a se submina obiectivitatea anc$etei i autoritatea magistratului.

'.,. Pre1a!irea au$ierii. *regatirea audierii martorilor necesita, uneori, intocmirea unui plan de ascultare, pentru fiecare persoana in parte mai ales in cauzele dificile, complicate. ,n plan vor fi incluse: problemele de clarificat, intrebarile i ordinea de adresare a lor, eventuale date desprinse din materialele aflate la dosar pe care anc$etatorul le poate folosi in timpul ascultarii.
'e asemenea, pot fi pregatite inscrisuri, fotografii, mijloace materiale de proba care se considera necesare a fi prezentate martorului, pentru lamurirea unei imprejurari, verificarea de date sau, pur i simplu, in scop tactic, pentru a-l ajuta pe martor sa-i reaminteasca cele petrecute.

,. Re1u i 0i "r&ce$ee !ac!ice cri)ina i(!ice a" ica!e in a(cu !area "r&"riu.*i(a a )ar!&ri &r 0udierea propriu-zisa a martorilor reprezinta momentul in care devine pregnant rolul regulilor de efectuare a acestui act procedural, act cu larga rezonana. ,.1.
C&n$ui!a !ac!ica in e!a"a $e i$en!i%icare a )ar!&ru ui.

1tapa identificarii martorului, in care o includem i pe aceea a depunerii juramantului, consta potrivit prevederilor art.;) C.pr.pen., in intrebarea acestuia despre nume, prenume, etate,
domiciliu -eventual reedina, daca este cazul. i ocupaie.

a. 5rimirea martorului intr-o maniera corecta, civilizata, -. Crearea unui cadru de ascultare sobru, caracterizat de seriozitate. c. Comportarea organului judiciar intr-un mod calm, incurajator ,ntr-un cuvant, crearea climatului psihologic favorabil confesiunii se obine prin discuii libere, prin abordarea degajata a unor probleme care nu intra imediat pe terenul investigat.
0titudinea calma, incurajatoare, sobra, dar nu rigida, trebuie meninuta pe intreaga perioada a ascultarii martorului, in special in ipoteza primei audieri, cand anc$etatorul i martorul se afla la primul lor contact.

,.'. C&n$ui!a !ac!ica $in )&)en!u

re a!arii i-ere a )ar!&ru ui.

#"

,n a doua etapa a audierii, denumita relatare libera, dupa crearea cadrului psi$ologic favorabil obinerii unor declaraii sincere, martorului i se face cunoscut obiectul cauzei i i se arata care sunt
faptele sau imprejurarile pentru dovedirea carora a fost propus ca martor, cerandu-i-se sa declare tot ce tie cu privire la aceasta. 8elatarea libera prezinta avantaj fata de decl obtinute pe cale interogativa datorita spontaneitatii martorului < faptele sunt relatate asa cum au fost percepute si memorate de acesta.

,.,.

Re1u i !ac!ice a" ica!e in e!a"a %&r)u arii $e in!re-ari.

+ltima etapa a audierii nu are - cel puin teoretic - un caracter obligatoriu. ,n practica sunt intalnite situaii in care martorii fac declaraii complete i clare, inca din faza relatarii libere, fara a
mai fi nevoie de intrebari. ntrebarile sunt necesare intrucat depoziia martorului poate conine denaturari de natura obiectiva sau subiectiva -denaturarea prin adaugare, denaturarea prin omisiune, denaturarea prin substituire, denaturarea prin transformare.

"entru inlaturarea denaturarilor, org judiciar poate interveni cu intrebari de completare, de precizare, ajutatoare, de control. Din "unc! $e #e$ere !ac!ic cri)ina i(!ic= in formularea i adresarea intrebarilor este absolut necesar sa se respecte urmatoarele reguli: 3ntrebarile trebuie sa fie clare, precise, concise si exprimate intr-o fm accesibila pers ascultate 3ntrebarile
or i+a strict faptele percepute de catre martor

3ntrebarile nu or contine elem de intimidare, de punere in dificultate sau promisiuni ce nu pot fi respectate 6u se permite sugerarea raspunsului prin modul de formulare a intrebarilor si prin tonul de adresare A(cu !area ra("un(uri &r
raspunsurilor: a in!re-ari presupune, obligatoriu, respectarea unei conduite tactice specifice, importana ei fiind confirmata de practica. 8eguli tactice specifice ascultarii

- ascultarea martorului cu toata atentia si seriozitatea - la sesizarea unor contradictii, org judiciar nu trebuie sa isi exteriorizeze surprinderea sau nemultumirea sau sa reactioneze imediat, ci sa inregistreze aceste contradictii pt o clarificare ulterioara - urmarirea cu atentie a modului in care reactioneaza martorul la intreb ,.4.
Veri%icarea 0i a"recierea $ec araii &r )ar!&ri &r. este absolut necesara pentru stabilirea veracitaii unei marturii. 4erificarea va fi efectuata pe baza altor probe sau date existente la dosar, prin intrebari referitoare, la modul in care martorul a perceput faptele, ori a aflat despre acestea, neexcluzandu-se nici efectuarea de reconstituiri, atunci cand se considera necesar. reprezinta un moment semnificativ in activitatea de cunoatere i de stabilire a adevarului. 9peraia de analiza a unei declaraii se efectueaza in cadrul examinarii i aprecierii intregului probatoriu, ea presupunand un studiu comparativ al faptelor stabilite, inclusiv prin intermediul martorilor, cat i un studiu al calitaii surselor directe sau indirecte, din care provin datele.

*erificarea declaraiilor

!precierea declaraiilor

Seciunea a IV.a 5articularitai tactice aplicate in ascultarea martorilor minori i a altor categorii de martori 1. A(cu !area )ar!&ri &r )in&ri
Pre1a!irea a(cu !arii )ar!&ri &r )in&ri. *regatirea ascultarii impune cunoaterea cat mai bine a minorului, prin obinerea de date de la familie, rude, vecini, pedagogi, cu privire la comportament, dezvoltare intelectuala, situaia la invaatura, pasiuni, cerc de prieteni, raporturile cu colegii etc. 0celai lucru este necesar i in alegerea persoanei care urmeaza sa-l asiste pe minor la audiere -daca are sub !) ani., persoana care sa-i inspire incredere i sigurana, in majoritatea cazurilor acetia fiind parinii, bunicii sau alte rude apropiate.

1.1.

1.'. a.

Au$ierea "r&"riu.*i(a a )in&ri &r. 0scultarea propriu-zisa incepe cu identificarea minorului, care va avea un caracter cat mai puin oficial.

+n faza relatarii libere, minorul va fi ascultat cu multa rabdare, fara a fi bruscat, speriat sau intrerupt, cu condiia sa nu se abata cu totul de la subiect. 'intr-o relatare libera a minorului nu trebuie sa se atepte prea multe date de calitate. +n faza adresarii de intrebari, cea mai importanta in cazul ascultarii minorilor, intrebarile trebuie sa fie cat mai clare, formulate intr-un limbaj accesibil copilului, concise, lipsite de elemente de sugestie, minorul trebuind sa ineleaga exact ceea ce i se cere. Par!icu ari!ai !ac!ice in a(cu !area )in&ri &r. ,n privina regulilor tactice de ascultare a minorilor trebuie sa precizam ca ele nu au un caracter de generalitate, intrucat difera in funcie de varsta la care sunt ascultai, de stadiul dezvoltarii psi$osomatice.

-.

1.,.

"erioada colara, mijlocie, de la 89 la 8: ani, este determinata de strabaterea pubertaii, cu numeroase modificari biologice, reflectate i pe planul psi$icului. "erioada adolescenei, de la 8: la 8; ani,
pregnanta dezvoltarea sensibilitaii, caracterizata i de erotizarea acesteia. este marcata de inceperea introducerii minorului in viaa sociala, cu toate caracteristicile acestui proces. 'evine

'. A(cu !area a !&r ca!e1&rii $e )ar!&ri

A(cu !area #ar(!nici &r. Ascultarea persoanelor in varsta necesita adaptarea regulilor tactice de anc$eta ori de judecata la particularitaile psi$ologice ale martorului intrat sub influena procesului de imbatranire. &pecialitii precizeaza ca procesul de imbatranire devine evident, in general, dupa varsta de 75 ani, regresia fiind mai accentuata dupa :"-:5 de ani. %imitele acestea au, insa, un caracter general, ele diferind mult de la o persoana la alta.

'.1.

'.'. A(cu !area un&r )ar!&ri 5an$ica"ai. 0scultarea martorilor surdo-mui i a martorilor nevazatori prezinta i ea cateva particularitai, unele destul de semnificative.
a se caracterizeaza prin aceea ca relatarea libera a martorului surdo-mut este mult mai anevoioasa, ponderea urmand sa o deina intrebarile, foarte precise i clar exprimate. 1ste de la sine ineles ca vor fi vizate aspectele pe care martorul le-a perceput vizual, dei el poate sa ineleaga, i c$iar foarte bine, coninutul unei discuii dupa micarea buzelor. n pri ina martorilor ne a+atori este important de amintit ca acetia au un sim tactil foarte dezvoltat i o acuitate auditiva foarte mare, deosebita, care le permite sa perceapa mult mai bine sunetele, sa recunoasca persoanele dupa voce i sa-i dea seama de ceea ce se intampla in jurul lor, dupa zgomotele produse.

Ascultarea propriu-zis

'.,.

A(cu !area "er(&ane &r care nu cun&(c i)-a r&)ana.

Ascultarea persoanelor care nu cunosc limba romana se face cu ajutorul unui interpret. +n strain, care nu cunoate limba romana, poate fi intrebat despre faptele
la care a fost martor ocular, ca i despre faptele pe care le-a auzit i a avut posibilitatea sa le ineleaga. A(cu !area 5an$ica"ai &r "(i5ic. 0scultarea $andicapailor care prezinta diferite afeciuni psi$o-patologice, daca este considerata absolut necesara, va fi pregatita i efectuata cu multa precauie, solicitandu-se i ajutorul unui medic specialist.

'.4.

Seciunea a V.a Consemnarea declaraiilor martorilor, alte metode tehnice de fixare 1. C&n(e)narea $ec araii &r )ar!&ri &r *otrivit prevederilor procesuale, depoziia martorilor se consemneaz a in scris, acesta reprezentand principalul mijloc de fixare a rezultatelor
ascultarii.

'. :i/area $ec araii &r "rin )i< &ace !e5nice cri)ina i(!ice #!

Fixarea declaraiilor pe banda magnetica sau videomagnetica constituie un procedeu te$nic folosit tot mai frecvent de organele judiciare, datorita avantajelor pe care le
prezinta. 0lte precizari in cursul de baza.

De!a ieri e in cursul de baza.

CAPITOLUL V PARTICULARITAI TACTICE ALE AUDIERII PERSOANEI VATAMATE

Seciunea I !specte introducti 0ctivitatea de probaiune relev ,

a importana i utilitatea declaraiilor participanilor la procesul penal, printre acetia numarandu-se i persoana vatamata, mai ales in imprejurari in care fapta penala a fost savarita cu violena. n situaia speciala a persoanei vatamate, percepia i memorarea se fac pe fondul unor intense tulburari afective care explica lacunele din declaraii i prezentarea incontient denaturata a celor percepute. (enomenele de iluzie i de sugestie, efectul 6$alo6, experiena anterioara, vizibilitatea, audibilitatea i durata percepiei sunt caiva factori din multitudinea celor care produc erori sau altereaza perceperea actului infracional i care trebuie luai in considerare de organul ce instrumenteaza cauza.

'. Scur!e c&n(i$eraii "ri#in$ re1 e)en!area "ena a 0i "r&ce(ua "ena a

'.1. Re1 e)en!area ca i!aii $e "er(&ana #a!a)a!a in C&$u "ena r&)an. &ubiectul pasiv special al infraciunii este persoana fizica sau juridica, titulara a valorii sociale impotriva careia s-a indreptat infraciunea i care a suportat raul cauzat prin savarirea infraciunii.

Seciunea a II.a Consideraii pri 1. A("ec!e in!r&$uc!i#e

ind psihologia persoanei atamate i formarea declaraiilor sale

a in literatura de profil, comparativ cu studiul psi$ologiei martorului sau invinuitului -inculpatului., dei, acest al doilea membru al diadei penale intereseaza la fel de mult, daca avem in vedere doar cateva dintre posibilitaile oferite prin analiza profilului psi$ic al persoanei vatamate pentru tactica criminalistica.

*si$ologia victimei infraciunii a fost mai puin abordat '. Par!icu ari!ai a e "(i5& &1iei #ic!i)ei

(aa de natura extrem de variata a imprejurarilor in care se savaresc infraciunile, de sunetele i zgomotele ce le pot insoi, poate prezenta interes determinarea urmatoarelor imprejurari. '.1. Par!icu ari!a!i (i ca!e1&rii $e rece"!ie (en*&ria a a e "er( #a!a)a!e '.1.1. In e1 cu rece"!ia au$i!i#a < poate fi de interes determinarea: (istanei dintre sursa sonora i organul receptor (ireciei de propagare a fenomenelor (eterminarii fenomenelor acustice 3lu+iile acustice '.1.'. In
e1a!ura cu rece"ia #i*ua a= reamintim ca dintre undele electromagnetice ce acioneaza asupra analizorului vizual, pot provoca senzaii vizuale.

3maginilor consecuti e, constand in persistarea acestora dupa ce stimulul incepe sa acioneze, Contrastului simultan, in care un obiect cenuiu pare mai alb pe un fond negru decat pe un fond alb '.1.,. In e1a!ura cu rece"ia cu!ana!a s-au identificat # categorii de senzaii cu mecanisme senzoriale diferite: $en+aiile tactile -de atingere, de presiune., $en+aiile termice $en+aiile de durere sunt provocate de orice stimul mai
intens. In e1a!ura cu rece"ia & %ac!i#a= este de menionat ca ea este rezultatul stimularii receptorilor olfactivi de catre anumite substane care se gasesc in stare gazoasa sau sub forma de vapori, receptori situai in membrana mucoasa a cavitaii nazale.

'.1.4.

<edeterminarea unor caracteristici generale ale mirosului. *tabilirea direciei din care ar fi provenit mirosul. False identificari ale caracteristicilor olfactive determinate de tensiunea emoionala.
8ecepia victimei poate fi influenata -bruiata. de anumite condiii concrete in care se desfaoara agresiunea. 'upa cum aceti factori ii au originea in cauze externe, de mediu, sau in c$iar persoana celui care percepe, au fost deosebii factori obiectivi i subiectivi ce influeneaza percepia.

'.'. :ac!&ri $e $i(!&r(iune . &-iec!i#i 0i (u-iec!i#i . ai rece"iei (en*&ria e a #ic!i)ei. :ac!&ri $e na!ura &-iec!i#a sunt ca i in cazul recepiei martorului:

Condiiile de iluminare in care are loc percepia vizuala influeneaza puternic vizibilitatea insuirilor obiectelor, in special a culorii acestora. Condiiile meteorologice sunt factorii care pot optimiza, (istana mare i di ersele obstacole 1xistenta unor surse sonore (urata perceptiei (isimularea infatisarii Complexitatea fenomenului perceput :ac!&rii $e na!ura (u-iec!i#a sunt determinai de particularitaile psi$o-fiziologice i de personalitate ale persoanei vatamate, fie ca efectul lor este unul vremelnic, fie ca este de
durata. 0stfel:

- Calitatea organelor de sim, orice defeciune a acestora afectand o parte din posibilitaile de percepie, - *arsta i sexul persoanei
atamate influeneaza percepia in sens pozitiv sau in sens negativ.

- 5ersonalitatea si gradul de instruire - Temperamentul si gradul de mobilitate - $tarile de oboseala - $tarile afecti e - !tentia ,. Carac!eri(!ici a e %&r)arii $ec araii &r "er(&anei #a!a)a!e
,.1. Pre ucrarea 0i $ec&$i%icarea in%&r)aii &r. 0 doua etapa, eseniala in formarea declaraiilor persoanei vatamate, consta in prelucrarea i decodificarea la nivel cortical a informaiei percepute

! ; (actorii de bruiaj ce acioneaza in procesul perceptiv, acioneaza in egala masura i in procesul decodarii informaiilor. 'e aceea, trebuie luai in calcul la: A"recierea $i)en(iuni &r -aprecierea marimii obiectelor, aprecierea adancimii si distantei.
este strans legata de fenomenele susceptibile de modificare. &e au in vedere durata in timp a infractiunii, localizarea temporala a faptei comise, succesiunea in timp a unor episoade, ritmul, viteza de desfasurare in timp a unor asemenea fenomene2

A"recierea !i)"u ui

A"recierea )i0carii este dictata de imprejurarea ca cele mai multe infraciuni se savaresc prin manifestari pozitive, prin actiuni materializate prin miscare.
S!&carea )e)&ria a a %a"!e &r. ,ntre momentul perceptiv i cel al redarii, in faa organelor judiciare, se interpune momentul conservarii pentru un timp mai mult sau mai puin indelungat in memorie a informaiilor dobandite. Reac!i#area )e)&ria a. +ltima etapa a procesului de memorare este i in cazul victimelor, reactivarea sau reactualizarea, intalnita fie sub forma reproducerii, fie sub forma recunoaterii, ultima in inelesul sau psi$ologic, nu juridic. reprezinta momentul de actualizare a informaiilor ac$iziionate, in care se manifesta i multitudinea de factori ce au putut influena intregul proces de formare a declaraiilor i, totodata, momentul in care o seama de ali factori pot influena decisiv declaraiile celui vatamat.

,.'. ,.,.

Re"r&$ucerea

Dena!urari e in#& un!are se datoreaza starii emoionale sub influena careia persoana vatamata a perceput faptele. Dena!urari e )incin&a(e= firete de rea-credina, constituie 6ajustari6 in sensul 6ingroarii faptelor6. Seciunea a III.a Tactica audierii propriu-+ise a persoanei ,.1. Pre1
atamate

a!irea in #e$erea a(cu !arii #ic!i)ei. *regatirea ascultarii persoanei vatamate este o activitate absolut necesara, care se cere efectuata in toate imprejurarile, indiferent de gradul de dificultate al cauzei i care trebuie dirijata in direcii tipice oricarei audieri, incepand cu aceea a martorului, urmata de:

S!u$ierea )a!eria u ui cau*ei , Cun&a0!erea "er(&ane &r care ur)ea*a a %i a(cu !a!e= In!&c)irea " anu ui $e a(cu !are= $aca (i!uaia & i)"une. ,.'. Tac!ica au$ierii in %a*a re a!arii
i-ere. Veri%icarea i$en!i!aii reprezinta primul moment al audierii propriu-zise. 'upa ce organul judiciar s-a edificat cu privire la identitatea persoanei vatamate, ii aduce la cunotina faptele i imprejurarile in legatura cu care va fi ascultata, inclusiv posibilitatea legala de a se constitui ca parte vatamata, parte civila in proces, de a renuna la acest drept conferit de lege i de a fi ascultata in calitate de martor.

C&n$ui!a !ac!ica in )&)en!u - !scultarea persoanei

a(cu !arii i-ere.

*rintre regulile tactice principale aplicate se gasesc cele menionate in capitolul anterior:
atamate cu rabdare i calm,

- 1 itarea oricarui gest, reacie, mina sau expresie - !jutarea ei cu mult tact, fara a o sugestiona sub nici o forma
a in )&)en!u %&r)u arii $e in!re-ari. +ltima etapa a audierii nu are, teoretic, caracter obligatoriu. ,n practica insa, sunt numeroase cazuri in care organul judiciar este nevoit sa formuleze intrebari in scopul lamuririi unor aspecte neclare, confuze.

C&n$ui!a !ac!ic a. -.

3ntrebarile de completare sunt necesare in cazurile in care persoana vatamata relateaza mai puin decat ceea ce a perceput in mod real. 3ntrebarile de preci+are vizeaza acele aspecte la care persoana vatamata s-a referit, dar lipsa de claritate impune unele detalieri.

CAPITOLUL VI TACTICA ASCULTARII INVINUITULUI

SAU A INCULPATULUI

Seciunea I 5ri

ire generala asupra semnificaiei interogatoriului in procesul judiciar

1. Su- inieri in!r&$uc!i#e 1.1. C&n(i$eraii "ri#in$ #a &area "r&-an!a a $ec araii &r in#inui!u ui (au incu "a!u ui.
invinuitului -inculpatului., cunoscute i sub denumirea de marturisire - considerata candva 6regina probelor6 -reprezinta un mijloc important de proba care servete, mai mult sau mai puin direct, la aflarea adevarului in procesul judiciar. C$iar i in eventualitatea unei marturisiri nesincere, aceasta ii are o anumita utilitate, in sensul ca permite cunoaterea atitudinii faa de fapta comisa.

'eclaraiile

'. Par!icu ari!ai a e "(i5& &1iei in#inui!u ui (au incu "a!u ui

'.1. C&n(i$eraii 1enera e. ,nvinuitul este persoana stabilita deseori dintr-un cerc de suspeci, faa de care se efectueaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in micare aciunea penala impotriva sa -art. @ C.pr.pen... Par!icu ari!ai e "(i5& &1ice a e "r&ce(u ui %&r)arii 0i re$arii $ec araii &r in#inui!u ui (au incu "a!u ui. Complexitatea mecanismelor psi$ologice ale invinuitului sau inculpatului rezulta din specificitatea etapelor infracionale pe care acesta le traverseaza.

'.'.

-,n prima etapa se contureaza latura subiectiva a infraciunii prin mecanisme specifice conceperii activit infr si rezolutiei infract ##

-,n etapa a doua, are loc desfaurarea activitaii infracionale, in # faze : faza actelor preg, faza actelor de execut si faza urmarilor. ,n ac faza au loc proc psi$ice puternice care dezorganizeaza
forta in$ibitoare si receptia senzoriala, prin concentrarea atentiei asupra obiectului infr ,n etapa a treia, postinfracionala, ii fac apariia procese psi$ice, determinate de teama, de lupta dusa de faptuitor pentru evitarea raspunderii penale, specifice incercarilor de simulare, de disimulare i, in general, minciunii.

,n primele etape asistam la o succesiune de stadii sau mom intraps$icie : conturarea intentiei, alegerea mijl si victimei, deliberarea si ezitarea etc. .#. P(i5& &1ia in#inui!u ui (au incu "a!u ui $in "eri&a$a "&(!in%raci&na a. 'upa savarirea unui act ilicit, se poate instala, la majoritatea infractorilor, o stare de tensiune psihica, alta decat cea de tensiune preinfracionala, mai mult sau mai puin evidenta, determinata de teama de a nu fi descoperii, i care motiveaza dominanta depresiva a individului. 0sa se explica o serie de actiuni intrepr de faptuitori dupa sav infr: plecarea precipitata de locul faptei, disparitia de la domiciliu, distrugerea sau ascunderea unor mijl mat de proba .). P(i5& &1ia in#inui!u ui (au incu "a!u ui in )&)en!u in!er&1a!&riu ui. /ecanismele psi$ologice ale celui anc$etat prezinta cateva caracteristici care trebuie cunoscute, mai ales pentru contracararea incercarilor de inducere in eroare a organului judiciar prin simulare, disimulare, minciuna.
De"i(!area "re*enei (!arii $e e)&ie care poate dezvalui dezacordul dintre cele afirmate i cele petrecute in realitate, dintre adevar i minciuna, reprezinta o problema majora a tacticii de anc$eta. 1ste important de tiut ca starilor emoionale, de tensiune psi$ica, le sunt specifice o serie de manifestari viscerale i somatice, cele mai importante fiind:

- Accelerarea i dereglarea ritmului respiraiei, paralel cu dereglarea emisiei vocale -raguire., scaderea salivaiei - *chimbarea mimicii i pantomimicii, pe un fond de agitaie, transpusa frecvent in micari i gesturi, intr-o conduita care nu mai corespunde comportamentului normal al individului - &rest=erea presiunii sanguine si accelerarea batailor inimii - &ontractarea muschilor scheletici -crispare sau blocarea fctiilor motorii. - 4odificarea timpului de reactie -intarzierea raspunsului. Incercari e $e (i)u are (au $i(i)u are sunt probl psi$ol tipice in mom interogatoriului si se contureaza in: .refuzul de a vb sau de a recunoaste faptele care li se imputa . simularea nebuniei sau a tulburarii fctiilor unor org de simt .incercari de sinucidere sau automutilare .recunoasterea unor fapte minore in scopul disimularii celor importante ,. C&n(i$eraii a(u"ra !ra(a!uri &r $e "er(&na i!a!e a )a1i(!ra!u ui (au a ce ui care e%ec!uea*a anc5e!a "ena a
n ascultarea invinuitului sau inculpatului ca, de altfel, in intreaga activitate de realizare a actului de justiie, un rol deloc de neglijat -despre care se vorbete insa destul de puin - il are personalitatea magistratului, a celorlali juriti sau organe de cercetare, c$emai sa afle adevarul, sa pronune o soluie temeinica i legala intr-o anumita cauza penala.

!# 8eferitor la personalitate, magistratul trebuie sa dispuna de: - +ntelepcciune, rigurozitate stiintifica si inventivitate
- Autocunoastere si adaptare a trasaturilor de personalitate - &apacitatea de a recunoaste si de a controla anumite trasaturi ale personalitatii de nat sa se repercuteze neg asupra cercetarilor in cazul interogatoriului, din felul in care tratam oamenii putem avea un raspuns pe masura. +n comportament negativ conduce la rezultate deseori negative. *si$ologii afirma ca i in cazul investigaiilor penale, succesul poate depinde de efectul 6=alatea6 -cons increderii in sine si organizarii. sau efectul 6*ygmalion6 -cons ec$ilibrului intre pretentiile pe care le avem de la cei din jur si pe care ei le au de la noi..

,nclusiv

'intre multiplele calitai care se cer persoanei c$emate sa participe la infaptuirea justiiei, o semnificaie aparte au:
- &reativitatea in gandire, in sensul evitarii sc$emelor fixe, a abloanelor, nici o fapta, imprejurare sau persoana nefiind asemanatoare cu alta.

- &apacitatea de prelucrare cu obiectivitate i sim critic a tuturor datelor, informaiilor obinute in timpul urmaririi penale. - (vitarea exagerarilor in interpretarea declaratiilor - &ontrolarea sentimentelor de simpatie sau antipatie fata de inv sau inc - capacitatea de evitare a deformarii profesionale % apelarea la elem de permisivitate
areia investigaia criminalistica este o tiina, dar i o arta, reprezinta premisa eseniala in aflarea adevarului, in soluionarea legala a unei cauze, printr-o activitate definita de obiectivitate i desfaurata in limitele legii, fara manie i partinire, deci *+<( +3A (> *>#'+2.

0ceti factori de calitate, care susin afirmaia potrivit c

Seciunea a II.a /eguli i procedee tactice aplicate in ascultarea in 1. Pre1a!irea a(cu !arii *entru ca interogarea

inuitului sau a inculpatului

invinuitului sau a inculpatului sa-i atinga scopul propus, se impune, in primul rand, o organizare riguroasa a acestei activitai care, in linii mari, se apropie de pregatirea ascultarii martorului. 0stfel: in cau*a. *e plan tactic criminalistic, studierea materialelor cauzei presupune cunoaterea datelor referitoare la modul i imprejurarile in care s-a savarit fapta, la probele existente in acel moment la dosar.

1.1. S!u$ierea )a!eria e &r (au $a!e &r e/i(!en!e

1.' Cun&a0!erea "er(&na i!aii in#inui!u ui (au a incu "a!u ui. 0ceasta cerina tactica are o incidena directa, imediata asupra stabilirii tacticii de ascultare, servind la conturarea ulterioara a laturii subiective a infraciunii. 'intre principalele elemente de
natura sa conduca la definirea personalitaii unui individ, menionam: Tra(a!uri e "(i5ice a e "er(&na i!aii+

&aracterul, >emperamentul, #)

Aptitudinile :ac!&rii care au in% uena! sau condiionat evoluia somato-psi$ica -vorbire, mers. i sociala a invinuitului sau inculpatului, cum ar fi: 4ediul familial sau social in care a evoluat i s-a format,
&ercul de prieteni

<ivelul de inteligenta (ventuale antec penale

Toate aceste date pot fi obinute din studierea materialului cauzei, din informaiile culese de la locul de munc a, de
la domiciliu, din declaraiile martorilor, din studierea cazierului, precum i din discuiile preliminare purtate cu invinuitul sau inculpatul. Or1ani*area )&$u ui $e $e(%a0urare a a(cu !arii. /odul de interogare se circumscrie planului general de urmarire penala elaborat intr-o anumita cauza penala i care conine versiunile, problemele de clarificat, metodele tactice folosite, ordinea de efectuare a diverselor activitai procedurale, dupa cum s-a precizat mai sus. P ani%icarea a(cu !arii. (inalizarea pregatirii ascultarii invinuitului sau inculpatului se va materializa intr-un plan de ascultare, intocmit pentru fiecare invinuit sau inculpat in parte. Tactic, org asc presupune:

1.,. 1.4.

- stabilirea cu preciziea a problemelor ce urmeaza a fi clarificate - pregatirea materialului probator - determinarea ordinii in care se va face ascultarea - stabilirea modalitatii de citare '. Ca$ru !ac!ic a a(cu !arii "r&"riu.*i(e a in#inui!u ui (au a incu "a!u ui
invinuitului sau a inculpatului se desfaoara, potrivit prevederilor art.:"-:) C.pr.pen., in trei etape principale -identificare, ascultare libera i punerea de intrebari., urmate de consemnarea declaraiilor.

0scultarea

- &rearea unei atmosfere favorabile ascultarii i stabilirii contactului psi$ologic cu suspectul, devenit invinuit sau inculpat, . Adoptarea de catre magistrat sau poliist a unei atitudini demne, in raport de autoritatea pe care o reprezinta.
0ceasta inseamna ca cel care efectueaza ascultarea are o atitudine pozitiva, definita prin congruena sau incredere in propria personalitate.

- &rearea unei atmosfere propice confesiunii, marturisirii '.1.

Veri%icarea i$en!i!aii in#inui!u ui (au incu "a!u ui. in aceasta prima faza, i pentru cunoaterea amanunita a personalitaii invinuitului sau inculpatului, pot fi puse i intrebari, altele decat cele care intereseaza fapta, sau se poate purta o discuie prealabila. a verificarea identitaii i introducerea in atmosfera, celui ascultat i se aduce la cunotina fapta care formeaza obiectul cauzei i i se pune in vedere sa declare tot ce tie cu privire la fapta i la invinuirea ce i se aduce in legatura cu aceasta.

"entru stabilirea contactului psihologic, 'up

'.'.

M&$a i!ai !ac!ice $e a(cu !are in %a*a re a!arii i-ere. o declaraie scrisa personal, cu privire la

'upa ce se aduce la cunotina obiectul cauzei i al ascultarii, invinuitul sau inculpatul va fi lasat sa faca o relatare libera, cerandu-i-se sa dea i
invinuirea care i se aduce.

M&$a i!ai e $e au$iere (e ra"&r!ea*a= in primul rand, la prevederile art.:! C.pr.pen 0cesta conine prevederi cu un pronunat caracter tactic, prevederi carora li se vor adauga i alte reguli tactice.
0stfel:

.Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat, - +nvinuitul sau inculpatul trebuie lasat sa declare liber tot ce tie in cauza. 0ceasta inseamna ca el nu va fi intrerupt pana la terminarea relatarii. - Ascultarea nu poate incepe cu citirea sau reamintirea unor eventuale declaraii date anterior. - +nvinuitul sau inc nu poate prez ori citi declaratii scrise anterior - <u se admite fol de violente, amenint sau alte mijl de constr C&n$ui!a &r1anu ui <u$iciar= pe timpul relatarii libere, are o semnificaie tactica deosebita. *entru aceasta: - ?a fi impusa o atmosfera de calm i rabdare, - ?a fi urmarit cu atenie, in permanena, fara ostentaie, comportamentul celui ascultat, privirea sa, - ?or fi evitate, pe intreaga durata a ascultarii, expresiile, gesturile de suparare, de nemulumire sau de enervare. 0cest comportament tactic nu trb sa cond la slabirea fermitatii in dir determinarii celui asc sa decl adevA A#an!a<e e re a!arii i-ere: posibilitatea cunoasterii sau verificarii cu exactitate a modului in care s-a sav infr si a mobilului 2 obt de date despre faptele si impr cauzei ,
despre participanti 2 posibilitatea studierii si cunoasterii inv sau inc. 8elatarea lib este mai sincera decat cea prin interg cf expertilor din psi$ judiciara.

'.,. Tac!ica a(cu !arii in %a*a

a$re(arii $e in!re-ari.

(ormularea intrebarilor reprezinta ultima etapa activa a audierii, aceasta fiind socotita momentul cel mai incordat al ascultarii invinuitului sau inculpatului. Tac!ica %&r)u arii $e in!re-ari este in funcie de declaraiile facute anterior de invinuit sau inculpat, de caracterul lor sincer i complet. ,n esena, poziia unui invinuit sau inculpat, cu privire la invinuirea adusa, poate lua urmatoarele forme. 'e exemplu: - 3ecunoaterea sincera i completa a faptelor i a invinuirii aduse.
- 3espingerea invinuirii i probarea lipsei lor de temeinicie.

-'isimularea adevarului prin recunoaterea de fapte minore, avand sau nu legatura cu cauza cercetata, - 3efuzul de a face declaratii #5

9biective specifice : -,n situatia primelor variante mentionate sunt necesare intrebari cu caracter de verificare, clarificare si de completare sau de precizare -,n ultimele ipoteze, pe langa intrebarile de verif sau de clarificare, se va pune acc pe intreb de completare, de detaliu
in!re-ari &r adresate invinuitului sau inculpatului, se poate face dupa mai multe criterii, mai importante fiind scopul urmarit de organul judiciar i intinderea problemelor vizate: dupa crit carac general, intrebarile puse invinuitului sau inculpatului pot fi intrebari de control, de precizare, de completare sau ajutatoare, dupa specificul probl urmarite, intr pot fi: intreb cu carac gen, intrebari-probl, de detaliu ai e !ac!ice $e a$re(are a in!re-ari &r se raporteaza la poziia invinuitului sau inculpatului faa de invinuirea adusa, de incercarile de disimulare a adevarului i, bineineles, de structura sa psihica. ,n ipoteza recunoasterii nu se pun probl tactice deosebite. ,n cazul refuzului de a face declaratii, a decl incompl sau nesincere, se apeleaza la reguli tactice adecvate. ,n situatia decl mincinoase, contradictorii, a respingerii invinuirii, tactica ascultarii are un caracter mult mai complex.

C a(i%icarea M&$a i!

Pr&ce$ee e !ac!ice $e a(cu !are a invinuitului sau a inculpatului, raportate la imprejurarile menionate anterior, pot fi urmatoarele: .>actica ascultarii repetate -util in decl incomplete, contradictorii etc.. - >actica ascultarii incruciate, avand drept scop destramarea sistemului de aparare al invinuitului sau inculpatului, - >actica intalnirilor surpriza, folosita in momentele psi$ice de o anumita tensiune. - >actica complexului de vinovatie -alternarea unor intreb neutre cu intreb ce contin cuv afectogene. In a" icarea ace(!&r "r&ce$ee !ac!ice= curente, se recurge i la conjugarea lor cu alte elemente tactice constand in: Folosirea contradiciilor din propriile declaraii. "rezentarea altor probe sau mijloace materiale de proba, obinute in timpul cercetarilor, din care rezulta indubitabil temeinicia invinuirii. *rocedeele tactice se impart in mari categ: "rocedeul asc progresive "reocedeul asc frontale

C&n(e)narea $ec in# (au inc C&n(e)narea in (cri( se face in cond prev de lege, dupa ce este citita inv sau inc, pe care acesta trb sa o semneze pe fcr pag Mi< &ace !e5nice $e inre1 pe banda magnetica sau videomagnetica. vanta!e: inreg reprezi prin ele insele mi!l de proba" sesizarea de catre org !udiciar a tuturor nuantelor de decl" studierea modului de manifestare a inv " inv sau inc va reveni mult mai greu asupra decl sale anterioare. #a sf inreg, banda magnetica este ascultata, iar inv sau inc intrebat daca imprimarea s-a facut corect. Seciunea a III.a Modalitati tehnico-tactice de depistare a comportamentului simulat 1. In$ica!&ri "(i5&%i*i& &1ici ai e)&iei
C&n(i$eraii in!r&$uc!i#e. 'espre aceste te$nici este necesar sa fie corect informai viitorii anc$etatori, magistrai sau aparatori, c$iar daca utilizarea lor in justiie, in calitate de mijloace de proba, ramane o c$estiune de viitor, ele nefiind prevazute ca atare de legislaia noastra procesual penala ca mijloc de proba. 8eguli dupa care se poate detecta minciunea, vinovatia sau nevinovatia : rasp vinovatului este mai lent si ezitant, cel al inocentului este spontan, detaliat, uneori indignat A inocentul este consecvent in decl pe care le face.

1.1.

1.'.

In$ica!&ri %i*i& &1ici $e $e"i(!are a e)&iei.

+ndicatorii fiziologici care pot .servi la depistarea tensiunii emoionale, 1.,.

folosii de actualele te$nici de detectare a sinceritaii sau nesinceritaii, sunt consecina unor procese fiziologice -cauzate de tensiunea psi$ica specifica., cum ar fi: 4odificarile activitaii cardiovasculare, 4odificarea caracteristicilor normale ale respiraiei, 4odificarea rezistenei electrice a pielii, denumita reacia electrodermica -8.1.'.., 4odificarea caracteristicilor normale ale vocii, 4odificarea caracteristicilor scrierii. Mi< &ace !e5nice $e $e!ec!are a !en(iunii "(i5ice= a (i)u arii. 'intre mijloacele te$nico-tiinifice de detectare a tensiunii emoionale, folosite in diverse ari, de catre organele de cercetare penala, iar in unele state occidentale i de catre instituii particulare, cele mai apreciate ca raspunzand nevoilor anc$etei sunt considerate urmatoarele:

P& i1ra%u = folosit inclusiv in ara noastra, este un instrument care inregistreaza sub forma grafica trei indicatori de baza i modificarile fiziologice tipice starilor de stres psi$ologic: K Tensiunea arteriala i pulsul. K 'ereglarile respiraiei -doua trasee.. K
8ezistena electrodermica -8.1.'.. sau biocurenii.

K Contractura musculara
in #&ce -*.&.1.., cunoscut i sub denumirea de 6'eBtor6 -de aici i unele confuzii cu 6detectorul de minciuni6 de tip poligraf., este de data relativ mai recenta, apariia lui fiind situata in perioada anilor !@:", tot in &tatele +nite.

De!ec!&ru $e (!re( e)&i&na

De!ec!&ru $e (!re( e)&i&na

aflate intr-o stare de tensiune psi$ica.

in (cri( este un dispozitiv anexa al poligrafului, care inregistreaza tot sub forma grafica modificarile intervenite in scrisul unei persoane

'. Or1ani*area 0i $e(%a0urarea !e(!arii a "& i1ra% '.1. Pre1a!irea !e(!arii. 0ceasta operaie necesita studierea materialului cauzei, in parile in care il privesc pe cel ascultat i cunoaterea personalitaii acestuia. ,n plus, este absolut necesar un examen medical, una dintre condiiile obligatorii de testare fiind in- tegritatea starii psi$ice i fizice. 9 alta cerina, uneori omisa, este i aceea ca persoana care urmeaza sa fie examinata sa nu fi fost supusa anterior unor interogari indelungate.
*recizam, de asemenea, ca in practica noastra testarea nu se face decat cu consimamantul scris al persoanei care va fi examinata.

. . Dia &1u "re.!e(!. 'ialogul pre-test reprezinta o etapa intermediara, intre pregatirea i testarea propriu-zisa. %a inceput, celui testat i se dau explicaii referitoare la principiile de funcionare a aparaturii, la drepturile pe care le are in legatura cu acest procedeu. #7

.#.

Te(!area "r&"riu.*i(a. >estarea propriu-zisa consta in formulari de intrebari scurte, clare i precise, la care se raspunde cu 6da6 i 6nu6.

Testele, de regula, pregatite anterior, conin: @ +ntrebari neutre, pentru linitea subiectului2 @ +ntrebari de control, pentru stabilirea raspunsurilor afirmative -6da6. i negative -6nu6., sincere, necesare compararii cu raspunsurile la intrebarile critice. -- +ntrebarile cu continut afectogen, referitoare direct la fapta
+nterpretarea rezultatelor testarii se efectueaza pe baza compararii caracteristicilor de traseu ale raspunsurilor sincere la intrebari neutre -fara incarcatura emotiva. ca i la raspunsurile nesincere cu caracter de control, cu raspunsurile nesincere la intrebarile relevante -cu incarcatura afectogena..

'.4. In!er"re!area $ia1ra)ei.

,. A"recieri "ri#in$ #a &area "r&-an!a a re*u !a!e &r &-inu!e cu !e5nici e $e $e!ec!are a c&)"&r!a)en!u ui (i)u a!
a a concluziilor desprinse in urma testarii cu ajutorul te$nicilor de tip poligraf este mult discutata in literatura de specialitate din strainatate, pareri menionate i in lucrari de specialitate din ara noastra. n ceea ce privete mijloacele te$nice de depistare a tensiunii psi$ice, care au o baza realmente tiinifica, trebuie precizat ca rezervele exprimate in legatura cu acceptarea lor ca mijloc de proba, cel puin pentru moment, se indreapta in doua direcii principale, pe care le socotim corecte. Din "er("ec!i#a "(i5& &1ica. 'in punct de vedere psihologic, se apreciaza ca actualele inregistrari poligrafice sunt relativ imperfecte, indicatorii utilizai in detecia nesinceritaii fiind 6dependeni de manifestarile emotive, de forma in care se manifesta simularea i de calea periferica a evidenierii ei6. Din "er("ec!i#a "r&ce(ua "ena a. 'in punct de vedere legal, raportandu-ne strict la prevederile Codului de procedura penala al 8omaniei, trebuie sa subliniem ca mijloacele de proba admise in legislaia noastra sunt prevazute limitativ in dispoziiile art.7) C.pr.pen.

?aloarea probant ,

,.1.

,.'.

CAPITOLUL VII TACTICA E:ECTUARII PERCHECIIEID RIDICAREA DE OBIECTE @I INSCRISURI

Seciunea I 3mportana, reglementarea procesual-penala i pregatirea perche+iiei 1. A("ec!e in!r&$uc!i#e

in practica -destinat cautarii i ridicarii unor obiecte care conin sau poarta urme ale unei infraciuni, a corpurilor delicte, a inscrisurilor, fie cunoscute, fie necunoscute organului judiciar i care pot servi la aflarea adevarului. I)"&r!ana "erc5e*iiei 0i a ri$icarii $e &-iec!e 0i $e in(cri(uri. 8olul particular al perc$eziiei rezulta i din faptul ca, in interesul major al justiiei, organele de urmarire penala, au posibilitatea sa efectueze acest act c$iar i in condiiile in care, aparent, ar insemna o incalcare a inviolabilitaii domiciliului, a persoanei sau a secretului corespondenei, cum este cazul infraciunilor flagrante, respectand, insa, prevederile legii. ,mp pt solutionarea cauzei penale

*erc$eziia este un act procedural - efectuat frecvent 1.1.

1.'.

C a(i%icarea "erc5e*iii &r (u- ra"&r! !ac!ic cri)ina i(!ic.

'ei clasificarea perc$eziiilor, din punct de vedere al legii procesual-penale, se face a.

'upa natura locului in care este efectuata < perc$ezitia locurilor desc$ise si a locurilor inc$ise sau a spatiilor locuite

in percheziii domiciliare i percheziii corporale, privite insa, prin prisma unor particularitai tactice de efectuare, perc$eziiile domiciliare i corporale pot fi imparite in mai multe categorii. 0stfel:

-. 'upa numarul de persoane la care urmeaza sa se faca perc$eziia < individuala sau de grup c. *erc$eziiile mai pot fi clasificate in primare sau repetate -rez primei perc$ezitii au fost negative sau cond de efectuare au fost improprii. '. Pre1a!irea "erc5e*iiei
in cazul celorlalte acte de urmarire penala tratate mai sus, de modul in care aceasta este pregatita. 'escoperirea mijloacelor materiale de proba prin perc$eziie nu poate fi, in nici un caz, lasata la voia intamplarii, fara o organizare atenta i riguros pregatita, indeosebi in cazuri mai complexe.

8euita unei perc$eziii depinde, ca i

.!. S!a-i irea &-iec!i#e &r "erc5e*iiei. 'eterminarea cu precizie a scopului perc$eziiei se face in funcie de infraciunea cercetata -omor, delapidare, furt, inelaciune, specula etc... 9portunitatea perc$ezitiei apare in mom in care exista presup intemeiate ca intr-un anumit loc sau asupra unei pers se vor gasi obiecte avand leg cu fapta sau imprejurarile cauzei. . . Cun&a0!erea &cu ui "erc5e*iiei. Cunoaterea exacta a locului in care urmeaza sa se efectueze perc$eziia, in special cea domiciliara, este o regula ce trebuie respectata in toate imprejurarile, cu atat mai mult in cazurile complexe, excepie facand infraciunile flagrante, in care perc$eziia poate fi efectuata de indata. ,n cazul locurilor inc$ise, intereseaza adresa exacta, particularitatile de constr, destinatia incaperilor, amenajarile efectuate, amplasamentul usilor si ferestrelor etc. ,n cazul locurilor desc$ise, int dispunerea, suprafata, partic topografice ale solului si vegetatiei etc.
'.,. Cun&a0!erea "er(&ane &r a care (e #a e%ec!ua "erc5e*iia.

'e regula, cunoaterea se refera la personalitatea, la gradul de cultura, profesia i funcia exercitata, viaa de familie, raporturile cu vecinii, relaiile pe care le intreine cu diverse alte
persoane, indeosebi prietenii mai apropiai, pasiunile, muncile pe care le face si alte activitati. 'e asmenea, vor fi cun si pers care locuiesc cu cel perc$ezitionat, precum si rudele cu care intretine relatii stranse.

'.4. S!a-i irea

)&)en!u ui e%ec!uarii "erc5e*iiei. *rin specificul sau, perc$eziia este un act cu caracter inopinat ce trebuie efectuat, de regula, cu maxima operativitate. #rgenta perchezitiei nu exclude pregatirea sa atenta, cu exceptia unor situatii de tipul infr flagr, cand autorul este urmarit pana la locul unde icnearca sa asc corpurile delicte.

'.6. "re1a!irea )i< !e5nice nece(are e%ec!uarii "erc5e*i!iei &e apeleaza la met te$n-stiint fol in cercetarea la fata locului, gasite in trusele crim univ si in lab crim mobile. &unt necesare surse de iluminare, lampi cu radiatii ,8 si +4, rulete pt masurare, diverse unelte. 'e asemenea, se apeleaza la diferite tipuri de detedtoare, dar si la sonde metalice, sonde electromagnetice etc pt descoperirea ob ascunse. #:

'.9. :&r)area ec5i"ei care #a e%ec!ua "erc5e*i!ia 9rg judiciar care effect perc$ezitia va forma o ec$ipa dintr-un nr suficient de pers care sa il ajute la cautarea obiectelor sau inscrisurilor, precum si la asigurarea pazei locului perc$ezitionat. Seciunea a I .a /eguli tactice de efectuare a perche+iiei 1. A("ec!e "ri#in$ "(i5& &1ia "erc5e*iiei *rintre factorii care concura direct la reuita unei perc$eziii, un loc central il ocupa factorii de natura psihica, factori a caror cunoatere de catre organul judiciar este absolut
necesara.

1.1. P(i5& &1ia &r1anu ui <u$iciar care %ace "erc5e*iia

concentrare i de stabilitate a ateniei, o intuiie rapida, capacitate de analiza i de sinteza.

trebuie sa fie definita printr-un sim de observaie bine dezvoltat, o putere mare de

n esena, efectuarea unei perc$eziii reclama, printre altele, i o serie de calitai psihofiziologice determinate, printre altele, de fora, mobilitatea i dinamismul sistemului nervos, de ec$ilibrul existent intre procesul de excitare i in$ibiie. 8eguli gen ce trb sa guverneze conduita org judiciar fata de imp perc$ezitiei: examinare minutioasa si obs permanenta 2 mentinerea stabilitatii atentiei 2 adaptarea rapida la situatii concrete 2 perseverenta, calm si rabdare.

ofera elemente deosebit de semnificative pentru orientarea cercetarii, elemente pe care organul judiciar trebuie sa le aiba in permanena in vedere, intrucat, daca sunt valorificate cu pricepere, pot contribui direct la reuita perc$eziiei. n momentul perc$eziiei persoana in cauza va traversa o stare emoionala specifica. Tensiunea psi$ica va fi cu atat mai pronunata cu cat obiectele sau inscrisurile cautate se afla la domiciliul sau asupra persoanei perc$eziionate, ajungand la limita superioara pe masura ce organul de urmarire penala se apropie de locul in care se gasesc.

1.'. P(i5& &1ia "er(&anei "erc5e*ii&na!e

*rincipalele manifestari det de efectuare perc$ezitiei: dereglarea respiratiei si a emisiei vocale 2 modificarea activit cardio-vasculare2 crisparea, sc$imbarea expresiei normale a fetei 2 modificarea timpului de latenta '. De" a(area 0i in!rarea a &cu "erc5e*iiei
trebuie pregatita cu multa atenie pentru a se asigura caracterul inopinat al aciunii, astfel incat persoana perc$eziionata sa fie abordata prin surprindere, fara a i se da timp sa inlature obiectele sau inscrisurile vizate de catre organul judiciar, ori sa dispara de la domiciliu.

'.1. De" a(area a &cu "erc5e*iiei

se face potrivit particularitailor fiecarui caz in parte. 'e reg, se suna sau se bate la usa , membrii ec$ipei asezanduEse ai prin vizor sau fereastra sa nu fie obs decat o pers. 'aca usa nu este desc$isa, din cauza refuzului pers sau daca nu este nimeni acasa, se procedeaza diversificat.

'.'. In!rarea a &cu "erc5e*iiei

,ntreaga operaie de patrundere la locul perc$eziiei se face in prezena martorilor asisteni invitai sa participe la efectuarea perc$eziiei i, eventual, a aparatorului ales. ,. Pri)e e )a(uri 'up
ua!e a &cu "erc5e*iiei a intrarea la locul perc$eziiei, cel care conduce ec$ipa ii va prezenta legitimaia de magistrat sau poliist i, daca este cazul, autorizaia data de procuror in vederea efectuarii acestui act -art.!"! C.pr.pen... ,nainte de inceperea perc$eziiei propriu-zise, se impune luarea unor masuri cu caracter preliminar, cum sunt:

,.1. ,.'.

In("ec!area ra"i$a a in!re1u ui &c "erc5e*ii&na!= indeosebi a G.C.-urilor, sobelor, mainilor de gatit, tuburilor de aruncat gunoiul .a.

Luarea )a(uri &r $e c&n!racarare a &ricarei aciuni #i& en!e. 'in momentul inceperii i pe intreaga durata a perc$eziiei, organul de urmarire penala trebuie sa fie pregatit sa contracareze orice aciune violenta a persoanei perc$eziionate.

,.,. S!ran1erea !u!ur&r "er( 1a(i!e a &cu "erc5e*i!iei in!r.& (1 inca"ere ,.4. S!u$ierea a!en!a (i %a)i iari*area cu &cu ce ur) a %i "erc5e*i!i&na! ,.6. &r1ani*area "erc5 "r&"riu.*i(e 4. Re1u i !ac!ice a" ica!e in e%ec!uarea "erc5e*iiei "r&"riu.*i(e
4.1. 1fectuarea unei perc$eziii se raporteaza la natura i particularitaile locului cercetat. ,ndiferent, insa, de aceste particularitai, perc$eziiilor le sunt comune cateva reguli cu caracter tactic.

a. -.

"ercheziia se efectueaza cu minuiozitate. "ercheziia se desfaoara metodic, sistematic.

c. va fi obs in permanenta comportamentul pers perchezitionate $. perch trb efectuata in stricta cf cu prevederile legii
Pen!ru $e(c&"erirea a(cun*a!&ri &r. Cei care efectueaza perc$eziia, trebuie sa se raporteze particularitailor locului cercetat - practic acestea prezentandu-se intr-o infinitate de variante. &e procedeaza la: stabilirea prin masuratoare a concordantei dintre dimens ext si cele interioare 2 determinarea greutatii normale a unor lucruri 2 depistarea unor imprejurari negative 2 studierea modului de construire si asamblare a mobilei.

4.'.

Ri$icarea &-iec!e &r $e(c cu &ca*ia "erc5e*i!iei &e face potr prevederilor legale < pot fi ridicate ob sau inscrisurile avand leg cu fapta cercetata si a caror detinere este interzisa de lege. 6. :i/area re*u !a!e &r "erc5e*iiei 5.!. C&n(e)narea in "r&ce(u .#er-a este principalul mijloc de consemnare a rezultatelor unei perc$eziii. 1l va trebui sa cuprinda, in primul rand, meniunile prevazute de art.@! C.pr.pen. este necesara consemnarea cat mai exacta, clara si precisa a celor constatate din mom patrunderii la locul perc$ezitiei si pana la term acesteia. 5. . :i/area "rin %&!&1ra%iere. (otografierea este un procedeu te$nic deosebit de valoros nu atat prin caracterul sau ilustrativ, ci mai ales prin obiectivitatea i precizia cu care sunt redate caracteristicile obiectelor, precum i a ascunzatorilor in care au fost descoperite.
6.,. Inre1i(!rarea "e -an$a #i$e&)a1ne!ica. ,nregistrarile video, ca i filmarea, sunt modalitai te$nice de fixare a rezultatelor perc$eziiei -care se dovedesc superioare fotografierii..

#;

Seciunea a III.a 5articularitai pri 1. Perc5e*iia inca"eri &r (au a ,

ind efectuarea unor categorii de perche+iii domiciliare i a perche+iiei corporale

&curi &r inc5i(e

n cazul perc$eziiilor efectuate in locuri inc$ise, se cerceteaza elementele de construcie ale cladirii, ale incaperilor i dependinelor, cum sunt zidurile, pardoselile, plafoanele, scarile, instalaiile sanitare, precum i obiectele aflate in incaperi, obiecte in care pot fi amenajate ascunzatori. Cerce!area c a$irii i a elementelor de construcie presupune verificarea cladirii in ansamblul sau, precum i a fiecarei incaperi sau dependine in parte. &e cerceteaza si zidurile sau peretii si alte elem de constr -pardoseli, plansee, scari, inst sanitare de incalzire si iluminare, sobele.

1.1.

!. . Cerce!area )&-i ieru ui 0i a &-iec!e &r $in in!eri&ru inca"eri &r este o operaie migaloasa, care necesita multa atenie i rabdare din partea celui care o efectueaza. Trb verificate cu ocazia perc$ezitiei : mobila 2 tablourile, icoanele, cartile, albumele 2 vasele si borcanele cu alim conservate.
Perc5e*iia in uni!ai "u- ice nu se distaneaza prea mult, cel puin sub raport tactic criminalistic, de perc$eziiile menionate mai sus, insa ea este, deseori, mult mai dificila decat o perc$eziie domiciliara propriu-zisa.

!.#.

!.). Perc5e*i!ia e%ec!ua!a in au!&!uri()e este asimilata celei efect in locuri inc$ise si este efectuata de pers ce dispun de cunostinte in domeniu '. Perc5e*iia &curi &r $e(c5i(e
presupune cautarea de obiecte pe suprafee sau terenuri clar delimitate, ingradite, care aparin persoanei la care se efectueaza perc$eziia, sau pe care aceasta le folosete in mod exclusiv ori impreuna cu un numar limitat de persoane. Cel mai adesea, din aceasta categorie fac parte curile i gradinile. n cazul locurilor neingradite, de acces general, cum sunt, de exemplu, terenurile agricole, pajitile, c$iar daca aparin unei anumite persoane, nu se poate vorbi de perc$eziie, ci, mai degraba, de o cercetare la faa locului, desfaurata potrivit regulilor procedurale i tacticii menionate anterior.

"ercheziia locurilor deschise ,

Pri)e e )a(uri ce #&r %i ua!e vizeaza organizarea si stabilirea modului de efectuare a perc$ezitiei.
se real cu ajut luarii in vedere a urmelor specifice a unor moduri de operare precum ingroparea. /ijl te$nice ce pot servi la efect perc$ezitiei sunt sondele metalice, detectoarele de metal, detectoarele de cadavre, electromagneti. ?u trb sa lipseasca din dotarea ec$ipei lopetile, tarnacoapele si cazmalele, uneori utilizanduse c$iar excavatoarele.

E%ec!uarea "erc5e*i!iei "r&"riu.*i(e ,. Perc5e*iia c&r"&ra a

*erc$eziia corporala, dupa cum se cunoate, este destinata cautarii de obiecte i de inscrisuri aflate asupra unei persoane. *otrivit prevederilor art.!"7 C.pr.pea, ea se efectueaza de catre organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispoziiilor art.!") C.pr.pen. alin.!, sau de catre persoana desemnata de acest organ.
'atorita particularitailor sale, ca i metodelor de efectuare, din punct de vedere tactic criminalistic perc$eziia persoanei este imparita, convenional, in percheziia imbracamintei i percheziia corpului.

#.!. Perc5e*iia "re i)inara este destinata preintampinarii unei aciuni violente a persoanei perc$eziionate, ceea ce presupune, in primul rand, dezarmarea acestei. #. . Perc5e*iia &-iec!e &r $e i)-raca)in!e. 0ceasta parte a perc$eziiei presupune verificarea in parte a fiecarei piese din care este formata, a lenjeriei i a incalamintei, la nevoie acestea putand fi scoase de pe corpul persoanei.
,.,. Perc5e*iia c&r"u ui ca a!are. 0ceasta se efectueaza de catre o persoana de acelai sex cu persoana perc$eziionata, la nevoie apelandu-se la sprijinul medicului. *rincipala modalitate de ascundere o reprezinta introducerea obiectelor in orificiile naturale, iar cateodata, c$iar ing$iirea obiectelor, mai ales daca pot fi eliminate cu uurina.

Seciunea a IV.a /idicarea de obiecte i de inscrisuri 1. A("ec!e 1enera e

inscrisuri ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal, act procedural distinct de perc$eziie, se efectueaza atat in condiiile stabilite de lege, cat i cu respectarea catorva reguli tactice criminalistice.

8idicarea de obiecte i de

'. Ca$ru !ac!ic cri)ina i(!ic

a sau perc$eziia, efectuata dupa ce persoanei i-au fost cerute anumite obiecte sau inscrisuri bine individualizate, poate prezenta un anumit neajuns. 0stfel, daca organul de urmarire penala nu este pregatit sa faca faa acestei imprejurari, el trebuie sa ceara incuviinarea procurorului pentru efectuarea actelor amintite, timp in care persoana respectiva are posibilitatea sa distruga, sa ascunda, sau sa incredineze altor persoane obiectele sau inscrisurile cerute.

8idicarea silit

CAPITOLUL VIII REGULI @I PROCEDEE TACTICE APLICATE IN E:ECTUAREA UNOR ACTE DE URMARIRE PENALA

Seciunea I Tactica efectuarii confruntarii 1. A("ec!e in!r&$uc!i#e

n cadrul actelor de urmarire penala, confruntarea se inscrie printre procedeele probatorii cu caracter complementar, efectuarea ei fiind condiionata de existena unor declaraii date de persoanele ascultate in aceeai cauza, declaraii intre care s-a constatat ca exista contradicii. I)"&r!ana c&n%run!arii. ,n clarificarea unor fapte sau imprejurari rolul confruntarii este pus in evidena indeosebi in cazurile in care contradiciile, neclaritaile, neconcordanele din declaraiile personale ascultate intr-o cauza penala nu pot fi inlaturate pe baza examinarii altor mijloace de proba. 0vantajele acestui procedeu pot fi, in esena, urmatoarele:

1.1.

a. c. 1.'.
probator.

Confruntarea ii are importana sa, prin plusul de informaii pe care il poate aduce in legatura cu personalitatea, cu psihologia persoanelor ascultate,

-. Confruntarea poate constitui un element de stimulare a memoriei persoanelor ascultate.

1ste un valoros mijloc tactic de verificare a declaraiilor. O"&r!uni!a!ea c&n%run!arii. 2portunitatea confruntarii reprezinta un aspect important de care trebuie sa ina seama organul judiciar atunci cand recurge la efectuarea acestui procedeu

'. Pre1a!irea c&n%run!arii #@

Comparativ cu ascultarea propriu-zisa, confruntarea este, evident, ceva mai dificila, din cauza faptului ca se procedeaza la audierea concomitenta a doua persoane,
deseori avand o poziie procesuala diferita.

'.1. E e)en!e !ac!ice a e "re1a!irii c&n%run!arii. &ub raport tactic criminalistic, regulile dupa care se conduce pregatirea confruntarii sunt, in esena, urmatoarele: a. -.
*tudierea intregului material al cauzei, accentul fiind pus pe coninutul declaraiilor date de persoanele ascultate. *tabilirea persoanelor care urmeaza sa fie confruntate se face in funcie de natura contradiciilor i de gradul de sinceritate a celor audiai.

A !e e e)en!e in cursul de baza.

arii. 'upa studierea materialului cauzei, stabilirea problemelor de clarificat, dupa cunoaterea i ascultarea prealabila a persoanelor care vor fi confruntate, organul judiciar procedeaza la organizarea confruntarii, ceea ce presupune:

'.'. Or1ani*area c&n%run! a. -.

Alegerea locului i momentului tactic celui mai potrivit de desfaurare, a ordinii in care persoanele vor fi c$emate la confruntare. (vitarea unor posibile inelegeri intre cei confruntai.

c. *tabilirea succesiunii intrebarilor sau a problemelor care urmeaza sa fie clarificate prin confruntare. ,. Re1u i !ac!ice $e e%ec!uare a c&n%run!arii "r&"riu.*i(e
,.1. C&n(i$eraii "ri#in$ "(i5& &1ia c&n%run!arii. ,n abordarea regulilor tactice de efectuare a confruntarii trebuie menionai mai intai factorii psihologici specifici acestui moment, care vin sa se adauge factorilor proprii momentului unei ascultari obinuite.

,.'. E%ec!uarea c&n%run!arii "r&"riu.*i(e. *entru inceput, in incapere este introdusa persoana considerata mai sincera, sau cel care a solicitat expres sa se recurga la confruntare.
&e recomanda ca cei confruntai sa stea cu faa spre organul judiciar care conduce confruntarea, fiind contraindicat ca ei sa fie aezai spate in spate, poziie considerata cel puin umilitoare, mai ales pentru un martor de buna-credina, sincer.

,n continuare, se procedeaza la adresarea intrebarilor, procedura tactica destinata clarificarii contradiciilor, evitandu-se simpla citire a declaraiilor. De!a ieri in cursul de baza. 4. :i/area re*u !a!e &r c&n%run!arii
4.1. C&n(e)narea in "r&ce(u .#er-a . Consemnarea rezultatelor confruntarii se face printr-un proces-verbal, a carui structura este asemanatoare declaraiei date cu prilejul ascultarii i in conformitate cu prevederile art.@! C.pr.pen.

4.'.

:i/area "rin )i< &ace e ec!r&nice. 8eferitor la folosirea

mijloacelor tehnice de inregistrare, se poate aprecia, ca i in cazul ascultarii martorilor ori invinuiilor sau inculpailor, ca acestea prezinta avantaje deosebite. Seciunea a II.a Tactica efectuarii pre+entarii pentru recunoatere 1. C&n(i$eraii in!r&$uc!i#e 1.1. I)"&r!ana "re*en!arii "en!ru recun&a0!ere. *rezentarea pentru recunoatere este o activitate cu caracter practic destinata identificarii unor persoane, cadavre sau obiecte, de catre anumite persoane, cum sunt, de exemplu, martorii care le-au perceput in imprejurari determinate de savarirea unei infraciuni sau a unui alt fapt juridic cu implicaii penale. *rezentarea pentru recunoatere are o importana egala cu importana activitaii de ascultare propriu-zisa a oricarui subiect procesual care are cunotina despre vreo fapta sau imprejurare de
natura sa serveasca la soluionarea cauzei, inclusiv la identificarea autorului sau victimei unei infraciuni.

1.'. A("ec!e "(i5& &1ice a e "re*en!arii "en!ru recun&a0!ere. ,n cazul acestui procedeu tactic, procesul memorial de identificare se bazeaza pe compararea trasaturilor caracteristice ale unei persoane sau obiect, prezentat spre recunoatere, cu trasaturile caracteristice percepute intrun moment anterior, comparare din care se pot desprinde concluzii referitoare la identificarea, asemanarea sau deosebirea acestora. 4aloarea recunoaterii va depinde, in primul rand, de calitatea percepiei, de condiiile in care ea a avut loc.
9 influena importanta asupra calitaii recepiei joaca i factorii subiectivi.

'. Pre1a!irea "re*en!arii "en!ru recun&a0!ere .!. S!u$ierea )a!eria u ui cau*ei. Cunoaterea materialului cauzei, vizeaza stabilirea cu exactitate a obiectului prezentarii pentru recunoatere, respectiv a persoanelor, cadavrelor, obiectelor care trebuie identificate. . . A(cu !area "rea a-i a. 0scultarea prealabila a persoanei care face recunoaterea, in legatura cu persoanele, cadavrele, obiectele ce urmeaza sa fie identificate, are un caracter de sine statator, ea fiind efectuata independent de faptul ca persoana a mai fost ascultata i asupra unor aspecte privind cauza.
a. Cunoaterea exacta a posibilitailor reale de percepie.

-.

'eterminarea condiiilor de loc, timp i mod de percepie, precum i a factorilor subiectivi care ar fi putut influena procesul de percepie senzoriala.

'.,. Or1ani*area "re*en!arii "en!ru recun&a0!ere. 9rganizarea prezentarii pentru recunoatere se face in funcie de condiiile in care a avut loc percepia i de natura
obiectului recunoaterii.

Per(&ana care #a %i "re*en!a!a "en!ru recun&a0!ere trebuie sa fie imbracata in aceleai haine in care a fost observata de catre martor sau in $aine asemanatoare.
4a fi alcatuit un grup de persoane in care va fi introdusa persoana de recunoscut.

A (e #e$ea cur(u $e -a*a. Pre*en!area ca$a#re &r "en!ru recun&a0!ere impune o pregatire speciala, date fiind dificultaile fireti de identificare, datorate unor cauze diverse. )"

,. Par!icu ari!ai !ac!ice "ri#in$ e%ec!uarea "re*en!arii "en!ru recun&a0!ere

,.1. Recun&a0!erea "er(&ane &r Pen!ru recun&a0!erea "er(&ane &r dupa semnalmente statice, in incaperea in care este prevazut sa se desfaoare recunoaterea vor fi invitate, mai intai, cele # sau ) persoane alese pentru alcatuirea grupului in care va fi introdusa persoana care urmeaza a fi recunoscuta. ,n camera vor fi prezeni, de asemenea, i martorii asisteni.

De!a ieri in cursul de baza. In ca*u

recun&a0!erii "er(&ane &r $u"a %&!&1ra%ie= se va proceda la aezarea fotografiei celui vizat pentru identificare intr-un grup de ) fotografii executate in aceleai condiii te$nice i reprezentand indivizi cu caracteristici de identificare asemanatoare.

Recun&a0!erea $u"a voce sau mers in cursul de baza.

Recun&a0!erea ca$a#re &r. 8ecunoaterea cadavrelor prezinta o serie de dificultai specifice, sub raport tactic fiind necesara aplicarea de reguli, dintre care unele se deosebesc de cele ale recunoaterii persoanelor.

,.'.

,.,.

Recun&a0!erea &-iec!e &r 0i ani)a e &r. Recun&a0!erea &-iec!e &r poate viza mai multe aspecte. *e de o parte, sunt obiectele presupuse a fi fost folosite de catre autor in savarirea faptei, obiecte de imbracaminte purtate in acel moment, mijloace de transport cu care a venit sau plecat de la locul faptei care trebuie recunoscute de victima sau de martorul ocular.

Recun&a0!erea ani)a e &r este uneori necesara, cel mai adesea fiind intalnita in cazul animalelor domestice. 8ecunoaterea se va face in locul in care se afla animalul i in
prezena martorilor asisteni.

Seciunea a III.a Tactica efectuarii reconstituirii 1. A("ec!e in!r&$uc!i#e 1.1. N&iunea= &-iec!u 0i %uncii e rec&n(!i!uirii.
asatura caracteristica definitorie a reconstituirii este conturata de reproducerea experimentala a condiiilor existente in momentul savaririi unei fapte penale, in scopul verificarii directe de catre organul judiciar a veridicitaii lor, a posibilitailor de percepie, precum i al verificarii unor date obinute prin alte mijloace de proba -declaraii date de invinuii sau inculpai, confruntari.. il constituie reproducerea cu caracter experimental, fie in intregime, fie in parte, a faptelor cercetate, a modului i a circumstanelor in care acestea au fost savarite, inclusiv a condiiilor in care au putut fi recuperate.

Tr

O-iec!u rec&n(!i!uirii

De!a ieri in cursul de baza. 1.'. Princi"a e e ca!e1&rii $e rec&n(!i!uiri. Rec&n(!i!uirea $e(!ina!a #eri%icarii #eri$ici!aii $ec araii &r
)ar!&ri &r= invinuitului sau inculpatului, ca i ale persoanei vatamate.

Rec&n(!i!uirea $e(!ina!a #eri%icarii "&(i-i i!ai &r $e "erce"ie= mai ales vizuala sau auditiva, in condiiile existenei unor factori care ar fi putut influena acest proces. Rec&n(!i!uirea $e(!ina!a #eri%icarii "&(i-i i!ai &r $e (a#ar0ire a anu)i!&r aciuni in c&n$iii e $a!e. '. Di("unerea 0i &r1ani*area rec&n(!i!uirii.
Di("unerea rec&n(!i!uirii. *otrivit prevederilor art !#" C.pr.pea, reconstituirea poate fi dispusa motivat de catre organul de urmarire penala, sau de catre instana de judecata, daca aceasta considera necesar sa verifice ori sa precizeze o serie de date ce prezinta importana pentru soluionarea cauzei i care nu au fost clarificate prin alte mijloace de proba. Or1ani*area rec&n(!i!uirii. Ca i in cazul celorlalte acte procedurale analizate anterior, reconstituirea presupune aceeai pregatire atenta, aceeai organizare temeinica sub raport te$nico-tactic, pe baza unui plan intocmit judicios.

'.1.

'.'.

De!er)inarea cu e/ac!i!a!e a "r&- e)e &r ce #&r %i #eri%ica!e= in func ie de obiectul reconstituirii.
,n mod obligatoriu, la reconstituire trebuie sa participe persoanele -invinuite, inculpate, martori, persoane vatamate. ale caror declaraii se verifica, prezena celorlalte pari impunandu-se numai in masura in care se considera necesar sau acestea insista.

S!a-i irea "er(&ane &r "ar!ici"an!e a rec&n(!i!uire.

A(i1urarea e%ec!uarii rec&n(!i!uirii in c&n$iii e $e

importanta.

&c= !i)" 0i )&$ cat mai apropiate de cele in care s-a savarit fapta cercetata, ceea ce reprezinta o cerina tactica deosebit de

Ana i*a ace(!&r c&n$iii i)"&r!an!e (e re1ase$te in cursul de baza. ,. E%ec!uarea rec&n(!i!uirii
a(uri "re i)inare rec&n(!i!uirii. 'upa inc$eierea pregatirilor in vederea efectuarii reconstituirii, a organizarii sale, potrivit planului intocmit, organul judiciar va trece la efectuarea sa, in condiiile prevazute de lege. Condiiile prealabile reconstituirii propriu- zise sunt urmatoarele:

,.1. M

.Alegerea momentului reconstituirii% .

?erificarea prealabila a indeplinirii tuturor condiiilor ce trebuie respectate, pentru reproducerea cat mai exacta a modului i imprejurarilor in care s-a savarit fapta.

La acea(!ea (e a$au1a alte condiii importante. ,.'. E%ec!uarea rec&n(!i!uirii "r&"riu.*i(e. ,ndiferent de natura obiectului verificarii, reconstituirea trebuie sa se desfaoare intr-o atmosfera de calm i de sobrietate, fara exagerari, gesturi sau aciuni spectaculoase, nesemnificative, inutile.
8econstituirea nu se va limita la o singura reproducere a faptei sau a unor imprejurari, fiind necesara o repetare a lor, astfel incat sa se observe i sa se fixeze cu exactitate rezultatele.

4. :i/area re*u !a!e &r rec&n(!i!uirii

in primul rand in procesul-verbal. ,n redactarea acestuia, se va acorda atenie consemnarii cat mai exacte a condiiilor in care s-a efectuat reconstituirea, a aciunilor efectuate, consemnarea limitandu-se strict la aceste aspecte, evitandu-se concluziile sau interpretarile referitoare la rezultatele obinute.

Consemnarea rezultatelor reconstituirii se face

A("ec!e $e a"r&%un$a! L,mportana i oportunitatea confruntarii L *regatirea confruntarii2 tactica pregatirii i organizarea confruntarii. LTactica efectuarii confruntarii propriu-zise L0specte psi$ologice ale prezentarii pentru recunoatere. L *regatirea prezentarii pentru recunoatere )!

L Tactica efectuarii prezentarii pentru recunoatere de persoane, cadavre, obiecte i animale. L

(unciile reconstituirii i principalele categorii de reconstituire. L 'ispunerea i organizarea reconstituirii.

PARTEA A III.A

Metodologia criminalistic

a
e

CAPITOLUL I METODOLOGIA INVESTIGARII IN:RACIUNILOR DE OMUCIDERE

Seciunea I !specte introducti 1. C&n(i$eraii "re i)inare

4iaa omului, existena sa, in egala masura individuala i sociala, a stat in centrul aciunilor, al transformarilor proprii tuturor etapelor parcurse de umanitate in dezvoltarea sa, desigur cu specificul fiecarei epoci istorice, cu parile sale mai bune sau mai rele. in soluionarea infraciunilor impotriva vieii - ca i in soluionarea celorlalte fapte penale - rezulta din aceea ca tiina Criminalisticii pune la indemana organelor judiciare metodele i mijloacele te$nico-tiinifice necesare descoperirii, fixarii, ridicarii i examinarii urmelor omuciderii, a identificarii autorului i eventual a victimei.

1.1. I)"&r!ana 0i r& u in#e(!i1aiei cri)ina i(!ice a &)uci$erii.

3olul i importana investigaiei criminalistice

'. Princi"a e e "r&- e)e= &-iec! a "r&-aiunii= care !re-uie c ari%ica!e "rin in#e(!i1area )&rii #i& en!e
a, faa de cercetarea altor categorii de infraciuni, prin problematica sa specifica, concentrata in cateva direcii principale, respectiv: stabilirea cauzei i naturii morii, a circumstanelor de timp i de mod in care a fost savarita fapta, descoperirea mijloacelor sau instrumentelor folosite la suprimarea vieii victimei, identificarea autorului, a eventualilor participani la comiterea omorului, precizarea scopului sau a mobilului infraciunii.

,nvestigarea omorului - una dintre formele morii violente - se particularizeaz '.1. S!a-i irea cau*ei 0i na!urii )&rii.

,dentificarea cauzei morii este o problema la a carei rezolvare ii dau concursul, deopotriva, medicul legist i organul de

urmarire penala.

'.'.

I$en!i%icarea &cu ui in care a %&(! (a#ar0i! &)&ru .

&tabilirea locului '.,. '.4.

in care a fost savarit omorul este o alta problema importanta pentru soluionarea cazului, acesta fiind, de regula, cel mai bogat in urme i date cu privire la imprejurarile in care s-a comis fapta. S!a-i irea )&)en!u ui c&)i!erii in%raciunii. /omentul suprimarii vieii victimei constituie o problema cu semnificaii multiple. De!er)inarea )&$u ui in care a %&(! (a#ar0i! &)&ru .

&tabilirea modului de suprimare a vieii victimei este posibil a pe baza interpretarii unui complex de date, de urme, cu privire la intreaga activitate
desfaurata de infractor.

'.6.

I$en!i%icarea %a"!ui!&ru ui 0i a ce &r a i "ar!ici"ani.

intreaga problematica a investigaiei in omucidere este aprofundata in cursul de baza. Seciunea a I .a Cadrul metodologic general i primele masuri luate in in 1. Re1u i 1enera e )e!&$& &1ice a" ica!e in in#e(!i1area &)&ru ui ,n investigarea oricarei infraciuni, organul de urmarire penala trebuie sa respecte, alaturi de prevederile legale, o serie de reguli metodologice, atat cu caracter general, cat i particular, potrivit specificului fiecarei categorii de infraciuni.
(aa de cerinele impuse de practica judiciara, rezulta ca regulile generale metodologice sunt, in esena, urmatoarele!

estigarea omuciderii

a. (fectuarea cercetarii omorului de catre o echipa complexa, formata din procuror, medic legist i lucratori de poliie. -.
Asigurarea operativitaii, printr-o organizare eficienta a cercetarii.

c. &ercetarea atenta, completa i calificata a locului faptei, data fiind rezonana sa in stabilirea precisa a faptelor i a imprejurarilor cauzei, precum i in identificarea autorului omorului. Ce e a !e re1u i a (e #e$ea in cursul de baza. '. Cerce!area in ec5i"a a &)uci$eriiD r& u
sublinieri. &ercetarea in echipa permite concentrarea cunotinelor, a priceperii i a formarii unor specialiti in valorificarea completa i operativa a datelor despre fapta comisa, in direcia aflarii adevarului. 0i i)"&r!ana (a

8egula metodologica privind cercetarea in ec$ipa a omorului, prin importana ei in ansamblul preocuparilor destinate soluionarii infraciunilor impotriva vieii, impune cateva a.

-.

'in cauza naturii sale, cercetarea omorului impune desfaurarea de activitai, de investigaii judiciare i tiinifice complexe, sub coordonarea procurorului.

,. Pri)e e )a(uri ua!e $e &r1ane e $e ur)arire "ena a in cerce!area &)&ru ui ,.1. Ma(uri ua!e $e ca$ru $e "& iie (&(i! "ri)u a %aa &cu ui. %a faa locului sosete primul poliistul sesizat, in condiiile aratate, sau alt organ judiciar care, indiferent de competena, informeaza dispeceratul de poliie, de aici
parc$etul i serviciul medico-legal. Tot el este obligat ca, pana la sosirea ec$ipei de cercetare sa intreprinda cu maxima urgena urmatoarele:

K *tabilirea faptului daca victima mai este sau nu in viaa, pentru un eventual prim-ajutor i transportarea sa imediata la spital. )

K 'eterminarea locului savaririi faptei, punerea lui sub paza i protejarea urmelor, inclusiv a zonelor adiacente. A !e re1u i in cursul de baza.

ai "re1a!i!&are in!re"rin(e $e ec5i"a $e cerce!are "r&"riu.*i(a. ,n cadrul activitailor pregatitoare, potrivit regulilor generale metodologice, organele de urmarire penala - preferabil fiind ca inii membrii ec$ipei de cercetare sa faca acest lucru - vor proceda la:

,.'. Ac!i#i!

K +dentificarea victimei i a celorlalte persoane implicate in savarirea faptei, in primul rand a autorului, daca acesta nu a putut fi stabilit de la inceputul cercetarii. K (fectuarea examenului medico-legal de catre medicul legist din ec$ipa, pentru stabilirea decesului i desprinderea primelor concluzii cu privire la cauza i natura morii. A !e re1u i in cursul de baza. Seciunea a III.a 5articularitaile cercetarii la faa locului in ca+ de omor 1. A("ec!e 1enera e "ri#in$ cerce!area a %aa &cu ui in ca* $e &)&r
1.1. Cerce!area in %a*a (!a!ica. Cercetarea locului omorului va

incepe cu luarea unor masuri pregatitoare de catre procurorul care conduce ec$ipa de cercetare.
,nvestigarea ca atare a locului faptei, in ipoteza unei mori violente, va debuta cu:

&onstatarea morii victimei, efectuata de catre medicul legist, in prezena procurorului. (xaminarea generala a locului faptei pentru ca procurorul sa-i formeze o imagine de ansamblu asupra campului infracional. A !e re1u i in cursul de baza.
in %a*a $ina)ica. (aza dinamica a cercetarii la faa locului este, dupa cum se cunoate, cea mai complexa etapa, la ea participand toi membrii ec$ipei. Cercetarea va incepe de la cadavru, fiind examinat mai intai corpul acestuia, precum i locul de sub cadavru dupa care se va continua cu poriunea de teren din jurul victimei.

1.'. Cerce!area

'. E/a)inarea ca$a#ru ui 1xaminarea cadavrului, efectuata de catre medicul legist impreuna cu procurorul criminalist, este o activitate eseniala a cercetarii la faa locului, cu o rezonana deosebita in desfaurarea ulterioara a anc$etei, in soluionarea cazului. *rin examinarea cadavrului se urmarete sa se stabileasca ori sa se obina cat mai multe date referitoare la: A &auza i natura morii, *osibilitatea executarii unor aciuni de autolezare,
&orespondena dintre locul in care a fost gasita victima etc.

'.1.

C&n(!a!area )&rii #ic!i)ei. 1xaminarea cadavrului va

incepe numai dupa ce medicul legist a constatat decesul, diagnostic pus pe baza semnelor cadaverice specifice instalarii morii biologice i confirmat cu prilejul examenului necroptic. .!.!. $emnele precoce, cum sunt absena respiraiei, incetarea activitaii cardiace i areflexia totala, au o valoare relativa, intrucat pot fi rezultatul unei mori aparente. .!. .
i petele cadaverice. E/a)inarea "r&"riu.*i(a a ca$a#ru ui. 'upa constatarea morii, medicul legist i procurorul vor trece la examinarea cadavrului care, evident, nu poate fi executata in condiiile oferite de o sala de autopsie. $emnele semitardi e permit diagnosticarea cu certitudine a morii, in general ele constand in racirea cadavrului, des$idratarea, rigiditatea cadaverica, instalarea lividitailor

'.'.

Corpul cada rului se examineaza plecandu-se de la elementele generale, cum sunt de pilda, constituia fizica, culoarea pielii, semnele particulare, inclusiv semnele cadaverice.
S!a-i irea $a!ei )&rii 0i a e#en!ua e &r )&$i%icari in "&*iia ca$a#ru ui. Cu prilejul investigaiilor de la faa locului, i, indeosebi, a cadavrului, printre numeroasele probleme ce sunt avute in vedere se numara i aceea a stabilirii momentului la care a survenit moartea, precum i a eventualelor modificari intervenite in poziia cadavrului.

'.,.

,. Par!icu ari!ai e cerce!arii &)&ru ui in %uncie $e )i< &ace e 0i "r&ce$ee e %& &(i!e $e %a "!ui!&r "en!ru (u"ri)area
#ieii #ic!i)ei ,.1. O)&ru (a#ar0i! cu ar)e a -e 0i c&r"uri c&n!&n$en!e.

9morurile savarite cu arme albe, care se clasifica in mai multe categorii - obiecte inepatoare, taioase i obiecte despicatoare - sunt frecvent intalnite in practica noastra judiciara. I$en!i%icarea ar)e &r a -e
concorda totdeauna cu lungimea lamei. este relativa, determinarea caracteristicilor de grup ale obiectului vulnerant realizandu-se dupa lungimea i adancimea plagii, care, insa, nu

,.1.1. Di%erenierea &)uci$erii $e (inuci$ere

gatului, a toracelui, arterele radiale sau venele de la inc$eietura mainii.

este posibila prin interpretarea modului in care se prezinta aceste leziuni. 'e regula, sinucigaii prefera zona

A !e re%eriri in cursul de baza.

O)&ru (a#ar0i! "rin a(%i/ii. /oartea violenta savarita prin asfixie mecanica, cunoscuta in practica medicala i sub denumirea de 6anoxie acuta de tip ventilator6, este o modalitate frecventa de omucidere, dar i de sinucidere, de aici rezultand o serie de probleme ce se cer rezolvate, din cauza diversitaii modurilor in care se realizeaza: spanzurare, strangulare, astuparea -ocluzia. cailor respiratorii, comprimarea toraco-abdominala i inecare. O)&ru (a#ar0i! "rin i)"u0care. 9morul savarit prin impucare reprezenta o modalitate de ucidere a unei persoane relativ rar intalnita in practica anterioara lui decembrie !@;@. ,n preze nt insa, asistam la inmulirea acestor fapte, iar cercetarea lor s-a dovedit a nu fi de cea mai buna calitate.

,.'. ,.,.

,n scopul determinarii naturii morii prin impucare, se vor cerceta, sub raport medico-legal i criminalistic, urmele principale ale tragerii -orificiul de intrare, canalul i orificiul de ieire, daca
exista., precum i urmele secundare -rupturile provocate de gaze, arsurile, tatuajul etc.. a#ire. ,nvestigarea morii prin otravire va avea drept obiect stabilirea faptului daca decesul s-a datorat sau nu intoxicarii acute, tipului de substana toxica i cantitaii care a patruns in organism. 'e asemenea, trebuie stabilite data intoxicarii, forma de procurare i persoanele care au favorizat obinerea acesteia.

,.4. M&ar!ea "rin &!r

Seciunea a IV.a !lte acti

itai destinate in estigarii omorului

1. Di("unerea e/"er!i*e &r )e$ic&. e1a e )#

*roblemele la a caror rezolvare expertiza medico-legala are un aport substanial sunt, in esena, urmatoarele: K *tabilirea cauzei i naturii morii, precum i a datei la care a survenit aceasta. K 'iferenierea leziunilor vitale de cele post-mortale i explicarea mecanismelor de producere a lor. K 'eterminarea agentului vulnerant, a direciei, intensitaii i succesiunii loviturilor.

'. Di("unerea e/"er!i*e &r cri)ina i(!ice 'intre problemele curente la a caror rezolvare concura direct examinarea criminalistica a mijloacelor materiale de proba -corpuri delicte, microurme .a.., menionam: K +dentificarea autorului i a celorlali participani la savarirea omuciderii. K
+dentificarea instrumentelor i substanelor vulnerante, a altor obiecte folosite in comiterea infraciunii.

))

'.1.

E/"er!i*a ur)e &r a(a!e $e c&r"u u)an.

.!.!. 1xperti+a dactiloscopica servete, in primul rand, la identificarea autorului omorului dupa urmele digitale lasate la locul faptei, inclusiv pe corpul victimei. .!. . 1xperti+a urmelor de picioare -urme plantare i de incalaminte. permite identificarea creatorului urmei, pe baza detaliilor prezentate fie de crestele papilare ale plantei piciorului, fie ale ciorapului sau incalamintei, dupa cum urma a fost formata de piciorul gol ori incalat. .!.#.
0'?. 1xperti+a urmelor de dini i de bu+e face parte dintre examinarile care, prin natura imprejurarilor, se conjuga cu expertizele serologice sau

'.'.

E/"er!i*e e !ra(e& &1ice. 1xperti+a urmelor lasate de instrumentele ulnerante,

2.2.1.

efectuata impreuna cu medicul legist i expertul criminalist, are drept scop stabilirea obiectului folosit de infractor in suprimarea vieii victimei. &ubliniem
impreuna pentru ca, in practica, ea se face greu.

2.2.2. a.

1xperti+a balistica vizeaza doua direcii principale:

,dentificarea sau stabilirea categoriei armei cu care s-a tras.

-. &tudierea urmelor principale i secundare existente pe imbracamintea victimei. A !e ca!e1&rii $e e/"er!i*e in cursul de baza. ,. E a-&rarea #er(iuni &r $e ur)arire "ena a ,.1. C&n(i$eraii in!r&$uc!i#e. 8egula de baza dupa care trebuie sa se orienteze organele judiciare, in cercetarea infraciunilor de omucidere, o reprezinta organizarea judicioasa a anchetei i planificarea urmaririi penale, in scopul clarificarii complete a imprejurarilor savaririi omorului i al identificarii faptuitorului.
+n loc central il ocupa elaborarea versiunilor de urmarire penala, referitoare la natura morii violente -omor, sinucidere sau accident., la persoana autorului, la mobilul i scopul infraciunii i la imprejurarile sau condiiile in care a fost savarita. Cri!erii $e e a-&rare a #er(iuni &r. *unctul de plecare al anc$etei i, in consecina, al elaborarii versiunilor il va reprezenta, de regula, victima, intrucat ea furnizeaza cele mai preioase elemente pentru elucidarea cazului.

,.'.

#. .!. (ate obinute din cercetarea la faa locului %sau a scenei infraciunii' i din examinarea cada rului, pe baza carora pot fi desprinse concluzii referitoare la persoana autorului. #. . . (ate re+ultate din ascultarea martorilor, a rudelor ori din in estigaiile pri itoare la ictima. #. .#.
*erificarea ersiunilor, este o activitate obligatorie care ine de esena cercetarii omorului, ca, de altfel, a oricarei infraciuni.

4. E#a uari e $e !i" "r&%i in1 "ri#in$ "er(&na i!a!ea %a"!ui!&ru ui

4.1. I)"&r!ana e#a uari &r $e !i" "r&%i in1 "en!ru in#e(!i1aii e "ena e. ,n statele cu sisteme judiciare moderne, in primul rand in &tatele +nite, a devenit frecventa, pentru soluionarea multor cauze penale, in special omucideri, investigaie realizata de specialiti denumii profiler, pentru determinarea profilului personalitaii sau psi$ologiei infractorilor.

A!enie a $e!a ieri e $in cur(u $e -a*a.

Pr&%i in1.u 1e&1ra%ic. 9 noua tendina in domeniul profiling-ului este dezvoltarea aa-numitului profiling geografic. ,n cadrul acestuia sunt folosite fotografii aeriene, numere de inmatriculare a autove$iculelor, date referitoare la plata impozitelor i alte tipuri de dovezi care incearca sa localizeze infractorul intr-o anumita zona -locaie. geografica i strict de personalitatea sa.

4.'.

A !e re1u i in cursul de baza. 6. E%ec!uarea un&r ac!e $e ur)arire "ena a

6.1. A(cu !area )ar!&ri &r. Ascultarea martorilor, a persoanelor care au descoperit cadavrul i a rudelor victimei, este o activitate care se cere realizata cu maxima urgena. A(cu !area in#inui!u ui (au a incu "a!u ui. Ascultarea invinuitului sau a inculpatului - dupa identificarea lor din cercul suspecilor - permite cunoaterea poziiei sale faa de fapta savarita i a motivelor care l-au determinat sa comita omorul.

6.'.

5.#. E%ec!uarea $e c&n%run!ari. &onfruntarile vor fi efectuate pentru inlaturarea contradiciilor existente intre declaraiile celor ascultai -martori, invinuii sau inculpai.. 5.). E%ec!uarea $e "erc5e*iii. "ercheziia este necesara in multe dintre cazurile de omor, obiectivele ei fiind multiple, incepand cu insai cautarea cadavrului, a mijloacelor materiale de proba.
6.6. E%ec!uarea $e rec&n(!i!uiri. 3econstituirea servete la precizarea afirmaiilor invinuitului sau inculpatului, cu privire la posibilitatea savaririi unor anumite activitai, in anumite condiii concrete de timp i de loc.

9. Par!icu ari!ai a e cerce!arii &)&ru ui in ca*u

9.1. In#e(!i1aii ("eci%ice in ca*u ca$a#re &r $e*)e)-ra!e.

ca$a#re &r $e*)e)-ra!e (au a ca$a#re &r ne$e(c&"eri!e

'escoperirea unor cadavre dezmembrate

ori a unor fragmente de cadavre determina dificultai serioase in cercetare. +na dintre problemele centrale ramane identificarea victimei, rezultat la care se ajunge relativ greu, depesajul criminal fiind facut tocmai in acest scop. ,n ipoteza cercetarii omorurilor in care cadavrele au fost gasite dezmembrate, sau nu au fost descoperite, existand indicii despre dispariia lor, organul de urmarire penala se va conduce dupa aceleai reguli generale, raportandu-se, insa, la particularitaile acestor cazuri.

)5

Par!icu ari!ai a e cerce!arii in ca*uri e $i("ariiei un&r "er(&ane= #ic!i)e a e &)uci$erii. +nvestigarea omorului al carei victima este considerata persoana disparuta, va incepe dupa ce au fost efectuate investigaii complete i ample la domiciliul, locul de munca, in cercul rudelor i al prietenilor, la spitale, verificandu-se, totodata, daca persoana respectiva nu a fost reinuta i condamnata pentru o infraciune.

9.'.

De!a ieri in cursul de baza. A("ec!e $e a"r&%un$a! L *roblemele, obiect al probaiunii care trebuie clarificate prin investigarea morii violente. L8eguli generale metodologice aplicate in investigarea omorului. L/asuri luate de poliistul sosit primul la faa locului i activitaile pregatitoare cercetarii propriu-zise. LCercetarea in faza statica i dinamica. L*articularitai privind examinarea cadavrului, constatarea morii i a datei acesteia. L*articularitai privind cercetarea in funcie de modul de suprimare a vieii. L'ispunerea expertizelor criminalistice i medico-legale. L1laborarea versiunilor de urmarire penala. L 1valuarii de tip profiling privind personalitatea faptuitorului.
L 1fectuarea unor acte de urmarire penala.

CAPITOLUL II METODOLOGIA INVESTIGARII

UNOR

IN:RACIUNI

CARE

ADUC

ATINGERE

PATRIMONIULUI

Seciunea I 5articularitai metodologice pri 1. C&n(i$eraii in!r&$uc!i#e

ind in estigarea furtului i a talhariei

1.'. Princi"a e e "r&- e)e= &-iec! a "r&-aiunii= care !re-uie c ari%ica!e "rin cerce!area %ur!u ui 0i a !a 5ariei. K (eterminarea concreta a bunurilor mobile luate din posesia sau detenia legitima a unei persoane ori a unei unitai din cele prevazute de art.
8:0 &.pen. $sau art.801<.&.pen. .

K S!a-i irea e/ac!a a &cu ui 0i )&)en!u ui (a#ar0irii %a"!ei are semnificaii juridice multiple. K I$en!i%icarea )i< &ace &r 0i )e!&$e &r %& &(i!e in (a#ar0irea in%raciunii servete la incadrarea juridica a faptei in categoria furtului simplu ori calificat.
I$en!i%icarea %a"!ui!&ru ui 0i a "ar!ici"ani &r a (a#ar0irea %ur!u ui= pe langa importana sa cunoscuta, este absolut necesara pentru conturarea formelor calificate ale furtului i pentru stabilirea exacta a raspunderii penale ce revine fiecarui coautor ori complice, in funcie de contribuia avuta la savarirea infraciunii, la tainuirea bunurilor sau la favorizarea infractorului.

De*#& !area ace(!&r a("ec!e in cursul de baza.

'. Pri)e e )a(uri

ua!e in #e$erea in#e(!i1arii %ur!u ui 0i !a 5ariei

imprejurarea in care a fost savarit furtul sau tal$aria - in urma sesizarii, prin plangere, denun ori din oficiu -organul de urmarire penala va efectua cat mai urgent posibil urmatoarele acte procedurale:

,ndiferent de natura i

.!. C&n(!a!area in%raciunii % a1ran!e. ,n ipoteza descoperirii furtului sau tal$ariei, in momentul savaririi sau imediat dupa savarire, in condiiile prevazute de art.)75 C.pr.pen., soluionarea cazului este relativ simpla. (recvent, asemenea situaii se intalnesc in cazul infraciunilor savarite in piee, in magazine, mijloace de transport in comun etc.
Cerce!area a %aa &cu ui. Cercetarea la faa locului este un act procedural indispensabil in cercetarea infraciunilor de furt i tal$arie, prin rezonana sa ulterioara in soluionarea cauzei penale.

. .

*rin cercetarea la faa locului pot fi obinute date importante referitoare la metodele i mijloacele folosite in savarirea furtului, la numarul de persoane i timpul in care au operat, la drumul pe care l-au parcurs faptuitorii, precum i la
bunurile furate.

'.,. A(cu !area "er(&anei #a!a)a!e. 0udierea persoanei vatamate vizeaza doua obiective importante: a.
2binerea de date concrete privind bunurile sustrase, modul in care se prezenta locul faptei inaintea savaririi infraciunii.

)7

+n cazul talhariei, victima va furniza date despre numarul faptuitorilor i modul de operare. ,n asemenea situaii, este important ca ascultarea sa se faca imediat, mai ales daca exista i pericolul morii victimei, in urma violenelor la care a fost supusa. Au$ierea )ar!&ri &r. 0scultarea martorilor va avea drept scop stabilirea acelor imprejurari, episoade ale furtului ori tal$ariei, care au fost percepute direct, in momentul savaririi lor, ca i identificarea autorului. n ipoteza existenei unor martori oculari, pentru identificarea autorului, organul judiciar va avea in vedere, cu prilejul ascultarii i prezentarea pentru recunoatere, procedeu tactic aplicat i in cazul ascultarii victimei unei tal$arii.

-.

'.4. ,

.5. E%ec!uarea $e "erc5e*iii. 1fectuarea perc$eziiilor este o activitate procedurala deosebit de utila i necesara, ea oferind posibilitatea descoperirii bunurilor furate, precum i a altor mijloace materiale de proba capabile sa serveasca la elucidarea cauzei. .7. I$en!i%icarea 0i "rin$erea %a"!ui!&ri &r. ,dentificarea i prinderea faptuitorilor constituie o activitate eseniala a organelor de urmarire penala, asupra careia se pune accentul din primul moment al cercetarii. ,n acest scop, sunt folosite toate datele desprinse din cercetarea la faa locului, din ascultarea persoanei vatamate, a martorilor.
,. A !e ac!i#i!ai $e ur)arire "ena a e%ec!ua!e in anc5e!area %ur!u ui 0i !a 5ariei

,n cadrul urmaririi penale, dintre actele procedurale mai importante, intalnite frecvent in cercetarea furturilor i a tal$ariilor, menionam:
A(cu !area in#inuii &r (au a incu "ai &r. 0scultarea invinuitului -inculpatului. va fi axata, in mare, pe obinerea de date in legatura cu maniera de concepere i pregatire a infraciunii.

,.1.

,.'.E%ec!uarea
rec&n(!i!uiri &r.

"re*en!ari &r

"en!ru

recun&a0!ere

0i

a. Pre*en!area "en!ru recun&a0!ere $e "er(&ane 0i $e &-iec!e

se face atat in vederea identificarii faptuitorului de catre martorii oculari sau de catre persoana vatamata -situaie intalnita indeosebi in cadrul tal$ariilor..
E%ec!uarea $e rec&n(!i!uiri este, de asemenea, o activitate procedurala de mare utilitate in verificarea declaraiilor invinuiilor sau inculpailor, ca i ale martorilor ori ale persoanei vatamate. Di("unerea $e e/"er!i*e <u$iciare. 0laturi de actele de urmarire penala, menionate anterior, un rol insemnat in stabilirea adevarului il au constatarile tehnico-tiinifice i expertizele criminalistice.

-.

,.,.

4. Une e "ar!icu ari!ai a e in#e(!i1arii %ur!u ui 4.1. :ur!u $in &cuine. (urtul din locuine se savarete in cele mai diverse i neateptate forme, principala preocupare a $oilor fiind aceea de a nu fi observai sau surprini i n momentul comiterii
faptei. *rintre problemele importante carora li se acorda atenie sporita in aceste imprejurari, de catre organele de poliie, se numara descoperirea i cercetarea urmelor specifice instrumentelor de spargere folosite de infractor.

). . :ur!u $in -u*unare. (urtul din buzunare se inscrie printre cele mai frecvente infraciuni flagrante, cercetarea acestora raportandu-se la normele procedurale speciale -art.)75):@ C.pr.pen.., ca i la regulile metodologice proprii, impunandu-se de urgena prinderea i perc$eziionarea autorului, ascultarea persoanei vatamate, a martorilor oculari etc. ).#. :ur!u $in 0i $e au!&!uri()e. Cercetarea furtului din i de autoturisme se poate finaliza cu succes, printr-o examinare atenta i perseverenta a autoturismului, in vederea descoperirii urmelor, a indiciilor care sa conduca la faptuitor, sau care, cel puin, sa permita stabilirea modului de operare. ).). A !e %&r)e $e %ur!. *e langa formele de furt amintite mai sus, i care dein o pondere insemnata in categoria faptelor penale de acest gen, in literatura de specialitate, potrivit unei bogate i variate practici in materie, mai sunt menionate i alte forme de furt, cum ar fi, de exemplu:
:ur!u $e -a1a<e :ur!u $e a "er(&ane e a$&r)i!e :ur!u (a#ar0i! $e a 1ar$er&-e e :ur!uri $in 5&!e uri.

6. Une e "ar!icu ari!ai "ri#in$ in#e(!i1area %ur!u ui 0i a !a 5ariei in "a1u-a "r&"rie!aii "u- ice
al$ariei in dauna patrimoniului public nu conine elemente deosebite de specificitate, problemele ce trebuie rezolvate de catre organul de urmarire penala fiind, in linii mari, aceleai. Totui, ceea ce particularizeaza cercetarea este, in primul rand, o problema: stabilirea faptului daca furtul nu reprezinta o inscenare, o disimulare, respectiv o incercare de ascundere a unor lipsuri in gestiune, rezultate dintr-o delapidare ori neglijena in serviciu.

Cercetarea furtului sau a t

Seciunea a II.a 5articularitai metodologice ale in

estigarii delapidarii

1. Pr&- e)e e "rinci"a e care !re-uie c ari%ica!e "rin in#e(!i1area $e a"i$arii *roblemele principale care se cer clarificate in cadrul investigarii delapidarii privesc, in esena, determinarea obiectului material al infraciunii, stabilirea laturii obiective, identificarea faptuitorilor, stabilirea vinovaiei sale, precum i a scopului sau mobilului infraciunii.
&ub raport metodologic criminalistic, in cadrul anc$etei trebuie sa se acioneze in direcia asigurarii recuperarii prejudiciului cauzat, a bunurilor sau valorilor sustrase, precum i a luarii de masuri vizand prevenirea savaririi unor asemenea fapte.

A !e re1u i in cursul de baza.

):

'. Pri)e e )a(uri ua!e in cerce!area $e a"i$arii

'.1. Cun&a0!erea (i!uaiei e/ac!e= rea e a 1e(!iunii. ,n vederea determinarii situaiei gestiunii, se va proceda la inventarieri, la revizii contabile, ori la verificarea suplimentara a actelor inc$eiate de organele de constatare, in condiiile prevazute de art. !) C.pr.pen..

'.'. S!a-i irea cau*e &r i"(uri &r (au " u(uri &r $in 1e(!iune.
arire penala care efectueaza cercetarea in cauza va trebui sa-i formeze o imagine de ansamblu asupra activitaii din unitatea in gestiunea careia s-au constatat lipsurile sau plusurile, documentandu-se, de exemplu, asupra urmatoarelor aspecte mai importante:

*entru determinarea cauzelor sustragerilor, aa cum am menionat anterior, organul de urm

- 2rganizarea, caracterul i specificul activitaii desfaurate de catre regia sau societatea comerciala in care s-a produs paguba. - &irculaia bunurilor, banilor sau valorilor, interesand modul in care se face primirea sau recepionarea, pastrarea, livrarea sau distribuirea, precum
i felul in care este asigurata paza lor.

- *istemul de inere a evidenelor i daca acestea corespund legii, ca i regulilor sau normelor cu caracter intern ori departamental. A !e a)anunte in cursul de baza. '.,. E%ec!uarea $e "erc5e*iii 0i ri$icarea $e &-iec!e 0i in(cri(uri. 0ceste acte de urmarire penala se impun de la sine,
ele servind la obinerea de probe directe privind fapta i imprejurarile in care s-a comis.

4. E%ec!uarea a !&r ac!e $e ur)arire "ena a +n vederea stabilirii valorii prejudiciului, a modalitailor de investigare, a perioadei de timp in care a fost savarita infraciunea, a destinaiei date banilor sau bunurilor insuite, inclusiv a condiiilor care au favorizat savarirea faptei, pe langa actele procedurale efectuate in faza iniiala a cercetarilor menionate mai sus, se procedeaza, in mod firesc, la! K Audierea martorilor, a invinuiilor sau a inculpailor. K 'ispunerea de expertize judiciare, frecvent fiind intalnite
economico-financiar. expertizele contabile, merceologice, sau cu caracter

1fectuarea de confruntari, de prezentari pentru recunoateri -de persoane sau obiecte. i de reconstituiri.

A("ec!e $e a"r&%un$a! L*robleme, obiect al probaiunii, care trebuie clarificat prin investigarea furtului i a tal$ariei. L*rimele masuri luate in vederea investigarii furtului i a tal$ariei. L0cte de urmarire penala efectuate in investigarea furtului i a tal$ariei. L+nele particularitai in investigarea diverselor categorii de
furt. L *roblemele principale care trebuie clarificate prin investigarea delapidarii.

CAPITOLUL III ELEMENTE METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA CRIMINALISTICA A

IN:RACIUNILOR DIN DOMENIUL A:ACERILOR

Seciunea I Consideraii introducti 1.1. Preci*

ari $e &r$in !er)in& &1ic. *entru prezentarea cadrului metodologic al investigarii faptelor penale care fac obiectul acestui capitol, am optat pentru sintagma Binfraciuni din domeniul afacerilorB. 9piunea a fost determinata de aa-zisa disputa terminologica dintre 6'reptul comercial6 i 6'reptul afacerilor6. 9 perioada apreciabila, denumirea utilizata pentru acest cadru normativ a fost de 6'rept comercial6, ramura de drept care s-a delimitat de 6'reptul civil6 pentru a raspunde unor cerine de ordin practic.

1.'. A("ec!e "ri#in$ ca$ru n&r)a!i# care re1 e)en!ea*a ac!i#i!ai e $in $&)eniu ?orme fundamentale ce se aplic

a%aceri &r.

a economiei de piaa i in care sunt facute referiri la activitaile din domeniul afacerilor, sunt cuprinse in Constituia 8omaniei adoptata prin 8eferendum la ; decembrie !@@!, dar sediul materiei il constituie Codul comercial -in vigoare de la ! septembrie !;;:.. 'e asemenea, rolul de drept comun il are 'reptul civil prin intermediul prevederilor Codului civil.

Seciunea a II.a $curta pri 9 cunoatere practic

ire asupra modalitailor curente de sa arire a infraciunilor in domeniul afacerilor

a a principalelor modalitai i procedee de savarire a infraciunilor in domeniul afacerilor se dovedete absolut necesara pentru toi cei ce lupta impotriva acestui gen de criminalitate.

1. M&$a i!ai ("eci%ice )&$uri &r $e &"erare in in%raciuni $in $&)eniu !.!.

a%aceri &r

:& &(irea unui nu)e %a (. 0ceasta constituie cea mai banala escroc$erie. 'e pilda, escrocul ii desc$ide un cont cu ajutorul unor acte de identitate false, comiand ulterior, sub acest nume fals i cu cecurile obinute, importante escroc$erii, apoi va profita linitit de rezultate, sub identitatea lui reala.

!. . In(u0irea unei ca i!ai %a (e. 'e regula, calitatea, funcia sau starea civila, una din insuirile persoanei fizice, stau la baza multor escroc$erii. 0stfel, escrocii se pot prezenta ca );

fiind delegai ai unei firme insarcinate cu strangerea de fonduri publice de la comerciani2 in acest fel, falii reprezentani fac incasarile in interes propriu. !.#. Pre*en!area unui in(cri( #ic!i)ei. *rezentarea unui inscris -act, document. victimei, constituie una din cele mai frecvente escroc$erii
E(cr&c5erii "rin in(cenare. ,n acest gen de delicte escrocul, dand dovada de evidenta iretenie, acioneaza fie sub forma banala a interveniei -reale sau imaginare. a unui ter, complice sau nu, fie sub forma unei adevarate uneltiri -modalitai frauduloase. amestecand persoane, intervenii i fabulaie pentru a ajunge la fondurile ravnite.

!.).

'. M&$a i!ai $e &"erare in %a"!e inru$i!e cu e(cr&c5eria

'.1. Mani"u area $e $a!e 0i in%&r)aii ine/ac!e. a. Apelul la public in vederea acoperirii emisiunii de aciuni, obligaiuni, inscrisuri sau orice titluri de valoare ale unei societai care se va dovedi ulterior a fi de faada. 2ferirea de informaii inexacte -cuprinse in prospectele financiare sau anunarea de sume fictive de subscripii, de liste false cu persoane care au participat la subscripie -printre ele inscriind i personalitai., in vederea obinerii de varsaminte sau subscripii suplime ntare. (orme diverse de manipulare de genul: publicarea unui bilan inexact, abuzul de bunurile societaii, supraevaluarea aportului in natura, repartizarea de dividende fictive.

-.

c.

A !e %&r)e in cursul de baza. Seciunea a I I.a Cadrul metodologic general al in ,n esena, a.

estigaiei penale in domeniul afacerilor

1. Direcii )e!&$& &1ice 1enera e a e in#e(!i1aiei

orice investigaie in acest domeniu presupune adaptarea unor principii i iniierea unor acte de investigaie cunoscute din materia investigarii infraciunilor impotriva patrimoniului! &unoaterea starii de fapt -scriptice sau faptice. i evaluarea prejudiciului in momentul semnalarii sau descoperii faptei, prin inventarieri, expertize financiar-contabile i merceologice. 3idicarea de obiecte i inscrisuri, efectuarea de perc$eziii in scopul descoperirii de documente, registre contabile, c$itane, dispoziii de incasari i plai, cecuri, cambii, inclusiv instrumente de falsificare.

-.

c.Audierea martorilor pentru a stabili datele ce privesc atat identitatea faptuitorului, cat i modalitaile de operare.
'ispunerea expertizelor judiciare, destinate stabilirii circulaiei actelor, a bunurilor, a mijloacelor de plata, precum i pentru determinarea autenticitaii inscrisurilor etc.

$.

A)anunte in cursul de baza. Seciunea a IV.a 5articularitai in in 'in aceast a. -. c.

estigarea criminalistica a unor infraciuni financiar-bancare

1. Princi"a e e a("ec!e ce (e ur)are(c cu &ca*ia in#e(!i1aiei "ena e

a perspectiva, se va verifica modul de respectare a principalelor norme juridice in vigoare ce reglementeaza activitatea bancara i societaile bancare din 8omania -%egea nr.5;A!@@;.. ,n esena, aceste reglementari sunt: &ocietaile bancare funcioneaza doar cu autorizarea ,ancii <aionale i nu pot fi constituite sub forma de societai cu raspundere limitata -&8%.2

&apitalul social subscris trebuie varsat integral, sub forma baneasca in termen de doi ani de la data constituirii, cota minima de varsamant la momentul subscrierii neputand fi mai mica de 5"M. 1ste interzis societailor bancare sa inc$eie inelegeri sau contracte sau sa adopte practici ce le-ar asigura poziii dominante pe piaa monetara, financiara sau valutara.

$.

Fancile sunt obligate sa desc$ida conturi curente la ,anca <aionala i sa menina rezerve minime obligatorii la plafoane stabilite de aceasta2

e.'ebitarea - imprumutul unei sume de bani - este o activitate importanta a bancilor care se desfaoara pe baze contractuale. In#e(!i1area (i(!e)e &r -ancare (u-!erane in cursul de baza. A("ec!e $e a"r&%un$a! L/oduri de operare in infraciuni din domeniul afacerilor. L/odalitai de operare in fapte inrudite cu excroc$eria. L'ireciile metodologice ale investigaiei in acest domeniu. L *articularitai in investigarea unor infraciuni din domeniul financiar-bancar.

CAPITOLUL IV METODOLOGIA INVESTIGARII ACCIDENTELOR DE MUNCAD CERCETAREA ACCIDENTELOR

DE TRA:IC RUTIER

)@

Seciunea I Cadrul metodologic general al in 1. A("ec!e in!r&$uc!i#e

estigarii accidentelor de munca

0ccidentele produse, in ultimi ani, demonstreaza ca aplicarea de masuri destinate prevenirii i combaterii unor fapte sau evenimente de natura sa prejudicieze, intr-o forma sau alta, protecia muncii este absolut necesara intr-un stat de drept.
*e plan legislativ, in ara noastra sunt aplicabile o serie de acte normative destinate, pe de o parte, asigurarii proteciei muncii, iar pe de alta parte asigurarii exploatarii i intreinerii corespunzatoare a instalaiilor, utilajelor i mainilor.

'. Princi"a e e a("ec!e= &-iec! a "r&-aiunii= care !re-uie c ari%ica!e "rin in#e(!i1area acci$en!e &r $e )unca *rincipalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea unui accident de munc a, probleme care
sunt comune i evenimentelor sau avariilor din industria miniera i petroc$imica, provocate de explozii sau incendii, sunt, in esena, urmatoarele:

'.1. S!a-i irea cau*e &r acci$en!u ui. &auzele accidentului care, dei sunt de o mare diversitate, se clasifica, de regula, in doua mari
categorii: cauze de natura tehnica i cauze de natura organizatorica De!er)inarea i)"re<urari &r in care a a#u! &c acci$en!u . 'eterminarea imprejurarilor in care a avut loc accidentul sau evenimentul prezinta interes pentru stabilirea elementelor pe baza carora sa se faca o incadrare juridica corecta a faptei. De!er)inarea c&n(ecine &r acci$en!u ui. ,n investigarea acestor cauze, organul judiciar are obligaia sa stabileasca cu exactitate consecinele accidentului de munca, inclusiv pericolele aparute prin nerespectarea normelor de protecie a muncii.

'.'.

'.,.

,. Cerce!area a %aa &cu ui a acci$en!e &r $e )unca

,.1. Luarea "ri)e &r )a(uri. 1ste firesc ca primele masuri sa vizeze, in exclusivitate, acordarea primului ajutor victimelor accidentului de munca sau avariei, limitarea sau inlaturarea pericolelor iminente, repunerea in funciune cat mai urgent a instalaiilor i utilajelor.

,.'. O-iec!i#e e

cerce!arii "r&"riu.*i(e a %aa &cu ui.

'ireciile principale asupra carora trebuie sa-i concentreze atenia membrii ec$ipei de cercetare pot fi structurate astfel: a. *tabilirea poziiei, starii iniiale a instalaiilor, mainilor i utilajelor -. c.
&ercetarea minuioasa a urmelor, (xaminarea minuioasa a victimei,

$. ?erificarea i ridicarea documentelor $registre, jurnale , a inregistrarilor, diagramelor etc., A !e &-iec!i#e (un! "re*en!a!e in cursul de baza. ,.,. :i/area re*u !a!e &r cerce!arii &cu ui %a"!ei. (ixarea rezultatelor cercetarii locului unui accident de munca se face prin mijloacele cunoscute, procesul-verbal fiind principala modalitate de consemnare a
acestora. *rocesul-verbal va fi insoit de fotografii, de sc$ie, de revelari, de inregistrari videomagnetice ori de filmare.

4. E%ec!uarea a !&r ac!e $e ur)arire "ena a

arire penala, in mod evident necesara pentru clarificarea, sub toate aspectele, a accidentului, pentru stabilirea vinovaiei, a responsabilitaii juridice sau administrative care revine fiecarei persoane implicate in accident. 'intre actele de urmarire penala efectuate in aceste cazuri, mai frecvente sunt urmatoarele:

(fectuarea altor acte de urm ).!. Au$ierea )ar!&ri &r

). . A(cu !area in#inui!u ui (au incu "a!u ui.

4.,. Di("unerea $e e/"er!i*e <u$iciare. *rin dispunerea de expertize judiciare se urmarete indeosebi clarificarea aspectelor de natura te$nica, a circumstanelor de loc, de timp i de mod in care s-a produs accidentul ori avaria.

A("ec!e $e a"r&%un$a! L 0specte de clarificat prin investigarea accidentelor de munca. L Cercetarea la faa locului. L 1fectuarea actelor de urmarire penala. Seciunea a II.a
5articularitai metodologice pri ind in estigarea accidentelor de munca sau a ariilor din domeniul minier, petrochimic i al construciilor

1. Par!icu ari!ai )e!&$& &1ice "ri#in$ in#e(!i1area acci$en!e &r $e )unca $in $&)eniu

)inier

1.1. Princi"a e e cau*e a e acci$en!e &r $e )unca $in $&)eniu )inier. &pecificul investigarii penale a accidentelor de munca din domeniul minier este determinat nu numai de specificul activitaii din exploatarile miniere, ci i de cauzele acestor accidente, care se clasifica in:

Acci$en!e $e )unca in e1a!ura cu $e(c5i$erea= (a"area 0i (u(inerea ucrari &r )iniere= Acci$en!e $e )unca in e1a!ura cu circu aia 0i !ran("&r!u in (u-!eran= 5"

Acci$en!e $e )unca in e1a!ura cu ucrari e cu )a!eria e e/" &*i#e= incen$ii e $in (u-!eran 0i %&curi e $e )ina.
1.'. Cerce!area a %aa &cu ui. Cercetarea la faa locului este eseniala pentru clarificarea cauzelor i imprejurarilor accidentului, in condiiile grele din subteran, ea necesitand multa atenie, calm, concentrare i perseverena. n %a*a $e "re1a!ire a cerce!arii se impune delimitarea exacta a locului producerii accidentului, prin natura exploatarilor miniere, acesta putand avea o intindere destul de mare.

In %a*a (!a!ica a cerce!arii se vor examina, stabili i fixa aspectul de ansamblu al locului accidentului, starea i poziia instalaiilor, a utilajelor i victimelor.
n %a*a $ina)ica a cerce!arii= care este preferabil sa inceapa din punctul in care se afla victima, socotit centrul locului accidentului -dei in accidentele de mina este dificil sa se impuna o astfel de regula.

'. Par!icu ari!ai )e!&$& &1ice a e in#e(!i1aii &r acci$en!e &r $e )unca (au a#arii &r $in $&)eniu
"e!r&c5i)ic '.1. A("ec!e 1enera e. Tratarea principalelor particularitai metodologice ale investigarii accidentelor de munca, ale altor evenimente, indeosebi de tipul avariilor din domeniul petroc$imic se impune, pe de o parte, din cauza specificului acestei activitai, iar pe de alta parte, prin faptul ca o anumita pondere o dein incendiile i exploziile. (irete, in practica se intalnesc i alte categorii de accidente, multe dintre ele comune majoritaii ramurilor industriale. Cerce!area a %aa &cu ui *articularitaile acestui segment al investigaiei penale sunt impuse de tipul i natura evenimentului, de modificarile intervenite in aspectul locului faptei, deseori proporionale cu intensitatea exploziei sau incendiului, precum i de posibila extindere a evenimentului asupra zonelor invecinate. n %a*a (!a!ica a cerce!arii= in multe cazuri este posibila, daca nu examinarea, cel puin fixarea prin fotografiere i inregistrare videomagnetica a aspectului de ansamblu i c$iar a unor detalii -prin folosirea teleobiectivelor sau transfocatoare. n %a*a $ina)ica a cerce!arii locului faptei, se procedeaza la examinarea minuioasa a locului faptei, pentru descoperirea tuturor urmelor, a mijloacelor materiale de proba, fara a se porni cu idei preconcepute referitoare la valoarea lor probatorie sau la semnificaia lor in ansamblul datelor obinute.

'.'. I I

:i/area re*u !a!e &r cerce!arii se face prin proces-verbal, insoit de plane fotografice, de regula color, de desene sc$ia, de relevari.
arire "ena a. 1fectuarea altor acte de urmarire penala este absolut necesara pentru elucidarea sub toate aspectele a cauzelor accidentului, a imprejurarilor in care a avut loc i a stabilirii persoanelor responsabile de producerea lui. 'e exemplu2 0scultarea martorilor, 0scultarea invinuiilor sau a inculpailor, 'ispunerea expertizelor judiciare.

'.,. E%ec!uarea a !&r ac!e $e ur)

N.B. A("ec!e e $e a"r&%un$a! (un! ace ea0i $e )ai (u(. Seciunea a III.a 5articularitai metodologice pri 1. N&iuni 1enera e
8eferitor la cauzele accidentelor de circulaie exista o bogata literatura de specialitate, in intreaga lume remarcandu-se o serioasa preocupare in direcia prevenirii i combaterii acestor evenimente. dein o pondere covaritoare, reprezentand circa @"M din totalul evenimentelor de trafic, ceea ce a facut sa se afirme ca Bnu exista accidente de automobile, ci de automobilitiB.

ind in estigarea accidentelor de trafic rutier

1.1. Cau*e e acci$en!e &r $e circu aie.

1.1.1. !ccidentele datorate factorului uman

!.!. . !ccidente datorate factorilor tehnici, aparinand autove$iculului, cum sunt, de exemplu, cele cauzate de defectarea sau proasta funcionarea a sistemelor de franare, de direcie, de rulare i de semnalizare. !.!.#. 1.'.
!ccidentele datorate factorilor rutieri specifici caracteristicilor constructive i de amenajare a cailor de comunicaie -drumuri, oele, autostrazi.. I)"re<urari "rin care !re-uie (!a-i i!a cerce!area acci$en!e &r $e !ra%ic. Cercetarea accidentelor de circulaie presupune stabilirea unor elemente sau clarificarea unor aspecte care sa serveasca la conturarea naturii juridice a evenimentului, la determinarea raspunderii penale i civile ce revine persoanei vinovate de producerea accidentului.

,mprejurarile care trebuie stabilite in legatura cu producerea unui eveniment rutier sunt, in majoritatea cazurilor, urmatoarele: Cau*e e 0i i)"re<urari e in care (.a "r&$u( acci$en!u .= Re1u i e $e circu aie care au %&(! inca ca!e= Per(&ane e ra("un*a!&are
C&n(ecine e "r&$u(e $e acci$en!. '. Par!icu ari!ai "ri#in$ cerce!area a %aa &cu ui a acci$en!e &r $e !ra%ic ru!ier in cazul accidentelor de circulaie reprezinta unul dintre cele mai importante acte de urmarire penala, cu caracter imediat i necesar, de modul in care este efectuata depinzand direct soluionarea cauzei.

Cercetarea la faa locului

'.1. Pre1a!irea cerce!arii "regatirea cercetarii va consta in:

&cu ui acci$en!u ui.

K ?erificarea i completarea masurilor luate iniial de lucratorul de poliie sosit primul la locul faptei, indeosebi de protejarea i conservarea urmelor. K 'elimitarea exacta a locului faptei, care nu se reduce numai la locul in care se afla victima sau autove$iculul. K 2binerea unor prime informaii cu privire la imprejurarile de producere a evenimentului. '.'. E%ec!uarea cerce!arii "r&"riu.*i(e.
n fa+a statica a cercetarii se procedeaza la examinarea i fixarea aspectului de ansamblu a locului accidentului, la stabilirea poziiei i a raportului de distana dintre ve$icule, dintre victima i ve$icul, dintre acesta i urmele descoperite.

. .!. 3

5!

. . . 3n fa+a dinamica, cea mai laborioasa etapa a cercetarii, se trece la examinarea amanunita a locului accidentului in vederea descoperirii, fixarii, ridicarii, i interpretarii urmelor accidentului.
5rin examinarea i interpretarea urmelor descoperite la locul accidentului este posibil sa se rezolve mai multe probleme importante, inca din prima faza a cercetarilor, cum ar fi, de exemplu:

. .#.

stabilirea tipului de vehicul% - determinarea direciei de deplasare% - stabilirea vitezei de circulaie%

-ixarea re+ultatelor fotografiere, sc$ia. ,n situaiile la inregistrarea pe banda videomagnetica i, eventual, la filmare.

2.2.0.

cercetarii deosebite

se este

face preferabil

prin sa

se

proces-verbal, recurga

,. E%ec!uarea a !&r ac!e $e ur)arire "ena a

arii complete a accidentului de circulaie, pe langa cercetarea la faa locului, organul de urmarire penala va iniia i alte acte procesuale menite sa serveasca la elucidarea cauzei. 0stfel: A(cu !area )ar!&ri &r. 0scultarea martorilor, in primul rand a celor oculari, este de natura sa serveasca la completarea sau clarificarea unor aspecte cu privire la imprejurarile in care s-a produs accidentul, interesand viteza de circulaie, comportamentul victimei, mai ales daca acesta era un pieton, modul in care conducatorii auto- ve$iculelor intrate in coliziune au respectat anumite reguli de circulaie .a. A(cu !area "er(&ane &r i)" ica!e in acci$en!. 0scultarea persoanelor implicate in accident -conducatorii autove$iculelor, victimele., va fi efectuata, de asemenea, cu maxima operativitate, declaraiile acestora aducand date utile clarificarii cauzei. Di("unerea= e%ec!uarea 0i #a &ri%icarea c&n(!a!ari &r !e5nic&.0!iini%ice 0i a e/"er!i*e &r <u$iciare. 'ispunerea, efectuarea i valorificarea constatarilor te$nico-tiinifice i a expertizelor judiciare se face in conformitate cu regulile generale care guverneaza aceasta activitate. E%ec!uarea a !&r ac!e $e ur)arire "ena a. 0lte aspecte de urmarire penala, cum sunt, de exemplu, reconstituirea, percheziia, confruntarea sunt efectuate in funcie de particularitaile fiecarui caz, toate servind la stabilirea adevarului.

,n vederea soluion ,.1. ,.'.

,.,.

,.4.

De!a ierea ace(!&r a("ec!e in cursul de baza. A("ec!e $e a"r&%un$a! L Cauzele accidentelor de trafic rutier i principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea acestora. L*articularitaile cercetarii la faa locului. L 1fectuarea principalelor acte de urmarire penala.

CAPITOLUL V PARTICULARITAI METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA CRIMINALISTICA

IN:RACIUNILOR DIN DOMENIUL TRA:ICULUI DE STUPE:IANTE

Seciunea I Consideraii introducti

1. Princi"a e e ca!e1&rii $e (u-(!ane (!u"e%ian!e 0i c a(i%icarea ace(!&ra %egea nr. !)#A """, privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri, definete drogurile ca fiind plantele i substanele stupefiante ori psi$otrope sau amestecurile care conin asemenea plante i substane, clasificand drogurile in doua mari categorii: K 'roguri de mare risc -$eroina, mescalina, morfina, amfetamina, cocaina, codeina, opium, p$encyclidina .a... K 'roguri de risc -canabis, rezina de canabis, ulei de canabis, diazepam, meprobamate .a... ,n sensul dat de conveniile internaionale, prin drog se inelege o substana din cele supuse controlului prin Convenia +nica asupra stupefiantelor din !@7!, precum i una din substanele psi$otrope al caror control este prevazut de Convenia din !@:!.
0li autori adauga acestei clasificari o noua categorie, anume aceea a narcoticelor, din care fac parte: morfina, $eroina, codeina, metadona.

,n funcie de natura lor, drogurile, in general, pot fi clasificate astfel: a. Analgezicele, destinate atenuarii durerilor, mai mari sau mai mici, -. c.
*edativele, sunt deprimante neselective care la doze terapeutice normale, Cipnoticele $somniferele sunt substane deprimante ale &?C,

'upa modul in care acioneaza asupra organismului uman, stupefiantele se impart in: K "siholeptice -depresive. - barbituricele i tranc$ilizantele. K "sihoanaleptice -stimulente. - amfetamina, opiaceele, cocaina. K "sihodisleptice -$alucinogene., care la randul lor se impart in $alucinogene propriu-zise i $alucinogene depersonalizante. C a(i%icarea 1enera a a drogurilor in cursul de baza. '. Re%eriri a re1 e)en!area <uri$ica
'.1. E e)en!e 1enera e care !re-uie (!a-i i!e "rin in#e(!i1area in%raciuni &r $e !ra%ic $e (!u"e%ian!e. ,nvestigarea criminalistica, respectiv anc$eta penala in faptele menionate trebuie, ca i in cazul celorlalte infraciuni, sa stabileasca elementele constitutive ale infraciunii interesand, determinarea modalitailor de comitere a faptei i circumscrierea lor in modalitaile prevazute de %egea nr.!)#A """:

K >raficul propriu-zis! producerea, fabricarea, extragerea, prepararea, transformarea, procurarea, cumpararea, deinerea, oferirea, punerea in
vanzare, vanzarea, distribuirea, etc.

K +nlesnirea traficului! cultivarea de plante ce conin astfel de substane, experimentarea acestora. K Favorizarea traficului i consumului! introducerea sau scoaterea din ara, importul ori exportul de droguri sau precursori, prescrierea de reete medicale
fara acoperire, organizarea, conducerea sau finanarea traficului, .a.

Seciunea a I .a Moduri i sisteme de operare folosite de traficanii de droguri 1. M&$a i!ai $e a(cun$ere
1.1. Me!&$e $e a)-a are (au $i(i)u are in #e$erea !ra%icarii.

,n scopul traficarii drogurilor se apeleaza la metode diversificate de ascundere i transportare a drogurilor, urmarindu-se firete, sustragerea de la depistarea de catre
autoritaile vamale sau judiciare.

a.
drogurilor,

Fabricarea

pe

cale

industriala

mijloacelor

de

ascundere

-. c.

"roducerea pe cale artizanala a mijloacelor de ascundere, produsului finit din cutiile de conserve, efectuata in

+nlocuirea mai multe modalitai. +mbibarea cocainei.

$.

esaturilor

cu

stupefiante

pentru

transportul

'. M&$a i!ai $e a(cun$ere in !ra%ic a (!u"e%ian!e &r

incat sa nu fie descoperite de vamei sau de catre organele de poliie. %ocurile i modalitaile de disimulare sunt diferite, ele depinzand de ingeniozitatea traficanilor, acetia dovedindu-se foarte inventivi.

*entru trecerea frontierelor, drogurile sunt, firete, bine ascunse, astfel

.!. L&curi $e a(cun$ere in )i< &ace $e !ran("&r!. ,n funcie de tipul de mijloc de transport, stupefiantele pot fi ascunse in: autoturisme, autobuze i autocamioane2 trenuri de calatori i de marfa2 avioane pentru transportul calatorilor sau a marfurilor2 vapoare, alupe i alte mici ambarcaiuni.
L&curi e $e a(cun$ere in &-iec!e $e i)-raca)in!e (au "e c&r". Traficanii transporta personal drogurile disimulandu-le in diferite obiecte pe care le au asupra lor, sau in imbracaminte, ca i in toate cavitaile anatomice ale femeilor i barbailor.

. .

,. M&$uri $e &"erare %rec#en!e a e !ra%icani &r $e $r&1uri *entru efectuarea traficului de droguri,
consumare propriu-zisa a stupefiantelor. in sensul sau larg, se apeleaza la cele mai diverse moduri de fabricare, de transport i de

,.1. :a-ricarea $r&1uri &r. 9 -codeina, met$adona., stimulente -diazepam., sunt fabricate legal in insa pot fi subiect al abuzului i al traficului ilicit.

mare varietate -amfetaminele. scopuri medicale.

de narcotice i depresive 0ceste droguri

Ca i culturile, fabricarea stupefiantelor se face in mod clandestin, in laboratoare special amenajate in subsoluri, bucatarii nefolosite etc. 1c$ipamentul te$nic este improvizat, foarte ieftin, fiind cumparat din magazine fara a trezi suspiciuni.
1xistena unui laborator clandestin este tradata de mirosul de acetona, amoniac sau alte substane c$imice, care sunt indispensabile in procesul de fabricare a morfinei sau $eroinei.

,.'. Tran("&r!u $r&1uri &r. Transportul drogurilor se face pe rute aeriene, rutiere i maritime. /ijloacele de transport, aa cum s <a vazut, sunt diferite, incepand cu omul i terminand cu avionul i elicopterul.
Traficanii folosesc tot mai mult autove$icule cu numere false de inmatriculare sau numere de tranzit de tip N sau G pentru transportarea marfurilor de contrabanda i implicit a drogurilor.

5#

,.,. Di(!ri-uirea $r&1uri &r. *iaa neagra sau piaa secreta unde sunt desfacute stupefiantele este diferita. ,n unele locuri aceasta piaa nu este insa c$iar atat de secreta. 'e exemplu, in 0sia de &ud-1st opiul se vinde in mod desc$is. ,n 0merica de &ud, sacii cu frunze de coca sunt scoi in plina strada.
0mbalarea i prezentarea spre desfacere a stupefiantelor este o c$estiune importanta pentru traficani. *roducatorii de opiu il ambaleaza in saculee de panza i ii dau forma unei turte.

A !e $e!a ii "ri#in$ )&$uri e $e &"erare in cursul de referina. Seciunea a III.a 1lemente metodologice aplicate in in 1. M&$a i!ai $e $e"i(!are a !ra%icani &r 'epistarea traficanilor presupune o activitate complex a, organizata minuios i uneori de lunga durata, in care investigaiile
i verificarile au o mare importana.

estigarea traficului de stupefiante

1.1. Me!&$e !ac!ice.

a supraveg$eri i verificari, verificari de registre, corespondene i evidene financiar contabile, inclusiv cele pe suport informatic, care ar putea avea legatura directa sau indirecta cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul naional. 'e asemenea, se efectueaza supraveg$erea i verificarea operativa a cladirilor, depozitelor, terenurilor, unde ar putea sa se gaseasca stupefiante sau precursori -substane utilizate frecvent in fabricarea drogurilor..

*entru depistarea traficului de stupefiante se efectueaz

1.'.

Me!&$e !e5nic&.0!iini%ice $e $e"i(!are. dispozitive cu raze D, mai ales pentru controlul bagajelor i a locurilor greu

*entru depistarea stupefiantelor sunt folosite

accesibile, ca i aparatura de examinare neutronica.

*entru interceptarea transporturilor clandestine, autoritaile folosesc te$nica ultrasofisticata, cum ar fi nave rapide, aparatura
de control -radare., avioane 0G0C& -radar cu raza foarte mare de scanare. i satelii.

1.,. I$en!i%icarea !&/ic&)ani &r. toxicomanilor in mod operativ, pana medico-legale, trebuie tiute urmatoarele:

la

*entru efectuarea

unei

identificarea investigaii

a. cand se apropie momentul injectarii sau ingerarii, deci nevoia de drog, la toxicomani apar simptome ca lacrimari, curgeri nazale, dureri, mancarimi, cascaturi, stari de teama , transpiraii, frisoane,
dilatarea pupilelor, irascibilitate, agitaie, nervozitate2 b. toxicomanii aflai sub influena stupefiantelor sunt somnoleni, apatici, puin comunicativi, privesc in gol i se izoleaza pentru a 6gusta placerea6 stupefiantului.

A !e e e)en!e $e i$en!i%icare in cursul de baza. '. Me!&$& &1ia in#e(!i1arii "r&"riu.*i(e a !ra%icu ui $e (!u"e%ian!e .!. M&$a i!ai $e $&cu)en!are "en!ru ince"erea ur)aririi "ena e. 0ctivitatea de documentare presupune obinerea unor informaii, date referitoare la fapta savarita i autorul ei pentru ca, pe baza acestora, organele competente sa decida daca este sau nu cazul sa dispuna inceperea urmaririi penale.
Par!icu ari!ai a e cerce!arii a %aa &cu ui. *entru descoperirea i ridicarea mijloacelor materiale de proba, un rol important il are cercetarea la locul savaririi infraciunii.

. .

,n cercetarea la faa locului se vor folosi: K K K

truse cu reactivi pentru testarea stupefiantelor2 sonda de control -periscop. pentru verificarea locurilor greu accesibile din autove$icule2 aparatura necesara radiografierii unor obiecte in care sunt ascunse stupefiante.

. .!. 3n fa+a statica a cercetarii la faa locului se va insista asupra urmatoarelor aspecte: luarea masurilor de prevenire a intoxicaiilor cu stupefiante i de salvare a eventualelor victime2 fotografierea sau filmarea stupefiantelor, a locurilor unde au fost ascunse2 descoperirea obiectelor corp delict i a urmelor vizibile2 efectuarea perc$eziiei corporale asupra persoanelor implicate .a.
3n fa+a dinamica a cercetarii la faa locului, se vor intreprinde urmatoarele: examinarea amanunita de catre medic a persoanelor suspecte ca sunt sub influena stupefiantelor, in vederea recoltarii probelor de sange i urina i a luarii masurilor medicale ce se impun2 precum i examinarea imbracamintei, a bagajelor2 etc.

. . .

'.,. Rea i*area % a1ran!u ui in ca*u in%raciuni &r

a re1i)u "r&$u(e &r 0i (u-(!ane &r (!u"e%ian!e.

2.).1. 5regatirea constatarii infraciunii flagrante. *rinlre activitaile preliminare constatarii infraciunii flagrante se inscriu: a. *tabilirea oportunitaii i necesitaii constatarii infraciunii flagrante, 5)

b.2binerea de date referitoare la faptuitor i activitatea sa infracionala. c. d. "regatirea mijloacelor tehnice criminalistice. *tabilirea momentului i a modului de aciune,
a a prinderii in flagrant presupune:

2.).2. /eali+area efecti a3 -3

+dentificarea martorilor oculari. *tabilirea constatarii.

activitaii

ilicite

desfaurate

in

momentul

c3 'eclinarea calitaii pentru intreruperea activitaii ilicite. d. e.

Acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate.

organului

judiciar

luarea

masurilor

+dentificarea faptuitorului.

'.4. E%ec!uarea ur)aririi "ena e "r&"riu.*i(e.

3n acte de urmarire realizata in cazul flagrantului.

2.0.1.

anchetarea penala

traficului efectuate

de se afla

stupefiante, percheziia,

printre alta decat

primele cea

,n asemenea situaii, perc$eziia trebuie efectuata cu operativitate, realizandu-se elementul surpriza, fara insa a se neglija problemele de detaliu.
/omentul efectuarii perc$eziiilor trebuie ales cu multa grija, acestea efectuandu-se, de regula, atunci cand cercetarile ajung in stadiul in care exista convingerea ca se vor putea obine maximum de probe. 1xaminarea inscrisurilor. Cu ocazia efectuarii perc$eziiei, pot fi ridicate i anumite inscrisuri care au legatura cu fapta cercetata. 9 problema care trebuie clarificata in acest caz este determinarea exacta a criteriilor dupa care se stabilete 6legatura cu fapta6, astfel incat sa nu fie intarziate cercetarile.

2.0.2.

2.0.).

(ispunerea de constatari tehnico-tiinifice i experti+e.

Constatarile te$nico-tiinifice sau expertizele sunt absolut necesare in cauzele penale referitoare la traficul de stupefiante, ele constituind principalele modalitai
tiinifice de dovedire a existenei stupefiantului.

2.0.0. ,

!scultarea persoanelor implicate in traficul de droguri.

'in perspectiva tacticii criminalistice ascultarea se va face in funcie de situaia concreta a fiecarei persoane implicate.
n interogarea traficanilor sau consumatorilor de stupefiante trebuie sa se stabileasca legaturile dintre sursele de aprovizionare i destinaia stupefiantelor, urmarindu-se evaluarea volumului traficului ilicit de pe raza unei regiuni sau zone geografice. /icarea stupefiantelor presupune deplasarea lor de la locul de origine sau de producere, spre consumator. 'eoarece consumatorii sunt raspandii in toata lumea, rezulta ca aria de micare a stupefiantelor este foarte mare.

Preci*am ca este necesara consultarea cursului pentru insu$irea exacta a modalitailor de investigare. A("ec!e $e a"r&%un$a! LCategorii de substane stupefiante i clasificarea acestora. L /oduri de apararea folosite de traficanii de droguri -ambalare, transportare, traficare propriu-zisa.. L/odalitai de depistare a traficanilor -modalitai tactice i te$nico-tiinifice.. L,dentificarea toxicomanilor. L/etodologia investigarii propriu-zise. L8ealizarea flagrantului in aceste infraciuni. L 1fectuarea actelor de urmarire penala. N.B. Ca 0i in ca*u ce &r a !e ca"i!& e in$ica) c&n(u !area cur(u ui $e -a*a.
CAPITOLUL VI ELEMENTE METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA CRIMINALISTICA A IN:RACIUNILOR

DIN DOMENIUL CRIMINALITAII ORGANICATE

Seciunea I Consideraii introducti

55

0bordarea elementelor metodologice de investigare a faptelor circumscrise criminalitaii organizate,

fie i pe scurt, am considerat-o necesara din cauza dezvoltarii semnificative, i in ara noastra, a acestui fenomen devenit foarte grav.

1. Preci*ari $e &r$in !er)in& &1ic

1.1. Cri)ina i!a!ea $e !i" )a%i&!. /afia reprezinta acel segment infracional la care se raporteaza activitai ilegale deosebit de periculoase, desfaurate prin metode agresive de catre asociaii de indivizi cu o structura organizatorica ierar$izata i un lider autoritar, avand la baza un cod de conduita obligatorie, ritualuri de admitere a membrilor i o lege a tacerii, in scopul instituirii controlului asupra unor sectoare ale economiei sau c$iar asupra unor niveluri de decizie ale societaii i obinerii de catiguri ilicite fabuloase. Cri)ina i!a!ea &r1ani*a!a. &pre deosebire de 6/afie6, realitatea criminalitaii organizate consta intr-o gama, practic infinita, de aspecte ale universului social, cele mai multe clandestine, diverse i complexe. &tudiind conceptul acestui gen de criminalitate trebuie sa luam in consideraie i unii factori sociali i politici care pot avea un rol semnificativ in formarea actualelor percepii asupra crimei organizate.

1.'.

Cri)ina i!a!ea &r1ani*a!a= in esena, poate fi definita ca fiind acel segment infracional la care se raporteaza activitaile ilegale, de natura sa
afecteze grav anumite sectoare ale vieii economice, sociale i politice, desfaurate prin diverse metode i mijloace, in mod constant, planificat i conspirat, de catre asociaii de indivizi, cu ierarhie interna bine determinata, cu structuri specializate i mecanisme de autoaparare, in scopul obinerii de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate.

Seciunea a I .a

$curta pri ire asupra structurilor i modalitailor curente de sa arire a infraciunilor in domeniul criminalitaii organi+ate

1. Ti"uri 0i (!ruc!uri $e &r1ani*aii cri)ina e

a un model unic de organizaie transnaionala, acestea variind ca forme, norme de conduita, experiena, specializare in activitatea infracionala, arie de operare, tactici i mecanisme de aparare, ceea ce face ca lupta de prevenire i combatere sa fie extrem de complexa, reclamand, obligatoriu, o cooperare interstatala.

?u exist

1.1. In c&nce"ia In!er"& = organizaiile criminale pot fi imparite in cinci grupe distincte. K Familiile mafiei. 0cestea au structuri ierar$ice, norme interne de disciplina, un cod de conduita i desfaoara o diversitate de activitai ilicite. K 2rganizaiile profesionale. /embrii acestora se specializeaza in una sau doua tipuri de activitai infracionale -traficul de maini furate, imprimerii clandestine de moneda falsa, laboratoare clandestine pentru fabricarea drogurilor, rapiri de persoane pentru rascumparare, jafuri organizate etc..2
F 2rganizaii criminale etnice. 0cestea sunt rezultatul expansiunilor geografice, a diferenelor dintre nivelurile de viaa, a severitaii excesive a condiiilor de imigrare -OTriadele6, organizaii criminale c$ineze2 6PaBuza6, grupari japoneze .a..2

1.'. In c&nce"ia n&r$.a)ericana= in funcie de activitaile infracionale pe care le desfaoara, putem distinge urmatoarele tipuri de organizaii criminale: K 3aEeting. =rupuri de indivizi care organizeaza diverse tipuri de activitai infracionale pentru profituri combinate. K 2peraiuni de vicii. =rupuri de indivizi care desfaoara o activitate continua prin furnizarea de bunuri i servicii ilegale. K ,ande. =rupuri de indivizi cu interese comune ori apartenena sociala, care se asociaza in vederea comiterii unor activitai ilicite, pentru a se impune intr-o comunitate K >eroriti. =rupuri de indivizi care se asociaza pentru a comite acte criminale spectaculare.

:aa de aceasta clasificare, raportat $i la realitaile europene, dar nu numai, se impun cateva sublinieri pe care le detaliem in cursul de baza.
aile infracionale ale crimei organizate, cele cu impact grav asupra societaii sunt urmatoarele: traficul de droguri, traficul de persoane, falsificarea de monede, traficul internaional cu autove$icule furate, traficul cu obiecte de patrimoniu, traficul cu arme, spalarea de bani, migraia ilegala, prostituia, corupia, terorismul.

'intre activit

'. M&$a i!ai $e (a#ar0ire a in%raciuni &r $in $&)eniu cri)ina i!aii &r1ani*a!e .!. Tra%icu $e $r&1uri. 8omania prezinta interes din ce in ce mai mare pentru reelele de traficare a drogurilor, in special a $aiului provenit din 0frica i a cocainei traficata din 0merica de &ud spre 1uropa 9ccidentala. Cara noastra este inclusa in aa numita 68uta balcanica6 de traficare a $eroinei dinspre Turcia spre pieele occidentale, prin # din totalul de 5 variante ale acestei rute menionat cursul de baza.
S"a area $e -ani. *entru derularea operaiunilor financiare frauduloase din sfera spalarii banilor, cel mai adesea sunt folosite firme private paravan, sau c$iar fictive, in spatele carora se desfaoara activitai infracionale. :a (u $e )&ne$a. 0tat falsificarea cat i traficarea mijloacelor de plata cunosc o recrudescena ingrijoratoare, motiv pentru care pe plan internaional serviciile specializate sunt in continua cautare a unor noi metode de prevenire i contracarare a acestui fenomen.

. .

'.,.

'.4.

Tra%icu in!ernai&na $e au!&!uri()e %ura!e.

aturi infracionale cu vameii, introduc in ara autoturisme furate pentru care obin c$itane vamale ce atesta plata taxelor legale pe repere mari, cum ar fi caroseriile i motoarele. Tra%icu cu ar)e. &e afla deseori in legatura cu terorismul, comer ilicit ce este, de mult ori, apanajul crimei organizate. 8eele internaionale, avand deseori acceptul unor state interesate in alimentarea focarelor de razboi, din diferite zone ale lumii.

Traficanii, prin leg

'.6.

57

C&ru"ia. Corupia reprezinta punctul de pornire al tuturor activitailor infracionale desfaurate de organizaiile criminale. 1a este un fenomen extrem de nociv, cvasi-generalizat in toate structurile sociale. 'ei exista in toate arile lumii, in statele care trec printr-o perioada de tranziie, nocivitatea corupiei se simte mai acut.

'.9.

'.G. Ter&ri()u . (F,-ul definete terorismul ca 6folosirea in afara legii a forei ori violenei pentru intimidarea ori constrangerea unui guvern, a populaiei civile, ori a unui segment din acesta, in indeplinirea unor obiective politice ori sociale6.
0ctivitaile infracionale in care teroritii sunt implicai includ: bombardamente, incendii, asasinate, rapiri, luare de ostatici, deturnare de avioane, spargeri de banci, furturi din arsenalul militar sau poliienesc.

Seciunea a III.a Cadrul metodologic general al in 1. E!a"e e 0i )&$a i!ai e $e aciune

estigaiei penale in domeniul criminalitaii organi+ate

1.1. :a*a &-inerii $e in%&r)aii. ,n aceasta faza, se desfaoara activitai de cunoatere i informare cu privire la activitaile reelelor criminale. ,n acest sens, sunt consultate bazele de date i informaii obinute de structurile specializate.
&tructurile informative ii au propriile planuri de culegere a informaiilor despre criminalitatea organizata.

A)anunte in cursul de baza. 1.'.

:a*a in#e(!i1aii &r.

0ctivitaile investigative constau, in esena, in verificarea informaiilor deinute i completarea lor prin activitai operative specifice poliiei judiciare sau serviciilor speciale, cum ar fi: K &upraveg$erea operativa a unei persoane suspecte. K K
4erificarea surselor de venit ale suspecilor. 4erificarea unor acte i inscrisuri. :a*a ur)aririi "ena e.

1.,.

'in perspectiva urmaririi penale vor fi desfaurate urmatoarele activitai consacrate in legea procesual penala: K Audierea de martori, cu obligativitatea asigurarii proteciei lor. K 3idicarea de obiecte i
raport de constatare te$nico-tiinific. inscrisuri. 0cest mijloc de probaiune ofera posibilitatea examinarii ulterioare a inscrisurilor i efectuarea unui

A !e ac!i#i!ai importante sunt detaliate in cursul de baza. '. Or1ani*area % a1ran!u ui

reprezinta unul dintre cele mai complete i eficiente mijloace de evideniere a elementelor de fapt, de constatare in timp util i in mod complet a faptelor ilicite i a autorilor acestora.

Flagrantul '.1.

Pre1a!irea aciuni &r $e rea i*are a % a1ran!u ui.

*lanificarea aciunii are urmatoarele repere obligatorii: &tabilirea locului, zonei i mediului unde se va desfaura aciunea, recunoaterea zonei i fixarea activitailor .a. - 1fectuarea unor investigaii complexe in vederea identificarii persoanelor implicate, a legaturilor lor infracionale, a modalitailor de operare i a mijloacelor folosite.
Coroborarea tuturor datelor i stabilirea modalitailor concrete de aciune.

'.'.

Pa!run$erea in *&na $e aciune.

*e intreaga durata a aciunii se va urmari indeplinirea simultana a trei cerine: K 0sigurarea securitaii personalului participant la aciune, precum i a cetaenilor care se afla in zona vizata. K %uarea masurilor de protejare a persoanelor care lucreaza sub acoperire, a celor infiltrate in cauza i a informatorilor. K
*rotejarea i asigurarea tuturor materialelor folosite pentru identificarea infractorilor. "r&"riu.*i(. de regula, ,n exista funcie trei de posibilitai fazele de Rea i*area % a1ran!u ui comiterii actului infracional, aciune a ec$ipei de intervenie pentru realizarea flagrantului:

'.,.

+ntervenia inainte de consumarea actului infracional, +ntervenia in timpul comiterii faptei, +ntervenia dupa consumarea actului infracional.

De*#& !area ace(!&r a("ec!e in cursul de baza. Seciunea a IV.a

5articularitai in in estigarea criminalistica a unor infraciuni circumscrise crimei organi+ate, cu incidena in domeniul financiar-bancar

5:

1. Princi"a e e a("ec!e ce (e ur)are(c cu &ca*ia in#e(!i1aiei "ena e 1.1. Ana i*e e %inanciare. Toate activitaile organizaiilor criminale au ca scop final manipularea profiturilor lor ilegale, intr-o maniera care sa le faca sa para ca provin dintr-o sursa legitima.
Te$nica de investigare cea mai des folosita, rapida de cele mai multe ori, sigura i comuna investigarii tuturor infraciunilor asimilate crimei organizate este analiza financiara. Su"ra#e15erea e ec!r&nica. 9 alta metoda uzitata in investigarea criminalitaii organizate, dei deseori criticata, este supravegherea electronica. 0vantajul acestei metode consta in inregistrarea unor segmente importante din activitatea criminala.

1.'.

A("ec!e a"r&%un$a!e L Tipuri i structuri de organizaii criminale -concepia ,?T18*9% i ?ord-american.. L /odalitai de savarire a infraciunilor din domeniul criminalitaii organizate. L1tapele i modalitaile de aciune in asemenea categorii de infraciuni. L*regatirea i realizarea flagrantului.
L 0specte care trebuie urmarite i clarificate in investigarea infraciunilor cu incidena in domeniul financiar-bancar.

CAPITOLUL VII UNELE ELEMENTE METODOLOGICE DE INVESTIGARE A IN:RACIUNILOR DE CORUPIE

Seciunea I Cadrul general al reglementarii penale europene i naionale 1. C&n(i$eraii "re i)inare (ara a exagera, putem afirma ca, departe de fi eradicat, fenomenul corupiei i-a facut apariia o data cu primele forme de organizare statala. ,n formularea moderna din literatura noastra de specialitate, corupia este definita prin acele cazuri in care funcionarii pretind, primesc diferite avantaje materiale ori le accepta tacit sau expres, direct sau indirect, ca urmare a exercita rii unei
influene. ,nsa, aceasta abatere de la moralitate, de folosire abuziva a unei funcii, a demnitaii, poziiei sociale, politice sau economice este menionata, i sancionata, din cele mai vec$i timpuri.

A("ec!e <uri$ice in cursul de baza. Seciunea a II.a Criterii generale de in 1. Ca$ru 1enera
a a fenomenului de corupie, atat la scara global-sociala cat i raportat la cazurile individuale, se au in vedere mai multe criterii, care pot da o imagine a dimensiunii fenomenului, in ansamblu, dar i soluii pentru depistarea, cercetarea i incadrarea juridica a fiecarui caz in parte.

estigare criminalistica a corupiei

,n cercetarea criminalistic

'. Pr&- e)e e "e care !re-uie (a e c ari%ice in#e(!i1aia "ena a

'.1. Se(i*area &r1anu ui An!ic&ru"ie= in e1a!ura cu (a#ar0irea in%raciuni &r $e c&ru"ie. <u$iciar= a Parc5e!u ui Nai&na

,nfraciunile de corupie, infraciunile asimilate infraciunilor de corupie, precum i infraciunile

in legatura directa cu infraciunile de corupie, fac parte din categoria infraciunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, acestea avand o metodologie proprie de investigare.

'.'.

Princi"a e e "r&- e)e care %ac &-iec!u "r&-aiunii.

9rganele de urmarire penala sesizate despre savarirea unei infraciuni de corupie trebuie sa lamureasca urmatoarele probleme: K &alitatea faptuitorului. ,n funcie de tipul de infraciune de corupie, subiectul activ al infraciunii poate fi: o persoana care exercita o funcie publica2 o persoana care participa la luarea deciziilor sau le poate influena, etc. K Activitatea ilicita, desfaurata de faptuitor, de ali participani, modul de operare, legaturi cu diverse instituii. K
*copul activitaii infracionale. 9rganele de urmarire penala trebuie sa clarifice daca faptuitorul a acionat cu intenie intr-un anumit scop..

5;

a(uri ("ecia e $e in#e(!i1are a in%raciuni &r $e c&ru"ie. 0tunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarirea unei infraciuni de corupie, in scopul strangerii de probe sau pentru identificarea faptuitorului, procurorii *arc$etului ?aional 0nticorupie pot sa dispuna.

'.,. M

K "unerea sub supraveghere a conturilor bancare i a conturilor asimilate acestora. K "unerea sub supraveghere operativa a suspecilor iAsau interceptarea comunicaiilor acestora, in timp real. 0lte activitai care se intreprind de catre organele de urmarire penala sunt urmatoarele: K Constatarea infraciunii flagrante. K 0scultarea faptuitorului. K
,dentificarea i ascultarea martorilor.

A !e ac!i#i!ai in cursul de baza. Seciunea a III.a Constatarea infraciunii flagrante 1. Pre1a!iri e in #e$erea c&n(!a!arii in%raciunii % a1ran!e 1.1. Or1ani*area % a1ran!u ui presupune, obligatoriu, efectuarea atenta a unor activitai de pregatire, raportate la fapte, in sine, dar i la modul de sesizare.
(recvent, sesizarile aparin persoanelor din mediul autorilor -mediul familial, profesional, alte medii frecventate din motive diverse. 'e exemplu:

'in mediul familial,

denunatorii sunt, de regula, rude apropiate, c$iar i soiaAsoul, nemulumii, invidioi, razbunatori, pentru ca nu profita de catig, sau invers, pentru ca sufera prin darea de mita. 'in mediul profesional, denunatorii sunt, in primul rand, colegii de serviciu, efii sau subordonaii, unii oneti, alii razbunatori, invidioi, dar i nemulumii ca nu s-au 6bucurat6 de catigul operat, in urma unei anumite complicitai la comiterea actului de corupie.

a in "re1a!irea % a1ran!u ui. (irete ca primul element luat in calcul pentru pregatirea surprinderii in flagrant, il reprezinta modul in care s-a facut sesizarea. 'e exemplu:

1.'. E e)en!e $e re%erin

Pr&- e)e e e(enia e ur)ari!e in rea i*area % a1ran!u ui. *otrivit unei experiene semnificative a organelor judiciare - parc$et i poliie problemele vizate de pregatire sunt: K ,dentitatea funcionarului, profilul personalitaii, calitatea oficiala a acestuia, atribuiunile sale de serviciu, locul de munca. K %ocul in care s-a consumat, sau urmeaza sa se consume fapta ilicita. K
'eterminarea modului de operare, a circumstanelor in care se va comite infraciunea.

!.#. A ca!uirea ec5i"ei $e "rin$ere in % a1ran!. 1c$ipa de prindere in flagrant va fi coordonata de catre procuror i va fi alcatuita din poliiti i criminaliti specialiti in domeniul inregistrarilor i interceptarii comunicaiilor. !.). Pre1a!irea $e ca"cane cri)ina i(!ice 0i %& &(irea a !&r )i< &ace !e5nice cri)ina i(!ice.
Ca"cane cri)ina i(!ice. ,n cazurile de flagrant, in infraciunile de luare sau dare de mita, se recurge frecvent la capcane cu substane fluorescente, scriindu-se cuvantul 6/,T06 cu un creion fluorescent, pe bancnotele sau pe alte valori ce urmeaza a fi inmanate drept mita. Totodata, in procesul-verbal de pregatire a aciunii, vor fi inregistrate i seriile acestor bancnote. inre1i(!rare (au (u"ra#e15ere. 9rganele judiciare pot utiliza mijloace te$nice de inregistrare video i audio. 0ceste inregistrari reprezinta procedee te$nice de inmagazinare, relevare, conservare i evideniere a probelor a caror fora probatorie este egala cu a celorlalte probe.

Mi< &ace !e5nice $e

'. Rea i*area "r&"riu.*i(a a aciunii $e c&n(!a!are a in%raciunii % a1ran!e 'esfaurarea propriu-zisa a aciunii de surprindere in flagrant va parcurge urmatoarele etape: '.1. Su"ra#e15erea &cu ui in care #a %i (ur"rin( %a"!ui!&ru . (iecare membru al ec$ipei va supraveg$ea zonele sau spaiile, persoanele care i-au fost incredinate. 1i
vor comunica in permanena cu conducatorul ec$ipei, informandu-l prompt asupra celor intamplate.

'.'. Rea i*area e%ec!i#a a % a1ran!u ui. 8egulile tactice criminalistice care trebuie urmate in aceste momente sunt urmatoarele: K +ntrarea cu rapiditate in spaiul infracional, K &onducatorul echipei, ceilali membri, trebuie sa-i decline identitatea. K +dentificarea funcionarului, subiect activ al infraciunii pe baza documentelor de identitate pe care le are asupra sa. K (fectuarea percheziiei corporale a autorului. 5@

K "ercheziia intregului spaiu in care a fost surprins faptuitorul.

A +ntiinarea autorului cu privire la dreptul de a fi asistat de un aparator.

A !e re1u i (e re1asesc in cursul de baza. Seciunea a IV.a Tactica efectuarii altor acte de urmarire penala 1. Par!icu ari!ai in a(cu !area in#inui!u ui 2incu "a!u ui3 'ate fiind particularitaile comiterii infraciunilor de corupie, ascultarea invinuitului sau inculpatului trebuie atent pregatita. 1.1. Pre1a!irea a(cu !arii in#inui!u uiHincu "a!u ui. *entru bunul mers anc$etei, se impune studierea cu atenie a tuturor materialelor, urmata de: -1laborarea planului de ascultare. -Citarea sau aducerea invinuitului sau inculpatului. - *regatirea mijloacelor de inregistrare a intregului interogatoriu. 1.'.
Pr&- e)a!ica a(cu !arii in %uncie $e na!ura %a"!e &r $e c&ru"ie. 8aportat la tipul de infraciune, audierea va viza, in esena, urmatoarele: 3n ca+ul luarii de mita. 0udierea faptuitorilor in cazul infraciunilor de luare de mita presupune clarificarea componentelor laturii obiective

1.2.1.
i subiective a acestora.

1.2.2.
de mita.

3n ca+ul darii de mita. 0udierea invinuitului sau inculpatului, in cazul darii de mita, trebuie sa clarifice aspecte similare infraciunii de luare

1.2.). 3n ca+ul traficului de influena. 0scultarea invinuitului sau inculpatului, in traficul de influena, trebuie sa vizeze, in principal, clarificarea urmatoarelor aspecte:
&copul interveniei traficantului, Cine este funcionarul pe langa care a promis sa intervina,

1.2.0. 3n ca+ul primirii de foloase necu enite. 0udierea invinuitului sau inculpatului, in cazul primirii de foloase necuvenite, este destinata clarificarii aspectelor tipice acestei fapte: K K
0tribuiile de serviciu ale primitorului, 'aca a existat vreo inelegere prealabila cu aceasta,

'. Au$ierea "arii #a!a)a!e (au a $enuna!&ru ui .!. Pre1a!irea au$ierii. ,n infraciunile de corupie, audierea acestor pari este, firete, obligatorie. 'e aceea, se va supune acelorai reguli tactice: cunoaterea persoanelor ce urmeaza a fi ascultate, intocmirea planului de ascultare i a celorlalte activitai preliminare, stabilirea locului unde se vor desfaura ascultarea, citarea i aducerea persoanelor, momentul in care va fi efectuat. . . A(cu !area "r&"riu.*i(a a "arii #a!a)a!e. 0udierea se va desfaura, in primul rand, dupa regulile tactice cunoscute, in funcie de etapele pe care le traverseaza ascultarea. ,. E%ec!uarea $e c&n%run!ari
,.1. R& u c&n%run!arii in c ari%icarea in%raciuni &r $e c&ru"ie. ,n linii mari, rolul acestui procedeu probator este de a clarifica contradiciile existente intre declaraiile a doua persoane in aceeai cauza, obinerea de noi informaii in acea cauza, confirmarea unor fapte, situaii, imprejurari deja cunoscute. a!irea 0i e%ec!uarea c&n%run!arii. ,n fiecare caz trebuie sa se evalueze oportunitatea confruntarii. 1ste important sa fie luata in calcul, dincolo de aspectele tactice generale, de impactul psi$o-social, posibilitatea exercitarii unor presiuni asupra parilor, martorilor, dar i alternativa unei incercari de compromitere sau de razbunare.

,.'. Pre1

4. E%ec!uarea $e "erc5e*iii 0i $e ri$icari $e in(cri(uri 0i $e &-iec!e ).!. R& u "erc5e*iiei 0i a ri$icarii $e in(cri(uri. ,n cazul infraciunii de corupie, perc$eziiile, ca i ridicarea de obiecte sau inscrisuri sunt, in majoritatea cazurilor, absolut necesare din motive lesne de ineles. ). . Pre1a!irea "erc5e*iiei. ,n funcie de particularitaile fiecarui caz de corupie, organul judiciar va trebui sa stabileasca exact scopul perc$eziiei, obiectele urmarite: ce inscrisuri, obiecte sau alte valori se urmaresc a fi gasite, posibilitatea ascunderii lor sau a distrugerii, metodele specifice de cautare etc.
A("ec!e $e a"r&%un$a!

L*robleme pe care sa le clarifice investigaia penala. L/asuri speciale de investigare a infraciunilor de corupie. L*regatirea in vederea constatarii infraciunii flagrante. L8ealizarea aciunii de constatare a infraciunii in flagrant. 7"

LTactica ascultarii invinuituluiAinculpatului in funcie de infraciunea, de natura faptelor de corupie.

L 1fectuarea altor acte de urmarire penala -ascultarea denunatorului, efectuarea de confruntari, perc$eziii..

CAPITOLUL VIII ELEMENTE METODOLOGICE DE INVESTIGARE A IN:RACIUNILOR DIN DOMENIUL CRIMINALITAII IN:ORMATICE

Seciunea I Codul general al reglementarii penale naionale i internaionale 1. C&n(i$eraii "re i)inare 1voluia te$nologiei informaiei, a sistemelor informatice, inceputa semnificativ in a doua jumatate a secolului trecut i aflata in pronunata accesiune, i-a pus amprenta asupra tuturor domeniilor vieii sociale, economice, civile sau militare etc. 0vantajele imense ale informaticii sunt absolut evidente, aceasta influenand decisiv progresul umanitaii. *e buna dreptate se afirma Qrevoluia informatica - in special aceea desfaurata pe +nternet - cea de-a treia -i probabil, ultima. revoluia industriala6
'ezvoltarea unei Qpanze de paianjen6- Gord Gide Geb -sau Geb., in contextul evoluiei informaticii este considerata drept un factor te$nologic decisiv pentru ceea ce denumim globalizare, alaturi de factori cum sunt globalizarea economica i globalizarea politica.

Seciunea a II.a Modalitai de sa

arire a infraciunilor cibernetice

1. M&$uri $e aciune in a!acuri e in%&r)a!ice ,nvestigarea unei infraciuni informatice se raporteaza, in mod obligatoriu, la modul de operare al celui care acceseaza neautorizat un sistem cibernetic. *entru inceput, trebuie evaluat modul in care se realizeaza controlul accesului unui utilizator la fiiere, directoare, porturi sau protocoale pentru a se determina gradul de securitate ale sistemului atacat.
sirea portului desc$is, acesta este penetrat pentru a se prelua controlul asupra punctului esenial -root. de unde se poate modifica orice configuraie a reelei, inclusiv accesul i elementele de securitate. 0tacul asupra unui sistem, a unei staii de lucru $maina se realizeaza in trei feluri: la distana, prin imitare sau pe Telnet.

'upa ga

'.1 A!acu a $i(!ana= presupune accesarea pe internet sau printr-o alta reea a unei maini asupra careia utilizatorul neautorizat nu deine nici un control.
+n asemenea tip de atac presupune mai muli pai:

- interogarea serverului pentru a se obine informaii despre maina respectiva, reea i utilizatori, elemente de restricionare2 - scanarea porturilor staiei, operaie susceptibila de a lasa urme electronice2 '.' A!acu "rin i)i!are 2("&& in13=
sistem. realizat prin folosirea sau copierea adresei unei maini pe care o folosete sa patrunda intr-un alt

'., A!acu -a*a! "e Te ne!. 0tacul consta in decriptarea parolelor care permite accesul de la distana la o staie de lucru. ,. C&n(i$eraii "ri#in$ une e ca!e1&rii $e in%raciuni ci-erne!ice #.! Ra("an$irea #iru0i &r. (enomenul de raspandire a viruilor constituie un real pericol, asupra caruia trebuie sa ne concentram atenia. #. Pira!eria (&%!Iare. 0cest gen de delict consta din utilizarea nepermisa i fara drept a unui program de computer. (enomenul de piraterie softRare este unul dintre cele mai rapide din lume, iar in ara noastra a ajuns la cote ingrijoratoare. #.# :ur!uri "rin Mai -&/. Comerul cu programe furate prin casue potale reprezinta una din cele mai vec$i infraciuni informatice. #.) A!acuri a(u"ra ATM= $e-i!.car$= PC "a((I&r$(= c&$uri &r PIN. 0cest gen de atacuri sunt utilizate pentru activitatea 0T/-urilor, a numerelor de cont de credit i debit-card-urilor, a codurilor de acces la distana i a microprocesoarelor telefoanelor mobile raspunzatoare de facturare.
:ur!uri $e car$uri. Cunoscuta i sub numele de carding, are drept scop catigul de bani sau obiecte prin spargerea unor site-uri ce conin in bazele de date numere de cari de credit.

#.5

De!a ii $e("re ace(!e )&$uri $e &"erare in cursul de baza. 4. Scur!e c&n(i$eraii "ri#in$ au!&ru in%raciuni &r in%&r)a!ice

7!

/ajoritatea celor care vorbesc despre infraciunile informatice considera ca acestea sunt comise de hacEeri. T$e on-line HacBer %exicon definete de maniera minuioasa acest termen. Conform autorilor studiului menionat, $acBerul este definit sub mai multe forme, dupa cum urmeaza: K persoana careia ii place sa exploreze detaliile sistemelor de programare i modalitaile in care pot fi expandate capacitaile lor2 K persoana care programeaza cu entuziasm2 K
persoana capabila de a fi apreciata -$acB value.2

Seciunea a III.a 3n

estigarea criminalistica propriu-+isa a infraciunilor informatice

1. Princi"a e e "r&- e)e $e c ari%ica! in in#e(!i1area in%raciuni &r in%&r)a!ice

1.1. I$en!i%icarea &-iec!e &r ce au %&(! %& &(i!e (au au %&(! $e(!ina!e (a (er#ea(ca a (a#ar0irea in%raciunii. (acand parte din categoria Qcorpurilor delicte6, aceste mijloace materiale de proba reprezinta mijloace de savarire a infraciunii, fie ca au fost folosite in acest scop, fie ca urmau sa fie utilizate de infractor pentru comiterea faptei. I$en!i%icarea in%&r)aii &r &-inu!e ca re*u !a! a in%raciunii. 'eoarece indivizii obin copii de softRare, violand legea copyrig$t-ului, acestea vor putea fi in mod normal sec$estrate, la fel ca ori care alta documentaie care este obinuta in mod ilegal.

1.'.

1.,.

I$en!i%icarea 5ar$Iare.u ui ca %ruc!Hre*u !a! a $e ic!u ui. *rocedurile legale autorizeaza emiterea de mandate pentru sec$estrarea datelor, produs al infraciunilor de acest gen i a altor lucruri asemanatoare. I$en!i%icarea au!&ru ui 0i a circu)(!ane &r care au %a#&ri*a! (a#ar0irea %a"!ei. Cu privire la faptuitor, se va stabili modalitatea prin care acesta a avut acces la informaiile securizate, pornind i de la posibilitatea utilizarii nepermise a unui calculator.

1.4.

'. Mi< &ace )a!eria e $e "r&-a

'.1 Ur)a e ec!r&nica. ,mpunandu-se ca o veritabila amprenta, acest gen de urma este una din cele mai importante inte ale investigaiei criminalistice a infraciunilor informatice. n momentul conectarii la ,nternet, fiecare utilizator primete o identitate unica, un ,* ce poate fi stabil -in cazul conectarii directe. sau dinamic -in cazul conectarii prin modem..

!7
,nstrumentul infraciunii poate include atat elemente tangibile, cat i virtuale. 0stfel, in anumite cazuri, documentele care conin informaii i instrumentele financiare folosite in comiterea faptei, pot fi sec$estrate ca instrumente ale crimei. a. +n obiect fizic de acest tip este considerat proba in identificarea unei persoane care a comis o infraciune, fara ca aceasta sa fie admisa in mod necesar la proces. ,nstanele vor efectua o sec$estrare a aparaturii, in funcie de convingerea intima a anc$etatorului, in circumstanele date, fara ca acestuia sa i se impute, ulterior, irelevana probei.

'.' In%&r)aia ca in(!ru)en! a in%raciunii. '.,. Har$Iare.u ca "r&-

,. E%ec!uarea un&r ac!e $e ur)arire "ena a

,.1. Perc5e*iia ca cu a!&are &r. 'aca un computer reprezinta fruct al crimei -in terminologia nord americana., instrument al infraciunii sau proba, mandatul de perc$eziie trebuie sa vizeze computerul in sine i in subsidiar informaiile pe care le deine.

A !e re%eriri in cursul de baza.

'upa cum se cunoate, potrivit art.)75 -!. C.pr.pen., este flagranta infraciunea descoperita in momentul comiterii sau imediat dupa savarire. 8eprezentand o procedura speciala, constatarea infraciunii flagrante capata caracter procesual penal, iar procesulverbal in care se consemneaza aceasta devine, ca orice inscris ce are legatura cu fapta, mijloc de proba. ,nfraciunea flagranta reprezinta i in cazul delictelor informatice o a doua excepie de la efectuarea perc$eziiei cu autorizarea magistratului.

,.'. C&n(!a!area in%raciunii % a1ran!e.

4. Par!icu ari!ai "ri#in$ cerce!area a %aa &cu ui a in%raciuni &r in%&r)a!ice 4.1. A("ec!e 1enera e. Cercetarea la faa locului, in cazul infraciunilor informatice prezinta, din punct de vedere te$nic, multe similitudini cu perc$eziia, ca i cu ridicarea de obiecte sau cu constatarea infraciunii flagrante. 0stfel, cercetarea vizeaza concret calculatorul, monitorul, tastatura, dispozitivele externe de memorie, disc$ete, discuri, modem, imprimanta, manuale de calculator etc. ,nvestigaia se mai concentreaza, totodata, asupra unor insemnari, agende cu nume i adrese de e-mail ale intelor vatamateAafectate, parole, adrese de Geb, diverse bilete scrise de mana, orice alta insemnare in legatura cu fapta.
Di in aceste cazuri putem vorbi de o cercetare in faza statica i o cercetare in faza dinamica, urmata de ridicarea mijloacelor materiale de proba sus-menionate.

Par!icu ari!aile acestor investigaii in cursul de referina. A("ec!e $e a"r&%un$a! L/odalitai de savarire a infraciunilor informatice 7

LTipologia autorului infraciunilor informatice L*rincipalele probleme de clarificat L/ijloace materiale de plata -urma electronica, $ardRare-ul etc.. L1fectuarea unor acte de urmarire penala
L *articularitai in efectuarea perc$eziiei calculatoarelor i a cercetarii la faa locului.

7#