Tehnici de pescuit - rosioara la bucatica de paine

Autor : Corneliu Leu.Publicat la 2001-12-12.

Ati avut probabil zile in care sa vedeti pestii umbland pe la suprafata apei in canale de campie cu scurgere lina, sau lacuri, ambele pline de vegetatie, dar sa nu muste deloc, orice ati fi folosit ca momeala : rame, viermusi, mamaliga ... De tot atatea ori ati identificat la pestii cei mofturosi si aripioarele rosii, atat de caracteristice rosioarelor. Acelasi lucru mi s-a intamplat si mie, recent. Am incercat toate momelile disponibile, toate liniile din dotare, inclusiv cele mai fine, pentru oblete, de 0.08 cu carlig de 20, pluta cat ung ia. !imic " #rice lansare in apropierea cardului de rosioare, caci rosioare erau, se solda doar cu plecarea cardului din acel loc. De la un timp ma resemnasem, zicandu-mi, cum facem adeseori noi pescarii, $Azi nu vrea sa muste$. Dar n-a fost asa. %ot urmarind cu privirea cardul, am vazut ca din cand in cand, cate o rosioara se ridica la suprafata si culegea vreo insecta, vreo gaza. &i-a venit atunci in minte pescuitul pastravului, cu mustele sala artificiale, purtate pe suprafata apei. &i-am mai amintit si de pescuitul la pipait la cleni, cu cosasi, si ideea a fost gata. Am luat painea pe care o aveam la mine si am taiat o bucatica cat de cat cubica, cu latura cam de '-8 mm. Am infipt bucatica de paine intr-un carlig de 12, legat cu 0.10, fara plumb sau pluta. Prima lansare a fost nereusita, painea neavand o greutate suficienta pentru lansare. (a a doua insa, painea s-a imbibat cu apa, si a fost suficient de grea pentru o lansare usoara peste cap, si c iar pentru o lansare pe sub mana. )e a urmat este demn de o $poveste pescareasca$, dintre cele prin care ne cunosc cei din afara breslei. *osioare de 200 - +00 de grame se repezeau la bucatica de paine imediat ce aceasta ateriza in apropierea lor. )u multe rateuri la inceput, cu timpul am tras unele concluzii, cel putin pentru rosioarele acelea, care mi-au umplut ,uvelnicul. Atunci cand inlocuiam painea cazuta -fara muscatura, painea cade cam dupa . aruncari/, mai intai inmuiam bucatica de paine in apa, pentru a capata greutate, si abia dupa aceea lansam. )u cat bucatica de paine era mai mare, fara insa ca latura cubuletului sa depaseasca 10 mm, cu atat erau mai mari rosioarele atrase. 0ucatica lansata in mi,locul unui card era cu mult mai repede ing itita decat atunci cand o lansam la marginea acestuia, datorita spiritului de concurenta. (ansarea bucaticii de paine e bine sa se faca cu zgomot, pentru a atrage astfel atentia rosioarelor, care cred probabil ca a cazut in apa o insecta. &odul de infigere al carligului in paine nu este deloc standard. 1neori rosioarele fugeau imediat daca vedeau varful, ti,a sau nodul carligului, acesta trebuind sa fie in intregime ascuns in paine. Alta data, o astfel de infigere aducea numai rateuri, pestele plecand cu painea $pe varful buzelor$. %rebuia sa intep si nu faceam decat sa-i scot carligul din gura si sa-i las painea. Asa ca trebuia sa pun un carlig mai mare -nr 10, 8/, cu varful iesit afara.

(ocurile cele mai incarcate de vegetatie, in care nici nu credeam ca poate sta un peste, cu oc iuri de apa de numai 10-1. cm diametru, mi-au adus cele mai mari rosioare. )ea mai potrivita undita a fost cea de 2 metri, cea de . avand firul mai greu de manevrat pentru o grautate atat de mica. Am fost in acel loc mai multe sfarsituri de saptamana, pana spre toamna. De fiecare data am prins, prin metoda aceasta, cu mult mai mult la monturi clasice. Asta pana cand apa a inceput sa poarte la suprafata frunze vestede, si rosioarele nu mai erau atente la ce se intampla la suprafata apei.

Tehnici de pescuit - rubesiana

Autor : Corneliu Leu.Publicat la 2001-12-11. '8. vizite.

# undita rubesiana este o undita de dimensiuni mari -3-12 metri/, cu o constructie diferita de cea a unei undite telescopice. (a o undita obisnuita tronsoanele sunt telescopice, intrand unul in altul, prin interior. # verga rubesiana este alcatuita din doua segmente: varful -primele +-. segmente/, costruit e4act ca o varga normala, din segmente telescopice, si restul unditei, alcatuit din tronsoane care intra unul in altul prin mufare pe e4terior -primul tronson, cel mai gros, intra in urmatorul, s.a.m.d./. 5n interiorul varfului se monteaza un elastic cu diametrul -deci si elasticitatea/ adaptat pestilor vizati. 6irul de pescuit se va atasa in varful unditei de acest elastic. &otivele aparitiei acestui tip de vergi sunt urmatoarele: 1.)u cat dimensiunea unei vergi este mai mare, la aducerea unui peste la mal, efortul din tronsoanele din varf este mai pronuntat, riscand ruperea. 7e poate remedia partial aceasta problema prin folosirea unui minciog cu coada lunga, capabil sa ia pestele de la o distanta mai mare fata de mal. 2.# varga cu o lungime de 10 m presupune 10 m de fir, care in conditii de vant este dificil de manevrat, mai ales daca este de diametru mic. De asemenea, precizia unei astfel de vergi este indoielnica.

Cum se lanseaza cu rubesiana?

7e ia prima sectiune -varful/ si i se ataseaza linia -de 2-.m/. 7e lanseaza ca o undita obisnuita. Apoi se ia celalalt segment, de,a montat in prealabil si se monteaza unul in altul, impingandu-sa apoi spre apa intreaga varga. 7e obtine astfel o varga de 12 m cu 2 m de fir precis lansat c iar si pe vant, care nu face burta si permite o intepare prompta. )and pestele musca, inteparea se face usor datorita lungimii reduse a liniei. (a recuperare se repeta in sens invers operatiile de la lansare, si anume se trage de undita inspre mal, avand gri,a sa pastram firul intins -la aceasta ne a,uta si elasticul din interior/, pana cand putem demonta cele doua parti ale unditei. De aici incolo se procedeaza ca la o undita normala. *ubesiana este e4trem de eficienta in rauri sau acolo unde momeala trebuie pusa in acelasi loc -cele mai multe cazuri/. Avand o varga lunga si o linie scurta, putem plasa momeala e4act in locul nadit, mentinand-o astfel mai mult timp in ,urul pestilor si avand astfel rezultate superioare.