Sunteți pe pagina 1din 1

Pe o veche carte bisericeasc, mna tremurnd a unui preot basarabean a scris, spre a rmne pentru generaiile viitoare: ,,n

1812, ca s se tie, a pus muscalu piatr de hotar la Prut i a rupt biata noastr

Moldov n dou. Acest trist eveniment s-a petrecut n urma rzboiului ruso-turc din 1806-1812,
ncheiat cu Tratatul de Pace de la Bucureti, din 16/28 mai 1812. nc n timpul rzboiului, arul Alexandru I al Rusiei, primise de la Napoleon I , mpratul Franei, un fel de ,,cec n alb, prin care avea calea liber ca n caz de victorie s ocupe principatele dunrene, Valahia i Muntenia. Evenimentele petrecute n cursul rzboiului i la sfritul lui nu au fost favorabile, nct Rusia s-i realizeze acest deziderat. n cele din urm, fr a intra n amnunte, ea s-a mulumit i cu partea rsritean a Moldovei, cu teritoriul dintre Prut i Nistru, teritoriu ce se va numi, ncepnd din 1813, Basarabia. Pentru o anumita perioada de timp vechile drepturi si privilegii ale popula iei btinae au fost conservate nsa cu un scop de momeala pentru popula ie , urmrind sa creeze o imagine atractiva a modelului rusesc de buna guvernare si sa cultive o ncredere popoarelor balcanice in mrinimia si generozitatea tarului rus, fcndu-le sa aspire la o ulterioara incorporare in Imperiul Rus. Primul guvernator civil al Basarabiei conform regulamentului provizoriu de administrare a Basarabiei ii revenea lui Scarlat Sturdza, primul si ultimul guvernator btina, iar rolul de guvernator militar ii revenea generalului rus Harding. In aspect politic intern cit si extern in urma adoptrii noului Aezmnt din 1818 a nsemnat un pas napoi pentru independenta Basarabiei si un pas nainte pentru transformarea ei in colonia Imperiului arist. Pe plan extern Basarabia era izolata de orice legtura cu alte tari in special de Principate care influenau negativ asupra colonizrii acestui teritoriu. Pe plan economic teritoriul se afla in impas deoarece Imperiul Rus vedea acest teritoriu doar ca o staie de pompare a legumelor , cerealelor si materiei brute. Imperiu arist nu a ntreprins nimic pentru industrializarea acestui teritoriu, a construit doar o cale ferata dar si ea era in scop de export de cereale si alte materii brute in Rusia care le cumpra la preturi mizere. In aspect social arismul ducea o politica de rusificare si de diminuare a elementului autohton prin procesul de colonizare a acestui teritoriu cu alte etnii ca : bulgarii, gguzi, germani si rui. Cel mai mare aflux de coloniti veneau din guberniile ruseti in mod organizat colonitii primeau loturi de pmnt si o scutire de impozite si cel prin modul tiinific adic imigrau nelegal. Prin acest proces intens de colonizare colonitii strini primeau scutiri de impozite si loturi mari de pmnt, iar populaia btinaa impozite mai mari si nu primeau nici o scutire de la stat. nsa au fost si consecine ce au avut aspecte pozitive , colonitii germani care au aduc cu ei uneltele si noi metode de agricultura. In aspect spiritual in urma adoptrii noului Aezmnt , limba oficiala in inut devine limba rusa , iar cea romna urmnd sa fie utilizata doar in caz de urgena, nsa politica de dezna ionalizare nu a dat roadele ateptate deoarece majoritatea populaiei triau la sate, iar satul era si este un pstrtor de obiceiuri si tradiii. Politica colonial a arismului in Basarabia a dat roade pe plan politic si economic dar aceasta a fost de ajuns ca Basarabia sa devina dependenta si o colonie al Imperiului Rus. In 1813 prin porunca tarului din 7 decembrie , provincia a fost transformata in gubernie oficial, nsa neoficial in 1812. Eu cred c perioada din 1812 a fost un regres in toate aspectele economice, sociale ,politice si spirituale. In urma rpirii Basarabiei de la Moldova a fost divizata o tara, au fost divizate familii si proprieti, destrmata piaa economica unica si integritatea acestui teritoriu cu tot restul spaiului romnesc, a fost divizata o naiune.

S-ar putea să vă placă și