Sunteți pe pagina 1din 0

Un semn n form de dou puncte suprapuse (:) ce se pune sub o consoan i

indic lipsa vocalei.


Este de dou feluri:
a). Simplu: i el de 2 feluri, vocal i mut.
- va vocal: se pronun ca un e foarte scurt dac se gsete la nceputul unei
silabe (indiferent dac aceasta se afl la nceputul sau n interiorul
cuvntului)
,
e
m, |, -m
e
rm
- este vocal n interiorul cuvntului i cnd urmeaz dup o
vocal lung
- va mut: cnd nchide (ncheie) o silab din interiorul
cuvntului
| , yi-mr, | , af-qd
- n mijlocul cuvntului, dup o vocal scurt este mut
Digitally signed by Iatan
Cristinel
DN: cn=Iatan Cristinel, o, ou,
email=cristinel.iatan@gmail.
com, c=RO
Date: 2011.11.19 18:09:38
+02'00'
Regul: cnd doi va apar unul dup altul ntr-un
cuvnt, primul este mut (nchide o silab), iar al
doilea este vocal (deschide o silab)!
| , yi-m
e
r
Regul: va sub o consoan dublat de daghe forte
este vocal
, qit-t
e
l

b). Compus: chatef patach ( ), chatef qame ( ),
chatef segol ( ), ce se aeaz sub consoanele
guturale ( , , , )

n cuvinte compuse (prepoziie + substantiv), va se
transform n vocala i scurt (hireq qaton)
+
naintea unui va compus, semivocala va se transform
n vocala corespunztoare scurt din va-ul compus
+

Exerciii:





Maqqef este o liniu care unete mai multe cuvinte,
compoziia creat fiind privit din punct de vedere
gramatical ca un singur tot.
(Fac. 12:20)
Fiecare cuvnt are propriul su accent, ns odat ce
sunt unite prin maqqef (devenind unul singur),
fiecare i pierde accentul, ns ultimul din ir
primete accentul cuvntului nou format.

desemneaz att vocala A (lung) ct i O (scurt).
Exemple cnd A se citete O:
A. Cnd apare ntr-o silab nchis, neaccentuat
vocala trebuie s fie scurt (regula accenturii
silabelor), deci A este O.
Exemple: , wa-yy-qom (Milel); , l-vv
, chokh-m (Milra)

nelepciune (subst.) Ea a fost neleapt (verb)
B. n exemplul , A se citete O!
| (hon-nn)
| (lm-m)
C. (kol ), (w
e
et
kol er l)
Exerciii:




Consoana aflat la sfritul cuvntului este mut!
chokhm (chokhmah)
Totui, cnd are un punct n mijloc (numai n he de
la sfritul cuvntului!) numit mappiq, el este
pronunat ca un h ascuit.

Cal (s.m.) Iap (s.f.) Calul ei (s.m.
+ pron. posesiv
fem. sg.)