Sunteți pe pagina 1din 141
Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constru: Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/179 - redactie 102, 108 - difuzare eeeggde BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vor7 1, PRESCRIPTII TEHNICE -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatilor de stingere a incendilor cu substante speciale’, indicativ NP 052/2001, aprobat de MLPTL cu ordinul nr, 1619/02.11,2001 sen ‘Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a cladirilor social ~ culturale si a instalatilor aferente acestora’, indicativ : MP 012/2001, aprobata de MLPTL cu ordinul nr. 1605/02.11.2001 191 -Ordinul MLPTL nr. 1022 din 23 iulie 2002 pentru’ modificarea art. 5 din Anexa Il la ordinul MLPAT nr. 77/N/1996 — Indrumator pentru atestarea tehnico-profesionalé a specialistlor cu activitate in construct" 278 Toate dreplurie asupra Acosta edi sunt rezewvate INCERC Bucuregi, Nu este '8au partial @ materialelor din Buetinl Constructor \CERC Bucur, MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $! LOCUINTE! ORDINUL NR. 1619 din 02.11.2001 pentru aprobarea reglementari Normatiy pentru proiectarea gi executarea instalatiilor de stingere a incendillor cu substante speci Avand in vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generali nr. 3/08.10.2001 si avizul Consiliului Tehnico-Stintiic fr. 64/19.04.2001, In conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi, n temeiul prevederilor art. 2 pct, 45 gi ale art. 4 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor gi Locuintei, Ministrul Lucrdiilor Publice, Transporturilor gi Locuinfei emite urmatorul ORDIN Art. 1 — Se aproba reglementarea tehnica " Normativ pentru proiectarea si executarea instalafilor de stingere a incendilor cu substante speciale ", indicativ NP-052-01, elaboraté de UTCB- Facultatea de Instalatii si prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2 — Reglementarea tehnicd prevazuta la art. 1 se publica in Buletinui Constructillor prin grija Directiei Generale Tehnice in Construct gi in brogura tiparité de SSI Import Export SRL. ‘Art. 3 — Prezentul ordin intr in vigoare la data publica Buletinul Constructilor. Art. 4 - Directia Generalé Tehnicd in Constructii va aduce la Indeplin. » prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA, MINISTERUL DE INTERNE CORPUL POMPIERILOR MILITARI INSPECTORATUL GENERAL AVIZ Nr. 7 din 13.06.2001 La cererea UNIVERSITATI TEHNICE DE CONSTRUCTI BUCURESTI - FACULTATEA DE INSTALATI, inregistraté ou numarul 50/2001, potrivit atributilor ce ti revin conform prevederilor art. 17, alin. (1), lit. d, din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierior Militari gi ale art. 16 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea _Impotriva incendilor, aprobata gi modificata cu Legea nr. 212/1997, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 1714/2000, aprobata cu Legea nr. 126/2001, Inspectoratul General al Corpului Pompier Miltari avizeaza lucrarea NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANTE SPECIALE” Avizul se emite in baza: redactarii finale elaborate de catre Universitatea Tehnica de Bucuresti - Facultatea de Instalatii ~ Catedra iraulice, termice gi de protectia atmosferei, cu modificarile solicitate de catre 1.6.C.P.M., © avizului CTS. al M.L.P.T.L. nr. 64 din 19.04.2001; © procesului - verbal nr. 30336 din 13.06.2001, comisiet de avizare a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari COMANDANTUL CORPULU! POMPIERILOR MILITARI General de brigada, Vladimir SECARA LOCTITOR AL SEFULUI DE STAT MAJOR SI SEF AL INSPECTIEI DE PREVENIRE A INCENDIILOR Colonel ing. $tefan FIRESCU \MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR §! LOCUINTE! NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANTE SPECIALE INDICATIV NP 052/2001 Elaborat de: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCT BUCURESTI - FACULTATEA DE INSTALATII - CATEDRA DE INSTALATII HIDRAULICE, TERMICE $1 DE PROTECTIA ATMOSFERE! RESPONSABIL TEMA: Prof. univ. dr. ing. STEFAN VINTILA ELABORATORI: Prof. univ. dr. ing. STEFAN VINTILA Prof asoc. dr. arh. IOAN VOICULESCU Prof. univ. dr. ing. TRAIAN CRUCERU Ec. SILVIAN IONESCU ‘Ash. MIHAI HORIA NICOLESCU Avizat de + MLPTL - DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCT! DIRECTOR GENERAL: ing. ION STANESCU RESPONSABIL TEMA: ing. LIGIAFORSEA COORDONATOR: Prof onorific dr. ing. LIVIU DUMITRESCU Pregedintele Comitetului Tehnic CT4- MUPTL + INSPECTORATUL GENERAL AL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI Executarea instalafilor de inertizare side stingere a 74 incendior CUPRINS ‘Masuri de tehnica securitai si protectia munci 15 Instructiuni de Introfinore si exploatare a instalafilor 76 CAPITOLUL 1 ” PREVEDERI GENERALE CAPITOLUL 4 76 Obiect, domeniu de aplicare " INSTALATII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR, DE TIP FM Cerinte de caiitate 13, 200™ Condit tehnice generale de realizare a instalafilor 15, Sisteme de stingere a incendillor 76 fixe de stingere Riscuri 7 Executarea instalatilr fixe de stingere a incendillor 18. ‘Componentele instalatilor fixe de stingere 79 ‘Masuri de tehnica securtai si protectia muni 2 Comanda si punerea in functiune a instalatilor 80 Instructiuni de intretinere a instalatilor fixe de 2 Instalati de detectare, semnalizare si comands 80 stingere Dimensionarea instalatior fixe de stingere 81 Executarea instalatilor fixe de stingere 83 CAPITOLUL 2 24 ‘Masuri de tehnica secuntai si protectia muncit 85 INSTALATII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU DIOXID Instructiuni de introtinere a instalatilor 86 DE CARBON Sisteme de stingere a incendivlui 2 CAPITOLUL 5 87 Riscurl 25 INSTALATI FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU GAZE Componentele instalatilor fixe de stingere 26 DE TIP INERGEN Dimensionarea instalatilor 40 Sisteme de stingere a incendillor 87 Amplasarea in construct a componentelor 57 Riscurl 88 Instalatior fixe de stingere Componentele instalatilor fixe de stingere 88 Executarea instalatilor fixe de stingere a incendiilor. 60 ‘Comanda si punerea in functiune a instalatilor 89 cu dioxid de carbon Dimensionarea instalatilor fixe de stingere 89 Mauri de tehnica securitai si protectia muncii 62 Executarea instalatilor fixe de stingere 80 Instructiuni de introfinere a instalafiior 64 Masuri de tehnica securtati si protectia muncil 1 Instructiuni de introfinere a instalatilor 92 CAPITOLUL 3 65 INSTALATI FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU AZOT CAPITOLUL 6 93 ‘Sisteme de inertizare si stingere a incendilor cu azot_ 65 INSTALATII DE STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANTE Riscuri 66 TIP NAF Componentele instalatilor fixe de stingere cu azot_ 67. Sisteme de stingere a incendillor 93 Dimensionarea instalatilor de stingere cu azot er Riscuri 93 Amplasarea instalajlor do inertzare side stingere a 74 Componente, comanda si punerea in functiune a 94 instatati Dimensionarea instalafilor Executarea instalafilor de stingere Masuri de tehnica securtafil si protectia muncit Instructiuni de intretinere a instalatilor CAPITOLUL 7 INSTALATII DE STINGERE A INCENDIILOR CU AEROSOL! ‘Sisteme de stingere a incendilor Riscuri Componentele generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendillor Dimensionarea generatoarelor de aerosoli Executarea instalatilor de stingere a incendillor cu generatoare de aerosoli ‘Masuri de tehnica securtétil si protectia muncit Instructiuni de intretinere a instalafi CAPITOLUL 8 INSTALATIIDE STINGERE A INCENDIILOR CU SPUMA ‘Componentole instalatilor de stingere cu spurma Riscuri Dimensionarea instalailor do stingere cu spurma Executarea instalatilor de stingere a incendilor cu spumé Mésuri de tehnica securitaisi protects munci Instruciuni de intretinere a instalatiei CAPITOLUL 9 INSTALATII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU PULBERI Sisteme de stingere a incendillor cu pulberi Riscuri ‘Componentele instalatillor fixe de stingere Comanda si punerea in funcfiune a instalati stingere r fixe de 95 96 98 99 101 101 102 104 107 108 109 109 110 111 412 115 115 116 116 "7 17 117 Dimensionarea instalatilor fixe de stingere a incendilor cu pulberi Amplasarea instalatilor fixe de stingere Executarea instalatilr fixe de stingere a incendillor cu pulberi Masuri de tehnica securitatii si protectia muncii Instrucfiuni de intrefinere a instalatilor CAPITOLUL 10, INSTALATII DE STINGERE A INCENDIILOR CU ABUR Componentele instalatilor fixe de stingere a incendior cu abur Dimensionarea instalafilor de stingere a incendilor cu abur Executarea instalatilor fixe de stingere cu abur Masuri de tehnica securitai si protectia muncit Instructiuni de intretinere a instalatilor ANEXA 1 - Terminologie ANEXA 2 - Proprietaile dioxidului de carbon Mecanismul stinger recomandate ‘ANEXA 3 - Proprietaile azotului Mecanismul stingeri incendillor. Domenii recomandate ANEXA 4 - Proprietiile substantoi de stingere tip FM 200" ‘Mecanismul stingeri incendiilor. Domenit recomandate ANEXA 5 - Proprietatile substantei de stingere tip INERGEN Mecanismul stinger incendilor. Domenii recomandate ANEXA 6 - Proprietaile substantelor de stingere tip NAF ANEXA 7 - Proprietaile generatoarelor de aerosoli tip FirePro pentru stingerea incendillor 18 123, 123 126 126 127 127 128 133 135 136 137 141 146 148 148 150 151 184 186 158 160 10 ‘Mecanismul stinger incendiilor. Domenii recomandate ANEXA 8 - Proprietaile spumanjilor concentrafi $i ale spumei folosite la stingerea incendifor Mecanismul stingerii incendillor. Domenit recomandate ANEXA 9 - Proprie incendi pulberilor stingatoare de ‘Mecanismul stinger incendilor. Domenit recomandate ANEX Peni Substanje namndieale in tab, iy cazul in care se cunoaste nl ‘concentratia de oxigen ,O;" in procente, concentratia de dioxid de Echipament electric fara ule), olatia 7,33 carbon a care arderea inceteaza se poate calcula cu relat conductoarelor electrice {CO =100«(21-0, Masini electrice mici, canale gi tunelur 760 de cabluri (volumul incdperii pana la 5 60,000 m’) 2.75. Pentru substantele la care este necesara 0 concentratie de $0,000 = CO; in aer de peste 34%, debi ae eee Depozite de blanufi, colecloare de praf 267 43 2.78. Pentru stingerea incendillor la generatoare electrice consumul de CO, (kg), in functie de incinta si timpul necesar mentinerii unei concentrafii minime de stingere, este dat In tabelul 2.9. Tabel 2.9 Consumul de CO, (kg) pentru stingerea incendillor la generatoare electrice (pentru concentratii volumice minime de 30% CO; in aer) —————E ee Volumul incintel protejate (m"), corespunzator Consumut | timpului de mentinere a concentratiei de dioxid de de CO, carbon pentru stingere tka] {min} 5] [1s [20 [30 [40 [50 [60 [x40 [28s 227 [i7o [142 [175 [85 [57 8 [51.0 [42.5 [34.0 [203 212 [17.0 [142 [17.3 Ot [63.0 [65.2 [45,3 [368 [283 [24.7 [184 [142 Tia [93.4 [69.3 [66.6 [46,7 [368 [20.7 [22.7 [47.0 736 1130.3]87.8 [660 [566 [467 [366 [283 [19.8 759 [172.7 [116.1 [84.9 [70.8 [56.6 [46,7 [340 125.5 181 [216,0|153.0|107.6|89,2 [70.8 [56.6 [45.3 [340 Dia [262.0 [192,5|138,7[113,3|87.8 [73.6 [59.5 [45.3 227 [316.8 [229.4 |172,7 [141,6|110.4 [93.4 [79.3 [62.3 249 [348.3 [269.0 | 209.5 |172,7 [138.7 [179.0 [102.0 [87.8 212 1393.6 |308,7 {243.5 |204,0|170,0| 147.2 [127.4 [110.4 295 [496.1 [348.3 [279.0 |295,0 | 199.6 [175.6 [155.7 |136.0 Debite si consumuri specifice de dioxid de carbon pentru stingerea locala 2.79, La instalatile care utlizeaza sistemul stingerii locale se iau In calcul urmatoarele valor + minimum 8 kg CO; pentru fiecare m? de suprafata de combust + 6 kg CO, la fiecare m* de suprafaté a instalatilor sau a utiajetor. Lungimea jetului de dioxid de carbon are valorie din tabelul 2.10. hid 44 Tabel 2.10 Lungimea jetului de dioxid de carbon in functie de diametrul duzei (la presiune joasa) Diametrut det «| 4] 5 | 6 | 7] 8 | 9 | 40] 19/12) 14 (ron) Lungimea jetului | 1,20) 1.40) 1,60] 1,80] 2,00] 2,20] 2,40] 2,60) 2,70) 3.00] (rm) 2.80. Timpul de refulare a dioxidului de carbon nu va depasi 60 secunde, iar timpul de mentinere a concentraliei de stingere va fi de minimum 20 minute. Determinarea cantitafii (masei) totale de dioxid de carbon necesara stingerii incendiului 2.81. La determinarea cai (masel) totale de dioxid de carbon necesara stingerii incendiului se tine seama de necesitatea realizarii concentratiei de dioxid de carbon, respectiv de debitul specific, de timpul in care substanta de stingere trebuie refulata gi de incinta protejata. 2.82. Volumul de calcul al incintei, in cazul in care nu existé o instalatie de ventlare in functiune, reprezinta diferenta intre volumul incintel respective si volumul echipamentelor, mobiferului etc. montate in interior. Daca exista 0 instalatie de ventilare in functiune, volumul incintei se calculeazd tinand cont de parametri acesteia i de echipamentele respective Determinarea numarului de butelii necesare instalatiilor fixe de inalta presiune 2.83, Fiecare incinta protejat’, de reguld, va fi asigurata cu cate 0 baterie activa principala si o baterie activa de rezerva, Pentru protectia @ maximum 5 incinte, intre care este exclusa posibitatea de 45 | Propagare a focului, se admite prevederea de bateri active principale si baterii active de rezervé. comune, dimensionate pentru a asigura stingerea incendiului la cea mai mare incinta protejata. 2.84. Pentru cazuri deosebite, cand importanta obiectivului sau riscul de incendiu ori de explozie necesita masuri de protectie severe, se prevad baterii active principale si baterii active de Independente pentru fiecare incinta. Daca este exclusa posibil Propagare a focului de lao incinta protejata la alta gi in aceasta situatie se admite folosirea in comun a bateriei active de rezerva Pentru maximum doua incinte protejate. Baterile active de rezerva vor confine aceeasi cantitate de CO, ca si baterille active principale, rezerva tea de 2.85. In cazul in care pentru protectia unel incinte rezulta necesare mai multe baterii active principale, acestea pot fi grupate pe un colector comun. Este permis folosirea baterilor active principale pentru Protectia mai multor incinte, cu conditia ca instalatia s8 fie astfel dispusa si comandata incat flecare incinté de sting} Inundata cu dioxid de carbon fara s& le afecteze pe cele! Dimensionarea recipientilor de stocare Ja instalatille de joasd presiune 2.86. _Recipienti pentru stocarea dioxidului de carbon se calculeaz {inand cont de cantitatea (masa) de dioxid de carbon necesara pentru Stingere, volumul total al recipientilor si masa specificd a dioxidului de carbon lichid. Pentru fiecare recipient operativ se prevede cate un Tecipient de rezérva Dimensionarea agregatelor frigorifice sia termoizolafiei rezervoarelor de CO, 2.87. Dimensionarea agregatelor frigorifice si a termoizolatie! rezervoarelor de stocare a dioxidului de carbon se determina prin Caloule, pe baza puteriifrigorifice a instalatiei respective. 46 Dimensionarea conductelor pentru dioxidul de carbon 2.88. Dimensionarea conductelor pentru transportul dioxidului de carbon se face avand in vedere urmatoarele: * evitarea formarii dopurilor de zépadi carbonica in conducte $i la deversare; = starea bifazica (lichida si gazoasa) a dioxidului de carbon in recipiente si pe conducte; debitul de curgere; presiunea dioxidului de carbon in conduct compactitatea dioxidului de carbon la capatul conduc! coeficientul de rezistenfa hidraulica specifica a conductei; lungimea conductei 2.89. Pentru instalatii de inalta presiune debitul trebuie determinat luand in considerare presiunea medie de stocare de 51,7 bar in timpul descarcarii (pentru depozitare normala la temperatura de 21°C) Je de descarcare prin duze trebuie s& aiba th vedere valorile din 2.2. Presiunea de calcul la duze trebuie sa fie mai mare de 43.8 bar. 2.90. Diametrul conductelor de distribuije se determina tn functie de debitul de dioxid de carbon ref r, de debitul de dioxid de carbon refulat tn incinta’protejata cu volumul cel mai mare si de giametrul conductei principale (s 2.91. La instalafile de malta presiune diametrul condi {conducta magistrals, colector} se poate determina cu aproximatic, {inand cont de diametrul conductei principale, de diametrul nominal al ‘capulul de debitare al buteliel si de numaru! buteliilor de lucru, 2.92. Pentru instalati de joasa presiune debitul trebuie determinat luand ih considerare presiunea medie de stocare de 20,7 bar in timpul descarcari, Presiunea de calcul la duze trebuie sa fie mai mare de 8,6 bar. Debitul de deversare pentru duze este indicat in tabelul 2.3, a. dimensionarea conductelor principale de transport ale cu dioxid de carbon de joasa presiune se poate orientativ tabelul 2,11, in care sunt date valorile debitelor de transport pentru diverse diametre i lungimi de conducte. i lungimi ale conductelor (m) Lungimile conductelor Im] 15 [ 30 | 60 | 90 | 120] 150] 180] 210 Debite de dioxid de carbon [kg/min] 36 75 8 136 88 276] 231] 183 400 | 340 | 272 208 703 | 612 | 508 400 | 363) 71040] 930 | 794 621 | 575) 1720] 1540 | 1340 1078| 1005] 934 3170] 2900 | 2560 | 2315 [2130] 2000] 1855 5220] 4900 | 4350 | 3990 | 3690| 3490] 3260] 1755 7600| 7260 | 6570 | 6070 | 5670] 5390| 5040] 3080) 150 | 7e00| 7260 | 6570 | 6070 |5670| 5390] 5040] 4800 *Durata de deversare a substante! de stingere, de regula nu trebuie| sa depaseasca 60 secunde 2.94. Pentru sistemele instalatilor cu dioxid de carbon de joasa Presiune, daca o parte din incinta protejata trebuie inundata total iar 0 Parte prin stingere local, debitul de deversare pentru partea de inundare totala trebuie sa fie suficient producerii concent 48, necesare intr-un timp care s8 nu fie mai mare decat timpul de deversare folosit de partea sistemului de stingere locala. Verificarea debitelor de curgere in conductele instalatfiilor i calculul pierderilor de sarciné 2.95. Debitul de dioxid de carbon, la curgerea bifazica in conducte, se determina cu relatja: {kgimin} in care: @ este debitul de CO, la curgere bifazica in conduct kglmin; D— diametrul interior al conductei, in mm: ¥: Z = factorii care depind de presiunea din recipiente (but si conducte: L = / +1, —lungimea totala, egala cu suma intre lungimea fizica (1) a conductei gilungimea echivalenta rezistentelor local mm. Relalia de mai sus scrisé sub forma este transpusd grafic in nomogramele din figurie 2.2 si 2.3 din Anexa 2 in tabeiui 2.12, sunt date valoile factorlor ¥ g)Z in functe de presiune, azul stocériicioxidului de carbon la presiunea de 51,7 ba i presiune, iar in tabelul 2.13, sunt precizate val factorilor ¥ gi Zin fu de carbon a presiunea de diametrelor (D) ale conductelor. 49 Tabel 2.12 Tabel 2.13 factorilor Y si Zin functie de presiune, pentru cazul Presiunea de 20,7 bar in instalatii de joasa presiune factorilor Y giZ in functie de pres la presiunea de 51,7 bar, in instalatii de Presiunea | Presiunea z tba z 207 0 20.0 03 93 0.24 186 0:36 179 0.8 172 0.60 155 0:90 138 120 720 1.50 103 7.80 87 an 62 2a Tabel 2.14 tui D* gi D? pentru diferite valori diametrelor (D) conductelor Diametrut Diametrul interior ps oO finch} 0.622 05821 0.3869 0.824 0.785 0.679 1.049) 7.0615 1.100) 0.957 0.9465 0.9158 7.380) 1.496 1.904 1278 1.359 7.633 7.610 7.813 2.592 1.500 7.660 2.250 2.087 2475 4272 1,939 2.288 3.760 2.469 3.09 6.096 2.323 2.865 5.396 3.068 4.06 9.413 2.900 3.79 8.410 4.026 S71 16.21 3.826 5.38 14.64 5.047 7.54 25.47 4813 7.14 23.16 6.065 9.50 36.78 € 5.761 8.92 33.19 area debitelor de curgere a dioxidului de carbon in conducte se efectueazé cu ajutorul nomogramelor din Anexa 2, figura 2.2 pentru instalai cu CO, de inalta presiune (presiunea de depozitare 51,7 bar) si respectiv figura 2.3 pentru instalafii cu CO, de joasa presiune (presiunea de depozttare 20,7 bar). 52 2.97. Plerderile totale de sarcina la curgerea dioxidului de carbon in conducte se determina ca suma dintre pierderile de sarcind liniare si locale. Pentru calculul pierderilor de sarcind liniare se folosesc valorile rezistentelor specifice ale conductelor cu diametre diferite, determinate pentru diferite rugozitati ale acestora si redate in tabelul 2.15. Tabel 2.15 le rezistentelor specifice (A) ale conductelor de diametre diferite, determinate pentru diferite rugozitafi ale acestora Diametrul Rezistenta specifica (A) (mm) (10° sim?) De calcul | Rugozitate | Rugozitate | Rugozitate maxima_| medio | minima 20 20,25 7,643 1.15 0,98 25 26,00 0.4367 0,306 0,261 32 34,75 | 0,09386_| 0.0656 0,059) 40, 40.00__| 0,04453_| 0.0312 0.0277 50 52,00_| 001108 | 0.0078 | _0,00698 70 67,00 | 0.002893 | 0,00202 _|_0,00187 80 79.50 | 0.001168 | 0,00082 | ~0,000755 100 7105,00__| 0,0002874 | 0.000187 5 125. 130,00 | 0,0008083_| 0,0000605 - 150. 155,00 | 0,00003395 | —0,0000238 5 2.98. Pentru determinarea pierdenlor locale de sarcina in fitinguri si armaturi se folosesc lungimi echivalente de conducte de dimensiuni Corespunzatoare, care se adauga lungimilor fizice ale conductelor. Aceste lungimi echivalente au valorile din tabelele 2.16 si 2.17 Lungimea echivalenta a robinetului buteliei trebuie sé includa tubul sifon, robinetul, capul de deversare gi legatura flexibila de legare la colector. 53 Lungimi Tabel 2.16 chivalente rezistentelor locale pentru fitinguri si armaturi de tevi (exprimate in metri) tate Diametrul] Cotdin | Cotdin | Cotde | Teuricu | Cuplaje tevii | teavala | teavala [90° cuteu| ramifica-| sau {inch} 45° 90° de | tieegala | robinete scurgere cu sertar 38 O18 040 0.24 O82 0,09 % 0.24 0.52 0,30 1,04 0,12 % 0,30 0.67 0.43 1.37 0,15 1 0,40. 0,85 0.55 174 0,18 1% 0.52 1.13) 0,70 2.28 0,24 1% 0.67 131 0,82 2,65 0.27 2 0,80 1,68 1,07 341 0.37 2% 0.94 2,01 1,25 4.08 0.43 3 1.16 2,50 1.55 5,06 0.55 4 151 3,26 2,04 6,64 0.73 5 1.92 4,10 2,56 8,35 0.97 6 2,32 4.94 3,08 10,0 1.07 Lungimi echivalente rezistentelor locale pentru armaturi de tevi sudate (exprimate in met Tabel 2.17 inguri si Diametrul] Cotdin | Cotdin | Cotde | Teuricu | Robinete tes teava la | teava la | 90° cu teu cu sertar Linch) 45° 90° de ie egala scurgere 36 0.06 O24 0.15 049 0,09 % 0,09 0.24 0.21 0.64 0,12 % 0.12 0.34 0.27 0,85 0,15 i 0.45 0.43 0.34 1,07 0.18 1% 0.21 0.55 0.46 1,40 0.24 1% 0,24 0.64 0.52 1,65 0.27 2 0,30 0.85 0.67 2,10 0.37 2h 0,37 1,01 0.82 2,50 0.43 3 0.46 1,25 1,00 Ex 0.55 4 0.61 1,65 1.34 4.08 0,73 5 0.76 2.04 1,68 5.12 0.91 6 0.97 2.47 2,01 6.16 1.07 54 2.18. de sarcind (liniare si locale), rentare cu dioxid de carbon trebuie sa fie mai mici, col egale, cu sarcina disponibil, determinata pe baza caderii de presiune admisa. La stabilirea sarcinii disponibi caz, de coeficienti de corectie pentru diferenta de inal valori sunt in tabel Se pe traseul ye seama, dup 1, ale caror Amplasarea in constructii a componenetelor instalatillor fixe de stingere le coefici lor de core de joasa presiune Sisteme de Amplasarea bateriilor cu CO, la instalafille fixe de inalta presiune Presiunea | Corecfiade | Presiunea medie in elevatie medie in 2.102. Se recomanda ca baterile cu recipienti (buteli) cu dioxid de conduct’ conducta carbon s8 fie amplasate bar] Darn} (bar) Dariny corespunzétor, cu acces ugor din ext t sau di 207 n00! GE nen functional de stingere locale faa a aaa 7068 montate direct pe ut Wi cu dioxid de carbon se aa Des aaa nee pot amplasa ia ca incaperile sa fie 165. 0.047 414 0.048 15.2 0.037 379 (0.040 138 0.030 34.5 0.034 12.4 0.024 31.0 0.028 110 0.019 276 0.024 96 0.015 2441 0.019 Ex] 0.012 207 0.016 69) 0.008 172 0.012, 138 (0.009) perete exterior cu ferestre, acestea vor avea geamuri protejate Dimensionarea duzelor de deversare a dioxidului de carbon impotriva radiatilor solare. 2.100. Debitul duzei de deversare este precizat in tabelul 2.2, pentru 2. 7 ibutie a dioxidului de carbon se prevad presiune si in tabelul 2.3, pentru in de admisie a ie se prevede In numar de va fide la ‘manual din exter Se recomanda ca diam« + 7-9mm per +10 - 11 mm_ pentru 1000 m’, + 1214 mm pentru incdperi cu volume peste 1000 m? 56 87 2.105. Structurile metalice ale baterillor active si de comanda se ‘monteaza langa pereti, la distanfa de minimum 0,15 m de acestia. Pe partea de actionare manual a bat (fala de zidurile frontale) si intre baterii se asigura distanfe de 0,80-1,00 m, pentru a permite 1u volum pana fa 500 \eaperi cu volum de la 500 m* la efectuarea cu ugur echipamen Amplasarea recipientelor cu CO, la instalatii fixe de joasé presiune 2.106. Recipient (but de stocare si accesorille acest ‘incarcarea i ruperile de functionare s& fe se amplaseaz cat mai aproape posibil de ite de pericol de foc sau de explozie. de stocare trebuie protejati Impotriva fenomenelor meteorologice grele, a deteriorarilor mecanice, coroziuniior chimice sau aaltor degradari Amplasarea refelei de conducte pentru transportul si distribufia dioxidului de carbon 2.107. Amplasarea elementelor refel dioxidului de carbon se face de aces siguranta, 2.108, Condui iei interioare de distributie a dioxidului de carbon se monteaza aparent sau tn canale, avand acces pentru control. Traseul se alege asfel incat sa conducé la pierderi minime de sarcina, iar conductele vor fi bine fixate gi ferite de actiuni mecanice, termice si chimice. Conductele de transport CO, montate in canale Impreund cu conducte de fluide calde sau pozate aerian la mai putin de 0,50 m de conductele calde, se protejeaza termic. 58 de transport si di nu afecteze gabi de evacuare, permitand circulatia persoanelor in condi de 2.109. Conductele de transpor, distributie si comanda se pozeazé cu respectarea umatoareior distante minime de siguranta: * 0,20 m fafa de cabluri electrice de joasa tensiune; * 0,30 m faté de cabluri cu tensiuni de 1 pand la 20 kV clusiv); + 0,35 m fafé de cabluri cu tensiuni de la 20 pana la 35 kV, inclusiv; + 0,50°m fata de conducte calde cut, »50° C; + 0,30m fala de conducte pentru fuide reci cu t, < 50°C, Pozarea conductelor de transport a dioxidului de carbon se face obligatoriu deasupra traseelor cablurk ice si sub conductele calde. Amplasarea armaturilor, dispozitivelor si echipamentelor 2.110. Toate dispozitivele de act dioxidului de carbon si dist amplasate, montate si prote) oata fi ugor actionate, s4 nu fie supuse la deteriorari mecanice, Coroziuni chimice sau alte deteriorari care le-ar scoate din functiune. 2.111. Dispozitivele care controleaza eliberarea si di de carbon $i sunt prevazute cu declangare manual le de aspiratie ale instalatiei de ventilare prevazute pentru evacuarea dioxidului de carbon din statia de distributie sau dupa caz, dupa stingere in incinta protejata, se amplaseaz& cat mai aproape de Pardoseala, 2.113. Agregatele frigorifice aferente instal Presiune se amplaseaza tn apropierea recipie! de stingere de joasa lor aferenti 59 Amplasarea duzelor de refulare (deversare) a dixidului de carbon 2.114. Duzele de refulare se dispun la partea superioara a incintei Protejate (sub plafon, pardoseald inaltd, planseu tehnologic etc), Perpendicular pe suprafata de protejat si la 1/3 din inaltimea incin instalate sub un unghi de 45° pana la 90° (pentru a asigura umplerea 4 dioxid de carbon a spatilorinferioare). 2.115, Duzele trebuie dispuse asfe sd nu fie agi at substantele care au luat foc de dioxid de carbon. Executarea instalatillor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon Conditii generale 2.116, Subansamblurile si echipamentele instalajiei de stingere se transporté ambalate, pastrandu-se _caracterist tehnice si constructive cu care au fost realizate de producator si se depoziteaza in conditi' de siguranta, 2.117. Inainte de montarea conductelor si a celorlalte accesorii aferente acestora, se verificd starea lor, neadmitandu-se trecerea la ‘montaj daca au deformari sau urme de lovire. 2.118. Montajul si prima punere in functiune a agregatului frigorific, Precum i reglarea ventilului de laminare pentru asigurarea temperaturii in evaporator se realizeazi conform instructiunilor precizate in c&rtile tehnice ale utilajelor. 2.119, Producatori si, dupa caz, furizorii de bateri si echipamente vor livra odata cu acestea $i piesele de rezerva necesare. 60 Montarea instalatillor fixe de stingere a incendillor cu dioxid de carbon 2.120. Conductele de transport si de distributie a dioxidului de carbon se monteazd conform prevederilor proiectulul si specificafilor producatorului si se leaga la pamant corespunzator prevederilor STAS 6616 $i 6119, precum si ale normativului|.20. Probarea instalatillor fixe de stingere 2.121. In toate locusle unde se utlizéazé dioxidul de carbon ca substanta de stingere §i exista riscul ca oamenil 8 fie afectat, se prevad indictoare corespunzatoare de avertizare interiorulincitelor protejate supuse inundéiri cu dloxld de carbon se afigeaza vizibil panouri inscripionate conform STAS 297/2, cu urmatorul txt IN CAZ DE ALARMA, INCENDIU SAU DE DEGAJARE A DIOXIDULUI DE CARBON, PARASITI IMEDIAT INCINTA - PERICOL DE MOARTE” 2.122. Pe felele exterioare ale usilor incintelor in care sunt amplasate baterile de recipienti (buteli cu dioxid de carbon, se inscriptioneaza: “ATENTIE | STRICT INTERZIS ACCESUL PERSOANELOR NEAUTORIZATE. DEPOZIT DE DIOXID DE CARBON - PERICOL DE MOARTE !”. 2.123, In apropierea baterilor de comanda (pentru instalaile de mata presiune) sau in camera de comanda (pentru instéafile de joasa presiune), la loc vzibil se aigeaza panouricontinand schemele de funcionare ale inst + instruojunie de exploatare ale instalaii + insttucfunile specifice de protecje a muncii si masurile pentru prevenirea accidentelor umane in timpul si dupa inundarea cu dioxid de carbon 61 Fespectate prevederile privind sistemul de detect semnalizare i stingere cu dioxid de Proiectele de executie montate si pus echipamentele Predate bene inere i verificari are 88 asigure funcjionarea corecté. a Persoane prinse in atmosfera respectiva, | care pune in functiune si instalatii de stins joxid de carbon va fi instruit si va lua cunostinta de Necesare pentru protectia @ contaminarii gi intoxicaril. Person: a instalatiel de stingere cu dioxid de carbon trebuie privind practicile de salvare. 2.127. Pentru personalul din incintele protejate cu o instalaio de stins incendiu cu dioxid de carbon, se asigura tale periodice asupra ‘modului de comportare in caz de incendiu gi exerciti de alarmare 62 corelate cu exercitii simulate de declangare a dioxidului de carbon. ‘Acestea vor urmari in principal ‘ evacuarea zonei in timpul de temporizare prevazut; cunoasterea semnalului caracteristic de alarmar cunoasterea cailor de evacuare si parcurgerea lor rapida, 18rd panices ‘nchiderea usiior de catre ultimele persoane care se i verificarea_prezentei oamenilor din incinta supusa inundi 2.128. Este interzisa intrarea oamenilor in incperile inundate cu dioxid de carbon, fara echipament de protectie corespunzdtor (aparate autonome de respirat) 2.129. Este obligatoriu ca dupa terminarea actiunii de stingere sa se ia ‘masuri de eliminare prin ventilare a gazelor de ardere sia dioxidului de Carbon folosit ca substanta de stingere, Numai dupa aceea se va Permite accesul oamer prevazute a fi inundate cu a fost proiectat sa va fi obligatoriu in factionare manual 2.131. Pentru incintele inchise la care instalatja a lucrat, operatorul de Serviciu va lua masuri de avertizare la usile de acces in incinta inundata cu dioxid de carbon, pentru a nu pemite intrarea accidentala inainte de a fi ventilata. Se afigeaz8 panouri inscriptionate conform STAS 297/2 cu urmatorul text: “PERICOL DE MOARTE ! NU INTRA 2.132. Caile de acces spre incintele supuse inundani cu dioxid de carbon se marcheaza si pastreaza libere pentru a asigura evacuarea rapida a oamenilor. 2.133. Pentru fiecare.instalatie de stingere cu dioxid de carbon se Prevad mijloace si echipamente de protectie corespunzatoare. Se Tecomanda ca mijloacele gi ect 8 se pastreze intr-0 incapere aj fala de incinta ce se inunda cu dioxid de carbon warie care s& permit evacuarea gazului scdpat accidental Ventilarea de avarie trebuie s& asigure 12 schimbur orare. Instructiuni de intretinere a instalafiilor 2.135, Pentru fiecare instalatie de stins incendii cu dioxid de carbon, in functie de fe ‘ntocmi le obligatorii in care trebule s& se gaseasca intea_declangarii_ si totdeauna instalatia, operatiuni manevrele operatiel de deciangar + incarcatura agregatelor ice cu agent de racire (pe in cartea tehnica de catro (pe baza carti iei de semnalizare si exploatare, starea tehnicd a instal evident ‘mai scurt timp. Prin grija acestui responsabil vor fi afigate instructiunile de exploatare, schemele de functionare (schema bloc si schema generalé desfasurata), precum si instrucfiunile de protectie a munci. Personalul de servire se doteaza cu miloace de protectie a cailor respirator CAPITOLUL 3: INSTALATII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR cu azoT masuré ce se evacueazA lichidul din incinté sau ‘echipament; + prin vacuumare - la care azotul este introdus tn incinte sau. echipamente tehnologice in care exist lichide inflamabile si in care amestecurile de vapori-aer se afld la Presiuni mai mici decat presiunea atmosfericd: = prin presiune - a care azotul este introdus sub presiune incinte sau echipamentul flux continuu - flux continuu di realizand circula! fodus gi evacuat smentul tehnologic 65 3.3. Din punct de vedere al actiur fi de stingere, instal cu azot pot "pentru stingere prin inundare totala; * pentru stingere locala (pe suprafete restrénse), 3.4. Actionarea instal automata s/sau manu ior fixe de stingere a incendillor cu azot poate fi la 3.5. Comenzile de actionare ale instalatilor fixe de stingere a incendiului cu azot "= pneumatice; = mecanice, + electrice, + mixte, 3.6. Inertizarea incintelor si a echipamentelor tehnologice cu azot se poate realiza prin: introducerea continua a unui debit constant de azot in incinta sau echipamentul respectiv; + introducerea discontinua a unui debit variabil de azot Pentru mentinerea unei presiuni superioare cele atmosferice. 3.7. Stingerea in volum (inundare totala) sau pe suprafata restransa (stingere locals) se realizeaz prin refularea azotului in incintele protejate, la presiunea de 4 la 6 bar, prin retele de distribute gi duze de refulare. Riscuri 3.8. Pentru concentratti volumice uzuale de azot in aer necesare stinger incendiului nu existé riscuri majore pentru persoane. 3.9. La concentratii volumice ale azotului in aer mai mari de 78%, aerul devine toxic gi prezinta riscuri pentru persoane. 66 Componentele instalatillor fixe de stingere cu azot rtizare sau de stingere a incendiulul cu azot se compun, in principal, din: + sursa de alimentare cu azot; + instalatie de reducere a presiunii * dispozitive de actionare; ‘= retea de distributie cu duze; " dispozitive de avertizare a oamen = dispozitive de semnalizare a intrarii in functiune a instalatiei (intrarea in functiune a instalafiei se face dupa avertizarea si evacuarea oamenilor). 3.11. Sursele de alimentare cu azot ale instal pot fi lor fixe de stingere * rezervoare de inmagazinare la presiunea de 0,6 la 0,8 bar (pentru azotul provenit din fractionarea aerului in instalati tehnoiogice) + recipient (t de azot la presiuni de 150 la 200 bar. Lungimea conductei de la rezervoarele sau butelile de azot pana la distribuitor nu trebuie s8 depageasca 200 m, 3.12. Conductele de azot se executd din tevi din ofel care trebuie s& aibe suprafata interioara neteda. In cazul montarii in spatii cu agent corozivi, conductele se protejeaza impotriva coroziunii 3.13. Recipienti (butelile) sub presiune si armaturile aferente trebuie 88 fie autorizate de catre ISCIR, conform prescriptiior tehnice. Dimensionarea instalafiilor de stingere cu azot Dimensionarea instalafillor de inertizare 3.14, Volumul total de azot necesar inertizari (V;, ), se determina obligatoriu pentru dous cicluri de inertizare, or 3.15. Volumul de azot necesar pentru un ciclu de inertizare (V), se determina cu relatia =P2_ v im] Pi in care: , ~ presiunea in utitaj dupa introducerea azotului (bar): 2 ~ presiunea in utilaj inainte de introducerea azotului (bar): V~volumal incintei de inertizat (metri cubi) 3.16, Pentru protectia prin inertizare $i stingere a incintelor (incdperi utilgie, instalati tehnologice etc.) considerare ul rul din interior (care reduc volumul ce trebuie inundat cu azot) 3.17, Veriicarea concentratiei de oxigen din incint& dupa primul ciclu de inertizare (0), in cazul in care se foloseste azot care nu contine oxigen se realizeazé cu relatia: 0, =0, 22 Pi Incare: = 0, - concentratia de oxigen in utlajul tehnologic la inceputul primului ciclu de inertizare, in %:; =P, $i: au semnificatile anterioare 3.18. Veriicarea concentratiei de oxigen din incinta, dupa primul ciclu de inertizare (0, in care se foloseste azot care contine ‘oxigen, se realizeaza cu relatia 0, =0, 2240, P= Pr Pi Pi in care: 0, py pz au semnificatile anterioare; =O, ~ concentratia de oxigen din azot (in %). 3.19. Concentratia de oxigen dupa primul ciclu de inertizare (O, verificata conform art. 3.17 si 3.18 trebuie sa fie mai mica sau cel m egal cu concentratia de oxigen indicata in tabelul 3.1, coloana 2. 68 Concentratia de oxigen in caz ti combustit (amestecurile de gaz-aer si praf-aer) Tabel 3.1 i pentru unele substante ‘Concentrafia minima] Concentratia maxima de| Substant de oxigen la care se | oxigen recomandata combustibila | produce aprinderea | pentru inertizare (% din (% din volumul_—_| volumul spatiului protejat) Spatiului protejat) ,— [Reetona 13.5 i ‘Alia Al— Mg 6 5 | ‘Alcool etic 105 85 [Alcool metilic 10 8 [Aluminiu 9 7 Benzen i 9 Benzina 15 Butadiena 70 & Butan 12 Dietileter 105 Etan 1 Etiiena 10 Hexan 12 Hidrogen: 5 Hidrogen sulfurat 75 6 Hidrura de titan 40 & Hidrura de toriu 5 4 Hidrura de uraniu 25 2 Hidrura de 8 65 zirconiu | [Tzobutan 2 95 izopentan 12 95 Magneziu 2 15 (Metan 2 95 69 Concentrafia minima] Concentrafia maxima de| Tabel 3.2 Substanta | de oxigen la care se | oxigen recomandata combustibila | produce aprinderea | pentru inertizare (% din Concentratile minime de azot necesare stingerii incendillor in volumul | volumul spatiului protejat) pentru diferite substante protejat) ' Oxid de carbon 35 45 ‘Substanta combustibila | Concentrafia minima de azot Penian 15 ($4 din volumul spatiului protejat) Peirol lampant 1 2 Aceiona 40 Propan 15 3 ‘Alcool etic 55 Propliena 15 3 ‘alcool metic 37 Titan 6 3 , [Benzen 52 TToriu 25 2 | [Benzina 49 Urania is 7 | PButadiena a7 Zine 10 Butan 47 Zirconia 4 3 Distileter 55 Etan 52 43.20. In cazulinerizarit unor recipiente (pentru mentinerea presiunii in! lena 57 nte peste presiunea atmosferica) debitul de azot se considera || Hexan a7 | [Hidrogen 84 + pentru recipienti cu volumul mai mic de 3000 m° debitulde | ‘| Hidrogen sufurat 70 azot este 0,2m‘Ih pentru fiecare metru cub din volumul | ~—-izobutan a7 recipientul Topentan a7 * pentru recipient! cu volumul mai mare de 3000 m° debitul Metan a7 de'azot este 0,6m'/h pentru fiecare metry patrat din aria Oxi de carbon 30 totalé a recipientulu Pontan a — ; ; [Petrol ampant 52 Dimensionarea instalatillor de stingere a incendillor cu azot Prop 30 | [Propitena 50 3.21. La stingerea incendivlui prin inundare totala cu azot, debi azot se stabilesc diferentiat pentru fiecare substan{& combusti funcfie de concentratia minima de azot necesara stinger Concentratile minime de azot necesare stingerii incendilor pentru ‘anumite substante sunt indicate in tabelul 3.2. 70 3.22. Timpul necesar pentru asigurarea concentré necesara stingeri incendi minime de azot i (tabel 3.2) este de 1,5 Ia 3 minute, iar timpul de mentinere a acestei concentratii este de 20 minute. nm 3.23. in cazul in care se cunoaste numai concentratia minima d coloana 1) 3.24, Cantitatea (masa) de azot_necesara fiecarei substante (tabelul 3.2) si de volumul functie de volumul incintei protejate, sunt indicat Tabel 3.3 Cantitatile de azot necesare stinger in functie de volumul incendiului, protejate ‘Volumul incintei protejate Cantitatea de azot 5 pana la 2000 Peste 2000 (conform tabel 3.3), se adauga un spor de compensare de 4,9 kg azot pentru fiecare metru patrat de deschidere practicata in pereti, plansee ori acoperis, sau pardoseala 72 tea (masa) de azot necesara pentru stingerea in volum. |, se determina cu relatia Gy, = KG V4Gy 4G tka] in care: ~ K, este un coeficient care 1@ seama de pierd fe valorile: K, = 1 onducte mai scurte de 100 m, 0,2 Kids. V: : conducte cu lungimi cuprinse intre 100 gi 200 m, 0,25 Ky.q..V; = G - cantitatea de azot necesara pentru compensarea pierderior prin deschiderileincaperi proteate (ka). 3.27, Cantitatea de azot necesaré pentru stingerea local (de suprafata) se calculeaza cu relatja: G, = Kz-quy SG, Ika) in care: 1e seama de pierderile de k= 1.3; = qu Si Gy - au semnificatile anterioare, 3.28. Cantitatea (masa) de azot necesara pentru stingerea local (de Suprafata), dy. va f: kg/m? * pentru lichide comb * 8 kgim? pentru echipamente. 3.29, Presiunea azotului la duzele de julare va fi 3 la 6 bar. 73 Amplasarea instalafiilor de inertizare si de stingere a incendiilor 3.30. Rezervoarele i recipientii (butelile) de azot, precum distribuitorul instalatiei se amplaseaza in incperi usor accesible, ferite de radiafiitermice. Butelile cu azot se avizeaza de catre ISCIR. 3.31. Traseele conductelor de azot trebule s nu intersecteze traseele altor conducte prin care circuld fluide care pot contamina sistemul, Executarea instalafiilor de inertizare si de stingere a incendiilor Conditii generale 3.32. Inainte de montarea echipamentelor, aparatelor, conductelor si a accesorilor acestora, se va verifica starea lor de integritate. Ele nu trebule sa prezinte deformari, urme de loviri ete. 3.33. Se iau masuri de evitare a infundarit conductelor impuritati care ar bloca transportul si distributia azotul refularea acestuia in incinta protejata a duzelor cu precum si 3.34, Conductele de transport si distribujje se leaga la pamént, conform prevederilor STAS 6616 $i 6119, precum gi ale normativului 1.20. Montarea instalatiilor de inertizare si stingere cu azot 3.35, Echipamentele, aparatele, dispozitivele de actionare, refeaua de conducte si armaturile instalatiei cu azot, trebuie sa fie amplasate, montale si protejate astfel incat sa fie usor actionate si sa nu fie supuse deteriorarii mecanice, coroziunii sau altor actiuni care le-ar putea scoate din functiune, 3.36. Dupa montarea relelei de distributie gi inainte de montarea duzelor, conductele se curété de impuritati prin suflare cu aer 74 comprimat. La montarea duzelor de refulare se va urmari ca acestea 8 nu se infunde, deformeze etc. Probarea instalafillor de inertizare si stingere 3.37. Dupa montarea instalatilor cu azot, se efectueaz’ probele de rezistenta la presiune si de etangeitate cu aer comprimat, Probele de functionare constau in controlul functionairii dispozitivelor de comand’, a dispozitivelor de alarm’, a aparatelor si armaturior montate pe releaua de conducte. in cadrul probei de functionare se verificd actionarea instalatiei atat local, cat si de la distanta (daca este cazul) Receptia instalatiilor de inertizare si stingere 3.38. La inchelerea probelor de receptie se va efectua ¢i instruirea personalului de exploatare si intretinere a instalati silsau stingere a incendilor cu azot Receptia lucrénlor se face de catre comisia de receptie consti conform prevederilor legale In vigoare. F de inertizare ita Masuri de tehnica securitafii $i protectia muncii 3.39. La executarea, intretinerea si exploatarea instalafilor cu azot se lau masuri de protectie si siguranja a persoanelor care ar putea fi afectate de prezenta azotului in concentratii periculoase, 3.40, Dupa terminarea actiunii de stingere a incendiului se iau masuri obligatorii de eliminare prin ventilare a gazelor de ardere si a azotului folosit ca substanta de stingere. Numai dupa aceea se va permite accesul oamenilor in incinta afectata de incendiu, 3.41. Pentru fiecare instalatie de stingere se prevad echipamente de protectie corespunzatoare. oace si Instructiuni de intrefinere si exploatare a instalafillor 3.42, Instalatile fixe de inertizare si de stingere cu azot a incendilor trebuie sa aiba instructiuni de functionare, intretinere si exploatare, precum si prevederi referitoare la masurle de tehnica securitatil mune 3.43, Lucrarile de intretinere si revizii tehnice periodice, se recomanda 8 fie executate de catre unitafi service autorizate, sau de cele producatoare a echipamentelor. 3.44, Se vor afiga schemele de functionare ale instalatiei cu azot (schema bloc si schema generala), instructunile de expioatare a instalatiel si masurile de tehnica securitati’ si protectiel munci, precum si de prevenire gi stingere a incendillor. CAPITOLUL 4: INSTALATII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR, DE TIP FM 200™ Sisteme de stingere a incendiilor 441, Instalatile fixe de stingere a incendillor cu substante de stingere tip FM 200 se pot utliza in sistem de = inundare total + stingere locala. 4.2, Sistemul de inundare totala este folosit pentru stingerea incendilor in incinte inchise, iar atunci cand nu sunt indeplinite conditile necesare se utilizeaza sistemul de stingere locala. 76 Riscuri 4.3, Prin mecanismul de stingere al substantelor de tip FM200 are loc descompunera unor molecule, iar produsul de descompunere esenfial este HF. 4.4, Pericolul asociat cu produsii de descompunere ai FM200 depinde de concentratia de HF din incinta protejata si care, in principal, este functie de: = raportul dintre marimea incendiului gi volumul incintel protejate; = timpul de ardere (perioada cuprinsa intre izbucnirea si stingerea incendiului). 4.5. Emanatia de HF are mirosiritant chiar in canta mici, Acest miros consttuie 0 alarma preventiva pentru oameni de a nu intra In incinta protejata decat dupa ce aceasta a fost ventilata. In plus, produsi rezultal in urma arderii pot fi toxici si de aceea personalul specializat care intra Tn incinta dupa incendiu; trebuie s& poarte aparat autonom de respirate. 46, In general, substanta de stingere @ incendiului de tip FM200 nu feste toxicd pentru om. La concentrajia necesara de stingere (8%), nu are efecto adverse observabile asupra organismului uman, Efectele adverse pot apare de la 0 concentratie mai mare de 10.5% 4.7. Masurile de siguranfé ce trebuie luate pentru evacuarea persoanelor din diferite tipuri de incinte, in functie de concentratia volumicd de substana de stingere tip FM200 din aceste incinte, sunt prezentate in tabelul 4.1 7 Tabel 4.1 Masurile de siguranta ce trebuie luate pentru evacuarea ‘camenilor din incintele protejate, in functie de concentratia volumica a FM200 in aerul din aceste incinte (conform datelor din NFPA2001 5i EPA) 4.9, Substanta de stingere de tip FM200 nu are efect de coroziune asupra metalelor folosite in mod curent pentru conductele si echipamentele instalatilor, dupa cum rezulta din datele prezentate in tabelul 4.3, (Testele au fost efectuate conform standardelor ASTM G. 31, fiecare mostra fiind expusd la 0 temperatura de 54,4°C in prezenja FM200. Sursa: GREAT LAKES). p incints Concentratia Masuri de siguranta volumica de ape nt tl one a Efectele de coroziune ale FM200 asupra metalelor Tncinta ta mod | C < 9% Evacuare recomandata aaa ard normal ocupata | 9% < C < 10,5% Evacuare posibila sub 1 a ate de corosiune minut {milan} Incinta in mod_| C > 10.5% inks 1100 0,000) normal 30 s, sau trebuie folosite ‘Aluminiu 2024 0,081 eocupata aparate de respirat ‘Otel inox 304 0,008 Otel carbon 1025, 0,0010 4.8, Substanta de stingere dé tip FM200 are un efect slab asupra Bronz CDA 268, 0,009 majoritati: elastomerilor, conform datelor prezentate in tabelul 4.2. ‘Cupru CDA 110 0,008. (Testele de compatibiltate asupra elastomeriior au fost efectuate | Niche! 200, 0,000 conform standardelor ASTM DA 71, fiecare mostra find expusa la Argint 0,000 100°C p de 166 ore. Sursa: GREAT LAKES). Tabel 4.2 Efectele FM200 asupra elastomerilor Elastomer | FM200 faza gazoasa Variatia in Variatia in duritate_ | volum | duritate | volum Butyl 0 345 5 +70 EPDM. +2 +14 +2 43 ‘Cauciue 0 +44 5 +48 Neopren G +2 419 3 30.86 Silicon 3 42,2 #2 45,7 78 Nota : 1m 2554 x 10m Componentele instalafilor fixe de stingere 4.10, Instalatile fixe de stingere a incendilor cu substante de tip FM200 se compun din: + Recipienti (bute! alimentare: - sistem de alimentare principal (baterie activa principal) = sistem de alimentare de rezerva (baterie activa de rezerva), ambele sisteme find determinate conform normativul ‘cu FM200 grupate in doud sisteme de 79 * Colector de substanta de stingere de tip FM200 (sau conducte colectoare in cazul sistemelor cu mai multe baterii active principale sau de rezerva); * Dispozitive de actionare; * Dispozitive gi echipamente de semnalizare si comanda; * Conducte pentru transportul si distributia substantei de stingere; * Duze pentru refularea substantei de stingere, + Aparaturd pentru control 4.11. La incintele inchise protejate cu instalafii fixe de stingere, este recomandata asigurarea unei instalatii de exhaustare a produselor rezultate in urma incendiului. Atunci cdnd se prevede, aceasta tie trebuie sa fie diferité de instalatia normala de ventilare a cladini. Evacuarea produselor rezultate in urma incendiului se face numai in exteriorul cladirii, in incinta statjel de recipiente (but substanta de stingere este obligatorie prevederea instal cexhaustare. Comanda $i punerea in funcfiune a instalafiilor 4.12, Bateria at actionar ‘4 principala poate fi actionata automat sau manual automate se prevad gi cu actionari manuale. 4.13. Bateria activa de rezerva este identica cu bateria activa principala, daca incendiul nu se stinge din diferite motive, dacd reizbucneste sau apare o defectiune la bateria activa principald, atunci rin comutatorul manual de transfer al alarmei se actioneaza bateria activa de rezerva. Prevederea bateriei active de rezerva este obligatorie, Instalafii de detectare, semnalizare si comanda 4.14, Instalatia de stingere se echipeaza cu detectoare de fum cu camera de ionizare si detectoare optice de fum. La semnalizarea unui detector, centrala de semnalizare trebuie sa declangeze .prealarma’ 80 jar atunci cind doud detectoare (apartinand fiecare unei bucle diferite de detectie) semnalizeaza simultan sau este actionat un buton de incendiu, centrala de semnalizare sd declangeze ,comanda de stingere”. Comanda de stingere se poate deciansa si numai in urma actionaiii butonului de incendiu. Dupa 0 temporizare regia ind Intre cateva secunde gi doua minute, centrala trebuie s& dea comanda pentru declangarea stingerii prin deschiderea vanei de sector corespunzatoare incintei n care a izbucrit incendiul si apoi actioneaza vana de pe recipient (butelie) pentru deversarea substanjei de stingere. 4.15. Centrala de semnaiizare a incendiului, controlaté. de microprocesor, trebuie s& fie 0 central autonoma care asigura comanda automata a sistemului de stingere a incendillor. 4.16. Centralia de semnalizare si comand’ trebuie s& asigure monitorizarea activarii vanelor, s& ofere informatii precise in cazul operarii in regim de urgenta si sa permita initializarea comenzilor pentru oprirea_functionat lare si de aer Conditionat, inchiderea elementelor mobile de protectie a golurilor functionate (usi, ferestre, trape etc.), alertarea seviciului de pompieri ete. 4.17, Alarmarea in caz de incendiu trebuie asigurata acustic si optic. Deversarea substantei de stingere in incinta protejata va fi semnalizata in centrala de semnalizare gi comands. Dimensionarea instalafillor fixe de stingere 4.18, Concentratile volumice de substanta de tip FM200 in aer, Recesare pentru stingerea incendilor de diferite substante combustibile (determinate conform 1806183), au valorile din tabelul 4.4 81 Tabel 4.4 Concentratiile volumice de FM200 in aer, necesare stingerit Incendillor de diferite substante combustibi (conform normetor 806183) ‘Combustibil Concentrafia volumica de FM200 in aer (%) Heptan 8% ‘Acetona 8% Lema 8% Cabluri electrice 1% Benzen 8% Etanol 8% ‘Metan 8% ‘Metanol 8% Propan 8% Tsopropanol 8% Toluen’ 8% Xilen (amestec) 8% 4.19, La concentratile volumice normale de utilizare a substantei de stingere tip FM200 in aer (8%), continutul de oxigen al incintei protejate scade de la 21% la 19,3% gi nu reprezint& un pericol pentru oameni. 4.20, Bateria activa principalé si bateria activ’ de rezerva se Gimensioneaza conform instructiunilor producdtorului echipamentului Jn functie de destinatia gi volumul incintet protejate, natura substantelor combustibile $i concentratile volumice necesare pentru stingerea incendiului 82 Executarea instalatiilor fixe de stingere Condit generale 4.21. Echipamentul necesar instalatiel fixe de stingere a incendillor cu Substanta tip FM200 va avea asigurata calitatea_corespunzatoare si ‘se verifica printr-o receptie atenté pe baza’ documentelor insotitoare (certificat de calitate, instructiuni tehnice, agrement tehnic etc), 4.22. Producatorii $i furnizorii de baterii si echipamente de stingere vor livra odata cu acestea $i piesele de rezerva necesare. 4.23. Subansamblurile si echipamentele instalatiei de stingere se transporta in ambalajele originale, pastrandu-se caracteristicile tehnice si constructive cu care au fost realizate de producaitor. Beneficiarul instalatici este obligat s asigure depozitarea in conditi de siguranta a subansamblurilor, echipamentelor si a materialelor pana la terminarea montajului si punerea tn funcfiune a instalatiei, raspunzand alaturi de unitatea de montaj de pastrarea lor. Montarea instalatillor fixe de stingere 4.24, Inainte de montarea conductelor si a celorlalte accesorii aferente acestora, se verifica starea lor, neadmitandu-se trecerea la montaj daca prezinta turtiri sau alte urme de lovire care au modificat forma ‘sau sectiunea acestora. 4.25. Pe timpul montajului se iau masuri pentru ca in interiorul conductelor de orice fel s& nu patrund’ corpuri strdine, care sa stanjeneasca transportul sau refularea substantel de stingere. 4.26. Conductele de transport si distributie a substanfei de stingere se executd conform proiectului si se leaga la instalatile de impamantare, respectandu-se prevederile STAS 6616 si STAS 6119, precum si ale ormativului | 20, 83 4.27. Dupa montare, conductele se curatd, iar inainte de montarea aer sau alt gaz sub presiune indepartand ine patrunse accidental. 4.29, Probele de functionare vor avea in vedere con! de comanda si al duzelor de deversare. 4.30, Proba de functionare se poate face cu o singura butelie Incarcata se verifica actionarea instalatjel instalatia este astfel proiectatd). ia instalatillor fixe de stingere ingere se face de catre comisia a_i vigoare. Comisia este tehnice privind aparatura si echipamentele din sistemele de detectare, semnalizare gi stingere prevazute ; = daca au fost predate beneficiarului instructiunile de folosire a tuturor aparatelor gi echipamentelor instalatiei si s-a personalul de servire a acestora, 432, Receplaconsta din functionar ificarea: le detectie, semnalizare gi comand’; bu a substantei de avertizare privind evacuarea ior de exploatare si a masurilor ce ferventiei in caz de incendiu; ‘Masuri de tehnica securitafii $i protectia muncii 4.33, In toate locurile unde se utlizeazd substanja de stingere tip F¥200 gi exist riscul ca oamenii sf afec ra si preintmpinarea accesul si prevederea mijloacelor necesare acordarii si intoxicarii cu trebuie instruit supra practicilor de salvare, 4.35. Dup& incendiu este interzis accesul oamenilor in incintele inundate, fara echipament de protectie a cailor respiratori 4.36. Dupa terminarea actiunii de stingere este obligatorie eliminarea prin ventilare a gazelor de ardere si a substantei de stingere. Numai re Se permite accesul camenilor. fiecare de stingere se prevad mijjoace si de protectie. Aceste echipar pastrate intr-o incépere apropiata, sepa la care accesul sa fie usor. 4.38. Dispozitivele care asigura inchiderea automaté in caz de incendiu a usilor si obloanelor antifoc, precum si cele care mentin in 85 pozitie inchisa usile Incaperilor tampon, vor fi in perfecta stare de functionare. Instructiuni de intrefinere a instalatilor 4.39. Odata cu proiectarea instalatilor de stins incendiile, proiectantul este obligat sA Intocmeasca si sd predea beneficiarlor scheme si instructiuni de funcfionare, precum si reguli de intrefinere necesare in exploatare. In instructiuni se vor indica’ ‘+ modul de evacuare $i sarcinile personalului in caz de de actionare ale instalatiei (automat, normal ‘manual, manuala in caz de urgenta): * reguli de exploatare si intretinere a _agregatelor, echipamentelor 51 instalatilor + masuri specifice de tehnica securitati si protectia munci pentru prevenirea accidentelor umane in timpul si dupa inundarea cu substanta de stingere 4.40, Pentru fiecare instalatie de stins incendii, trebuie intocmite $1 afigate instructiuni de exploatare privind: + modul de inlocuire a recipientilor (buteli pentru reinearcarea lor; + instruirea personalului operator cu ja hotdrarea privind declansarea stinger incendiulul = declansarea inundarii cu substanta de stingere, indicdn- du-se conditile initiale obligatorii mn care trebuie sA se gaseascd intotdeauna instalatia, = operatiunile obligatori inaintea decians: operaliei de declangare; * operatile specifice tehnico-administrative de restabilire a ii si manevrele stérii normale de functionare; + incercarrle si controalele instalatiei de semnalizare si stingere, 4.41. Instalatile de semnalizare si stingere se menfin in permanent stare de functionare. 86 4.42. Execuia, exploatarea, intrefinerea, revizia si repararea acestora se face numai de catre personal specializat, respecténdu-se prevederile proiectelor de executie, instructiunile furnizorului si ale CAPITOLUL 5: INSTALATII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU GAZE DE TIP INERGEN Sisteme de stingere a incendiilor de stingere a incendiului cu gaze tip INERGEN pot fi realizate in = sistem de inundare total’; = sistem de stingere locala; Sisterul de inundare totald se poate realiza pentru incinte inchise a care usile, ferestrele, tubulaturile etc., se pot inchide inainte sau simultan cu inceperea deversaril gazulul 5.2, Pentru stingerea incendillor din interiorul incintelor prin inundare totald, Intreaga incinta trebuie sa fie umpluta cu substanta de stingere astfel incat procentul de oxigen sa scada (in timp scurt), sub valoarea de mentinere a arderi 5.3. La sistemele cu inundare total pentru incendii instantanee gi de suprafata (declangate de lichide inflamabile), cantitatea (masa) de Substanta de stingere deversata trebuie sd acopere pierderile datorate neetanseitatilor. Suprafata totala (m!) a golurilor ce nu pot fi Inchise va fi sub 3% din volumul (m*) incintei protejate, sau 10% din aria total (m) a suprafetelor laterale si partlor superioare si inferioare ale incintei, In situatia in care, din motive tehnice sau tehnologice aceste Riscuri volumica standard de stingere a incendiul ubstan{a de stingere tip INERGEN nu pune 5.5. Dupa stingerea incendiului, accesul persoanelor in respective este permis numai dupa evacuarea noci ventilare natural — organizata sau instalatie de ventilare mecanica Componentele instalatillor fixe de stingere fixe de stingere a incen« incipal, di cu gaz stocat la presiunea de 14997 fa de 21°C cu substanta de stingere * recordar flexible pentru conectare la colector; + colector; + dispozitive de actionare electricé gi mecanicd a butelii pilot + dispozitive si echipamente electrice de detectare, semnalizare (acusticd si optca) si de comanda; + aparatura de contro + elemente de monitorizare a st a golurilor(usi,ferestre, feua de conducte pentru stanfei de stingere; + duze pentru refularea substant Protejata. ementelor de Inchidere sportul si distributia de stingere in incinta 5.7. Recipienfi (butelile) de stocare a substantei de stingere trebuie s& fie protejate impotriva radiailor termice directe sau indirecte, Indepartate si izolate de surse de trepidati 88 5.8. Recipient (butelile) de stocare a substanjei de stingere tip INERGEN sunt supuse prescri de catre producator sau furnizo F tehnice ISCIR (la 5 ani se verificd cu substanta tip de stocare se grupeaza in bat ) de stocare trebuie prevazut cu dispozitiv de siguranta la presiune. 5.11. Recipientii (but montate in baterii se racordeaza la colectorul comun si se fixeazd pe stelaj sau direct pe perete (daca acesta asigura rezistenta necesara). Fiecare recipient se prevede cu dispozitive necesare ul recipient sa nu afecteze functionarea celoria recipiente din baterie. ‘Comanda $i punerea in funcfiune a instalafiilor 5.13. Punerea in functiune a instalatilor fixe de stingere a incendilor cu substanfa tip INERGEN se poate face automat $i manual prin bateria, activa principala sau de rezerva daca din nua fost stins, reizbucneste ori apar defer 5.14, Punerea automata in functiune se poate realiza prin actionare temperaturi cuprinse intre °C gi 54°C. Dimensionarea instalatiilor fixe de stingere 5.15. Determinarea canti INERGEN necesard, a capac tipului echipamentelor si (masei) de substanta de sti si numdrului de recipienti de stocare, ispozitivelor de actionare, precum $i 89 dimensionarea conductelor, reductorului de presiune si a duzelor de refulare se efectueaza in functie de valorile concentratiei de stingere si al volumului net al incintei protejate. ilor de stingere a incendiului se tine ile producatorului acestora. 5.16, La dimensionarea instal ‘seama i de prevederie $i instruct Executarea instalatillor fixe de stingere Conditii generale 5.17. Subansamblurile, echipamentele, aparatele si dispozitivele instalatie! de stingere a incendilior cu substanfa tip INERGEN se transporta ambalate, pastrandu-se caracteristiciletehnice $i ‘constructive cu care au fost realizate de producator si se depoziteaza in condi de siguranta 5.18, Beneficiarul inst de stingere a incendiului are obligatia asigurarii depozitarii in conditi de siguranté a subansamblurilor ‘echipamentelor gi materialelor aferente pana la terminarea montajului si a punerii in functiune a instalatiei, raspunzand de pastrarea lor impreuna cu unitatea de montaj Montarea instalafillor fixe de stingere ©49, Inainte de — montarea_—_recipientilor, _ echipamentelor, ‘alot de actionare, conductelor si a celorialte accesoril ni de stingere se verificd starea lor, neadmitandu-se z “sfarmari sau urme de lovire. recipienti (buteli, a echipamentelor 2 actionare se respacta instructiunile de cce ale acestora (puse la dispozitie de 88 5.21. Rejelele de conducte de transport si distributie, precum si conductele pe care se monteaza duzele de refulare se fixeaz rigid cu bride care sa preia efortul produs Ia refularea substantel de stingere. Bridele de fixare a conductelor de transport vor permite dilatarile si contractile functionale. 5.22. Conductele de transport $i distributie a substanfei de stingere tip INERGEN se executa conform proiectului si se leagai la pamant conform prevederile STAS 6616 si STAS 6119, precum si ale ormativului |. 20. Probarea instalafiilor fixe de stingere 5.23. Dupa executarea instalatilor de stingere a incendilor este obligatorie efectuarea probei de etangeltate cu aer comprimat si a probelor de functionare. 5.24. Proba de functionare se poate face cu un singur recipient, cu 0 baterie sau cu ambele bateri, in funcfie de complexitatea instalatiei cadrul probei de functionare (prin simularea unul incendiu), se verifica actionarea instalatiei atat local cat si de la distant (cnd este astfel proiectata), fara deversarea substan|ei de stingere. 5.25. Pe timpul probei_ se iau masuri de siguranta pentru evitarea accidentelor sia pagubelor materiale. Receptia instalatillor fixe de stingere 5.26. Receptia instalatiei se face de catre comisia constituité in cconformitate cu legislatia tn vigoare. ‘Masuri de tehnica securitafii $i protectia muncii 5.27. In toate incintele in care se foloseste substanta tip INERGEN Pentru stingerea incendillor, se prevad indicatoare si panouri de avertizare inscriptionate conform STAS 2971/2. 91 5.28, Personalul care pune tn functiune, exploateaza si intretine instalatile de stingere a incendiului va fi instruit gi va lua cunostinta de prevederile prezentului normativ precum gi de normele de tehnica ‘securitaii muncii i prevenirea si stingerea incendiilor. 5.29, in incintele inundate este interzis accesul oamenilor fara echipament de protectie. Dupa terminarea actiunii de stingere este obligatorie luarea masurilor de eliminare (prin ventilare) a gazelor de ardere si numai dupa aceasta va fi permis accesul in incinta. Instructiuni de intrefinere a instalafillor 5.30, Proiectantul instalatiei de stingere a incendiului este obligat s8 elaboreze instructiuni de exploatare gi de intretinere a instalatiei 5.31. Beneficiarul este obligat s& infiinteze registra de evidenta (numerotat si sigila), In care se vor consemna datele principale privind exploatarea, verificarea $i intretinerea instalatiei. Registrul va contine: = caracteristicle principale ale instalatiel, ata punerii in functiune; data verifica elementele verificate; rnumele persoanei care a verificat instalatia; data incarcarii si puneril instal stare de interventie; defectiuni aparute. 5.32. Exploatarea, intretinerea, revizia si repararea instalatilor de stingere a incendillor se asigura de catre personal speci respectndu-se prevederile proiectelor de executie, instructiuni producatorului si prevederile normativului 92 CAPITOLUL 6: INSTALATII DE STINGERE A INCENDIILOR CU ‘SUBSTANTE TIP NAF Sisteme de stingere a incendiilor 6.1. Instalatille de stingere a incendiului cu substante gazoase tip NAF, pot fi realizate in sistem de: * inundare totals; «= stingere locals 6.2. Sistemul de inundare total se poate utliza numai in incinte functionale (usi, ferestre, tubulaturi etc.), se pot Inchide inainte sau simultan cu inceperea deversérii substantei de stingere. Pentru stingerea incendilor din interiorul incintelor prin inundare totala, intreaga incinta trebuie umpluta cu substante gazoase tip NAF, in timpul cel mai scurt posi 6.3, La sistemele de stingere locala, trebuie s se asigure deversarea substantei gazoase pe suprafete imitate. Sistemul se foloseste la stingerea incendilor de suprafata, in special de lichide combi sau suprafete solide, in incinte unde nu sunt condi pentru sistemului de inundare total Riscuri 6.4. Timpul maxim de expunere umand, la concetratii volumice de substante tip NAF in aer de pana la 10,5%, este de 5 minute, 6.5. In concentratji mai mari decat concentratia standard de 10,5% necesara stinger incendilor, substantele de stingere tip NAF pot produce asfxia. In conditi normale de ullizare pentru stingere, are 0 toxicitate scazuta la inhalare, concentratia sa letalé find peste limita alia in situa de urgent’ 6.6. Efectele expunerii la gazele de stingere tip NAF pot ameteli. Expuner fi usoare indelungate pot 93 decesul prin stop cardiac. Contactul Aceste substante pot avea efect provoca greata, vora, pal cu ochii poate provoca criogenic ce provoaca degerdtu Componente, comanda $i punerea in functiune a instalatiei de stingere a incendiului cu substante tip NAF se + dispozttive de actionare = echipamente de detectare, semnalizare si comands = duze de refulare, + tablou de comanda, baterie activa si consta din conectarea: + simulator + sursei de te In plus, se verificd toate LED-urile (se apasa butonul de control), se ‘A daca toate LED-urile sunt stinse, se simuleaza o greseala la recipientului (LED-ul trebuie sa fie verde), se deconecteaza Zarea respectiva, numai dupa efectuarea jotodata de declangare accidental a automata, inainte de deciansare, a alarmarii © sia unor actionari prestabilite cum sunt: 6.10. Inainte de punerea in functiune a sistemiului de stingere a incendiului cu gaze tip NAF se procedeaza astf "se conecteaza detectoarele de incendiu, + se testeaza recipienti * se deconecteazé duza de tefulare si se conecteazd echipamentul de testare; functiune $i stinge val scurt de timp (de ordinul Dimensionarea instalatiilor 6.12. Determinarea ca arului de recipies componente ale (masei) de substanta de stingere, a 95 Tabelul 6.3 Concentratille de stingere a incendiului cu substante tip NAF Clasele de incendiu | NAF NAF $125 | NAF S227 concentratia x 86 <0 a6 roiectata concent B 9,9 + factor | 8,1 + factor | 6,6 + factor de stingere de siguranta| de siguranta | de siguranta 6.13. La dimensionarea instalatiei de stingere a incendiului se tine seama gi de prevederi de echipamente pentru aceste ins Executarea instalatillor de stingere Conditii generale 6.14, Fiind un gaz lichefiat, produsul se depoziteaz sub presiune, in 6.16. Inainte de efectuarea transportului recipientiior se iau urmatoarele masuri de siguranta: ‘toate valvele vor fi inchise si bine fixate; ' recipiontii sa fie inscriptionati corespunzator; este admis numai in locuri uscate, bine late $i cu temperaturi moderate. 6.18. Depozitatrea si pastrarea recipientilor neutilizati, se face numai cu duza de refulare inchisa, 6.19. Intrucat recipientii descarcati pot contine substante reziduale, se vor lua masuri de siguranta la depozitarea acestora, 6.20. Incarcarea si reincércarea gazelor de stingere tip NAF se face ‘numai in recipienti perfect etansi, evitand scapérile accidentale. 6.21. Inainte de montarea echipamentelor $i a celorlalte acceso aferente inst starea acestora, Neadmitandu-se trecerea la montaj daca prezinté defectiuni. Montarea instals 6.22. Se va acorda o atentie deosebita montairii corecte a cablurilor de legatura, a detectoarelor de incendiu si a duzelor de refulare. 6.23. La montarea echipament inst documentatia producatorului de echipamente. Probarea $i recepfia instalatiilor fixe de stingere fixe de stingere a incendilor cu substante tip NAF idraulice de rezistenta la presiunea egalé cu 1,5 ori im, a probei de etangeitate gi a probei de functionare latei de stingere. a sf verifice: + respectarea prevederilor proiectelor de executie si a prezentului_normativ si a ind executarea si lerna, certiicatele de te gi garantie a echipamentelor si materialelor precum gi agrementele tehnice ale acestora; + existenta. panourllor de avertizare privind evacuarea de exploatare gi a masurilor caz de incendiu. muneii 6.26. In toate incintele unde se utlizeaz gaze de stingere de tip NAF gi existd riscul ca oamenil sa fie afectati, trebuie prevazute masuri de siguranta corest evacuarea imediata @ gi mijloacele necesare acor afectate. uri de gaze de ingere si exista riscul ca oamenii sa fie afectali, trebuie s se prevada indicatoare de avertizare. 6.29. In caz de descarcare accidental a gazelor de stingere se procedeazd la evacuarea urgenté @ oamenilor accesul ulterior va fi permis numai cu aparat de protect 98 6.30. Pesonalul de exploatare si va fi dotat cu urmatoarele echipament jonata din materiale rezistente (neopren, PVC, cauciuc natural) Instructiuni de intrefinere a instalafiilor Ingere a incendil (oumerotat si sii emma datele principale privind exploatarea, rea instalatel. Registrul va contine, in principal: stare de intervent CAPITOLUL 7: INSTALATI DE STINGERE A INCENDIILOR CU ‘AEROSOL! Sisteme de stingere a incen 7.1. Generatoarel a rele de aerosoli pentru stingerea incendillor se clasificd forma; 99 tea (masa) de substanta stingatoare (grame) din generator fie proportionala cu volumul incintei inchise pe care 0 = termica; = mecanicd sau mecanica — pneumatica. 7.4. Generatoarele de aerosoli cu acfionare electric pot fi actionate prin comanda manuala sau printr-o comanda automata transmis8 de detector io centrald de semnalizare a incendillor. 7.5. Generatoarele de aerosoli cu actionare termica se bazeazd pe 7.6. Generatoarele de aerosoli cu actionare mecanica pot fi actionate printr-un sistem mecanic (cablu de actionare), iar cele cu actionare mecanicé - pneumaticd prin declangarea unui cartu cu gaze sub presiune (azot), de regula, in in izolat, independente, constituite dintr-o relea de (fiecare generator cu actionare proprie), de prevazute in incinte protejate cu volum mi tea izbucniri rapide a incendit ‘automate actionate de un sistem cent detectare-semnalizare incendiu, cea ce 100 declangarea simultand a generatoaré reactia rapida tn 7.8. in varianta de utilizare independent, generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendilor pot fi dispuse individual sau in grupuri de maximum § bucati. Pentru 0 astfel de varianta se poate opta pentru incinte care nu genereaza riscuri pentru vecinatati si incinte izolate la ‘se asiguré supravegherea de cdtre personal. jor de aerosoli pentr ygerea incend semnalizare incendiu conduce la cresterea (timpul de reactie la stimul se reduce semni reduc pagubele. 4 efecte nocive importante (Anexa 7, tabelul 7.2) pentru persoane gi pentru mediul inconjurai Componentele generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor 7.12. Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendillor sunt ite din urmatoarele elemente principale: sau fuzibil (pentru actionarea 101 "offic de refulare. 7.13. Forma si dimensiunile carcasei generatoarelor de aerosoli se 7.14. Caracteristile tehnice si dimensionale ale unor tipuri de generatoare de aerosoli pentru stingerea incendilor sunt prezentate in ‘Anoxa 7 (tabelul 7.1). Dimensionarea generatoarelor de aerosoli 7.15. Dimensionarea generatoarelor de aerosoli consté in li (masei) de substanta necesara pentru stingerea si alegerea, pe aceasta baza, a tipului si numarului Corespunzattor de generatoare de aerosoli pentru stingerea incendi functie de specificatia tehnica a flecdrui producé 7.16. Cantitatea (masa) de substantS necesard stinger incendiului cu generatoare de aerosol incinta inchisa cu dimensiuni determinate, se stabileste in functe de: clasa de incendiu; prin deschide temperatura mediului Presiunea atmosferica (in cazul incintelor aflate la altitudine) lea (masa) totala de substanfa necesaré per incendiului cu generatoare de aerosoli, se determina cu relat ingerea M= KokikekskiVa [9] in care M este masa neta totala de substan{a stingatoare de 9 Incendiu, ‘9 coeficient pentru clasa de incendiu; k,— coeficient de uniformitate a dispersiei aerosolului; k,— coeficient de pierdere a aerosolulu (intensitatea substanta stingdtoare raportata la un incintei) in gir; V-- volumul incintei protejate in mn? La stabilirea valorilor coeficientilor ka ky, Ks, Ka ki $iq Se tine seama de datele complete ale producatorului substantel de stinger fePro, necesare stingerii - ky = 1,0 pentru incendii de clasa A, k= 0,5 pentru incendii de clasa 8, k= 0,75 pentru incendii de clasa C si k;= 1,3 pentru incendii 1a echipamente electrice cu tensiuni pana la 24000 V (incendii clasa E, conform normelor 7.48. Numérul generatoareh incendiului, se determina cu relat M este cantitatea (masa) neta de substant stingatoare m ~ masa neta a substanfei stingatoare a unui tip de generator de aerosoli (g). 103 substanta de stingere ne Executarea instalafillor de \gere a incendiilor cu generatoare de aerosoli Conaitii generale 7.19. Inainte de montare se verificd si inspecteaza vizual componenetele instalatiei pentru stingerea incendillor, urmarind integritatea gi starea lor functional 7.20. La generatoarele de aerosoli cu declangat obligatoriu integritatea ci stingerea incendilor se au in vedere urmatoarele: * suport de fixare s& asigure prinderea lor simpla, rapida si rigida; ‘+ pozitia de montare sa fie stabilté in functie de capacitatea ‘generatorului de aerosoli si de zona protejata; de montare sa tind seama de posibilitatea * capacitatea de stingere si zona de acoperire a generatorului de aerosoli prevazut (la amplasarea ‘cu acumulari de ‘+ traseul probabi | migr€rii fumului in caz de incendiu. Montarea generatoarelor de aerosoll 7.23. Distan{a fata de pardoseala incintel protejate de generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendilor va fi de circa 2,00 m (pentru generatoare cu masa peste 2 kg, distanta poate fi mai mar 7.24. Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendilor se e pereti a generatoarelor trebuie ‘nvecinate. Aceasta distanta trebuie marita pentru generatoare de aerosoli cu masa mai mare de 2 kg 7.25. Aceleasi reguli se aplica gi in cazul instalarii generatoarelor pe tavane, respectandu-se distantele prevazute pentru cele montate pe pereti 7.26. Se va evita instalarea generatoarelor de aerosoli_ pentru stingerea incendillor in dreptul usilor, a vent ferestrelor, paravanelor ete. pozitionate in incintele protejate astfel incat dispersarea aerosolului s8 nu impiedice evacuarea oamenilor in caz de incendiu 7.29. Detectoarele de incendiu aferente instalatiei de stingere a incendillor cu generatoare de aerosoli si respet fuzibilul pentru activarea generatoarelor de aero: ‘in apropierea punctelor probabile de instalate th tocuri ugor. accesibile personalulul specializat gi 7.31. Atunci cénd utilizeaza mai mult de o unitate de generatoare de aerosoli pentru stingerea incendilor este obligatorie conectarea acestora in paralel la sursa de energie. 7.32, Conectarea la reteaua de alimentare cu energie electric’ a cu actionare electric’ se realizeazd aerosol + se conecteazi stingere a ince + se conecteaza firele la sursa de energie. le la componentele sistemului de 7.33. Generatoarele de aerosoli cu actionare prin fitil termic sau element fuzibil, pot avea aceste dispozitive asamblate Ia unitatea activa sau neasamblate. Verificarea $i probarea generatoarelor se verifica dacé montarea ingerea incendilor generatoay corespunzator inst le de receptie se stabilesc si se efectueaza pe baza de propria producdtorului Recepfia instalatiilor de stingere a incendiilor fixe se face de catre o comisie constituits + modul de executare si punere in functiune a instalatiei de stingere cu generatoare de aerosoli " predarea catre beneficiar a instructiunilor de functionare, intretinere i exploatare a instalatiel de stingere cu generatoare de aerosoli si instruirea personalului de servire a acestela 7.37. le avertizare pentru evacuarea 3 de exploatare gi a masurilor ce Se intreprind in timpul une’ interventi in caz de incendiu, 7.38. Odatd cu receptia instalajiei de stingere a incendivlui cu unui in care se vor consemna tinerea datele principale privind verificarea, exploatarea i instalatiei ‘Masuri de tehnica securitafil $i protectia muncil unde se utiizeazA generatoare de aer exista riscul ca oamenii’sa fie af masuri de siguranta corespunzéitoare, inclusiv pentru evacuarea imediata a oamenilo. 7.40. Personalul care pune In functiune si intrefine inst stingere a incendillor cu generatoare de aerosoli, va fi instruit gi va lua Cunostinté de prevederile prezentului normativ, de spectfical Producatorului gi de masurile necesare pentru protectia imi electrocutarilor, a contaminarii $i intoxicarii cu substante rezi caz de incendiu. in incintele protejate cu generatoare de aerosoli, va fi instruit periodic asupra modului de comportare si a masurilor ce az de incendiu tele protejate Impotriva incendillor cu generatoare de li se prevad milloace gi echipamente de protectie a cailor . lermic gi dupa caz, elemental fuzibil; + terminalele declangatorulul electric; locuiti periodic, corespunzator 744, Dupa actionarea la incendiu, instaatile se verified, completeazd si se remediaza defectiunile, punandu-se in functiune de personal autorizat, cu respectarea prevederlor normativului si a speciicailor producatoruti 108 CAPITOLUL 8: INSTALATII DE STINGERE A INCENDIILOR CU SPUMA Componentele instalatiilor de stingere cu spuma 8.1. Din punctul de vedere al alcatuiri instalatilor de stingere a incendilor cu spuma, acestea pot fi fixe: = semifixe: = mobile, fixe de stingere a incendiilor cu spuma se compun, in i de alimentare cu apa; * recipienti pentru spumanti; * generatoare de spuma cu insuflare de aer; + dozatoare; * pompe pentru spumant; ‘*conducte pentru solujie spumanta; + deversoare de spuma. 8.3. Instalatile semifixe de stingere a incendillor cu spuma au in ‘compunerea lor rezervoare de spumant si dozatoare mobil Capetele deversoare de spuma si conductele de spuma (sau de solutie spumanta), sunt fixe. 8.4. Instal mobile se compun numai din elemente transportabile, 8.5. Spuma se introduce in rezervoarele incendiate pe la partea superioaré sau inferioara a acestora. Se recomanda ca spuma si fie introdusé deasupra stratului de apa ce s-ar putea acumula la baza rezervorului de lichid combustibil. depoziteaz’ hidrocarbur temeinice, se poate aplica anumite cazuri, pe baza unei analize la rezervoare cu capac pl 8.7. Avantajele introducerii spumei pe la baza rezervor urmatoarele: + rezistenja marita a sistemului de avarii produse la explozii slincendii; jere cu vascozitate cinematica mai mare de minima de depozi contrapresiunii din rezervor impiedic& scurgerea combust ‘pure. 8.10. Se recomand’ montarea de fitre pe conductele de alimentare cu ‘apa, In amonte de dozator. Riscuri 8.11. in general, spuma nu prezinta riscuri majore pentru oameni. 8.12. Unele spume pot prezenta rise ecologic. 8.13. Spumanul concentrat, dupa diluarea cu apa la concent recomandata pentru utlizare normala, trebuie sé nu prezinte nici un risc toxic pentru viata, relativ la mediul ambiant, 8.14, Orice tendint& a spumantului concentrat de a produce efecte tehnica ce insojeste produsul marcare pe recipientele de transport. fie prin Dimensionarea instalafiilor de stingere cu spuma 8.15, Solutile spumante se realizeaza in concentratii volumice de 1%, 3%, 5% sau 6%, in functie de tipul spumantului concentrat si de 8.16. Valorile debitelor specifice necesare stinger sc prin Incercari de catre producai incendilor cu spumantului |, se recomanda valorile debitelor de stingere mobile la rezervoare, valorile cu spuma, se majoreaza cu 30%, 8.18. Debitul de spuma (Q,) necesa determina cu relatja: Q, =q,A In care 4g, este debitul specific de spuma ( ‘A aria sectunil orizontale incendiate (rv 8.19, Pentru rezervoare cu capac plutior, debitul de spuma (Q,) se determina numai pentru spatiul de etangare cuprins Intre mantaua rezervorului $i peretele metalic de cin ‘ixat pe capac la distanta de 0,80 Q, = a,b in care: q, este debitul specific de spuma ((Uminy/m?);, = circumferinta rezervorului (m).. calcul se determina pentru cuva cu suprafata cea mai mare, 8.21. Timpul de operare necesar stingerii incendiul variaza intre 30 $1 55 de minute, in functie de caracte lichide sau solide combustbile. aparatele, conductel ‘a spumei se adapostesc de 8.23. Cladirea cer urmatoarele condi pri cu spuma, le substantei Executarea instalafillor de stingere a incendillor cu spuma ' fie real foc, corespunzait dinspre rezervoarele sul si de rezistenta la foo; jate sa aiba numai fante ‘aprovizionarea cu spumant sigure de comunicatie cu de pompare a apel pentru incendiu, camera de comanda etc. din centrala de preparare a si le de conducte trebuie sa fie prevazute cu lek pentru spalare cu apa dupa utlzare, spumante si gi robinete 8.25. Pornirea pompei si deschiderea robinetului de pe conducta de cu energie se asigura din dou’ surse \dente (doua surse electrice, o sursd electrica gi o sursa de alta mica, pneumatica, abur etc.) sau doua surse termice, 8.27. Pe distribultoru! principal se monteaza stufuri cu robinete si racorduri tip B pentru introducerea solutiei spumante $i direct de la autospecialele de interventie (in cazul defec 8.28. Cand 0 instalatie de preparare a spumei serveste céteva obiecte, principal se prevad conducte individuale spre fiecare t, Sau 0 refea inelara de conducte. incipale de solutie spumanta se prevad inete manuale de inchidere si cu racorduri tip B pentru lor portabile generatoare de spuma sau a tunurilor de ‘spuma mecanicd. 8.30. Conductele de la centrala de spuma paina la obiectele protejate se monteaza fie ingropat, fle suprateran (pe estacade sau chi 113 cele mai joase Jn cazul conductelor montate ingropat,robinetul de golre se monteaza in cami 8.32. Conductele amplasate in cladiri si In exterior, vor fi marcate in functie de mediul fluid transportat, conform STAS 8589. 8.33. Conductele de spuma alimentate de la un di tenjie a rezervoar amplasat in interiorul cuvei de cu robinete de sectionare, la rezervor, conductele verticale de spuma trebuie sa fie astfel Incat $8 nu permité smulgerea lor ugoaré. 8.35, Deversoarele pentru introducerea spumei a rezervoare se amplaseazé la distante egale intre ele. Probarea instalajillor de stingere cu spuma jerea_incendiilor junea de proba egal cu 1,5 ori presiunea de regim si la proba de etanseitate cu aer comprimat 8.37. Probele de funcjionare constau in verificarea gi cont functionarii echipamentelor gi armaturilor de comanda, a vehicularii spumei in conductele de transport si distributie, precum si a dispozitivelor de dispersare a spumei in spatile protejate impotriva incenditlor. Recepfia instalatiilor de stingere cu spuma 8.38. Receptia instalatilor de stingere a incen de catre comisia constituitd conform legis! r cu spumé se face 114 8.39, Receptia consta din verificarea’ i de detectare, semnalizare i generare, transport si dispersare incinta protejata; Panourilor de avertizare privind evacuarea lului, a instructiunilor de exploatare si a masurilor reprind in timpul interventiei de stingere. Masurl de tehnica securitafil $i protectia muncil 8.40. In toate locurile unde se lizeaz& spuma pentru stingerea de sigurant a acestora, normativ, precum si de ma tehnica securitatii gi protectiei muncii gi de prevenire si stingere a incendillor. 8.42; Céile de acces $i circul de stingere a lor cu spuma, vor ibere pentru evacuarea personal de interventie in caz de incendi parcurilor de rezervoare prevazute marcate $i Instructiuni intrefinere a instalatiei 8.43. Documentatia tehnica de pr unere in functiune, precum si de de stingere a incendiului cu spuma, 8.44, Odaté cu receptionarea instalatiei fixe de stingere a incendiulul ‘cu spuma, beneficiarul are obligatia de a tr evidenta (numerotat si sigil care se vor consemna datele 5 elementele verificate; numele persoanei care a verifcat instalatia; data puneriiinstalatie’ in stare de interventie" defectiuni aparute. CAPITOLUL 9: INSTALATII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU PULBERI Sisteme de stingere a incendillor cu pulberi de stingere a incendi teri principale: ‘© dupa felul actiunii de stingere; ‘= dupa modu! de actionare; ‘+ dupa felul comenzilor de actionare. F cu pulberi se clasific’ dupa 9.2. Dupa fell acini de stinger ins Were locala (de suprafata) volum inundare total. ile sunt pentru: 9.3, Din punct de vedere al actionaril, inst pot fi de stingere cu pulberi + automate; * manuale. Actionarile automate se prevad obligatoriu gi cu acfionari manuale. 9.4. Comenzile de actionare ale instalatiior de stingere cu pulberi pot fi: * pneumatice; + mecanice; + clectrice: = combinate. Riscuri actioneaza la stingerea incendilor impotriva radiajiei termice emisa de focarul de ardere. 9.6. In general, pulberile nu au efecte corozive asupra metalelor. Componentele instalatiilor fixe de stingere 9.7. Instalatile fixe de stingere a incendi principal, din urmétoarele: i cu pulberi se compun, in (butelii, distribuitoare, ‘conducte gi duze); ' _ sisteme de comanda si punere in funcfiune a instal lzbucnirea incendiului (modul de comanda, bu actionare); de semnalizare (detectare, avertizare, alarmare). de detectare, semnalizare si comanda In caz de incendiu au aceleagi componente ca gi la celelalte instal cu substante speciale, Comanda $i punerea in functiune a instalatillor fixe de stingere fixe de stingere a incendillor cu pulberi, in principiu, funetoneazé aste: a urmare a detectari izbucnirii incendiului se declanseaza ‘modulul de comand (in cazul in + deschide robinetele de pe conductele de distributie a pulberi stingatoare; + deschide robinetele de pe conductele cu agent de vehiculare a pulberii stingatoare si temporizeazd (unde este cazul) deschidere: "7 " opreste functionarea instalatiei de ventilare si Inchide golurile tehnologice si functionale (usi, ferestre, obloane etc.) din pereti si plangeele incintei pro "refuleaza pulberea; "= semnalizeaza acustic si optic functionarea instalatiei de stingere si eventualele defectiuni. 9.10. Instat sisteme de automate de stingere se prevad obligatoriu si cu jonare manuala Dimensionarea instalatillor fixe de stingere a incendillor cu pulberi de stingere a incendilor cu pulberi le de stingere, cat si de cele de 28< ts 55 70 55< 4s 100 60 1100 30, ‘se poate adopta intensitatea de stingere de 130 g/s.m*. 9.15. Cantitatea de pulbere necesara stingerii se calculeaza finand seama de faptul ca ea trebuie sé fie refulata in 30 de secunde, singura repriza. 9.16. Cantitatea de pulbere (G,.) pentru 0 repriza de stingere in suprafafa, se calculeazé cu relatia Gye =A ly t tka] in care: A este aria protejatd de instalatia de stingere (m?) |, — intensitatea de stingere (kg/s.m*), avand val tabetul 9.1 t= 30 secunde (timpul de stingere). a incintei protejate se adopta tn , obloane, luminatoare, trape etc.), reprezintd maximum totala a acesteia 9.19. Pentru stingerea in volum se poate adopta intensitatea de stingere de 20g/sm. 9.20. Cantitatea de pulbere (G,,) pentru o reprizé de stingere in volum, se calculeaza cu rela In care: V_ este volumul spatiului protejat, det art. 9.18 (m°); 119 a de stingere (kg/s.m*); conform art. 9.19, = 0,020 kgism: t= 30 secunde (timpul de stingere), 9.21. Cantitalea total de pulbere (G,) cu care se echipeaza instalatia, se determina pentru doug reprize de interventie (una activa siuna de rezerva), cu relat: Tko} In care: Gj. $1G,, au semnificatile anterioare. 8.22. Debitul de pulbore (Q,) se determina ast! incat ca pulbere pentru stingere(G,, sau G,) S8 fie dispersal asupr -o singuté repriza de 20 secunde, cu rea bess] G. G. in care: G, 1 20 secunde . 31G,, au semnificaite anterioare; pul de stingere) 9.23, Volumul rezervoarelor (vaselor) pentru stocarea pulbé se calculeaza cu relat: Im) In care: 9.24, Capacitatea vaselor pentru stocarea pulberii se determina avand in vedere functionarea instalatiei imp de doua reprize. Volumul pulberi nu trebuie s& depaseasca 90% din volumul vaselor pentru stocare. 120 9.25. Se recomanda ca intreaga cantitate de pulbere sa fie stocal vase de aceeasi capacitate. 9.26. Presiunea de calcul a vaselor de stocare a pulberii este de maximum 15 bar, iar presiunea de lucru este de maximum 10 bar. 9.27. Cantitatea de gaz (la presiunea atmosferica) pentru vehicularea Pulberi trebuie sa fie de minimum: +15 'lkg pulbere, in cazul dioxidului de carbon; + 25.kg pulbere, in cazul azotului 9.28. Cantitatea de gaz de vehiculare (G,) la presiunea atmoster se determina cu relatia: Ge=Gu-dg EY in care: G, are semnificatia anterioard; q,~ Cantitatea de gaz pentru vehicularea unui kilogram de Pulbere (V/kg), avand valorile indicate la art. 9.27. 9.29. Timpul pentru punerea maximum 30 de secunde vehiculare pana la iesirea pul functiune a sistemului se considera ta de la inceperea lansarii gazului de le gaz necesara vehicularii pulberii se pastreaza in ssiunea de 150 bar pentru dioxid de carbon $i 160 la 200 bar pe |. sau in rezervoare in care se asigura Presiunea necesara vehiculérii pulberi, Recipientele cu gaz sub resiune se echipeaza cu regulatoare de presiune. 9.31. Numarul de recipienti (but stingore (n,), se determina cu relatia: i) cu gaz de vehiculare pentru ny = Bb In care: G, are semnificatia anterioar tea de gaz di recipient (butelie) - 121 fal de recipient) (buteli) cu gaz de vehiculare (N,) instalatie de stingere a incendiului cu pulbere, se ng are sem (num - numarul de but instalatjet dupa functionare (in functie de marimea inst 9.33. Diametrul interior al conductel principale care pleacd de la vasele de stocare a pulbs 9.35, Lungimea conductei de la vasul de stocare a pulberii pana la distribuitor nu trebuie sd depageasca 100 m. 9.36. Aria sectiunii tuturor conductelor de distribujie a pulberii ce pleaca din acelasi distribuitor trebuie s& fie egal cu aria sectiunii conductei principale. pe care se monteaza duzele de refulare nu ‘decat diametrul duzelor. 9.37. Diametrul .az8 In functie de intensitatea de lui de pulbere. stingere gi de forma 122 luzelor (A,) trebuie sa reprezinte 0,6 la 0,8 care se monteaza duzele, din aria sectiunii conduct Amplasarea instalatillor fixe de stingere 9.40. Vasele de stocare a pulberii, recipie vehiculare, modulul de comanda al instal ‘amplaseaza 9.41. Reci IR, 9.42, Conductele cu duze se amplaseazé astfel incat distanta de la duze la focarul incendiului s& nu depasesca 5,00 m. Executarea instalatiilor fixe de stingere a incendillor cu pulberi Condifii generale 9.43, Subansambl Pastrandu-se caracterist iei are obligatia asigurarii condi a subansamblurilor instalajiei, echipamentelor r pana la terminarea montajului si punerea in functiune a raspunzand de pastrarea lor aldturi de unitatea de montaj, Montarea instalafillor fixe de stingere ) sub presiune gi armaturile aferente acestora, trebuie sa fie avizate de catre ISCIR. 123 introduce prin partea inferioaré a vasului de stocare a pulbe putin patru puncte. Un punct de introducere a gazului de prevede si pe conducta principala de pulbere (de la robinetul de linie la vasul de stocare). 9.48. Conductele pentru transportul pulberii trebuie realizate din ofel, joare netede, Conductele pentru pulbere, montate coroziv se protejeaz’ corespunzator. de transport si distributie a pulberii stingatoare de incendiu se leaga la pamant, cu prize de pamant a caror rezistenta este de maximum 4 Q, respectindu-se prevederi STAS 6119, precum $i prevederile normal 20. 9.50. Conductele pentru comanda pneumatica vor fi astfel montate Incat s8 nu stanjeneascd interventia personalului de exploatare si verificare. 9.51. Conductele si armaturile sistemului de distributie a pulberii nu trebuie s& prezinte schimbari bruste ale sectiunii de trecere. 9.52. Raza de curbura a conductelor de pulbere trebuie sa fie de cel putin 10 x diametrul conductei (curbele se vor evita pe cat posit le de distributie pe care se monteazé duzele de ixate rigid cu bride care s& preia efortul produs la La conductele de transport, bridele de fixare vor permite si contractile functionale, 9.54. Dupd montare, conductele se curata, iar inainte de montarea duzelor se sufia cu aer sub presiune (sau alt gaz), pentru indepartarea jine patrunse accidental. 9.55. In instalatile de stingere cu pulbere, debitarea pulberii se face prin duze omologate, iar la montajul lor se va urmari ca acestea sd nu se Infunde. Probarea instalatillor fixe de stingere hidraulicd de rezistent& este de 1,5 ori presiunea de regim. 9.57. Proba de functionare va include controlul functionarii jelor de comanda, de alarmare, a armaturilor de sigurant aparaturii de masurare. 9.58. Odatd cu Incheierea probelor de receptie trebuie det F fixe de stingere a incendillor cu pulberi se face de catre comisia constituité in conformitate cu legislatia in vigoare. 9.60. Comisia de receptie este obligata sa verifice reglementarilor tehnice, a tehnice pentru instalate; area instalatiel de detectare, semnalizare $i ‘comanda; + funcfionarea sistemului de distributie a pulber 125 existenta panourilor de avertizare privind evacuarea atare si a masui in caz de incendiu. si a probelor efectuate in prezenta comisiei de receptie se consemneazé intr-un proces verbal de receptie. Masuri de tehnica securit protectia muncii 9.62. in toate locurile unde se utlizeaza pulberi ca substante de stingere si exista prevada masuri d evacuarea acestora atmosfera, precum si oricdror persoane afectate. se asigura in astfel de 9.63. Personalul care pune In functiune stingere a incendi prevederile prezentul Protectia impotriva electrocutarilor. si de masurile necesare pentru 9.64. Calle de acces $i circulatile spre incintele supuse inundarii cu pulbere vor fi marcate si pastrate libere. Se vor inscriptionate conform STAS 2 'u avertizarea pericolului in ingerea incendillor. de stingere se previd mijloace si echipamente de protectie corespunzéitoare, Instructiuni de intretinere a instalatillor 9.66. Instructiunile de intretinere si expioatare a instalatilor fixe de stingere a incendillor cu pulberi, se elaboreaza de proiectant si se redau beneficiarului odata cu documentatia de proiectare. 126 elementele verifcate; rumele persoanei care a vi data incdrcari si puneri instal + defectuni aparute In registrul de evidenta se vor preciza si operatunile ce trebuie executate, in concordanfa cu instructiunile de exploatare si a prevederior din cartie tehnice CAPITOLUL 10 : INSTALATII DE STINGERE A INCENDIILOR CU ABUR Componentele instalatiilor fixe de stingere a incendillor cu abur 1041. nsalaile fixe destingere a incencior cu abur se compun din sursa de alimentare cu abur; legata la sursa de alimentare butoane de actionare manual dispozitiv de semnalizare acustic local (pentru avertizarea personalului aflat in incinta protejats; 127 " conducta de alimentare cu abur a instalajiei semifixe, cu hidranti de abur. ixe de slingere a incendiului cu abur pot fi cu sau manuala, de stingere a incendiului_ cu abur se compun tare cu abur pe care se monteaza, de regula 25,00 in 25,00 m, hidranti de abur pentru interventie manuala de de incendii izbucnite pe sol sau la diferite tehnologice. 10.4. Hidrantul de abur se compune dintr-un robinet montat pe o Conducta cu diametrul de 25 mm la care se racordeaza un furtun din lungime de cel mult 15,00 m, avand la. capatul liber 0 teava lungime, cu orficiul de refulare cu diame 10.5. Tevile de manere de pri Pe suport prevazu Dimensionarea instalatiilor de stingere a incendillor cu abur 10.7. Debitul de calcul (a) se determina cu de stingere a incendilor cu abur a {kai} in care V este volumul spajilui prot iy = intensitatea de stingere a incendiuiul cu abur (cantitatea de abur introdusd in unitatea de timp pentru fiecare met ‘cub din volumul incaperil) - (kg/sm?), 128 fe stingere a incendillor cu abur, determinate si etanseitatea incintei protejate, sunt cele din Tabel 10.1 ere a incendiului cu abur, in fune| ingeitatea spafiului prot Valorile intensitatii de destinatia Nr. crt.| incintei protejate Destinafia in Ikg/s.m" Spatiila care toate 0.0025 Ta care se pot inchide ‘ang toate golurile (cu exceptia| ferestrelor, juminatoarelor gi in care: este debitul de calcul al. instalatiel de stingere a incendiului cu abur, determinat conform art.10.7 gis); T, ~ durata teoretica de stingere a incend considera de 180 secunde pentru 300 secunde pentru spafi cu etan: (care se 10.10. Diametrul conductei de alimentare cu abur (d,) se determing cu relat: d= 1428 Im) q este debitul de calcul al instalatiei de stingere a incendiului cu abur (kg/s); w, = 30 la 50 mis (viteza aburului in conduct); v— volumul specific al aburului (m?/kg), avand valorile din tabelul 10.2. In care: Tabel 10.2 Valorile volumului specific al aburului in functie de presiune si temperatura Presiunea aburulul | _ Temperatura la sursa [bar] 1 2 Volumul specific v Lrg} 11,7250 0.9016 0.6166 0.4706, 0.3816 00,3213 0.2778 0.24868 0.2189 0.1981 10.11. Viteza efectiva a aburului in conduct’ (w,) se determind cu relatia {ms} incare q, vid, au semnificatile anterioare. 130 10.12. Presiunea aburului in conductele de distribujie fixe se recomanda sa fie de minimum 3 bar, iar la furtunurile pentru hidranti presiunea aburului trebuie sa fie maximum 3,5 ber. 10.13, Debitul de abur la un oficiu de distributie (q,) se determina cu relatia 49 = 20S uh |? kos] incare 1106 (oeficientul compactitati jetului de abur) aria secfiuniorfciului(m p— presiunea aburului (bar); v= are semnificatia anterioara. 10.14. Repartitia aburului la orificile de distributie trebuie sa fie cat ‘mai uniforma pe toata lungimea conductei. Aceasta conditie este indepiinité daca coeficientul adimensional a, are valorile a = 0,3 ...0.5, relatia de calcul find: in care: fare sermnificatia anterioar’s; S ~ aria sectiunii trensversale a conductei de distributie (exprimata in aceleasi unitati de masura ca si 10.15. Distanta dintre orifcile de iesire a aburului () se determina cu f= Im) tn care: Leste lungimea conductei de distributie a aburului (m); n= are semnificafia anterioard, 10.16. Numarul orf relatia: r de iesire a aburului (n) se determina cu in care q sig, au semnificatile anterioare Numérul de orificii de iesire a aburului se poate determina cu ajutorul nomogramei din Anexa 10, figura 10.1 Valorile din nomograma sunt valabile pentru coeficientul « = 0,3 (« este definitla art, 10.14), Pentru « = 0,5, valorile din nomograma se inmultesc cu 1,65, iar pentru valori intermediare ale Iui a numarul de orificl se determina prin terpolare. 10.17. Diametrul interior al conductei de distributie @ aburului (d,) se ay fF 4-f% in determing cu relatia in care fia au semnificalile anterioare. 10.18. Durata reala de stingere (7,) se determina cu relatia: V.n. gosiT, au ser P,~ densitatea aburului (se considera p, = 0,768 kg/m) 10.49, Inalimea perdelelor exterioare de abur (h) se determina cu relia P, $1W, au semni anterioare; d,~ diametrul orificiului(m); Prec~ densitatea aeruiui (consideratd p,q, = 1,26 kgim’); w,-viteza vantului (mis); L, = distanta de la conducta de alimentare a perdelei de abur pana la obiectivul protejat (mm). Executarea instalatillor fixe de stingere cu abur Conditii generale 10.20. Echipamentul necesar instalafiei de stingere a incendillor cu abur va avea asigurata calitatea corespunzatoare, produsele fiind receptionate atent pe baza documentelor prezentate (certificate de calitate, agremente tehnice, instructiuni etc.) 10.21. Subansamblurile gi echipamentele instalatiei se transport ambalate, pastrandu-se caracteristicile tehnice $i constructive cu care au fost realizate de producdtor. 10.22. Inainte de montarea conductelor si a celorialte accesorii aferente se verificd starea lor, neadmitandu-se montajul daca prezinta deforméri sau urme de lovire, Montarea instalatiilor fixe de stingere 10.23. Robinetele de actionare ale instalatilor de stingere a incendil cu abur se amplaseaza in locuri usor accesibile, In exteriorul incin Protejate si la 15,00 + 25,00 m de instalatile tehnologice protejate. Robinetele se prevad cu indicatoare care s& permita identiicarea instalatiior pe care le servesc. 10.24. Conductele interioare de distribujie a aburulul se monteza la astfel dispuse incat jeturile de abur sa incintei_protejate. In cazul rezervoarelor cu lichide combu conductele de distributie a aburului se monteaza in interior, la partea superioara a rezervorului, in jurul mantalei. La rezervoarele cu diametru (latura) mai mare de 15,00 m se prevad cel putin doua racorduri la reteaua de distributie, Ao 10.25. Instalatile de refulare a aburului pot metalice perforate, cu + 5mm, (ori Prevazute cu stuturi cu diametrul de maximum 38 mm) sau din furtunuri din cauciue (denumite hidranti de abur) racordate la o conducta de abur, 10.26. Perdelele exterioare de protectie sunt alcatuite din conducte de ‘bur perforate la partea superioara recomanda ca distanta di de maximum 0.15 m, iar 88 fie de minimum 0,70 m. alimenteaza dintr-un distribuitor cu robinete avand diametrul de 25 mm, la care se racordeazé furtunuri flexibile pentru abur de ‘maximum 15,00 m lungime. Fiecare furtun se prevede cu o feava de ‘efulare cu diametrul de 25 mm si lungime de 2,00 m, avand diametrul orficiului de refulare a aburului de 15 mm. Tevile pentru abur se prevad cu manere de prindere izolate termic, ia ale robinetelor se izoleaza termic. statice, refelele de abur buie 4 alba asigurata gi sé fie legate la pamant. Probarea instalatillor fixe de stingere 10.29. Instalatile de stingere a incendilor cu abur sunt supuse probelor hidraulice de rezistentS la presiune, de etanseitate si de functionare. Proba hidraulicé de rezistenfa se efectueazé la presiunea de proba egala cu 1,5 ori presiunea de regim. . Proba de functionare consti in verificarea functions lor de comand’, a aparatelor de si semnaliza lei de transport si distribufie a aburului necesar Receptia instalatilor fixe de stingere a incendiului cu abur 10.31. Receptja lucrarilor se face de cdtre comisia constitu conformitate cu legistatia in vigoare. 10.32. Comisia de receptie este obligata sa verfice: respectarea prevederiior proiectelor de executie si a lor tehnice de le de litate gi dupa caz, agrementele tehnice ale materialelor $i echipamentelor. 10,33. Rezultatele verificarilor gi a probelor efectuate in prezenta de receptie se consemneaza intr-un proces verbal de Masuri de tehnica securitatii $i protectia muncii 10.34, In toate locurile unde se utiizeazi aburul ca substanta de stingere exista riscul ca camenil sa fie afectatj, trebuie 4 se prevada masuri de sigurant ase asigura evacuarea acestora si de a preintémpina orice fel de accidente {arsuri, op&riri etc). Ccunosin{a de prevederie prezentului normativ si de masurile speciice de tehnica securtsi si protectia muncil, precum gi de prevenire si stingere a incendi 135 Instructiuni de intrefinere a instalatilior 10.36. Decumentajia tehnica a proiectului de executie va cuprinde si instructiunile de intretinere gi exploatare a instalatilor de stingere a cu abur proiectate. 10.37. Lucrarile de intretinere periodica si revizille tehnice ale instalatiei si butoanelor de actionare trebuie le de acces la ele trebuie sa fie luminate pe timpul nopti semnalizaté prin it libere gi corespunzat ‘ANEXA 1 Terminologie Clasa de combustibilitate - caracteristicd a unui material sau element, —exprimata prin nivelul Parametriior specifici, determinant rma unor incercari standardizate. Combustibilitatea materialelor gi elementelor de constr cresterea cantitafi de incendiv. In functie de comportarea la foc, le $i elementele de construct, CO (CA1) sau * C3 (CA26) - mediu inflamat + C4 (CA2d) - usor inflamal Materialele si substantele ce se depoziteaz’, se clasifica si in clase de Periculozitate, simbolizate P1 si PS. Clase de incendiu = dupa natura combust se clasificd in urmatoarele clase. + Clasa A - incendii de materiale solide, in general de natura organic’, a céror combustie are loc Jin mod normal, cu formare de jar. Clasa B - incendii de lichide sau de solide lichefiabi incendiile 137 = Clasa C - incendii de gaze. + Clasa D - incendii de metale. Densitate sarcina termica - termic (caloric) total pardoseli luata In considerare Grad de rezistenti Ia foc - capacitatea globala a constructiei sau a compartimentului. de incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu Incinta protejata , aparat plangee, carcas asigure etanse! stingere. lea_necesaré pentru tateaizbucniril incendiilor in \eaperi, construcfii sau instalatii Risc de incendiu 1 de incendiu Rezistenja de foc (RF) - constructie de asi pi determinant, —_capacitatea izolarea termica gi etangeitatea, stal prin incercari standardizate. Substanfa speciala de stingere - substantd de stingere a incendillor care nu este apa. 138 ‘Spumant concentrat Solutio spumanta ‘Spuma (pentru lupta impotriva incend Valori caracteristice Aplicare fortata Aplicare lenta Coeficient de etalare Timp de drenaj 25% Timp de drenaj 50% + lichid care, atunci_ cand este amestecat cu apa ih_proportie corespunzatoaré, formeazi 0 solutie spumanta ~ solutia spumantului concentrat in apa. F) - agregat de bule umplute cu aer apoasd a unui spumant corespunzator, + aplicarea spumei prin cdere directa pe suprafata lichidului combustibil + aplicarea indirect. a spumei pe suprafata lichiduluicombu: suprafete. = masura capacitatii unui lichid de a se raspandi spontan pe suprafata unui id. = timpul in care se separa 25% din lichidul ccontinut in spuma, pul in care se separa 50% din lichidul in spuma, 139 Sediment Indicele NOEL Indicele LOEL Gwe. particule insolubile in spumantul concer nici un efect advers observabil al_ unei substanfe de stingere,asupra persoanelor. - cel mai mic efect advers observabil al unei substante de stingere asupra persoanelor. = potenfialul de distrugere a st de ozon, de catre 0 substant stingere, de incdizire globala a (efect de serd) al unei substante de stingere. = timpul de viafa in atmosferd a unei substanje de stingere a incendiului ANEXA 2 Proprietafile dioxidului de carbon Dioxidul de carbon (CO,) utlizat ca substanté de stingere a incendiior va fi de tip A, conform STAS 2962, fara urme de umezeald, oxigen, suif sau alte impurita Dioxidul de carbon nu arde si nu e arderea, La starea normala fizica (la presiunea py = 101325 Nim? si temperatura absoluté T, = 273,18 K), densitatea dioxidului de carbon este de 1,976 kg/l, deci mai greu decat aerul Dioxidul de carbon fiind un gaz incolor si inodor, se recomand& Temperatura de fierbere a dioxidulul de carbon lichid la presiunea atmosferica normal, de 760 mm Hg, este de -78,5°C. La presiunea de 5,28 bar si temperatura de -56,2°C dioxidul de carbon poate fi prezent simul stare lichid sau gazoasd. Sub aceasta presiune, dioxidul de carbon poate fi numai in stare solid’ sau gazoasd, aceasta stare depinzand de temperatura punctul Daca dioxidul de carbon comprimat intr-un recipient de stocare se destinde pana la presiunea atmosferica, se objine CO, solid, sub forma de z8pada carbonica. La descarcarea diokidului de carbon lichid in atmosfer’, 0 mare parte a lichidului se transforma rapid in vapori, cu mairirea considerabilé a volumului Restul de lichid se transforma in particule fin divizate de gheat’ temperatura de ~79°C. 141 142 20-10 0 10 20 30 60 50 60 70-40 Temperature in °C Fig. 2.1 Variatia presiunii dioxidului de carbon, cu temperatura Dioxidul de carbon, ca substanta de stingere a incendiului, are 6 (find mai grew lungata + nueste sensibil la actiunea temperaturilor scazute. Tabel 2.1 Cantitatea de dioxid de carbon in functie de capacitatea recipi 40 | 36 | 33 | 30 | 27 | 25 | & 20,5 | 187 | 168| 156| 6 fen de comanda Tabel 2.4 duzelor de refulare jiametrelor acestora 0,00307, 0.00385 0.00454 0.0048 0.00515 0.00587 0,069 143, Diametrul duzei ‘Suprafafa secfiunii duzei mm Inch mm inch? 5,16 73/64 20,90 0.0324 5,56 7132 24,26 0.0376 5,95 75/64 27,81 0,043 6,35 zy 31,68 0.0497 6,75 17164 35,74 10,0554 7.44 9132 40,06 0.0627 7,54 19164 44,65 0,0692 7,94 5/16 49,48 0.0767 8,73 712 59,87 0,0928 38 74,29 13/32 83,61 TAG 96,97 15/32 111,29 i a2 126,71 x O16 160,32 Z 58 197,94 17,46 Tine 239,48 19,05 34 285,03 725,40 1 506,45 38,10 112 1938,71 50,80 2 2025,80 144 Fig. 2.2 Nomograma pentru cal curgere a dioxidului de carbon Fig. de joasé mperatura de 21°C) 145 14, 15. 146 Mecanismul stings Dioxidul de carbon reducerea wctioneaza la de oxigen sau a atmosfera incintei respective, pana lei de oxigen la care combustia Dioxidul de carbon se utiizeaz la stingerea substantelor care prin ardere nu furnizeaza oxigenul necesar combustiei, sau sunt caracterizate prin atdere de suprafata. Dioxidul de carbon nu se utilizeaza pentru stingerea incendillor In profunzime, nea de stingere a incendillor cu dioxid de atunci cand se mentine etangeitatea in Inchise (Incdperi, echipamente, zone etc.) si minima necesara, in intervaiul de timp care permite indbusire a focarului Descarcarea vaporilor de dioxid de carbon nu este eficienta pentru stingerea incendiilor. La proiectarea instalafilor de stingere cu CO, se au in vedere urmatoarele: nu se admite ca procesul de stingere sa fie actionat accidental, deoarece degajarea de CO, poate pune in t de 0 instalatie automata de semnalizare si comanda trebuie astfel Conceput incat pana la declangarea deversarii dioxidului de carbon sé se realizeze automat unele actiuni sau plangee, alertarea fie posibila numai dupa de siguranta prestabilte, 16. Se recomanda prevederea echiparii cu (@ de stingere 147 ANEXA 3 Proprietatile azotulul ‘Azotul este un gaz inert, incolor gi incombustibil. Se utiizeazé ca substanté de stingere a incendiului, conform STAS 12507 Proprietatile principale ale azotului, sunt urmatoarel + densitatea 1.2506 gf + densitatea relat’ a azotulul in raport cuaerul 0,967; * concentratia azotului in aer 78%; + concentratia oxigenului in azot max. 4%; = masa moleculara 28,0134; temperatura de fierbere solubi 8 g 4 2 recipienti (buteli) creste si exist pericol de explozie. Mecanismul stingerii incendiilor. Domenii recomandate Efectul azotului de prevenire a aprinderii si/sau de stingere a incendiulul amestecurilor de substanje combustibile (vapori, gaze sau praf) cu aer, este dat de reducerea procentulul de oxigen din amestec. Instalajile de prevenire gi stingere a incendilor cu azot se prevad conform reglementarilor tehnice in vigoare si pot folosi pentru: "= inertizarea incintelor tnchise sau a _ instal tehnologice, prin inlocuirea partiala a aerulul din spi respective cu azot, diluand amestecurile de combust tehnologice sau incinte inchise; vehicularea pulberilor stingatoare; actionarea automata a instal incendilor cu pulberi sau gaze, fixe de stingere a 149 ANEXA 4 Proprieté substanfei de stingere tip FM200™ 1. Substanta chimic& gazoasé tip FM200 folosita Ia stingerea incendilor este produsa, conform standardelor ISO 9002 si trebuie s4 corespunda prevederilor standardului NFPA 2001 fe substante noi de stingere, este admisa numai daca are avizele si agrementarile legale. 3. Proprietatile fizice principale ale substantei de stingere tip M200 sunt urmatoarele: = temperatura critica 101,7°C + presiunea crit 2,91 MPa + densitatea critica 0,621 kgil . or 4,61 Vkg . fa de fierbere la presiunea de 1 bar fa de Mnghetare > la presiune constanta (C,y a temperatura de 25°C 1,184 kJIkgK = c&ldura specifica la presiune constanta (Cy @ vaporilor saturati, la temperatura de 25°C 0,808 kJikgk = conductivitatea termica a lichidului ta temperatura de 25°C 0,069 Wimk * conductivitatea termica a vaporilor ta temperatura de 25°C 0,0126 Wimk * tensiunea superficialé la temperatura de 25°C 7,00 mN/m * greutatea moleculara 170,03 4. Find un produs sigur si care poate Prezenta oameniior, FM200 trebuie $8 fie ex! acest sens, se precizeazd urmatoarele proprietai + puritatea moleculara minimum 99,0%; 150 * HCI echivalent, in concentratie gravimetric maximum 3,0%; * continutul de apa, in concentratie gravimetric’ maximum 0,001%: + reziduuri nevolatile On g/100ml maximum 0,05. ‘Mecanismul stingerii incendillor. Dome ii recomandate ‘in general, substantele de stingere a incendilor actioneazé ‘supra unuia din elementele care intretin combustia, respectiv: inea substantei de stingere de este de tip chimic si actioneaza pri oxidare ce se produc intre_combusti FM 200 asupra incendiilor inhibarea reactilor de oxigen, stemul de stingere, substanta FM 200 in conducte in faza lichida si se transforma in vapori la destinderea prin duzele de refulare in incinta protejata. Destinderea substantei de stingerea incenc materiale solide; hide inflamabile; In tabelul 4.5 sunt prezentate caracter substantei de tip FMZ00 tn comparatie cu stingere. le de stingere ale te substante de 151 Tabel 4.5 Criter FM200™ Halon 1301 CO, Caracteristicile de stingere ale substantel FM 200, In comparatie Etecteasupra laedepecaeel | ees” cu alte substanfe de stingere ba Aster | ozon) Gite Halon 1307 Nivel de oxigen ia | 19.5% 20% 705% Structura sistem: inde do ofl ineinta dupa Paci inata presiune | 17, 32,67 Wii | 17, 92,67 Ii idescarcare(%) pent via 42 bar 42 bar Note: Indiele NOEL * 09 (rel un efect advers observab Indicele LOEL = 10,5% (cel mai mic efect advers ~joasd presiune nous de | da, 25bar_| Rezenoare oy testare de 1000 ~ 10000 kg Efectul de stingare | Efectchinie | Electchinic |Reducere do prin opriea | prinopriea | oxigen reaction int a combust! Domeniul do ba ba Da Da Da Da Da Da Da FTimpul de actiune | rapid, rapid, tare, (Geversare substanja)|_10 secunde_| 10secunde | 60 secunde Pericol pentru viata mic, mic, Mare, LC sq > 80% LC eq > 80% nu exista NOEL=7% | NOEL=5% | — date LOEL=9% | LOEL =7,5% vol= 58% | vol=3% | Vol=28% 'stingere pentru kgim? = 0,4 kg/m? = 0,18 | kg/m? = 0,51 hoptan in vol % si kg/m? (det. Conf. ISO 6183) (Cantitatoa medio de] 64% aig | 185 K9 agent de stingere | 1 ci. de67 ltr | 1 cl de 67 liti| 3 ci. de a5 it pentru 100m? 152 16: 3 ANEXA 5 i Proprietafi ale | substanfeide | INERGEN | HALON 1301 co, Proprietafile substanfel de stingere tip INERGEN | stingere | Concentrafia_ | Scadedela | Scadedela | Scade dela 1. INERGEN este un amestec de trei gaze, in urmatoarele | 21% la 12% | 21%1a20% | 21% la 15% volumice: i sau mai putin 52% nitrogen | * 40% argon | Fara efect Scddere * 8% dioxid de carbon descarcarii ambiental sever’ Vialae sigura | Viajae sigura | Almosfera nu 2 Gaui dettip INERGEN este incolor $1 Inodor. Siguranta | la concentratia | la concentratia | intretine viata personalului | volumic& de | volumicd de 3 substantel de stingere a incendilor INERGEN stingere stingere cu alte substanje de stingere sunt prezentate in standard standard tabelul 5.1 ‘Soo rece oo Tabel 5.1 ‘Scaderea posibite Proprietajile substanfei de stingere a incendillor de tip INERGEN tomperaturii | Minimata Minimaia | formari de comparativ cu alt Proprietaf substanteide | INERGEN | HALON 1301 co, Evacuarea Veniiiare Ventiiare stingere substanfei dupa | normala sau | puternicd; | _puternics Forma fizica de descarcare Puternica extractie stocarelatempe-| Gazoasa Lichida Lichiga inferioara Verificarea canti-| Verifcarea Cantarirea fe substanté| _presiu fiecarei buteli 34-50% 5-7% 34-75% fiecarei butel incendiulul (%) Panoude | Panoude | Mecanic sau Reduce oxige- | Inhiba lantulde| Reduce ‘comand comanda electronic Caractoristicade| nul necesar | reactiichimice | _oxigenul electronicd_| electronica stingere de ardere | necesar arderi Timp de 60 secunde | 10 secunde | 60 secunde descarcare Efectul asupra | Ecologic | Atacd ozonul | Ecologic medi _|__atmosferic_| _compatibil 155 lip INERGEN este stocat in recipienfi (butelil) din ofel, la resiunea de 14997 kPa la temperatura de 21°C. INERGENUL este un gaz nepoluant, ecologic, nu atacd str de ozon sinu este toxic. Mecanismul stingerii incendiilor. Domenii recomandate ‘Substanta de stingere de tip INERGEN actioneaza la stingerea incendiului prin reducerea concent atmosfera_incintel 12,5%, in timp ce continutul de dioxid de carbon creste la circa 4%. Timpul de stingere a incendiului cu gaz de tip INERGEN trebuie ‘fie de maximum 22 de secunde pentru incendiu de clasa A gi 17 secunde pentru incendiu de clasa B (potrivit proved NFPA 2001), Substanja de stingere se saz la stingerea incendillor de le si substante combustibile care prin ardere nu nizeaza ele insesi oxigenul necesar combustiei, sau sunt aracterizate prin ardere de suprafata. Substanta de stingere de INERGEN nu se utiizeazé pentru stingerea incendillor in Profunzime (focuri mocnite. ‘Se recomanda utiizarea substantei pentru stingerea incendillor la * incinte cu tehnicd de calcul: (retele de cal anci de suporturi mag le inalte ale centrelor de calcul etc.) incinte cu aparatura si echipamente electronice sau de din producte si transporturi (camere de comanda, calculatoare de proces, sisteme robo! ipamente gi generatoare fluvial sau rutier, etc); muzee, biblioteci, galerii de arta, colecti, arhive, depozite, etc.) 11. La proiectarea si realizarea instalatiior de stingere se vor avea In vedere urmatoarr semnalizarea gi 84 declangeze realizand (intreruperea tune sistemului actionarea elementelor de inchidere a gol si plangee, alertarea serviciului de pompie " procesul de stingere s4 nu poata fi declangat accidental, 157 ANEXA 6 Proprietafile substanfelor de stingere tip NAF 4. Substanjele de stingere tip NAF sunt gaze lichefiate compuse dintr-un amestec de hidrocarburi gi un aditiv de dezi pentru reducerea produselor toxice rezultate in urma arder ‘care chimicd, substantele de stindere de tip NAF CFC), NAF $125 (HFC) si NAF S227 (HFC), ‘ale substantelor de Unitatea Proprietai fizico- de | NAF | NAF | NAF chimic masurd | SI si25_| 8227 Temperatura erica [i244 | 66 | 1078 densitatea crite kgm? [577 _[ 8717 | 621 coeficientul de stingere tip NAF SIll, sunt redate in tabelul 6.1, Proprietatile ecologice ale substantei tip NAF sunt redate in Tabelul 6.1. tabelul 62. Proprietatile fizico-chimice principale ale substantelor de stingere Tabelul 6.2. tip NAF ecologice ale substantei tip NAF | ‘Simbol | NAF | NAF | NAF Unitatea sm_|_s125_| s227 | de NAF | NAF | NAF | masuré si2s_|_s227 0 o presiunea de vaporizare | _ KPa Tart 457 (la temperatura de globala a atmosterei 38 | 38 25°C) (efect de sera) bar_[ 948 [1371 | 457 timpul de viata ir ALT. | 12 | 326 | 365 caidura tetala de kukg | 2256 | 1047 | 192.6 atmosfer’ minute | minute temperatura defierbere | °C | 383 | 485 (a presiunea de 1 %__| -107.2_| -1028 masa moleculara kgikmot | 92,9 | 120,02 poate sa detoneze daca este adusd in contact cu lity: presiunea criticé kPa_| 6647 _| 3395 + se descompune termic in cloruré de hidrogen, fluoruré bar | 66.47 | 33.95 de hidrogen si fosgen. 160 ANEXA 7 Proprietafile generatoarelor de aerosoli tip FirePro pentru stingerea incendiilor Generatoarele de aero: sunt recipiente FirePro pentru stingerea incorporat un sistem special propr al generatorului. Unele tipuri de generatoare de aeros FirePro pot avea mecanism propriu de absorbtie a calduri Pentru identificarea gamei de produse se utlizeaz 0 grupare icatii determinate (tip generator, pentru de substanta stingatoare (in grame); = Mdeclangare Manuala. Ca urmare, FP 200 inseamna generator de aerosoli pentru stingerea incendilor avand 200 g de substanta de stingere, FP 200 M inseamna generator de aerosoli pentru stingerea incendilor avand 200 g de substanta de stingere cu declangare manuals. = anticorosive; | | diminueaza considerabil daunele materiale (jetul de ‘aerosoli actioneaza strict asupra focan = generat generatoarele de aero: tehnice si dimensionale ale generatoarelor de FirePro pentru stingerea incendillor, sunt redate in fizice principale ale aerosolului descércat de Se tip FirePro sunt urmatoar nul pnd la 24000 V; Din punct de vedere chimic, aerosolul este const microparticule de compusi de potasiu gi unele gaze in ca mici. Rezultatele analizelor fizico-chimice pe probe sunt prezentate in tabelul 7.2. 161 nipueoui Qev lav ‘o'av oav ‘vev oev gay oev gav | oe'v | ‘o'a'y| epasein (wil og of 09 ov of ov ov oe or oy | 0 | beluarye ap 1wa!9y209) spunoes) sev0z sz-0z se-0z oe oz*sh stor si-ob sto ons ge | see | eveoseosep ap dui, tod auenyoeoine o0€ oe ooe og 08 ove o0e 08 o0€ ooe | coe @p eimyeiadway Wu Pe. WO #2 wyO OF wuo st wo 1 wo Fz wu 1 ap gluaisizes | ap giuarsizas ep eluaisiza: | op eiuaisza: | ap eluaysiza: ap eluaisiza: | ap giuarsizas no aurzieou, | no axzjgou ro auzigou | noeuzgou | no auzieo no auzigou | no axzigou, epyawaja | apiowale | apiuowsis | epiwaweja | opyuawoie | apyuawole ap yuawala 2orenioy ny no) 9 73) ny no yn O04 9.021 9.01 9,044 ‘9.0L ‘9,021 9,0Lb ise} ~ tue; tur wa} aay sia) = nse) = 10) ~ (ro (vero (veo (wero ,0Lt avenge (vt oa ave) | (wi ‘ora ave) | (wi “ova ave) | (wi 'oranve) | ‘oraas) | ‘oranzt) | wervew- | ora net) ‘ora.nzt) | o1uer- 8p /eD0W 319° a) ouioa1@- unpae- ou03|9- * auj29j9- ouigeje- 01-0 86-0) 8=D ‘88=P ‘BaP 88-9 az-p | zs=p tw seixorexssz | aeLxosexssz | osLxooexove | _os9u ost=y ozz=y eei=u stisu szisu__| ezisu | psu | unisuowia ft ore opt 0051 098 cori ooze, ooo. ose ove os_| | einaesew veg) 09) ‘0008 ‘00e oz os 002 02. 008 oz @ jou eseW ‘90089 44 00E9 da 008 dt 0Eb dl 00z1 dt oosda | woozas| 002 da cords | ozaa | eas bz imeqes Joqpuecuy easeBuns naUed o4do414 dy jJosou9e ep sojaseoyesoUa6 ae eOIUyO} JONSHO}2eIeD ‘}SJ20}PUUN UNS ‘C1eaul4 dy ajeseO}e1au06 ep yeougosap njnjosase je aiBojo09 aiejaudoig “6 (e1easgosep ap induin ednp 18 oa faze easeqiyul) epuncas op ap ayse cidaily dy ejaieojeieua6 ep Heogosep tjosoiee no injnipusou! e ouaBuys ep wixew nw, —“g ‘aveBuys ‘9p tolueisqns Jelusioye earaisero e| eonpuco eiseaoy “auapIe 8p IRuowoue 9p Heseue6 reinjeu aoonueo ap ueino op LZ ysnueo seq nisejod ssejod ap prxo | _ ap yeuony FySEIOg ap ieiozy 1Snposd juoypun Feoyquep! yo) ne snjd uy seid ap | _nisejod yeuoqes | ep eiozy ‘guepunoas 9jeo od i$ InIMUBWIO|S| nisejod eiuazaid 2p esn4019 ‘yediouud ut "yeayquep! e-s aqoud uy Isnueo 16 weqind ed (aux) xu ezIieuy 70) odes, 2019. epewn | ue6xo | niseiog ‘SweUWE|® JOjeueO}PULN ejuazaid jedIou jeNUOpIAS 1504 W feqoud ezyjeueo.! ‘@lisnquido ep 9[87e6 ul aynuRUdD eTNEqNdU i. 5y6u o@'S1 aisnquico op 218728 u (ND &9) NOH = ‘aysnquics ep ajeze6 Ul Waging . we nqioo asndns leqaud (esew) eayeinaio , 1yo-o9/zy Jojez}}eue aI oeyNZOY zLieqeL, 1". 12, * potentialul de distrugere al stratulul de ozon (0.D.P.) este + potenjialul de incaizire globalé a atmosferei (G.W.P.) este + timpul de via in atmosterd (remanenf, AL.T.): ine 30 i 120 min. Forma gi dimensiunile carcasei generatoarelor de aerosoli sunt realizate astfel incat s& corespunda cerintelor functional Carcasele pot fi corespunzator une Funetie de spatiul prot poate realiza din met side marimea produsului, carcasa se masa plastica sau carton. ‘Mecanismul stingerii incendillor. Domenii recomandate Activarea_ generator sub actiunea focului ingatoare de incendiu i genereaza ine azot, apa si compusi de pota: stinge incendiul prin inhibarea reactiei necesara de material mics. Stingerea incendiut cu jetul de aerosc Acfiunea fizica de stingere este de' fizico - chimice ale metalelor alcal Aceste elemente, in compar mica energie de ionizare (au cel mai scézut pote lonizare). Astfel, cu un aport mic de energie este posibila 15, 16. 19, eliminarea electronilor de valenta din acesti atomi. Cantitatea necesara de energie de ionizare este furnizata de energia flac&ri, lonizarea potasiului tn timpul stingerii este indicat de culoarea violeta a fidcari. In acest fel, energia fldcarii se reduce jn functie de potentialul de ionizare a elementelor respective prezente in ea. Acjiunea chimica se bazeazA pe unele reactii in succesiune (e24 mare) ntre atomi si fragmente de molecule timpul arderi. Astfel de potasiu In aceasta etapa se jerupe reactia tn ant a r siflacdra se stinge. Aerosoli se pot utiliza pentru stingerea incendilor de tip A, B gi C, precum si pentru prevenirea exploziei amestecuriior de gaze silsau pulber (praf) cu aerul aes mecha pe Folosirea aerosolilor este recomandaté si pentru stingerea ANEXA 8 4. In concordanja cu rezuttatele ob Proprietafile spumantilor concentrafi si ale spumel folosite la performanta la foc, spumantul concent stingerea incendiilor ‘pentru performantele de stingere * pentru rezistenfa la reaprindere, tn nivelutle : A, B, C. fs Spuma folosita la stinge incendiilor este un agregat de bule sau D. uumpiute cu aer, format apoas’ a unui spumant concentrat corespunzaior. i 5. Clasele de reaprindere } 2 Spumantul concentrat poat i AFFF, FFF * spumant concentra protenic (P) SR ISO 7203-1), . Caract concentrati © spumant concentra Tip Clasa de Formare de agenti activi de suprafa Performanta film confine fluorocarburi cu st la stingere * — spumant concentrat rezistent AFFF (nu AR) 1 Da rezistent la descompunere atunci cand se aplics pe AFEF (AR) \ Da ‘suprafata unui al ! FFFP (nu AR) 1 Da ‘* spumant concer care formeaza film apos (AFFF), FFFP (AR) Da bazat pe un amestec de hidrocarburi si agenti de FP (nu AR) Nu iprafata fluorure care are capacitatea de a forma un FP (AR) Nu apos pe supr anumitor hidrocarburi; P(nu AR) Nu + spumant con fluoroproteinic FFP), care PYAR) Nu formeazé un film apos pe suprafata anumitor ‘S(nu AR) Nu hidrocarburi | SIAR) Nu | 3. ‘Spumar concentrati st ‘supusi (conform prevederilor | 6. Daca un spumant concentrat este indicat ca find corespunzator standardului SR ISO 7203-7 rcarilor pentru determinarea: pentru a fi utilizat cu apa de mare, concentratille recomandate = performantei taf rea cu apa potabila gi cu apa de mare trebuie sa fie + toleranfei la congelare si decongelare; + sedimentuli, inate gi dupa imbatranirea fortatd; . , comparativ cu un lichid de referints; 7. inainte si dupa conditionarea la temperatur’, spumantul . ‘nainte si dupa conditionarea la temperatura concentrat, declarat de cétre furnizor c& nu este afectat de 168 169 1. 12. 170 congelare si decongelare, nu trebuie s& prezinte, vizual, nici un semn de stratificare si neomogenitate (atunci c&nd este incercat conform SR ISO 7202-1), imbai ochiuri de 180 jim si volumul procentual de sediment nu trebuie si fle mai mare de 0,25%. rice sediment existent tn spumantul concent Imbatranii fortate, trebule sA se disperseze printr-o sité cu ochiuri de 180 jum si volumul procentual de sediment nu trebuie A fie mai mare de 1,0%. Tnainte si dupa conditjonarea la temperatura, debitul spumantului concentrat nu trebuie s fie mai mic decat debitul unui lichid de referinfg, cu vascozitatea cinematica de 200 mms. pH-ul spumantului concentrat, inainte si dupa conditionarea la temperatura, nu trebuie sa fie mai mic de 6,0 si mai mare de 9.5 la temperatura de (20 +2)°C, Daca existé o diferenta mai mare de 0,5 unitati de pH intre cele doua valori (inainte si dupa conditionarea la temperatura) spumantul respectiv trebuie desemnat ca find sensi temperatura spumante, preparata din fionari la temperaturé, ta izor, trebuie sé fie Tensiunea superficialé a sol spumar concentrafia de utiizare recomandata de imitele de +10% fata de valoarea caracter mai mare de 1,05 ori fafa de valoarea objinutd conditionarea la temperatura, spumantul concentrat ‘desemnat ca fiind .sensibil la temperatura”. 14. 17, Diferenta dintre tensiunea interfaciala intre solufia spumanté preparata din spumantul concentrat inainte de conditionarea la temperatura $i ciclohexan si valoarea caracteristica, nu trebuie sd depageasca 1,0 mN/m sau 10% din valoarea caracterist oricare valoare dintre acestea ar fi mai mare. Dupa conditionarea la temperatura, dacd cele doud valori de 0,5 mN/m sau daca valoarea objinuta narea la temperatura este mai temperatura, oricare dint ‘spumantul concentrat trebuie desemnat ca fiind .sensibil la temperatura Coeficientul de et ‘spumantul concer imizorul 0 reven ware formeazi film’, Iainte si dupa co temperatura (determinat conform prevederilor SR ISO 7203-1), trebuie sa fie pozitiv. Coeficientul de infoiere (k) este raportul dintre volumul de spuma gi volumul solutiei spumante din care spuma a fost generata, In functie de valorile coeficientilor de Infoiere realizati, spumele se clasifica in: = spuma de joasa infoiere : k= 1 fa 20; = spuma de medie infoiere : k = 21 la 200; = spuma de inalta tnfoiere : k > 201 Prin asociere, denu aplica si echipamentel corespunzatori de joasa, medie sau sistemelor gi spumantior concentrati m 18, 20. 172 ‘Spuma produsa din spumantul concentrat, si dupa conditionarea la temperatur8, cu apa potabila si, dacé este corespunzétor, cu apa de mare sintetica, trebuie s& aibé un coeficient de Infoiere de + 20% fata de valoarea caracteristica, sau #1,0 din valoarea caracteristica, oricare din aceste valori ar firmai mare. acd oricare din valorile coeficientului de infoiere, obtinute dupa conditionarea la temperatura, este mai mica de 0,85 ori sau mai mare de 1,15 oti fat de valoarea corespunzétoare obtinuta Inaintea conditionarii la temperatura, spumantul concer trebuie desemnat ca ,sensibil la temperatura Spuma produsa din spumantul concentrat, inainte si dupa conditjonarea la temperatura, cu apa potabila si, dacd este corespunzator, cu apa de mare sinteticd, trebuie s8 alba un timp de drenaj de 25% de + 20% fafa de valoarea caracteristica Daca orice valoare a timpului de drena) 25%, obtinuté dupa conditjonarea la temperatura, este mai mic& de 0,8 ori sau mai mare de 1,2 ori fata de valoarea obtinuta inaintea conditionarii la temperatura, spumantul trebuie desemnat ca find ,sensibil la temperaturs Spuma produsé din spumantul concentrat, inainte si daca spumantul concentrat este desemnat ca ,sensibil fa temperaturs*, dup condijionarea la temperatura, c potabilé si, daca este corespunzator, cu apa de mar trebuie s8 aiba o clasa de st in nivel de rezistenta ta reaprindere aga cum se specifica in tabelul 8.2 (conform SR 180 7203-1) Tabolul 8.2 Timpi maximi de stingere gi timpi minimi de reaprindere {in minute) (conform SR ISO 7203-1) (Clasa de [Nivelul de perfor- | rezi Incercare cu aplicare | Incercare cu aplicare manta ta |la re fenta forata stingere |prindere Timp de |Timpde |Timpde |Timp de stingere | reaprinde-| reaprinde- mai mic de re mai mare de a Nu este 3 aplicabil It 5 5 6 3 Nu sal jincercat 5 10 3 5 5 3 ~ Nu este a 10 aplicabil u B 5 15 a c 5 10 4 Nu sal incercat 21. 22, 23. 24. 25. 26. 27. 28. 174 lor cu spuma (determinate sdurilor din standardul SR ISO 7203 -1 de firma SILVANI- Italia) ‘Mecanismul stingerll incendiulul. Domenii recomandate Spuma utlizata pentru stingere formeazd o bariera intre Substanja_combustibila si oxigenul din aer, separand carburantul de comburant, sin ingerea incendillor de solide combustiile. ‘Spumantii concentrati, de fabricatie, grade gi clase dif desea incompatibili $i nu trebuie amestecafi, decat daca s-a Stabilit dinainte ca nu rezults o pierdere de eficacitate inacceptabita, ‘mod particular cu dioxid de carbon si pulberi, Acolo unde spuma si pulberea pot fi aplicate simultan sau succe: izatoril trebuie S8 se asigure cA orice interactiune nefavorabilé nu produce o pierdere de eficacitate inacceptabila Spumanfii sunt adecvs incendiitor de lichide nemi lor cu spuma nu se folosesc in in care este interzisa prezenta apel, precum gi atunci cand substanjele care ard pot reactiona cu spumantii si pot i toxice sau explozibile. ingere a incendillor cu spuma, se folosesc je $i echipamente care sunt avizate de In instalatile de numai spumanti, ul Inspectoratul General al Corpului Pompierior Miltari gi care au agrement tehnic pentru stingerea produselor combustibile respective. 17 5 rouinds @ wa} aueondy ,. ‘exeorgoR/snesu ‘ereorgogisiesou ‘giuaj@oxe ereove 985088 ivajaoxe * it unquesoupiy ej a86uns ep eajeipedeo St +Ob og St +Or ons [uw] exepuudeas op wiv indy « o> ge! s> s> jwiJeseBuns ep wxew jnduy ough = W023 %O1 > = = I 0} ednp apes inuinjon :a she She 92 ze = [un] ax1oy oypaw » ore sze 6 92 9 jojuy eseo! » s6¢2 [evesp op induusy (006 * 00€ =» (002 * 00¢ = 4 (0002+ 00¥ = ¥ = . 002 545.0% 002 43 oF (002 54509) ov=sZ=4 = . ozs 458 OZ 438 OZ F456 Oe SHEL oz 5459 . i (9) axorojur ap siveroyood 1— TW3SN3ATOS (avissav) ‘SP OLNIS -oNONS lessenqun onewuisosony nawisoxony (s) onewis (4g) a1ueiosdouony {q) o1jeyoud 4 fowinds ejefueuopiog yenueouo’ jmuewnds india -teuinds 1-£022 OS! US InpLEpUEIS UIP eojuNpsdoxd Wo}UCO Jownds e ewe) azeoiidy INVATIS Buy ep ajeUILE}ep 380} ne BoyDads sjoyGeR , (eviasav) here vt 8% - - “8 oooqe epvewoes os 7 eTvaSNaATOS | e1jUaIsize: sode ly essonun = = zs zs we ‘snejuisouony arew elueye (av) ‘epuewooe: 08 - - z zs %9 68%) YAWAISNOd equIso10ny ‘s) epuewiooai as = eI 82 8% %69 hz SY OLNIS ‘epuewooas os nu = 8 z z 19 "6 ¥-ONOM ‘epuewooas as nu = = at ay 569 566 -NIBLOWd aqueyoud aepwezeru | eetinow | eionezeu | eie6nou (oauiis) ‘optjos oyqnsnquios ojeyeyeu uejod huenios anquesoipi4 erienuesuey omuinuop dn iqewre ul ePID ‘@ :mypueouy ep eseID yenuesuos wewnds wereqe, sguinds no 4 puso eosoBuns nqued [uj(uiur))) eoyjoeds eyqeq ANEXA 9 Proprietatile pulberilor stingatoare de incendiu pulberilor stingatoare de incendiu este bicarbonatul de sod. In afara pulberil pe baz de bicarbonat de sodiu, se mai produc Cu cat procentul de bicarbonat de sodi este mai capacitatea pulberi ca substanté de stingere core restul componenetelor au rolul de a ameliora mobiltatea pulberi side a0 feri de aglomerare la umicitat. Pulberile pe baza de bicarbonat de sodiu (flosite in multe tar), sunt macinate fin (1 cm* de pulbere contine 25 de miicane de particule cu efect activ de stingere). Sporirea finejei de macinare peste 0 anumita limits nu mai duce la 0 intensificare a de stingere deoarece masa particulelor de pulbere find fenergia lor cineticd devine insuficienta pentru a le permite patrunderea in focarul de ardere. Sub acliunea cAlduri produsé de incendiu, bicarbonatul de sodiu se descompune conform rela NaHCO, Na, 5 + CO, + HO La descompunerea totald a 1 kg de pulbere de bicarbonat de 0,26 kg dioxid de carbon si se consuma 0 iru evaporarea a 300 cm’ de de racire de 0,11 kWh toare tn conductele instalatie! liza’ ‘apa, creia 1 corespunde un Pentru vehicularea pulber de stingere a incendiuiui se pot + azot comprim: = dioxid de carbon lichefiat (cu umiditate maxima 0,1%). Jn figura 9.1 sunt prezentate nomogramele de dimensionare a conductelor principale de transport a pulberii stingatoare de incendiu. 181 frm) — SBS Ws oe b Fig. 9.1. Nomograme de dimensionare a conductelor principale de transport a pulberi: @- pentru 2, = 0,0166 ... 0,063; b~ pentru 2, = 0,025 ... 1 182 ‘Mecanismul stingeril incendiilor. Domenii recomandate Pulberea actioneaza_ la _stingerea_incendiului Tm contact. cu temper fand drept efect lant si ca efect si incendilor cu pulberi se nice In vigoare gi se utlizeazd de substanfe combustibile solide, ingerea de stingere cu pulberi se utiizeaz8 numai pulberi de incendiu definite in standard, omologate de utiizeaza pulbere speci Arora se poate folosi pulbere speciald sunt precizate in STAS 12523, ANEXA 10 Proprietafile aburului ca substanta de stingere Ca substanta de stingere a incendiului este recomandat atat aburul saturat (care este cel mai eficient), cat si aburul supraincalzit, ‘Aburul, ca substantd de stingere a incendiului sd se utiizeze i fixe gi semifixe, in spe existé 0 sursa permanenta de abur si care asigura cantitatea de ‘bur necesard functionariinstalatiei de stingere. ‘Mecanismul stingerit incendillor. Domenii recomandate Efectul de stingere a aburului se bazeaz’ pe reducerea concentrajiei de oxigen in zona de ardere, pana la o la care arderea inceteazd. Pentru aceasta este necesard o concentrajie volumied a aburului in aer de minimum 35%. de stingere a incendiului cu abur se prevad in tehnice in vigoare si pot fi declangate pe suprafete m inundarea incintelor inchise cu volume mai 500 m*), precum gi pentru stingerea incendillor la conjinand fluide cu temperatura de te peste 100°C i un volum mai mic de * limitarea propagarii incendilor prin crearea de perdele de abur astfel amplasate incat s& constituie bariere continue de abur; ‘+ prevenirea incendillor si exploz ‘pare scdpari de fluide inflam: inundarea incinte in care pot 0 0 o 2 Fig. 10.1. Nomograma pentru determinarea numarului de or iesire a aburului_ pentru stingerea incendiulul 185 186 materiale care in contact cu apa ar rea materiale care s+ instalatii electrice sub tensiune; persoane care nu pot fi evacuate. topi la temperatura jetului de abur, ANEXA 11 Reglementéri conexe Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi Legea protectiei muncii, nr. 90/1996. Ordonanta Guvernului nr. 60/1997, aprobata si completata cu Legea nr. 212/1997, a executia, repararea si verificarea recipientelor — butelii pentru hefiate sau dizolvate sub presiune de prevenire a incendilor pe durata executdri icativ C 300 pentru proiectarea si executarea instalatilor de 2 ~ indicativ 1 5 'u proiectarea si executarea inste pentru proiectarea wunicatii gi seminalizare din cladiri civile gi de productie — 18 pentru prot metalice ingropate ~ indicat Normativ pentru proiectarea si realizarea instalatilor sanitare indicativ 1.9 Normativ privind proiectarea gi executarea instalatilor de Protectie contra trasnetului — indicativ |, 20 187 je 18. 19, 20 2 22. 23, 24, 28. 29, 188 Normativ pentru imentarea cu energie electrica a i similari ~ indicativ PE 124 Instructiuni tehnice pentru protectia anticorosiva a elementelor de constructii metalice ~ C. 139 STAS 12604 — Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalati electrice fixe STAS 297/1/2 ~ Indicatoare de securitate STAS 6119 — Instalatii de legare la pamant de protectie. Prescri STAS 6976 ~ Coroziunea metalelor. Terminologie. STAS 12507 — Instalatji de stingere a incendilor. Instalati fixe cu azot. STAS 701 — Utila de stins incendii, Racorduri fixe. Dimensiuni STAS 8589 - Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide in instalati terestre si navale. MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTE! ORDINUL NR. 1605 din 02.11.2001 ‘Avand in vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generalé nr. 3/08.10.2001 gi avizul Consiliului Tehnico-$t rr. 120/19.06.2001 jin conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea fr, 1011995 privind calitatea in construct, In temeiul prevederlor art. 2 pct. 45 si ale art. 4 alin. (3) din Ministrul Lucrailor Publice, Transporturilor si Locuinjei emite urmatorul ORDIN Art. 1 — Se aproba reglementarea tehnicd "Metodologie _privind itea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a social - culturale gi a instalatilor aferente acestora’ , indicativ MP-012-01, elaboraté de PRODOMUS-SA gi prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin ‘Art. 2 — Reglementarea tehnicé prevézuté la art. 1 se publica in Buletinul Constructilor prin grija Directiei Generale Tehnice in Construct gin brogura tiparita de IPCT-SA. 189 Art. 3 Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinul Construcfillor. Art. 4 — Directia Generalé Tehnic& in Constructii va aduce la ‘ndeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTEI METODOLOGIE PRIVIND STABILIREA ORDINII DE PRIORITATE A MASURILOR DE REABILITARE TERMICA A CLADIRILOR SOCIAL - CULTURALE $I A INSTALATIILOR AFERENTE ACESTORA INDICATIV : MP — 012-01 ELABORAT DE. PRODOMUS S.A. BUCURESTI DIRECTOR GENERAL: Ing. CALIN STEFANESCU DIRECTOR TEHNIC: ‘Ath, MICHAELA GAFAR ‘SEF PROIECT: lng. DINU ZAHARESCU APROBAT DE CTCG - DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCT DIRECTOR GENERAL: Ing. JON STANESCU RESPONSABIL M.LP.T.L: Ing. LIGIAFORSEA COORDONAT DE ASOCIATIA INGINERILOR DE INSTALATII DIN ROMANIA PRESEDINTE: Prof, dr. ing. LIVIU DUMITRESCU 190 191 190 1. INTRODUCERE CUPRINS 1.1. Oportunitatea si necesitatea lucrarii 195 1.2, Obiectul si scopul reglementari 196 1.3, Reglementairi tehnice conexe. 199 NIVELURILE DE PERFORMANTA ALE CLADIRILOR ‘SOCIAL-CULTURALE EXISTENTE $I INSTALATILOR TERMICE AFERENTE. 200 2.1. Confortul interior in laine existente 200 2.2, Principalele tipuri de degradari ale anvelopei aparute exploatarea cladirilor 201 2.3. Nivelurile de performanta ale cladiilor existente din punct de vedere al gradului de eficient& a instalatilor termice interioare 203 . CRITERII DE STABILIRE A ORDINII DE PRIORITATE A MASURILOR DE REABILITARE TERMICA A CLADIRILOR SOCIAL - CULTURALE $I INSTALATILOR AFERENTE .205 3.1. Destinaia, pul lsd i importanta ei 206 3.2. Dotarea cu instal i tip or 207 >> Starea clad ia instalatitor aferente. 208 rea arhitectonica s/sauistoricd a clad 209 3 210 3.6. Posi financiare (fonduri disponibile pentru finanfare) an 3.7. Posibiltati de eliberare a cladirii pe perioada reabilta ant 4. SOLUTII TEHNICE PENTRU CRESTEREA EFICIENTEI UTILIZARI ENERGIE! TERMICE IN CAZUL CLADIRILOR SOCIAL-CULTURALE. 212 4.1, Solutii tehnice comune privind instalatile termice.......212 4.2. Soluti tehnice specifice diferitelor tipuri de cladiri, privind instalatile termice. 214 4.3. Solutiitehnice privind cresterea eficientel tehnice a anvelopei 217 5. METODOLOGIE PRIVIND STABILIREA ORDINII DE PRIORITATE A MASURILOR DE REABILITARE TERMICA A CLADIRILOR SOCIAL - CULTURALE EXISTENTE $1 INSTALATILOR AFERENTE. 220 220 5.2. Criteriul stati fizice a cladiri 222 5.3. Criteriul costurilor de investijie reduse. 222 5.4. Criteriul costului energiei 225 5.5. Criteriul duratei de recuperare a investitiei suplimentare, 226 193 6. MASURI DE REABILITARE TERMICA A CLADIRILOR SOCIAL-CULTURALE SI INSTALATIILOR AFERENTE .227 6.1, Generalitat 227 6.2. Sursa de energie termicd 229 6.3. Instalati interioare de incdizire centrala 235 6.4. Masuri cu costuri reduse sau medi de reat cladirilor $i instalatilor aferente. 241 6.5. Masur cu costuriridicate de reabiltare a cladirlor $i instalatilor aferente. 244 7, RECOMANDARI PRIVIND EXPLOATAREA CLADIRILOR EXISTENTE DUPA REABILITAREA TERMICA 247 8. MODALITATI DE FINANTARE A LUCRARILOR DE REABILITARE TERMICA . 1249 8.2. Propuneri privind finantarea lucrarilor de reabilitare termica tai fiscale 255 la cladirile social-culturale si fac “MEXE nGie 287 > 260 g§ ~ PRIVIND DETERMINAREA Sa 8 OBALIDE IZOLARE TERMICA (G,) == CULTURALE... 262 s 190 TWETODOLOGIE PRIVIND STABILIREA ORDINII DE PRIORITATE A MASURILOR DE REABILITARE | Indicativ: MP-012-01 TERMICA A CLADIRILOR SOCIAL - CULTURALE 1A INSTALATILOR AFERENTE ACESTORA 1. INTRODUCERE 4.4. OPORTUNITATEA SINECESITATEA LUCRAR Prin Legea nr.199/2000 privind utiizarea eficienta a energioi ‘$1 Ordonanja Guvernului nr.28/2000 privind reabiltarea termicd a fondului construit existent si stimularea economisii: energiei termice se insttvie cadrul legal de reabiltare si modernizare termica a cladiror 51 instalailor aferente. Se urmareste reducerea pierderilor de caldura, consumurior de energie si de combustibi, costurilor de ntrotinere pentru incalzire i alimentare cu apa caldé de consum, emisilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie, in paralel cu imbundtatirea conditilor de igiend si confort termic interior Reabiltarea si modemnizarea termicd a cladinlor gi lor aferente este parte integranté a policii energetice a si se realizeaza prin Programe Nationale armonizate cu Prevederile tratatelor internationale refertoare la eficienta energetic, Protectia mediului gi ale principilor de bazé privind dezvoltarea éinamica Prezenta metodologie se inscri 1.29/2000, care, la articolul 6, al .slaborarea de studii pentru stabilrea ordinii de priortate a masurlor de reabiltare termica” In scopul fundamentani programelor de reablitare si modemizare termicd a cladirlor $i instaatiloraferente prevederile Ordonant iatul 2, punctul a), mentioneaza: ELABORAT DE PRODOMUS S.A. BUCUREST APROBAT DE SOCIETATE COMERCIALA DE MINISTRUL LUCRARILOR CERCETARE $I PROIECTARE PENTRU. | PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINTE si coNsTRUCTILCIVILE, | LocUINTEI URBANISM, EXPERTIZARI SI ‘cu ordinul nr. 1605/02.11.2001 CONSULTING. 195 42. OBECTUL $1 SCOPUL REGLEMENTARE Reglementarea de fata se adreseaza inginerilor de structuri si de instalafi, arhitectiior si altor specialisti care igi desfasoara activitatea in domeniu! energeticii constructilor gi are drept scop cresterea eficientei energetice a constructilor si instalatilor termice aferente acestora. Reglementarea se refer la cladirile publice (social ~ wurale) existente, in care se desfagoara acti rad de confort $i regim termic, corespunzator reglementarilor tehnice in vigoare. Reabilitarea si modemizarea termic3 se aplica atat la cladiri lerioare de incdlzire si apa calda de consum, c le termice amplasate in interiorul lor deservite sau adiacente acestora, In cazul alimentarii din surse comune cu al utlizatori jin domeniul actiunilor legate de protectia termica se impune definirea termenilor de reabiltare gi modemizare. Reabilitarea consta in efectuarea lucrérilor de reparatl completari sau de inlocuire de materiale, elemente de Inchidere sau de echipamente pentru readucerea cladirior gi a instalatilor aferente la parametri initiali prevaze tinand seama de degradarile care s-au produs in timp, incorecte, fie a executiel. sau a ari unor echipamente sau materiale necorespunzatoare. Modernizarea consta in reconsiderarea sol prin utiizarea de noi materiale, elemente de agregate si echipamente, precum gi prin extinderea contorizar automatizarii si dispecerizarii pentru cresterea eficientei energetice i atingerea unor parametri superiori celor prevazut in proiect, lor aplicate, Scopul reglementarii este de a stabili o de prioritate a masuriior de reabiltare termicd a ciadirlor si instalatilor aferente pentru le publice existente in care se desfagoara tati care necesita un anumit grad de confort si regim termic. 196 Criterile pe baza carora se apreciaza prioritatea masurilor de reabiltare termica sunt valoarea arhitectonica si'sau istorica a clad ajlefinanciare (fondurile disponibile pentru finantare) ile de eliberare ale cladiri pe perioada + factorii social ac{iunii de reabilitareimodermizare termicd a lor aferente trebuie parcurse cel putin urmatoarele = Ident relmodernizare energetics si analiza eficienjei economice a acestora + Intocmirea raportului de audit energetic in care sunt prezentate soluti relmodernizare termoenergetid a cla 1 aferente. La evaluarea solutiei de reabilitare!modernizare se va avea in vedere promovarea solutior de ta simplu la complex, propunandu- Se solufi tehnice realiste actuale din tara noastra. Solutile propuse pentru re a termica a cl urmari satisfacerea_exigentelor utlzatorilor cuprinse in Legea 1r.10/1995 si, in mod obligatoriu, cele referitoare la’ si stabiltate; exploatare, foc; potriva zgomotulul (confort acu: igiena, sanatatea oamenilor, refacerea $i protectia medi 197 + izolarea energie, Informa sintetica, etapele acfiunii de reabilitare tormic se mic, hidrofuga si economia de Surategia de] + natura energci consumate; ‘+ modul de folosire a energei consumate + nivelulconsumului de energie + misuri complexe de rea unui proiect de finanjare implementae in urma unet analize ‘+ masuri asupea ver ‘+ misur supra REGLEMENTAR! TEHNICE CONEXE 1 Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii 2 Legea nr. 19/2000 privind utilizarea eficienté a energiel 3 ©.G, 29/30.01.2000 pr : fondul ‘econom| 4.NPO46- —Normativ pentru realizarea auditului energetic al 2000 cladirior existente si a instalatilor de incdizire si preparare a apei calde de consum aferente 5 NPO47 - elabor 2000 acordarea cerlificatulul energetic al existente 6 NPO48- —_Normativ pentru expertizarea termica gi energetic 2000 F existente si a instalajilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora 7 SR1907/1 - de incalzire, Necesarul de célduré. 7 Prescripti de calcul 8 SR1907/2- a7 9 c107/2- 97 izolare termica la clédiri cu alta destinati cele de locuit 40 C107/3 -97 " 12 13 14 c107/5 - 97 Normativ privind calculul_termotehnic al elementelor de constructie ale cladirlor Normativ privind caleulul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul Catalog de solutii pentru reabilitarea termo-higro- energetic a anvelopei cladirilor social-culturale din domeniul sanatatii si din domeniul turismului contract PRODOMUS - MLPTL 584/4 - 2000 Catalog de solutii pentru reabilitarea termo-higro- energetica a anvelopei cladirilor sacial-culturale din domeniul administratiei gi din domeniul educatiei contract PRODOMUS - MLPTL 582/4 - 2000 Catalog de solutii pentru reabilitarea termo-higro- ‘energetica a anvelopei cladirilor social-culturale din domeniul culturi si din domeniul sportului contract PRODOMUS - MLPTL 83/4 - 2000 2. NIVELURILE DE PERFORMANTA ALE CLADIRILOR SOCIAL - CULTURALE EXISTENTE SI INSTALATILOR TERMICE AFERENTE Cladirle soctal-culturale de utilitate publica cuprind o gama larga de utilizar: 204 0 din domeniul educa din domeniut culturi din domeniul sanatat din domeniul turismulut + din domeniul sportuiui fiecare dintre aceste tipuri de cladin elementele care definesc confortul higrotermic sunt ‘+ indicii globali de confort termic PMV si PPD + temperatura interioara a aeru + umiditatea relativa a aerul * viteza de deplasare a aerului in incaperi + temperatura pe suprafata interioard a elementelor de construct (pereti, pardoseata, _plafon, supratele vitrate mari etc). Cerinta cea mai importanta a unei cladiri corespunzatoare din punct de vedere al confortului termic este ca, indiferent de conditile higrotermice si eoliene exterioare, sA se asigure un microclimat interior in care elementele ce definesc confortul termic lerior 54 se pastreze in limite optime. Asigurarea confortului termic in cladiri este strans legat de sistemul de incalzire utlizat si de gradul de izolare termica a elementelor de constructie, functie, la randul lor, de materialele ate Si de modul de Intretinere gi exploatare. principalele interiorul 22 PRINCIPALELE TIPURIDE DEGRADARI ALE ANVELOPE], APARUTEIN EXPLOATAREA CLADIRILOR Principalele degradari ale anvelopei ‘semnaleaz@ in decursul exploatarii sunt + fenomene de condens interior, cazuri au dus la aparitia mucega + diminuarea in timp a rezistentet elementelor de inchidere; cladirlor care se care in unele termice a degradarea tencuielilor sau placajelor exterioare, Fenomenele de condens interior apar pe suprafala elementelor de inchidere in cazul in care elementele respective au 0 Fezistenta la transfer termic necorespunzatoare conditilor_ de ), c8ea ce conduce I microclimat temper temperatura pe suprate perimetrale mai mica decat tempers ind diferita, dar este de subliniat faptul ca, in cele mai le lor se cumuleaza odata cu trecerea timpului | | | + care de exiostoe | | 23. NVELURILE DE PERFORMANTA ALE CLADIRILOR EXISTENTE DN PUNT DE VEDERE AL GRADULUI DE ERCIENTA A NSTALATILOR ' TTERMICE INTERIORE, inchidere se datoreaza, = umezit aerul din porii mat provenit din condensarea vaporior in peretelui Instalatia de i degradarea_ mal i jin marea tor maj de incaizire din neschimbate de Ia darea in general, de-a lungul anilor nu s-au efectuat lu actele normative, acestea adau vechimii prezent jal, se considera ca durata de viata pentru o instalatie de si au ca efect scdderea confortului sau usilor exterioare si cresterea consumului de combustibil in exploatare. de apa apar la elementele de inchidere atunci fatul impermeabil de protectie de pe suprafata inte temperal i temper exterioard (temperatura de ducere mai mica decat cea necesara); ivrare a calduri le dintre elementele tea executiei |. cauzele care a cladiri a unor ic $i moral si cu + cauze de executie, 203 = cauze de exploatare, ind diferita, dar este de subliniat faptul ca. in cele mai efectele lor se cumuleaza odata cu trecerea timpului ), c8ea ce conduce I microclimat temper temperatura pe suprate perimetrale mai mica decat tempers 3 23. NVELURILE DE PERFORMANTA ALE CLADIRILOR EXISTENTE DN PUNCT DE VEDERE AL GRADULUI DE ERCIENTA A NSTALATILOR ‘TERMWICE INTERIORE, inchidere se datoreaza, = umezi aerul din porii mat provenit din condensarea vaporior in peretelui Instatatia de i degradarea_ mal iin marea tor maj de incaizire din neschimbate de la darea in general, de-a lungul anilor nu s-au efectuat Iu actele normative, acestea adau vechimii conditile viet modeme gi ale progresului sidera cd durata de viata pentru o instalalie de sau usilor extenioare si cresterea cexploatare. de apa apar la elementele de inchidere atunci atul impermeabil de protectio de pe suprafata . inte temperal ducere a _agentul si temper exterioard (temperatura de ducere mai mica decat cea necesara); ivrare a calduri le dintre elementele tea executiei cauzele care a cladiri a unor ic $i moral gi cu cauze de executie, ia aerulul fals, care duce la racirea flécari la reducerea randamentului arder "= depuneri de piatré gi mal in cazanele de incalzire, care duc la blocarea circulatiei agentului termic si deteriorarea cazanelor: + fisuri de elemente de radiator care conduc la demontarea intregului corp de incalzire si blindarea legaturilor; + deteriorarea izolatiei_termice a _utilajelor conductelor al caror efect 1l constituie pierder suplimentare de caldura si consumurile aparute la conducte si neetanseitatea f, care produc, in cazuri extreme, \ inundarea subsolurilor | * lips sau nefunctionalitatea aparaturii de masuré si control (lermometre, manometre, debitmetre contoare de caldura) Instalaile sanitare de preparare a apei calde de consum cunosc 0 depreciere in ulimit ani, din cauza * pierderii de apa produse prin deteriorarea conductelor ca urmare a utlizarii materialelor de slabaicalitate (inclusiv fevile negre), sau imbinari | prin sudurd a tevilor zincate + defectiunitor ia armaiturle obiectelor sanitare + furnizirii apei la parametri necorespunzétori (presiune, debit, temperatura) * liv neritmice @ apei calde in timpul zie. deteriora aparatelor de preparare a apei calde | de consum si scaderi randamentului acestorar, * deteriordrii izolatiei termice a conductelor de istibuti 204 3. CRITERI DE STABILIRE A ORDI DE PRIORITATE A MASURILOR DE REABILITARE TERMICA A CLADIRILOR SOCIAL - CULTURALE SI INSTALATIILOR AFERENTE le pe baza cdrora se stabilesc mast inlor social-culturale si instalatilor aferente sunt ie de reabilitare principal, urmatoarele: destinatia, tipul ckadini gi importanta ei; dotarea cu instalati gi tipul lor; Solutile de reabilitare higrotermica a anvelopei cladiri si inst lor aferente au drept scop: crearea unui grad de confort termic compatibil cu destinatia cladiri sau, diferentiat, a spatilor dintr-o cladire cu mai multe destinati; jminarea sau reducerea in mare masura a riscului de condens; realizarea unor rezistente termice specifice ale elementelor de constructie perimetrale ce! putin egale cu valorile cerute de condifile igienico-sani- tare specifice fiecdrei destinati realizarea unei valori a coeficientului global de izolare termica (G,) inferioara sau cel putin egal cu valoarea normata: asigurarea de economii in exploatare prin functionarea instalatilor cu randament ridicat; in cazul monumentelor, reducerea la minimum a interventilor asupra partiului de arhitecturé $i fatadelor 205 206 de forma si car nte, solut sali de sport, sali patinoare * pentru cladiri cu supr mare in raport cu cea opaca, se vor tangeitatea apoi se vor ale teraselor mari ‘comparativ cu suprafefele pe i cladiri cu numar redus de niv plangeelor peste pod + pentru cladiri cu pe paca a peretior primul rnd. per Posi anciare, ast! = feolarea la nivelul soluli prevederea unei termoiz la peretit exterior, in prim i acolo unde schela se poate monta mai usor: prevederea unei rmoizolatiisuplimentare ‘complexe de izolare a pe prevederea unei izolafii_ si degradarii materialelor de originare, 32. DOTAREACUINSTALATISITPULLOR ile publice, ca la cu di care deservesc toate niv radiatoarete din font cu coloane din ofel si 207 ‘Sursa termica poate fi individuala sau comuna cu alte cl ipal, cazanele METALICA si schimbat lor si, daca sunt complexe de 34. VALOAREA ARHITECTONICA $1/ SAU ISTORICA.A CLADRI jn cazul monumentelor, interesul asupra lor este definit pe categorii de monumente: = de importanta internationala; "de importanta nafionala; lasificate cu valoare ambi 209 civile monumentale, 1e depinde de necesitatea ul suprafetelor opace exterioare neeficiente); + cladiri executate cu zidarii pana la 35cm grosime ‘cu parament exterior valoros (pia decorate) si claédiri cu parament fara valoare arhitecturala, dar care prezint& interes din punct de vedere al organizarii spatiale. In cazul cladirilor cu parament exterior ‘metode speciale de izolare termicé: daca ‘metode curente de izolare term Existenta unor spatii de depozitare sigure valoare este 0 conditie care poate impune cond in alegerea solutilor de reabiltare. De asemenea, este frecvent cazul cand lucrarile de reabilitare termica gi a instalaflor se realizeazé impreuna cu acelea de consolidare, cea ce duce la durate lungi de execu fun profi similar sau asemanator. 35, FACTORISOCIALIIMPLICATI oli remedierea deficientilor care afecteazi nivelul de confor 210 ator care costul de asemenea, costul anual find mare, in condi 18 partial subventionat. este, de asemenea, factorul principal interesat in strategic pe termen lung, reducerea consumurior de energie, in scopul de a nu epuiza rezervele interne existente de combu: vederea micsorarii necesarului de valulé destinat importul combustibil; pe de alta parte, gradul de poluare a atmosferei este influentat in parte de cen conseci 36 POSIBILITATILE FINANCIARE (FONDURILE DISPONIBILE PENTRU FINANTARE) in cazul cladirilor publice din sectorul tertiar la care finantarea se face de la buget. precum si prin finantéri sau externe, se pot aplica pe langé masurile simple de reabilitare termica a clad asuri complexe de modernizare le obtinute in exploatare ind valoarea sa mare gi cu o duratd uperare, de ordinul a 10....15 ani. simple sau complexe de reabilitare a anvelopei si de retehnologizare a instalatilor, in cazul cladirlor care nu pot fi evacuate $i nici nu se poate restrange activitatea, se vor adopta numai solutile de reabiitare care se pot executa in prezenta utllizatorilor, avand prioritate masurie de interventie in afara spatiului utilizat 4. SOLUTII TEHNICE PENTRU CRESTEREA EFICIENTE! UTILIZARII ENERGIEI TERMICE IN CAZUL CLADIRILOR SOCIAL - CULTURALE Solu pentru cresterea eficientei utiizarii energiei termice in cazul cladirlor publice se grupeazé in doua categorii din punet de vedere al instalatilor termice: tehnice comune tuturor categorilor de astfel principale de area elementelor de constructie ale anvelopei le necesar ca solutile gi materialele de constructie sd pentru Utlizarea pe scar larga, un timp cat mai indelungat $i cu rezultate garantate. 41. SOLUTITEHNICE COMUNE PRIINDINSTALATILE TERMICE Din punct de vedere al instalatilor termice, principalele soluti ‘comune tuturor categorillor de cladiri publice sunt: ‘+ Asigurarea unel eficiente cat mai ridicate pentru echipamentele din componenta sistemelor de producere si de utlizare a energiei termice (cazane, arzdtoare, schimbatoare de caldura, corpuri de Inedizire, pompe, ventilatoare, bateri de incalzire, armaturi de regiare), prin prisma 212 randamentelor, a consumurilor specifice, a functiei de transfer termic a echipamentelor etc; Asigurarea reglarii sarcinii termice de Incalzire conform graficului (curbei) de regiaj termic propriu consumatorul Eliminarea pierderilor de c&ldurd si agent termic din conductele de distributje a agentului termic, amplasate inta cladiri, prin eliminarea defectelor si termoizolarea eficienta a conductelor; ior din interiorul conductelor jentare cu agent termic si a cazanelor de incalzire, prin spalare si dezincrustarea acestora Inlocuirea armaturior existente, de slaba c cu armaturi noi, eficiente, instalatile de ine lorizarea energiei termice pentru incalzire gi a incorporate in apa calda de consum; Etangarea elementelor mobile (usi, ferestre) din componenta spatilor anexe ale cladirii (hoturi casa scaril, subsolu! tehnic ete.); Reducerea consumului de caldurd datorat tailor de aer rece, prin etansarea rosturilor elementelor mobile (usi, ferestre) si limitarea cote! de aer proaspat la valoarea impusa de exigentele de confor fiziologic; Reducerea necesarulul de caldura al cladirii prin masuri de protectie termica suplimentara a elementelor de constructie transparente si opace; aerul evacuat In caz ventilare mecanica sau/si climatizare; Asigurarea mentenanfei construct gi instalatilor aferente. 213 42° SOLU! TEHNCE SPECFICE DFERITELOR TPURI DE CLADRI PRIVIND INSTALATILE TERMICE In afar de aceste sol tehnice specifice de crestere a ef clair publice, ‘+ [a cladirile din domeniul administra; principalele solufii tehnice de cre: energetice sunt: lehnice generale, exist si soluti ienfei energetice la diferite tipuri de aerul evacuat pentru introdus; * dotarea cladirilor ta care se Inregistreazd un flux important de utllizatori cu perdele de aer cald la ic; * la cladirile din domeniul educa importante solutii tehnice de cre energetice sunt din domeniul sanatafii, principalele soluti tehnice de crestere a eficient energiei termice pe zone cu regim program de functionare identic sau asemanator (spitalizare, polictinica, tratament ) 214 i Separate pentru independente a bloculul de terapie _intensiva + mésuri de recuperare localé a caldurii (de exemplu din aerul evacuat din instalatile de le nivelurilor de contaminare a rodus; din condensul colectat - pentru preincailzirea apei calde de consum) fe tehnologice utiizarea, neconventionale de energ energie solara). Avand in vedere exigentele referitoare la regimul . @ surselor (energie geotermala, ic al se impune ca astfel de cla eventual folosind doua lichid, de combustibill: gazos si pentru rezerva, din domeniul turismului, principalele = masuri de recuperare localé. a exemplu: din aerul evacuat din instal in condensul colectat); + reglajul local al energie! termice prin dotarea corpurilor de incalzire cu robinete termostatice; 215 a surselor energie (de exemplu: repte a apei geotermale: prepararea \cdlzire, prepararea apel calde de apei calde de consum, tratamente balneare) buna etangare a elementelor mobile (usi F ocupate, in functie de gradul de confort t si de noxele evacuate jn paralel cu aceasta, recuperarea caldurii din aerul evacuat pentru preincalzirea aen introdus; dotarea cladirilor ta care se Inregistreaza un flux important de utiizatori cu perdele de aer cald la intrare sau sasuri cu rol de tampon termic; * prevederea unor echipamente de automatizare a instalatiei de tncalzire, ventilare si preparare a apei calde de consum pentru asigurarea reglajului energetice se obtine prin: ‘+ reducerea alimentarii cu caldura in perioadele de neocupare a cladit ‘* separarea, in limita posibi energiei termice pe zone cu regim termic $i program de functionare identic sau asemanator 216 + recuperarea pentru preine + utllizarea_unor sisteme sp pentru reducerea gradient pentru ev ea nor gregeli de conceptie $i de alcatuire 43. SOLUTI TEHNICE PRIVND CRESTEREA EFCENTE] TERMICE A ‘ANVELOPE] La elaborarea detalilor de executie, concomitent cu respectarea conditilor termotehnice este obligatoriu a se verifica si respectarea exigentelor de rezistenta si stabilitate, durabiltate, izolare hidrofuga gi fonica etc., cont jehnice In vigoare din legea nr. 10/1995 priving calitatea Materialele de izolare termica uti de catre organismele abilitate din Romai ate vor fi agrementate ‘compun anvetopa cla eascé + prevederea nei iz« adecvate, cu * publice existente trebuie termice suplimentare caracteristic’ _higrotehnice ta, evitand 218 compun anvelopa cladirii, evitand in acest fel posibilitatea aparitiei condensului superficial amplasarea judicioas. a izol mice suplimentare, evitand pozitionarea defectuoasa din punct de vedere al difuziei vaporilor de apa si la pereti: stalpi, grinzi, cent alcoane, lagi $1 bowindot stalpigori, coltu la plangeele de la terase si comige, stregini, cost la plangeele de pes la partea superioar la plangeele de peste st la partea inferioara: pe la plangeele care cladiri la partea infer or lacd nu sunt precum si zona de adiacent + Realizarea unei continuitati a izola rmice atat ic, cat si ca valoare a rezistentei termice faceleasi rezistente termice pentru zone cu termice geome | cat 1 ! ' 1 ' \ in sezonul de iar si asigurarii , via In sezonul cald. Trebuie prevazute, in mod , ’ fe corespunza- de iamna, cat si pentru indicate pentru rezistentele termice {in seama de: + tipul de cladire; + tipul de ocupare a cl + inertia termica a cla ‘Alegerea variantei se face de comun acord cu beneficiarul avand in vedere criterile specifce fiecarei situati in parte. 219 Se recomanda ca lucrarile de imbunatatire a protect termice s4 se realizeze concomitent cu alte lucrari de interventie la cladirle existente, cum sunt cele de consolidare structurala antiseismica sau cele de reparatiicapitale. rea nivelului de protectie termica va fi insotité gi de modemizarea functionala gi arhitecturala a cladirii Fidicarea nivelului de protectie acusticd, in functie de optiunea izatorilor/beneficiarilor. 5, METODOLOGIE PRIVIND STABILIREA ORDINII DE PRIORITATE ‘A MASURILOR DE REABILITARE TERMICA A CLADIRILOR SOCIAL - CULTURALE EXISTENTE. $1 A INSTALATILOR AFERENTE 51.GENERALITAT, jn cazul cladirilor existente care urmeaza a fi reabiltate modernizate din punct de vedere termotehnic, arhitectural, functional, precum 51 al gradului de dotare cu instalatit performante, atingerea Unor parametri termo-higro-energetici conform reglementarior tehnice in vigoare este greu de atins la nivelul acceptat pentru cladinle existente, de multe ori chiar imposibil, in conditi/e unei investi rationale sieficiente, cu o durata de recuperare acceptabila, De aceea, este mai raljonal ca in cazul actiunii de reabilitare termicd a cladirilor existente si a instalatilor aferente sé se faca unele diferenfieri de procedura In privinta stabilrii solutilor care urmeaza a fi aplicate si a valorilor parametrilor termoenergetici care trebuie ating) > Proiectele cele mai atractive din punct de vedere energetic, cum ar fi majorarea nivelului de izolare al tuturor elementelor componente ale anvelopei, simultan cu modemizarea sistemului de ire, avand ca rezultat economii maxime de energie, dar gi matirea confortului termi financiare considerabile din partea investitorilor. > Realizarea lucrarilor de reabilitare termica trebuie facuta. in general, odaté cu realizarea consolidarii cladirilor la cutremur cand trebuie analizata si necesitatea repara sau. modernizari instalatilor, precum si modemizarea arhitecturala. Dar oportunitatea 220 icd adesea $1 eforturi realizarii concertate a fiecarei din aceste actiuni trebuie judecata pe baza unor analize tehnico-economice si de eficienta, pentru a stabili dacd. in unele cazuri (In orage mari cu agiomeratii mari de populatie), nu este mai rentabila demolarea unor cladiri foarte vechi si uti terenului, care este foarte scump, pentru construirea unor clad inalte, eficiente din punct de vedere energetic. Metodologia privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a cladirlor gi a instalatilor aferente cuprinde 0 fcare a solutilor de reabilitare si modemizare in functie de urmatoarele criterit = cost redus de investitie; + economie ridicata de energie in exploatare; + durata redusa de recuperare a investite’ + starea fizica a cladirit Solutile de reabilitare si modernizare propuse trebuie s& rezuite in urma analizei tehnico-economice a unui set de soluti care poate fi restrans la urmatoarele variante: + varianta minimala - care 8 vizeze alingerea unor parametri minimi admigi din punct de vedere al realizarii conditilor de confort interior cu consumuri de energie reduse. + varianta medie - care sa vizeze atingerea unor parametri medii din punct de vedere al realizar conditilor de confort interior, eat gi din punct de vedere al reducerii consumurilor de energie; + varianta maximala - care sé vizeze atingerea unor parametri ridicati atat din punct de vedere al realizarii conditilor de confort interior, cat gi din punct de vedere a reducerii consumuriior de energie: Alegerea solutiei optime se face cu ajutoru anume: + valoarea investitiei suplimentare; + economia specifica de energie: + durata de recuperare a investitiei suplimentare, mplementarea efectiv’ a unui proiect de modemizare energetica presupune analiza finantarii posibile a proiectului, din punct 221 unor indicatori de vedere al sche | 1 masurasupra istalaitr de preparare ap& calda de vedere al suportat si Incalziril cu aer cald, 52 CRITERIULSTARIFIZCEA CLADE a geamurior sparte, lor de constructie, pentru de asemenea itare gi modernizare: ) Mauri cu costur reduso sau medi iderii a usilor de int tector prin montarea de \chiderea usilor de calorifer cu altele care s8 incalzire cu ventile 53, _ CRITERIUL COSTURILOR DE INVESTITE REDUSE ice (prin demontare de pe complexe de ‘eat importante. La esalonarea masurilor de reabilitare in functie de ct de transport apa calda de consum gn subsol roa anvelope + montarea de contoare de energe termicd pentu Mn ca de mnalzve si pentu apa caida de Teratizarea,solujilor, tn functis de citer cost ae ai pentru 20 reduse, se va face as ‘s cu | + angajarea unui responsabil energetic sau a unei rea instalafiilor inaintea sol masuri generale gi nizar ‘Asuri generale si de organizare; firme de consultanta energetic’; F de incalzire: 223 montarea unor fante speciale la i multe persoane. urmeaza ea pe coloane a dispozitivelor de re a presiuni Inlocuirea corp ~ Inlocuirea utilajelor din punctele termice $i centrala termicd cu utilaje eficiente cu un randament ridicat; — adoptarea unei scheme modeme de automatizare, masura i control in punctele termice gi centrale termice; 224 54, CRITERIUL COSTULUIENERGIE) respectiv, a co: izolarea planseelor peste subsol termice a peretilor energiei _termice pompele de caldura care asigura peste subsol neconventionale de in sol tarea plangeel ~ utilizarea sursel caldura (geotermala, caldura sto le termice a cazanelor de urmatoarea 226 recuperare simpla. a locuirea uti centrale termice; inlocuirea rejelelor de distributie agent termic gi apa caldd de consum cu conducte preizolate, adoptarea unei scheme moderne de automatizare, masu rol in punctele termice si cer adoptarea sistemului de contorizare pe cladire; locuirea instalatilor interioare de inealzire. lor in punctele termice gi ferestrelor cu asigurarea 1 aer proaspal pentru persoanele locuirea instal montarea contoarelor de céldura pe cladire, daca alimentarea se face de la 0 sursé comuna cu alti utlizator adoptarea unei scheme modeme de automatizare, masura si control centralele termice gi punctele term individuale, utlizarea energie! solare pentru preparare apa calda de consum pentru cla consumuri mari (internate, spitale etc) area surselor ne ‘ale de caldura (geotermala, caldura stocata in sol sau apa freatica) direct sau prin rea in centralele termice a pompetor de caldura (in special la hotelurile sanatoriale, ur ‘apa geotermala poate fi multe trepte inseriate) izolarea area plafont locuirea tamplariei exterioare; izolarea plangeului peste subsol; izolarea peretilor exteriori locuirea retelelor de di termic si apa calda de consum ata In mai sl/sau a acoperigului ibutie agent 6, MASUR! DE REABILITARE TERMICA A CLADIRILOR SOCIAL CULTURALE SIINSTALATILOR TERMICE 64. GENERALITAT, de reabiitare si modemizare termica a cladir urale) $i instalatilor aferente au implical re, dar $i sociologice, juridice si chiar politice. ye $i modernizare au in primul rand cresterea calitati viet, pri rea condiilor de confort interior . ‘a nivolului de 3 vas + realizarea unui consum redus de er + asigura protectia_mediului incor prin reducerea emisiior poluante + antreneaza resurse umane, materiale gi financiare »portante; + creeaza noi locuri de munca le de alegere a solutilor de reabililare termica se + destinatiei diferite a cladirilor 227 tatului, la ora actuald, de a inve: existente, avand in vedere c& care trebuie modemizate este mare $i necesita investiti importante, Ordonanta Guvernului nr.29/2000 raspunde necesitatii ca izatofii ckidirlor s& intervina asupra principalelor cauze ale consumului de energie si combustibili pentru termice reduse ale elementelor perimetrale de constructie, in de aer rece, precum si de randamentul scézut al producerii si transferului de caldura Reabilitarealmodernizarea torr instalatilor aferente presupune, in general, trei etape pi sursa termica, instalatia interioara si anvelopa claciri Fiecare etapa cuprinde mai multe subetape a caror parcurgere trebuie stabilité de beneficiari impreund cu proiectantul si finantatorul Principalele criteril, care fac ca instalatile de alimentare cu cdldurd $i apa caida de consum sa fie luate in considerare inaintea ind lucrai celor privind anvelopa cladirilor, sunt + simplitatea oper de a echipamentelor din sursele de caldura si a instalatilor + perioada de viatd mai scurtd a instal = existenfa pe piaja a unei game mai mari de echipamente pentru instal a unui control direct asupra consut * objinerea mai usoara a aprobarilor_legale necesare. La cladinle soci prezinta un grad avansat de uzura morala principale privind reabilitarea | modemnizarea termica a cla instalatilor: + sursa de energie termica: 228 62 SURSADEENERGIE TERMICA + instalatile interioare de Incalzire si distributie a apel de consum; + anvelopa cladiri ‘Alimentarea cladirlor publice se poate face in patru moduri cu energie termica: + dela centrale termice propri, de imobi + de la centrale termice care ansamblur de cladir: + de la termoficare, prin intermediul unui punct termic de imobi! + de la termoficare, prin intermediul unui punct saz cu caldura imenteaza fe claditile social-culturale, 3 categorii sunt, in general alimentate cu caldura de la centrale termice propri ‘© cladirile realizate inainte de al doilea razboi ial ye care unele sunt cl monumentale, reprezentative: + cladiri de spitale gi hotelurt (in special cele cu baz de tratament) realizate dupa 1960; + cladiri social-culturale realizate dupa 1990 (in special banci si tribunale). la care nu se pun pand tare a surselor r€zb0i mondial, s-a facut 0 modemizare a surselor si instal \edlzire central, Thlocuindu-se vechile cazane cu cazane sau pe gaze natural boilere orizontale cu serpentina, vase de expansiune deschise sau inchise (recipiente de hidrotor), ru au prezentat probleme deosebite, funetiune. nd robuste, astfel ca au rama: Arzatoarele pe combu: id Sau pe gaze erau regiate wal, tea arderii depinzand de indemanarea_ i Constiinciozitatea fochistului, dar se adaptau calitatii neomogene a 229 combu: gazelor. lului lichid si, respectiv, mariior vari de presiune a in prezent, exist posibi cu altele performante, cu randament ri functionare automatizata, find astfel posi funcionarea fara supraveghere permanenta din partea unusfochist in cadrul acestet modemizan, principaele u inlocuiese sunt cazanele 5i_ arzatoare gospodaria de combust lich (acolo unde este Ordinea de prostate a ma une! centrale termice propri, de imobi + verificarea urmatoarelor elemente constructive ale incaperii centralei termice’ + dimensiunile geometrice al centralei termice sau spi se va monta cer + materiaiul si grosimea per + materialul, dimen: deschidere a u rapida persoanelor din cer prafata utild a incaperi suprafata vitraté a incaper suprafata sectiunli coguluilcogurilor suprafata golurilor pentru accesul aerului de combustie + suprafatagolurilor pentru venti centralei term In momentul ‘arlor, _reabilitar modemizarilor, si repar puse de devin obligatoril, chiar daca pand acum centrala a functi conformitate cu norme vechi, abrogate, sau pe baza unor deragari + La utlizarea gazelor petroliere lichefiante (GPL), plus fata de cele prezentate anterior, se seama de prevederile Normativlui | 31 per proiectarea $i executarea sistemelor de alimentare cu GPL. 230 + Se venica incadrarea in normele de prevenire $i ingere a incendillor (PSI) a incaperil propriu zise a centralei si a cailor de evacuare. + Se achizitioneazé numai echipamente omologate sau agrementate de catre organismele abi in Romania Pe baza proiectulul, inainte de achizitionarea jelor se va studia, posibilitatea introducerii - evacu: jor demontate, inclusiv cea a introducerii noilor utilaje in centrala. + Se urmareste respectarea conditilor _privind protectia mediului ~ randamentul global al arderii (asigurat de sistemul arzaor - cazan -cos) + emisia de noxe. + Amplasarea, sectiunea $i in tind seama de necesitatile functionale ale cazanelor, continutul de noxe al gazelor de ardere, parametsii meteorologici locali (directia si vilezavanturilor dominante, stralificarea lermica verticala etc.) tuatia cladirlor din zor de cog si vanturile do ime} caracteristicile allor surse de noxe din zona Pentru asigurarea unui tira} corect in tot timpul anului $i pentru evacuarea rapida a gazelor de ardere, nu se recomanda easupra cogurior = Rezervoarele metalice de combustibil lichid pentru depozite semiingropate $i ingropate trebuie sa fie = fie cu pereti dubli, cu instalatie automata de detectie a prezentei _combusti spatiul dintre pereti si montare direct in sol = fie cu pereti simpli si montare in cuva de beton. trebuie ea cosul (pozitionarea fata inante, regimul de 232 La centralele termice fara supraveghere Permanent este obligatoru sa se respecte cerintele privind inst de alimentare cu combustibili a arzatoarelor, autorizate conform Normativului | 13 privind proiectarea si executarea instalatilor de incalzire La arzatoarele automatizate de combustibil gazos, sau lichid prevazute cu dispozitive de protect care blocheazi alimentarea cu combu: deblocarea trebuie facuta numal manual, dupa Inlaturarea defectiuni in cazul utiizarii arzatoarelor tip DUAL, care p functiona pe combustibil gazos sau pe combu lichid, trecerea trebuie s& se facd numai manual In afara de automatizarea de protectie, este necesard $i realizarea automatizarii pentru acordarea functionarii sursei de caldura cu ecesarul momentan pentru incdizire gi/sau prepararea apei calde de consum si de temperatura exterioara + programarea functionarli in functie de orarul de lucru al respectivei cladiri, cu asigurarea nei incalziri de garda in perioadele in care cladirea nu este utlizata: = functionarea in cascada a cazanelor + prepararea cu prioritate a apei calde de consum, in cazul in care din aceeasi centrala termica de sunt alimentaji_mai multi consumatori distinct, cu retele separate de distribute, fiecare ramura trebuie sa fie contorizata Odaté cu modemizarea centralelor termice se recomanda ca, acolo unde este cazul, sd se reducé numarul de agenti termici prepara andu-se, daca este posibil si energia electrica in cazul racordarii de la o centrali termicd care alimenteaza un ansamblu de cladiri se impune * contorizarea consumurilor de energie termic Pentru incaizire si, respectiv, pentru prepararea apei calde de consum; * pentru crearea independentei in cea ce priv consumurile de energie termica i plata combustiblului, se recomanda separarea cladirlor social-culturale de sistemele colective si echiparea cu centrale termice propri, caz in care se va rand, un spatiu corespunzator pentru centrala termica precum si cos adecvat. In cazul amplasari centrale’ termice langa cladire, se in vedere $i situat eaza a se amplasa centrala, + la monumentele istorice si de arhitectura trebule acordaté atentie aspectului estetic al centralei termice gi cosulu La cladirile social - culturale racordate la termoficare Prin intermediul unui punct termic de imobil consumatorilor li se termic in spatille utiizate in masura in care parametrii de temperatura gi presiune necesari in care, parametrii agentului termic primar nu pot ute, se adopta solutia suplimentarii locale a i prepararea apei calde de consum in perioada de izandu-se cu precadere energia electric’ a de a monta puncte termice batoarele de caldura cu placi (SCP) pentru repararea apei calde de consum, pompe de circulate unui pune! termic sunt urmatoarele: 5 nu prezinte pericol de incen« 8 fie protejata contra inghetului, ‘sd nu aiba umiditatea interioara peste 70% 233 necesar pentru Realizarea de puncte termice individuale pentru cla te publica permite si realizarea unei economii de energie reducerea_temperatur joadele in care mm care SA comande automat reducerea debi In acest caz, nu trebuie apara deregiaje la nivel termice urbane termica primit sub calda de consum pent de la locuinte. Racordarea cl termice urbane sau la punctele {uale, independente de cele ale locuintelor. ‘ea retelelor se recomand’ montarea de conducte te prevzute cu detectori de umiditate si a caror functionare supravegheata centralizat de la un dispecerat. cat mai ridicat, avand global + a cladi de producere si 234 termice urbane, respectate impuse lor in care se vor monta aceste realizarea unui 0§ corect le si, totodata, ansamblu arzator - cazan - calculat gi executat; care s3 nu per le $i descompletarile 63 INSTALATIA INTERIOARA DE NCALZRE CENTRALA termi apa calda cu sisteme fiind de 235 tea materialelor, a executiei $i a exploat ‘se mai pot inlocui unele componente fara a fi afectate $i celelal urmare a operatiunilor de taiere, sudare necorespunzatoare a ansamblului va degrada rapid si noile elemente Tnlocuite, chiar daca sunt de bund caltate Cele mai importante masuri de reabilitare a inst Inealzire centrala sunt + Spalarea corpurilor statice (demon! pozitie) cu jet de apa sub presiune, risipului si a depunerilor de namol de la partea inferioara a corpurilor si apoi remontarea pe poziti. + Curajarea chimica si protectia anticorosiva a care se recomanda a fi facuta dupa (care depinde de cali de curatare chimica, protectie anticorosiva, dar dupa remontarea corpurilor statice, trebuie realizate urmatoarele: | str generale a instalatici de Incalzire centrala; = controlul ¢ pet din instalatie, area etanseitatiinstala + Montarea robinetelor automate de aerisire In ‘oloanelor si scoalerea din functiune a conductelor de acrisire @ 3/8" care nu asigurd 0 aerisire eficienta + Se recomanda parasirea traseelor de din canale nevizitat aparente sau mascate cu elemente ugoare care permite accesul si remedierea rapida a fectiunilor, . existentei unei centrale termice proprio atentie deosebita trebuie acordata cogului de fur, in cazul in care acesta se pastreaza. Pentru acesta 236 nei noi surse de se face curatarea periodic’ de cel putin dou ori pe an i, de asemenea, ori de cate ofi este nevoie facdndu-se apel la lucratori calificati si instruiti inclusiv din punct de vedere al protectiei munci + se remediazé imediat micile defecte care apar in cursul functionai + se asiguré mentinerea unei etanseitati corespunzatoare la punctul de racordare al canalelor de tabla sau ceramica cu cogul de fum pentru a se evita iesirea gazelor de ardere sau int - se verifica inaltimea cogului si se readuce la situatia initiala, daca este cazul, dar In ni az prelungirea nu se va face cu portiuni in tabla neizolata termic care creeaza dopuri reci, ingreunand + se verified periodic cosul pentru a se inlatura corpurile straine ce ar apare in cos sau la gura de evacuare a gazelor de ardere; se recomanda montarea de caciull sau apardtoare la gura de evacuare a cogului din cauza faptului c& acestea impiedica , dar si dispersarea rapida a gazelor de ardere in atmosfera Modernizarea instalatiilor de incdlzire centrala de la Social - culturale consta in retehnologizarea prin utiizarea de i, schemes) automatizarea functionai Aceste sol te performante, precut si in rebuie privite in stransa corelare cu realizarea moderna gi cu functionare automatizata, in cadrul solutiei de modernizare va trebui s tind seama de traseele, golurile gi existente, evitandu-se insa zonele nevizitabile In interdependenta sursé ~ instalatie se tine seama de raportul dintre volumul de apa, 237 238 8 rin radiatie de pardoseala, realizarea unei noi instalatii se face inlocuind complet instalaiia veche si asigurdnd izolarea termicd si suportul necesar pentru. montarea conductelor noi din material plastic. Agentul termic. folosit este apa caida la temperaturi joase, cea ce impune asigurarea nedepasirii temper 50°C, conditie ce se poate realiza prin montarea unui schimbator de cdlduré si prin controlul automat al temperaturi de iesire @ agent modernizarea sursei de caldura impune si lor deservite. In cazul existente, se realizeaza spélarea corpuriior de incaizire si, apoi, ‘dupa remontarea lor, se face proba la presiune si se face curajarea chimicd dupa ce, in prealabil, s-a facut 0 analiza chimica a apei din instalat Modemizarea instal cladirile social-culturale trebuie facuta in tot evitandu-se pericolul ca, la demontarea si ‘nlocuirea unui element component, s8 apara Modemizarea se res seama de cr elementelor de cons! intervenite in partiul de arhitectura ca urmare a reimpaitiri spatilor si modificari destinatilor. fe, omologate s: vedere un raport cal ‘optim, seama de faptul ca astfel de lucrari se pot face doar la intervale relativ mari de timp, intre care cladirea trebuie sa funcfioneze cu minimum de reparatil Metodologia de modemizare a instalatiei interioare de incalzire trebuie sé lind seama de urmatoarele aspecte: Plecarea din sursa (centrald termica sau punct de distributie @ agentului termic livrat de cdtre o sursi publica) se face termediul unui gol proiectantului. de structura. sau lui care expertizeaz Pe conductele de intoarcere la colector se monteaza clapete de regi se realiza echilibrarea termo-hidraulicd a inst i debitele de agent termic sunt sufi 239 240 Acelagi pentru coloane si legaturile la corpurile de incailzire, desi aici se pot folosi si conducte din PEXAL sau cupra La imbinarea conductelor de cupru cu cele din se monteazd mangoane din teflon pentru ea fenomenelor de electrocoroziune. La achizitionare, se da pr r de bare fata de cele in colaci, pentru a se asigura 0 rigiditate corespunzatoare si un aspect estetic corespunzatoare. le din PEXAL trebuie mascat rea coloanelor se poate face fie pe coloane, fie la corpuriie de incalzire. In cazul coloanelor mascate, trebuie prevazute capace de vizitare a robinetelor automate de aerisire de la partea superioara a coloanelor. In cazul mont lelor de aerisire pe fiecare corp de incaizi panta conductelor va fi asiguraté corespur ” randament temperaturile nominale sunt mai scazute decat 64. MASUR! CU COSTURI REDUSE SAU MEDI DE REABIITARE A. CCLADIRILOR SIINSTALATILOR AFERENTE infiuenta asupra | Economia de Nr Masura consumurilor de energie ert Rigi] Mi cata oO 1 2 3 [4/5 MASURI GENERALE $1 DE ORGANIZARE , |e Analiza consumu + Cresterea eficientei exploatare a x r, cu efecte /asupra cheltuietilor tr jexploatare + Economisirea Jenergiei termice gi x lelectrice pr jexploatarea a instal jonala clad "ASUPRA CLADIRI Creslerea eficiente: in exploatare prin aciitatea accesu- x ‘conductele de distribute: | a 2 3745 7 u 2 374 [5 > = Reducered par MASURI ASUPRA INSTALATILOR DE PREPARARE A APET lusor ia insialafile de | deriior de caldura in x CALDE DE CONSUM distribute din subsol si exterior, prin 1]; Tniocuirea garnitarilor 5 spafile tehnice micgorarea initra- la robinete gi repararea lor de aer rece: armaturilor defecte 3]-Imbunatarea + Reprezint& condi x [x 2]- Economisirea apei letansari la suprafetele |necesare pentru calde prin utlizarea de x vitrate si acces finceperea audituui sispersoare la lavoare si energetic, Jousuri | Elangarea gurior de x 3- Optimizarea oraratat acces la instalai Joe functionare a a sanitare sistemului de preparare a apei calde de consum MASURI ASUPRA INSTALATIEI DE VENTILARE $1 INCALZIRE CUAER CALD MASURI_ASUPRA INSTALATILOR DE INCALZIRE. T]- Simplificarea sau climinarea mastilor de la x corpurile statice care 1 1] Scurtarea intervalelor | de functionare a ventila- impiedica cedarea de oa [cdldurd catre Incapere tii mecanice, daca nu se | 2|- Introducerea intre pe- |* Cresterea [dispune de sistem auto. retele exterior gi radiator x mat de pornire - oprire. ‘a unei suprafete reflec- 2|- Oprirea ventilafie: sia | + Economie de x tante, care sa impiedice | corpuri statice limatizarii in weekend, | energie electric pierderile de caidura vacante, sarbatori in exploatare TI- Venificarea existentei 3]- Oprirea sistemului de circulatiei de agent 5 ‘climatizare pe timpul termic prin corpul static a [de tncaizire Z| Asigurarea numaia | «Economie de H temperaturilor de garda | combustiil si x | perioadele de energie electrica weekend, sarbatori vacante etc, prin reducerea temperaturii agentului termic 242 65. MASUR! CU COSTURI RIDICATE DE REABILITARE A CLADRILOR $i INSTALATILOR AFERENTE influenfa asupra | Economia de Ne Masura consumuritor de ert termica si| Rid] Me- ) Sca-| electricd | cata| die | zuta a i 2 3t4[s IRIGENERALE, T > Asigurarea servi consultant energet x |x din partea unor firme sspecializate (care s8 asigure si intretinerea Jcorespunzatoare a 2|- Angajarea unui responsabil energetic. ‘MASURI_ASUPRA CLADIRI T] Asigurarea inchideni Usilor de intrare, inclusiv la sasuri, prin functiona- rea corecta a mecanis- mului automat de hidere a usllor ‘> Reducerea plerderilor de cal dur prin micsora- jaer rece 2] Inlocuirea suprafetelor trate exterioare cu ferestre cu izolare termica si cresterea confortului prin micsorarea 7 2 3 MASURI ASUPRA INSTALATILOR EXISTENT! 7 Spalarea corpurior statice (prin demontare ide pe pozitie) cu jet de /apa sub presiune sau [chimic pentru eliminarea malului si a depuneriior de nisip + Cresterea leficientet in functionare a instalatilor de inealzit = Detratarea conducte- lor de distributie prin spalare chimica ~Tnlocuirea tuturor robinetelor defecte de pe conductele de distibutie > Eliminarea pier- derilor de agent termic si posi tea sectorizai pentru repare revizi ~Talocuirea radiatoarelor fisurate si a tevilor colmatate * Cresterea efi- incalzire Toouirea robinelelor | Posibiitati de cu dublu reglaj defecte. |regalare a debitul iemperaturi = Dotarea corpurior statice de fa ultimul nivet + Asigurarea unei bune circulatiia @- Tzolarea ultimulur eta siisau a acoperigului - izolarea plafonului Reducerea pierde- Flor de caldura prin jelementele de con- structie respective 3 | eolarea plangeulur peste subso! iicata gi etanga la Jefectului de cu robinete automate de lu termi infitratile de aerrece._| .radiatie rece interioara 3] Izolarea peretiior exte- x ‘ jeducerea riori- strat suplimentar [conductelor de distribu- |pierderior de termoizolator. lie din subsolul c| /caldura prin conducte. * Cunoasterea jconsumurilor reale si asigurarea unei facturari corecte @ jenergiei termice 244 a 7 2 (aia) MASURI ASUPRA INSTALATILOR DE PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM T]-Talocuirea armaturilor |* Eliminarea x defecte ierderilor de apa 2|- Izolarea termica @ iminarea Jconductetor de Pierderiior de caldura x transport apa calda de | prin conducte lconsum din subso! 3] Montarea de contor |» Cunoasterea Jde energie termica pe |consumurilor reale si x lbrangamentul de /asigurarea unei jalimentare cu apa —_|facturari corecte ‘calda de consum (1 ‘cazul alimentarii de la surse centralizate) MASURT ASUPRA INSTALATIEI DE VENTILARE ST INCALZIRE CUAER CALD T]-Inlocuirea baterilor [+ Cresterea eficientel utilizar x energiei termice gi performante cresterea confortului interior 2 Inlocuirea grilelor de introducere gi + Cresterea x levacuare aaerului | eficientei ve pentru asigurarea unui |a confortului in reglaj corespunzator, jincperi in functie de necesaru! din fiecare spatiu relor existente cu x Jechipamente moderne [cu randament ridicat | @|- Montarea de * Micgorarea x Jatenuatoare de zgomot| nivelului de zgomot pe tubulatura de produs de instala- [de ventitare 246 7. RECOMANDARI PRIVIND CONDITILE DE EXPLOATARE A CLADIRILOR EXISTENTE DUPA REABILITAREA TERMICA Pentru asigurarea mentinerii confortului termic dupa Imbunatatirile aduse constructior si instalatilor aferente, trebuie acordata atenjie deosebité conditilor de utlizare a unitaflor functionale. Utiizatorii trebuie sia masuri corespunzatoare de exploatare care const, in principal, in + Verificari periodice a bunei functionari a inst de Incdlzire pe ansamblul instalatie! si pe element componente’ ~ cazane ~ _ corpuri de tnealzire: ~ contoare de masurare a consumurior: = instalatii de reglare, automatizare gi AMC. Trebuie veriicata gi evitaté mascarea radiatoarelor de calorifer cu perdele sau draperii groase, pe toata inaltimea incape aplicarea de grilaje decorative din lemn etc, mai ales in conditile actuale in care corpurile de incdilzire au un aspect estetic deosebit. * -Masuri impotriva formarii condensulut interior: + limitarea cantitatilor de vapori de apa produse in incdperi, in special in perioada sezonului rece; ventilarea corespunzatoare a incaperilor, in vederea eliminarii in exterior a umiditafi interioare datorita aglomerarii cu. oameni peste limitele 1a care a fost dimensionat volumul ut + limitarea cul aerului contribuie ta cresterea_umidi interior 248 permeabile (spoieli cu var, zugraveli cu huma); folosirea in incaperile de cazare $i birouri a Uunor finisaje permeabile la vapori (zugraveli cu huma, — spoieli var, tapete semilavabi prevederea de lambriuri de lemn pe suprafetele perc acoperirea pardos de covoare sau mochete pe sup pe elementele de inchidere respective se interzice agatarea de obiecte sau baterea de cule (cu exceptia punctelor de agatare incastrate in elementele de inchidere respective, inainte de inceperea lucr de placare si care strapung este posibil, se va lasa un spatiu de aer circa 5cm grosime care sa permita circulatia libera a aerului, intre mobilier si peretele de fatada de agregate tehnice, cu are de zgomote si ea_-masurilor de calde din incaperi (parchet, mochete) cu pardoseli reci . evitarea desfiintarii totale sau pariiale a uunor plafoane suspendate; limitarea interventilor care pot conduce ia Inlocuirea defecte (corpuri de robinet, supape de la rezervoarele de WC etc.) 8. MODALITATI DE FINANTARE A LUCRARILOR DE REABILITARE TERMICA Pentru jor este necesara o inves vanciard. Tipul inves wutofinantare) si/sau un tert Asigurarea resurselor financiare pentru. real Programe de real de natura prop de locuinte si maj culturale, 81. POSIBILITATIOE FINANTARE A REABILITARI TERMICE A CLADIRILOR tari termice a cladinlor sunt Posi urmatoarele: > Autofinanjarea Autofinantarea modernizarii energetice se bazeaza pe fondul special pentru renovare, obtinut de obicei prin marirea fondului obignuit de intretinere a cladini cu o suma prestabilté gi distrbuirea fondurilor suplimentare colectate catre fondul de modemnizare. De-a lungul timpului se poate strange 0 suma substantiala care s8 fie folosité in scopul achitérii costurlor implicate in modernizarea energetic’. Bineinfeles, exist8 impedimentul ca proiectele de fare trebuie amanate pana cdnd se strange suma necesara (© metoda de a atrage bani pentru modemizarea energetica lor cu mai multi proprietari sau utlizatori este colectarea ii de intretinere la nivelul chel astfel ca, in timpul veri, cind cheltuie ‘obtine un surplus. iin fine, economille obfinute ca urmare a aplicarii unui de modemizare energetic pot fi folosite pentru a cons continuare fondul de modernizare. (© metoda comund de autofinantare des lumea, denumita ,Descurcd-te singur’, presupune ca proprietar ‘ocupa de 0 parte sau de intreg proiectul modernizani, facandu-gi el singur rost de materiale, fara sd mai apeleze la vreun antreprenor si jin masura in care dispune de persoane calficale, s8 execute partial ‘sau In intregime lucrarile de renovare. Avand in vedere ca forta de munca costa cel mai mult in cazul unui proiect de renovare, aceasta metoda ,descurcd-te singur’ ofera gansa unor serioase economii $1 face ca finantarea renovarii S fie mult mai usoara. > Alocatii din bugetele locale Alocatile din bugetele locale se obtin judetene gi Con le de finantare a reat imita prevedenior jul general al > imprumuturile imprumuturile au, de regula, o structura ugor de inteles. O care acorda imprumuturi (banca) furnizeazd un credit pe 0 Perioada specifica de timp unui imprumutat in schimbul unei serii de lati care vor returna creditul plus dobanda aferenta intr-o perioada de p. Utilizarea acestui tip de finantare se bazeaz’ pe existenta favorable de acordare a imprumuturilor, prin prisma duratei de rambursare a creditelor, a ratei lunare de plata a datoriei si difera de la o banca la tuatia economica 5i financiard la nivel al, precum $1 de politica energetica a statulut de acordare a unui Imprumut este dupa o analiza atenta a situatiel financiare a sol i de audit energetic al cladiri, efectuat de catre un consultant general acceptat de banca), banca este In masura sa ia finala pentru fiecare Imprumul. Uneori se solicité garanti trebuie sa facd dovada unor venituri ce acopera de un je on rata lunara, precum si sa aiba unul sau mai multi girant, leasi condi vunor con > Leasingut Leasingurile sunt mai complexe decat imprumu contract de leasing este un acord inchei le. Un intre un proprietar, un n utiizator al proprietatii, In schimbul utiliza ghidului de fata a sistemelor eficient jor implicate de modemizare energelica a clad lurneaza periodic 0 suma fixa catre leasor ca o compensare a respective. Un acord de leasing difera de un plul cA la sfarsitul contractului va trebui luala in le 0 valoare reziduala a propri vor acoperi diferenta dintre suma iniliala ceruta leason Pentru a cumpara sistemul sau echipamentele precum i prot lesorulu' gi valoarea reziduala, De regula, finantarea investitiei legate de echipamentele Necesare modernizani energetice prin leasing se realizeaz pi int Energetice (ESCO). ania de Servicii Energetice este o firma specializata in elaborarea_unor pachete de masuri de eficienta energetica: audi energetic, studii de fezabilitate, proiectare, instalare si urmarire si, in ‘multe cazuri, intretinere gi operare, Sursa de venit a ESCO provine din 251 ‘economille facute la costurile energetice, care se const financiar al unei afaceri - gi anume aceea de a inves! ficient energetic’. > Finantarea prin terti © operatiune financiara specificd sistemului de lucy al Companillor de Servicii Energetice este finantarea pri Ea se traduce prin gruparea asistentei tehnice si a finan} in suportul energetic ca 0 sursa de finan! Avantaje ale finantari prin tert "A de experienta si competenta de un antreprenor sau beneficiar pentru care domeniul nu este familar ftorii care nu dispun de capi finantarea prin a treia parte le ofera pos de a realiza $i reducerea consumurilor energetice. mare masura, cel este foarte simplu, negocierea unui finanfare prin a treia parte consuma foarte mult timp si energie; + costurile implicate sunt mai ridicate decat cele necesare consumatorului daca acesta ar dispune de capitalul si capacitatea tehnica necesara pentru a-gi autofinanta proie: loc sa foloseasca finantarea prin a treia parte, aceasta deoarece ESCO-ul care face investitia isi asuma 252 un isc, care - pentru a obtine un profit - + Auditul energetic; + Proiectut, rea si punerea In functiune; Calificare gi intretinere; Contorizarea si calcularea economillor, respectiv masurarea si verificarea performantei; * Finalizarea contractului Structura unui asemenea angajament este aratata in figura de mai jos. ‘Consumator fal ire) Instalare Reverve de echipamente capital CO ‘Structura unui contract cu doua angajamente separate, unul cu ESCO si celdlalt pentru finanfare ‘Asemenea angajam unui anumit nivel al econor acoperi cel put pentru auditu! energe acopera pretul echipamentelor. ESCO poate s& nu fie parte in acest far daca este, unicul sau rol este de a te platile Riscul este asumat de cétre banca gi nu de catre ESCO. Contracte care acoperd alt servicille energetice cat si energ ESCO gi ale consur Structura unui contract care acoperd atat servici antarea 284 se fac lunar sau de cor sau leasing). 82. PROPUNERI PRIVND FNANTAREA LUCRARILOR DE REABLITARE ‘TERMICA LA CLADIRI SOCIAL - CULTURALE SI FACILITATI FISCALE fe si modemizare ener inanciar de pana la 50% din valoarea energetic. proiectelor de reabilitare si _modemizare energetica din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, se aproba de Guvern, la propunerea ARCE, odata cu aprobarea sintezei programelor de eficienta energetica. Prin OG 2912000 se acorda facilitatea persoanelor 1e care vor si reabiliteze termic cladirile de locui iberarea certiicatului energetic A. Cota de 19% pentru opera imobiliare $i prestarile de servicii din tara si din impor celor prevazute la cu exceptia 255 256 B. Cota zero, pentru: * constructia de locuinje, extinderea, consolidarea si reabilitarea locuinfelor existente". Prin Legea 199/2000 se prevad urmatoarele faciltat iscale pentru lucrari de reabiltare si modernizare Ic se acord’ cu o doband’ de maximum 75% din cea stabilita de banci, diferenta urmand sa fie asigurata prin alocatii anuale de la bugetul de stat, + importurile de aparate, utilaje, echipamente si tehnoloy destinate realizarii proiectelor de reabilitare gi modernizare energetic beneficiaza de scutire de taxe vamale, cu conditia objinerii avizului favorabil al ARCE. comerciale de management si servi ivei private gi dezvoltarea servicilor energetice, pot beneficia de o reducere de 50% a impozitului pe profit pe 0 perioada de 5 ani de la dat iar pentru cele existente, de la data intrari in vigoare a legii mai sus mentionate. Audit energetic Consumator de energie termica Dezvoltare durabila Expertiza energetica a clair Furnizor de energie termica Indicatori de performanta - Parametri Anexa 1 TERMINOLOGIE - Operatiune prin care se stabilesc, di Punct de vedere tehnic $i economic, le de reabiltare —si/sau moderizare —termo-energetica a constructiei gi a instalatilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestela, + Persoana fizica sau juridicd care utiizeaza energi sale legate nemijloci furizor, generatillor viltoare de a-si satisface la randul lor aceste nevoi;, - Operatiune prin care se identifica principalele —caracteristici___termo- energetice ale constr si ale instalatior de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acesteia: > Persoand juridica, titularé a unei licente de fumnizare, care asigura imentarea cu energie temic’ a unui consumator, pe baza unui contract de furnizare; serviciului de furnizare caror niveluri minime de calitate se stabilesc prin standarde de performanta, 287 Totalitatea instalatilor de producere, transport si distributie a energiei termice executate in scopul—_asiguraril consumatorului cu aceasta; Instalafil de alimentare cu energie termica = Raportul dintre cantitatea de energie (primar sau finala) si produsul intern brut obfinut pe baza acestui consum energ Intensitatea energetica = Ansambiul de masuri institutionale $i functionale vate pentru a garanta Managementul energiei aplicarea polltcii energetice si/sau pentru a asigura la nivel microeconomic (intreprindere sau_-—_—instalatie) aprovizionarea cu energie, stocarea, transformarea, distribulia, —_utilizarea acesteia si tratarea deseurilor rezultate conform unor conditii precise; Retehnologizarea _instalatilor prin izarea de noi soluti, scheme si echipamente performante cu functionare automata si grad redus de poluare: termice re randamentele sistemului — (sursa, Randament energetic - —Produsul di global al instalatiilor de componentelor ine’ sistemul de transport, _instalatia lerioard, reglarea instalal Raport de expertiza = Document tehnic care contine descrierea detaliata a modului de efectuare a expertizei _energetice, precum gi rezultatele gi conclu: acestel a energetica 258 termice Solutie (masura) de modernizare energetic Strategia i ordinea de Prioritate a solufiilor de modernizare energetica Utilizarea eficienta a enorgiei Utilizarea rationala a energiei Reabilitarea instalatillor - Efectuarea lucrarilor de reparat completari si/sauinlocuiri «de echipamente pentru —_readucerea la parametrii initiali_ din instalafiei de ire interioar’ $i preparare a apei calde de consum, cu Scopul reducerii consumului de caldura al cladiri, Activitatea de identificare si ierarhizare a masurilor de reabilitare si modernizare termica. a cladirlor i__instalafilor aferente in functie de particularitatle gi caracteristicile energetice ale cadirii gi de aspectele sociale. | gi de comportament ale utilizatoriior + Indeplinirea conditilor —_specifice Utiizarii rationale a energiei pentru asigurarea conditilor normale de fare, cu consum de caldura cat mai in scopul asigurarit fF normale de utlizare, cu un consum de caldura cat mai redus; 4 SR1907/1 - 97 5 SR1907/2 -97 6 C107/2- 97 7 C107/3- 97 8 C107/5-97 9 NPO46 - 2000 10 NPO47 - 2000 260 BIBLIOGRAFIE Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi! (0.6, 29/30,01.2000 privind reabilitarea termicd a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice Instalafii de incaizire. Necesarul de caldura Prescripfii de calcul Instalatii de incalzire, Necesarul de caldura ‘Temperaturi interioare conventionale de calcul Normativ pentru calculul coeficient de izolare termica la cladiri cu alt decat cele de locuit Normativ privind caiculul termotehnic al ‘elementelor de constructie ale cladirior termotehnic al contact cu Normativ privind calcul elementelor de constructi solul Normativ pentru realizarea lui energetic al cladirior existente gi a instalatilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ie pentru elaborarea si energetic al cladirior Normativ si metodok acordarea certficatul existente. 11. NPO48 - 2000 18 Prof. dr ing, Liviu Dumitrescu 14 Prof. dr. ing. Mihai Ae a "7 J Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatilor de incaizire si preparare a apei calde de consum aferente acestora Metodologie pri rea ordinii de prioritate a masur tare termica a ladirilor $i instalatilor aferente - Contract, \PCT 20372000 Reabilitarea gi modernizarea protectiel termice a ciadirior si a instalatilor aferente - in ,Instatatii pentru lui rei” = XXXV-a Conferinta de instalati Omul, constructile si mediul inconjurdtor. Strategii de politica energetioa «lnstalatorut nr. 8/2000 Catalog de solutii pentru reabilitarea termo- higro-energeticd a anvelopei cladinilor social- culturale din domeniul sanatati gi din domeniul turismului contract PRODOMUS 584/4 - 2000 Catalog de solutii pentru reabilitarea termo- higro-energetica a anvelopei cladirilor social culturale din domeniul administratiei $i din domeniul ducal) contract PRODOMUS 582/4 - 2000 Catalog de solutit pentru reabilitarea termo- higro-energetica a anvelopei cladirilor social culturale din domeniut culturi $i din domeniu! sportului contract PRODOMUS 583/4 - 2000 4 262 EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND Anexa 3 DETERMINAREA COEFICIENTILOR GLOBAL! DE IZOLARE TERMICA (G,) LA CLADIRI DATE DI PUBLICE (SOCIAL - CULTURALE) Tribunalul judetean Covasna Gradinita 8 grupe ‘Scoala generald cu 16 clase Sediul politico ~ administrativ Cornetu |. TRIBUNAL JUDETEAN COVASNA IE INTRARE Cladire din categoria 1: ocupare discontinua si inertie termica mare Numarul de nivele = § +P + 2€ Pereti din cdramida plina 37% cm cu 20% punti termice: R, = 0.677 x0,8 = 0,54 m'kKW Plangeu terasa termoizolat cu 200m BCA cu 15% unti termice: Ry = 1,039 x 0,85 = 0,88 m'kW ‘Subsol ~ pardoseala mozaic, placa neizolata termic, Ry = 2,00 m'KW Transmisia cAlduri pe contur : Ry = 0,44 m'k/W ‘Tamplarie cupiata din lemn: Ry = 0,39 m*K/W V = 6184 m? GB tref=[Ayat Axo + Aje+ dP +A, Je | [Wim"k)] 12. CALCULUL VALO? | NORMATE A COEF! ENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA conf. C 107/2-97 Zona climatica | = 212°C Suprafata | Coeficienfil | Coloanele] Coloanele Tipulde | (m’)sau | de control 2 1x2 element —_| perimetrul qwiky | (Wik) (m) 0 1 2 3 a Peretiexterion | A,=5987| a=0,80/ 7483.75] lopaci Plangeu terasa Bie] b=2,10| _ 246,67| Placa pe sol Aj= 402 =0,90] __446,67| Perimetrul P= 108] d=1,30) 740,40 exterior ‘Suprafata vivata| A,=3991] __e=0,30| 13303,39 TOTAL 2162082 G1 ref. = 2162082 : 6184 = 3,496 WimK Zona climatic 218°C Suprafata | Coeficientii | Coloanele Tipulde | (m’)sau | decontrol | 4:2 element —_| perimetrul (wik) (m) 0 1 2z 3 a Perajiexterion | A,=5987| a=0,90| 6652,22] lopaci Plangeuterasa | Ar= 518] b= 2,90| 225,22] Placa pe sol Ay= 402] c= 1,00| 402,00] Perimetrul tos) d= 7,30] 740,40} exterior ‘Suprafaa vivata| A.= 9997] __€=0.30) _13303,33] TOTAL, 20723,17 Gi rel = 20723,17 6184 = 3,351 Wim'K 26: 3 Zonele climatice W..IV___T,=- 18°C __T,==21°C Suprafafa | Coeficientii |Coloanele] Coloanele Tipulde | (m’)sau | decontrot | 1:2 1x2 element | perimetrul qwiky | (wk) (my 0 1 2 3 a Perefiexterion | A, = 5967] = 7,00] 5987.00 | lopaci Plangou terasa = Sia] b= 250} 207,20 Placa pe sol = 402[ c= 1,10) 365.45 Perimetrul 708 7.30} 740,40) exterior Suprafata viata | A,= 3907] = 0,20] 1330,33] TOTAL 20003,38, GT ref = 20003,38 6184 = 3,235 Wim'K CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA G1 EFECTIV AL CLADIRII ‘conf. C 107/2-97 14, PROPUNERI DE REABILITARE TERMICA + Alegerea solutilor de reabilitare termicd se va face Impreund cu beneficiarul in functie de fondurile de investitie disponibile iin functie de concluzia raportului de expertiza tehnica stabil de un spect * Se vor respecta si prevederile ,Metodologi ordinii de prioritate a cladirlor soci aferente acestora” + Adaugarea unei cercevele sup! (Ry = 0,57 mK) + Suplimentarea izolatiei termice a terasei cu polistiren extrudat (20,044 Wimk) cu 6 =12 em; rezulté Ry’ = 3,31 m?K/W. 9 exteriori cu polistiren extrudat (i = 0,044 privind stat ulturale gi a instalatilor ientare la ferestre cud =5 cmpentrua se respecta ATI = 4 grd la (Ti— Te) = =41 ord j rezuli Ry’ = 0,9 x 1,813 = 1,45 mK + Montarea in zonele de lucru a oamenilor din subsol de pardoseli calde CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA G1 EFECTIV AL CLADIRI DUPA REABILITARE Suprafafa | Rezistenta | Coloanele | Coloanele (m?) sau termica 1x2 coment perimetral| spocttics iia) Tipu ae | ae | ResitonTCotoanae estan Se en element | perimetrul (wik) | (Wik) (m'Kiy) i (rm) | corectata 0 7 2 3 a (mK) Pereli exterion | A, = 5987 054 11087,04| 0 2 3 a lopaci Pereh exterion 7,30 605,38] Plangeuteras’_| A= 618| 0.80 Ba 50] Planseu teras& 33 756,49] Placa pesol | A= 402 | 2.00 207,00] Placa pe sol 2,00 207,00] Perimetrul P = 108 044 47,52 Perimetrul P= 108 0.44 47 52| exterior exterior Suprafeja virata | A.= 3091] 0.38 70233,33| | Suprataja virata| A,= 3907] 057 7007 75| TOTAL 2221639 TOTAL 1201214 G 1 efectiv = 22157,53 : 6184 = 3,592 Wim'K > G 1 ref. pt. zonele 1 264 G1 ef. iz. = 12012, 14 6184 = 1,042 Wim'K <6 1 ref zonel $COALA GENERALA CU 16 CLASE DATE DE INTRARE * Cladire din categoria 1: ocupare discontinua i inertie termica mare Numarul de nivele = S +P + 3E Pereti din c&ramida plin& 37° cm cu 20% punti termice: R, = 0,677 x0,8 = 0,54 m’KW termice: R, = 1,039 x 0,85 = 0,88 m’K/W = Subsol tehnic neizolata v= 7000 Placa peste subsol - Ry = 0,44 mK ‘Tamplarie cuplata din lemn: R, = 0,39 m?KW m G1 1of= [Ayla + Ayb + Ase + d.P + Ade] Plangeu teras termoizolat cu 20 cm BCA cu 15% punt parchet lipit pe placa de beton armat [Wim?k)] 2, CALCULUL VALORII NORMATE A COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA cont. C 107/2-97 Zona climatic’ | Te 212°C ‘Suprafafa | Cosficienfil] Coloanele | Coloanele| Tipul de (m’)sau | decontrol| 1:2 1x2 element | perimetrul (wk) | (wi) (mn) a 1 2 3 a Perefiexteron_|A,= ‘a= 090] 1164.67] Jopaci 1048,20 Plangeuterasé_|A,= b= 2,30) 243,27] 559,52 Plangeu peste |A,= c= 090) 572,79] [subsol 515,51 Perimetrul P= d= 7,30] 143,26) jexterior 110,20 ‘Suprafaja vitrata [Ay = = 0,39] 1196.92] 443,40 TOTAL 3260.91 G 1 ref. = 3260,91 : 7000 = 0,466 Wim'K 266 Zona climaticall 1, =- 15°C. Tipulde | Suprafafa |Coeficienfil] Coloanele | Coloanela| ment, (m?)sau | decontrol} 1:2 1x2 porimetrul qwiky | (Wik) (m) 0 i z 3 a Peretiexterion _[A,= ‘a= 1,00] 1048.20] op 1048,20, Plangeuterasa|A, = b=2 50, 223,81 559,52 Plangeu peste |A,= c= 100, 51557 subsol 515,51 Permetrul = =730 743,28 jexterior 110,20 ‘Suprafata vitrata [A, = © = 0,39] 1736.92] 443,40 TOTAL 3067,70 G7 ref. = 3067,70 : 7000 = 0,438 Wim'K Iv T,=-24 ‘Suprataja Coloansle | Coloanele| (m?) sau | de control} 1:2 1x2 perimetrul (wi) | win) (mm) 0 7 z 3 a Peretiexterion (A, = a=itol 952,97 lopaci 1048,20 Plangeuterasa A, = b= 270] 207,23] 559,52 Plangeu paste [A,= c= Tt t0, 468,65} subsol 515,51 Perimetal P= d= 130) rr) exterior 110,20 Suprafaja viata [A, = 2@=043 1031.76 443,40 TOTAL 2603.21 GT ref. = 2803.21: 7000 = 0,400 Win CALCULUL COEFICIENTULUI TERMICA G1 EFECTIV AL CLADII GLOBAL DE IZOLARE I conf. C 107/2-97 Suprafaja | Rezistenta | Coloanele | Coloanele Tipulde | (m’)sau | termica 1:2 1x2 element | perimetrul | specifica | (Wik) | (Wik) (m) | corectata R’ i) 0 7 2 3 4 Pereti exterior [A,= 1048.20} 0,54 947,17 Jopaci Plangou torasa [A= 559,62[ 0.88 635 82] Planseu peste [A= 515,51| 0,44 585.81] subsol (o =0.5)| Perimetrul P= 0.86 9477] exterior 110,20 uprafala—|Ar= 443,40) 0,39 1136 92| vitratas TOTAL 4394.43 G1 efectiv = 4394.43: 7000 = 0,628 Wink > G 1 ref. pt. zonele |, cu beneficiarul in functie de fondurile de investitie disponit de expertiza tehnica stat ordinii de prioritate a clad aferente acestora” + Adaugarea unei cercevele suplimentare la ferestre (R= 0,57 mk) + Suplimentarea izolatiel termice a terasei cu pol (3. =0,044 Wink) cu 8 =15 cm; ezi 268 a R= ren extrudat 3,37 KAW + Izolarea peretilor exteriori cu polistiren extrudat (i. = 0,044 Wimk) cud 241 ord; rezulta Ry’ = 0,9 x 1,813 = 1,45 mK = Ieolarea planseului peste subsol cu polistiren extrudat (2 = £0,044 Wimk) cu 66 cm pentua se respecta Ati = 2 grd la (Ti-T subsol); rezulta Ry’ = 1,80 m'KIW WS. CALCULUL COEFICIENTULUI TERMICA G1 EFECTIV AL CLADI = cm pentua se respecta ATi GLOBAL DE = 4 grdla (Ti- Te) = IZOLARE | OUPA REABILITARE conf, C 107/2-97 ‘Suprafaja | Rezistenta Coloanele Tipulde | (m’)sau | termica 1x2 element | perimetrul| specifica | (WK) | (WIK) (m) | corectata R’ (mW) a i 2 3 a Pereti exterion_[A,= 145 722,80) 4048,20 Plangeu terasa._[A. = 337 766,03} 559,52 Plangeu peste |A,= 780 743,19) [subsol 515,81 (o=0,5)] Perimetrul Pe 0.86 9477] exterior 110,20 ‘Suprafaja virata [A, = 057 777,835 443,40 TOTAL 190478 G1 ef.iz, = 1904,78 : 7000 = 0,272 Wim'K < G 1 ref zonele 269 GRADINITA 8 GRUPE 1. DATE DE INTRARE 15°C ‘ : ee | Tipulde | Suprafata Coloanele Cire din categoria: ocupare contin net ! icant « \j ered areal Wea = Numarul de nivele = P + 1E ' Perimetrul (Wik) = Pereti din BCA de 24 cm cu 20% punti termice: ' (em) +R, =0,935 x 0,8 = 0,75 mKW o i 2 3 4 + Plangeu sub pod izolat cu 25 cm zgurd furnal (A = 0,35 Wimk) Pereli exterior |A, = 529,22) a= 0,80) 661,53] cu 15% puntitermice Ry = 1,03 x 0,85 = 0,88 m?KW lopaci * Placa pe sol - parchet 2,5 cm lipit pe sapa, placa de beton Plangeu spre | A, = 502,80] b=2,25) 223,47| armat 15 om, pietris Ry = 2,00 mk pod = Tamplarie dubla din lemn: Ry = 0,43 m®K/W Placa pe sol |A,=495,74[ c= 7,00] 495,74 = V= 2965 m? Perimetrul | P=107,80| d= 1,40 750,82] © Gtref=[Ava+Asb+Ajo+d.P+Aje] —— [Wwilm'k)] exterior [Suprafata[A.= 173,30] e=0,00| 444,36] 2, CALCULUL VALORII NORMATE A COEFICIENTULUI vita GLOBAL DE IZOLARE TERMICA conf. C 107/2-97 TOTAL 1976,02 Zonaclimaticd! TT, =- 12°C Gt ref. = 1976.02 2065 = 0,666 Wim'K Tipul de | Suprafata | Coeficientii | Coloanele | Coloanele lement {m*) sau | de control us 1x2 Zonele climatice ill... IV T.=-18°C _T, == 21°C perimetrul «wiky | qwik) Tipulde | Suprafafa |Coeficientil| Goloanele (mm) element | (m?)sau | decontrol| 1:2 @ 7 2 3 4 perimetrut win) Perefi exterion |A, = 529,22| a=0,75| 705,63] (m), lopaci @ 1 2 am 4 Plangeu spre |A, = 502,60} b= 2,00; 257.40] Peretiexterion |A,=529,22| a=065| 622,61 pod lopaci Placa peste |A,= 495,741 c=0.90} 560,82] Piangeu spre |A,= 502,80] b=248| 205,22] sol pod Perimetrul P= 107,80] d= 1,30] 150,92| Placa pe sol [A,= 495,74 c= 1,10) 450,67| exterior Perimetrul P=107,80| d= 1,40] 150,92] [Suprafaja A= 173,30[ _e= 0,39] 444,36] exterior vita [Suprafala viata [Ay= 773,30] = 0.43] 403,09] TOTAL 203,13 TOTAL 1832.64 Gt ref. =2103,13 : 2065 = 0,708 Wim'K GT ref. = 1832.64 + 2965 = 0,618 Wim'k 270 an M3. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA G1 EFECTIV AL CLADIRII conf. C 107/2-97 Tipulde | Suprafata] Rezistenfa | Goloanele | Coloanelo element | (m*)sau | termica 4:2 1x2 perimetrul| specifica | (Wik) | (WIK) (m) | corectata R’ (enki) a 7 2 3 4 Pereiexterion A, =529,22| 0,75 70563 opaci Plangeu spre [Ar= 502,80] 0168 577,36] pod = Placa pe sol [A= 495,74] 2,00 247 87| Perimetrul P= 107,80] 1.50 761.70 exterior Suprafata vitals [A,= 173,30] 043 403,02] TOTAL 2089.58 G1 efectiv = 2089,58 : 2965 = 0,705 Wim'K = G 1 ref. Pt, zonal > G1 ref. pt. zonele v llL4. PROPUNERI DE REABILITARE TERMICA = Alegerea solutilor de reabilitare termica se va face impreuna cu beneficiarul in functie de fondurile de investitie disponi functie de concluzia raportului de expertiza tehnica stabilit de un specialist = Se vor respecta si prevederile ,Metodologiei privind stal ordinii de prioritate a cladirlor social-culturale si a instalal aferente acestora * Adaugarea unei cercevele suplimentare la ferestre (R.’ = 0,57 wim?k) rea 272 ‘= Izolarea peretilor exteriori cu polistiren extrudat (A = 0,044 Wimk) cu 8=5 cm pentu a se respecta ATi= 4 grd a (Ti— Te) = 41 ord ; rezulta R,’ = 0,9 x 2,288 = 2,06 m°KIW * Inlocuirea izolatie termice a plangeului spre pod cu pasia mineral i. =0,044 Wimk) cu 5=12.cmpentua asigura ATi= 3 grd la (Ti ~ Tpod) = 38 grd; rezulta R,’ = 0,9 x 2,884 = 2,42 m’KW * Izolarea placii pe sol cu polistiren extrudat (2 = 0,044 Wimk) cu 8=12cmpentua asigura ATi= 2 grdla (Ti- Tsol) = 12 grd; rezultd R, = 3,20 mk CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA G1 EFECTIV AL CLADIRII DUPA REABILITARE conf. C 107/2-97 Tipul de | Suprafata] Rezistenfa | Coloanele | Coloanele element | (m?)sau | termica 4:2 1x2 Perimetrul| specifica. | (Wik) | (Wik) (m) | corectata R’ (mK) 0 7 2 3 4 Perejiexteron [A,= 529,22] 2,06 256,30] Plangeu spre A, = 502,60] 2,42 207,77] pod Placa pe sol__[A,= 495,74 3.20 154,92] Perimetut | P= 107,80] 0.66 277 exterior Suprafata__[A,= 173,20] 0.57 304,03 vitrata TOTAL 7016.33 G1 efiz, = 107633: 2965 = 0,342 Wim'K < G1 ref zonel 273 IV, SEDIU POLITICO - ADMINISTRATIV CORNETU | zona stim =18 IVA. DATE DE INTRARE Tipulde | Supraata | Coeficienfii | Coloanele] Coloanele element (m*) sau | de control 4:2 1x2 = Cladire din categoria 1: ocupare discontinua si inertie | perimetrul (wiky | (Wik) termed mare im sNumul de nivele = P+ 26 7 7 z Z a {Pore din BCA de 35cm ev 20% punt tormice | Baateema eee a oe Ry =1,22 x 0,8 = 0,98” 1,00 m'KiW opaci | sPlange sub pod izlat cu 25 em BCA (i= 0,95 Wink) p80 SE} EST a a 15% punt termice R= 1,00 mW lee Placa pe S01 parchet 25 cm lint pe sap, placa de =~ : Beton ammat 15.m piety R= 2.00 "KM! a sm Tamplarie cuplata din tern: Rs = 0,39 m"K/W eee . svestet me ee Supraaia Wrais[A, = SHB] 9 = O50] TATA 0G Tref=[Ajla + Ab + Ac +d.P + Ave] [Wi TOTAL 2605.24 IV2. CALCULUL VALORII NORMATE A COEFICIENTULUI Sret = 250674 BOT = OBOE WINK GLOBAL DE IZOLARE TERMICA conf. C 107/2-97 Zona climatica | T.=-12°C _ Zonele climatice Il... 5-48 T,=-20°C Tipul | Suprafaja | Goeticieni| Caloanele | Caloancle Tipulde | Suprafafa | Cocficieni|Galcanale] Goloancle] element (m*) sau de control 4:2 1x2 element (m*) sau | de control 1:2 1x2 perimetru wi) | ik) 3 | perimetrl wy | (we) (m) (m) a 7 Zz z Z a 7 zZ z z Pore? |= 56583 | a= 080] 70729 Perey extenon JA, =865B] a= 100} BOB exert opac a Panseu spre |R,=47005 | —b=2,70} 22533 Pangea sre JAr=47005] —b= 250} T5802 pod | pod Praca poste [A=5H164 | —o=Osa) —5ea.04 Pica pest eaaea| ee TLE ro Fesmeinl —] P= 9600} —a=130 a Posner | P= 8600 | a= 730 Ta89 exterior extorr Suprtela vials [A= WOEZ| — 9 = O30] TTA Suprtela A= 30882 |e = Oma) —TTTETG TOTAL Baha vitrata Gt ref. = 2477.42 - 5191 = 0,477 Wim'K TOTAL HE Gt ref. = 2762.69: 5191 = 0,532 Wim'K 274 1.3. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA G1 EFECTIV AL CLADIRII conf. C 107/2-97 Tipulde | Suprafata] Rezistenfa | Coloanele | Coloanele| element | (m’)sau | termica 4:2 1x2 perimetrul| specifica | (Wik) | (Wik) (m) | corectata R’ (mk) a i 2 a 4 Pereti extern [A, = 565,83] 1,00 565 83] lopact Plangeu spre |A,=470,05] 1,00 470,05] pod Placapesol_[A,=53464[ 2,00 267.32] Permetrul | P= 96,00] 1,50 144,00) exterior Suprafata— [A,=333,82[ 0,39, 855 95] viteata TOTAL 2303,15 G1 efectiv = 2303,15 5191 = 0,484 Wim'K