Alegerea parametrilor principali ai automobilului 2.1.

Solutia de organizare generala si amenajare interioara

Automobilul este un vehicul rutier, autopropulsat, cu caroserie si roti, care se poate deplasa pe drumuri sau pe cai neamenajate. El este un ansamblu complex, constituit dint-un numar apreciabil de componente, care se interconditioneaza constructiv si functional.Acestea pot fi grupate astfel: -motorul cu sistemele sale; -transmisia (ambreiajul, cutia de viteze, cutia de distributie sau reductorul distribuitor, transmisia longitudinala, puntea sau puntile motoare); n functie de solutia de organizare a tractiunii automobilului unele din componentele transmisiei pot lipsi. -sistemele de conducere, care cuprind sistemul de directie si sistemul de frnare; -sistemul de sustinere 535c24f si propulsie, format din suspensie, sasiu sau cadru, punti, sistemul de rulare; -caroseria; -echipamentul electric si electronic; -instalatiile si dispozitivele auxiliare. Motorul, alaturi de transmisie, formeaza grupul motopropulsor al automobilului si asigura punerea sa n miscare. n motor energia chimica a combustibilului utilizat se transforma n energie mecanica transmisa rotilor motoare, prin intermediul transmisiei. Motorul este format din mecanismul motor (mecanismul biela-manivela si mecanismul de distributie), din sistemele de alimentare, ungere si racire, din instalatia de pornire si instalatia de aprindere (la motoarele cu aprindere prin scnteie). Automobilele au diferite surse energetice, majoritatea fiind motoare cu ardere interna, cu aprindere prin scnteie sau prin comprimare - m.a.s. sau m.a.c. Amplasarea motorului se poate face: a) longitudinal deasupra puntii din fata,figura 1.1. situatie n care se realizeaza o repartitie judicioasa a sarcinii intre roti si o buna accesibilitate la motor; b) transversal, figura 1.2. cnd se

asigura constructii compacte pentru autoturismelor de lungime mica, obtinndu-se un spatiu pentru pasageri ct mai mare, la acelasi ampatament.

Fig.1.1. Solutia"totul-fata"cu motorul dispuslongitudinal

Solutia "totul-fata" mai prezinta urmatoarele avantaje:

- legaturi simple si scurte ntre organele de comanda si grupul motor transmisie; - permite realizarea unui portbagaj spatios; - pericolul de incendiu este redus, rezervorul de combustibil fiind montat, n general, pe consola din spate; - sistemul de racire este simplificat, asemanator ca la solutia clasica; - efectul ciocnirilor frontale este mai redus asupra pasagerilor, deoarece energia de impact este absorbita de grupul motor - transmisie; - stabilitate ridicata n viraj. Dezavantajele solutiei "totul -fata" sunt urmatoarele: - se micsoreaza greutatea aderenta ce revine puntii motoare la urcarea rampelor; - solutii constructive complexe pentru puntea fata , care este punte motoare si directoare; - motorul si transmisia sunt expuse la lovituri frontale; - pneurile din fata se uzeaza mai rapid dect cele din spate. Din studiul solutiilor similare rezulta ca la acest tip de autoturism cea mai folosita caroserie este cea cu patru usi. Totodata caroseriile trebuie sa ofere pasagerilor pe lnga confort si o siguranta sporita n trafic si n cazul accidentelor de circulatie. n mod uzual usurinta de conducere se considera a fi (n siguranta) asigurata de geometria dispunerii scaunului conducatorului n raport cu comenzile si alte elemente ale autoturismului, de marimea efortului la comenzi, de vizibilitatea drumului, iar scaunul trebuie sa asigure confortul necesar conducatorului. Dimensiunile si forma caroseriei se aleg n functie de modul n care sunt amplasate: motorul, organele transmisiei si spatiul pentru transportul pasagerilor. Dimensiunile interioare ale caroseriei unui autoturism influenteaza conditiile ergonomice pentru conducatorul autovehiculului, comoditatea calatoriei pasagerilor si capacitatea de a transporta diferite ncarcaturi, toate

acestea trebuind realizate pe fondul unei rezistente sporite a caroseriei, estetica si aerodinamica a formei, la un pret acceptabil. La perioade relativ mici apar modele noi la care se pot observa mbunatatiri substantiale, att la forma, dimensiuni, gabarit, ct si la materialele de constructie a caroseriei, care sunt mai usoare, mai ieftine si cu caracteristici mecanice asemanatoare celor nlocuite, iar uneori chiar superioare. Masele plastice ocupa din ce n ce un procent tot mai mare n structura automobilului ceea ce duce la reducerea masei acestora. Masa proprie a autoturismelor variaza de la valoarea de 800 kg, la 1130 kg; se observa nsa ca media este n jurul valorii de 1000 kg, dar capacitatea de ncarcare este redusa la modelele cu masa proprie mica.Locul de amplasare a motorului influenteaza comportarea si caracteristicile automobilului. Acesta va fi amplasat longitudinal n partea din fata a autoturismului

Fig.3.Solutia de organizare adoptata"totul-fata" cu motorul dispuslongitudinal

2.1.1. Studiul egonnomic al postului de conducere

Usurinta de conducere si confortul asigurat conducatorului autoturismului constituie factori constructivi cu rol deosebit n asigurarea securitatii circulatiei. n mod uzual , usurinta de conducere se considera a fi asigurata de geometria dispunerii scaunului conducatorului n raport cu comenzile si alte elemente ale automobilului , de marimea eforturilor la comenzi , de vizibilitatea drumului , iar confortul - de calitatile scaunului ca element izolator la vibratii , de nivelul zgomotului interior, precum si etansarea caroseriei la praf si apa. Dimensiunile si forma caroseriei se aleg n functie de modul n care sunt amplasate motorul , organele transmisiei si portbagajul. Comoditatea conducerii si confortul calatoriei trebuie realizate asigurnd totodata rezistenta caroseriei, estetica si aerodinamica formei .

n cazul autoturismelor cabina pentru pasageri este amplasata la mijloc ntotdeauna , pentru ca acestia sa fie ct mai bine protejati contra accidentarii. Caroseria de securitate se obtine prin urmatoarele masuri : rigidizarea constructiei fara reducerea vizibilitatii , folosirea unor tapiserii de grosime mare pe tavan si peretii laterali , montarea unor mnere pentru usi fara proeminente, folosirea coloanei de directie telescopice , montarea parbrizului astfel nct la deformarea caroseriei geamul sa sara n afara .

Dimensiunile principale ale postului de conducere al conducatorului auto si limitele de amplasare a organelor de comanda manuala la autoturisme se aleg conform STAS 6689/1-81 , astfel nct acestea sa fie n permanenta n raza de actiune determinata de dimensiunile antropometrice ale conducatorului auto. n fig. 4. sunt prezentate, dupa recomandarile STAS 12613-88 dimensiunile postului de conducere , iar n tabelul 2. sunt prezentate limitele de modificare a acestor marimi .Punctul R defineste punctul de referinta al locului de asezare si reprezinta centrul articulatiei corpului si coapsei unui manechin bidimensional , conform STAS 10666/3-76 . Tabelul 2. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Dimensiunea Unghiul de nclinare spre napoi , , n grade Distanta verticala de la punctul R la punctul calciului , Hz , n mm Cursa orizontala a punctului R , n mm Diametrul volanului , D , n mm Unghiul de nclinare a volanului , , n grade Distanta orizontala ntre centrul volanului si Limita de modificare 9.33 130.520 min. 130 330.600 10.70 660.752

punctul calciului , Wx , n mm Distanta verticala ntre centrul volanului si punctul calciului , Wz , n mm

530.838

n ceea ce priveste postul de conducere , pentru determinarea corectitudinii dispunerii scaunului cu comenzile se aplica metoda recomandata de STAS 12613-88 si norma ISO 3958-77 care stabileste o nfasuratoare a distantelor maxime de actiune ale unei mini a conducatorului asezat pe scaun, cu cealalta mna pe volan si piciorul drept pe pedala de acceleratie, avnd montata o centura de siguranta cu trei puncte de sprijin.

2.2. Dimensiunile geometrice principale

Dimensiunile principale se definesc n conditia de repaus a automobilului, planul sau de sprijin este orizontal, iar rotile au pozitia corespunzatoare mersului rectiliniu si presiunea interioara a aerului din pneu indicata de fabricant.

Fig 5. Dimensiunile principale ale automobilului. Principalele dimensiuni ce caracterizeaza constructia unui autovehicul sunt urmatoarele : - dimensiunile de gabarit; - ampatamentul ecartamentul; - consola fata / consola spate; - garda la sol. - razele si unghiurile de trecere; - razele de viraj. Dimensiunile de gabarit sunt: - lungimea A =4520 [mm]; - latimea l =2013 [mm]; - naltimea H =1421 [mm].

Ecartamentul reprezinta distanta dintre planele mediane a doua roti ce apartin aceleasi punti: - ecartamentul fata B1 =1500 [mm]; - ecartamentul spate B2 =1513 [mm]. Ampatamentul reprezinta distanta dintre axele rotilor celor doua punti: - amptamentul L=2760 [mm] Consola fata, l1, reprezinta distanta dintre doua plane verticale transversale, care trec, respectiv, prin punctul extrem din fata al automobilului si axa puntii fata, deci l1 =860 [mm]. Consola spate l2, reprezinta distanta dintre doua plane verticale transversale, care trec, respectiv, prin punctul extrem din spate al automobilului si axa puntii spate, deci l2 =900 [mm]. Garda la sol c, reprezinta distanta, masurata pe verticala, dintre partea cea mai de jos a sasiului automobilului complet ncarcat si calea de rulare deci c=215 [mm]. Raza longitudinala de trecere l, reprezinta raza suprafetei cilindrice conventionale, tangenta la rotile din fata , rotile din spate si la punctul cel mai cobort al automobilului, situat intre punti, care este de l=5,5 [m]. Raza transversala de trecere t, reprezinta raza suprafetei cilindrice conventionale, tangenta la punctul cel mai cobort, din fata sau din spate si la pneuri si care este de t=2,8 [m]. Unghiurile de trecere 1 n fata si 2 n spate sunt determinate de tangentele la pneul din fata, respectiv din spate si partea cea mai din fata, respectiv din spate a sasiului sau caroseriei, care sunt 1=30 si 2=38

2.3. Masa automobilului

Greutatea automobilului-Ga- reprezinta suma dintre greutatea utila-Gu care poate fi transportata de automobil si greutatea proprie-Go . Ga=Gu+Go [daN] Greutatea utila Gu reprezinta o caracteristica constructiva importanta a automobilului si defineste capacitatea sa de ncarcare. Ea se precizeaza, de obicei, prin numarul de locuri, pe scaune si n picioare, la automobilele destinate transportului de persoane sau prin sarcina utila transportata si

numarul de locuri din cabina, la automobilele destinate transportului de bunuri materiale. Greutatea proprie Go este este determinata de suma greutatilor tuturor elementelor componente ale automobilului, atunci cnd acesta este alimentat cu combustibil, lubrifianti, lichid de racire, roata de rezerva si trusa de scule, fara persoane la bord. Go=1050 [daN] Gu=mpnp+mb [daN] Gu=755+150=525 [daN] Ga=Gu+Go=525+1050=1575 [daN] Centrul de greutate al automobilului constituie un parametru important pentru definirea modului de distribuire a greutatii totale Ga pe punti, pentru organizarea generala a automobilului si pozitionarea tuturor elementelor sale componente. Desi nu se vede centrul de greutate exista ca o rezultanta a tuturor centrelor de greutate ale fiecarui element constructiv al automobilului. El are o pozitie variabila, care depinde de aranjarea ncarcaturii n raport cu axa longitudinala sau transversala a automobilului, de deplasarea rectilinie sau in viraj n regim de accelerare sau frnare, etc. n conditii statice centrul de greutate are o pozitie bine determinata aceasta fiind prezentata la toate automobilele, n mod indirect, prin indicarea greutatilor care revin fiecarei punti Gi. n planul longitudinal al automobilului, centrul de greutate este situat la naltimea hG fata de calea de rulare, iar fata de puntile fata si spate, se afla amplasat la distantele "a", respectiv "b". n plan transversal centrul de greutate se afla pe axa de simetrie a automobilului. Greutatea totala Ga este considerata concentrata n centrul de greutate al automobilului iar repartizarea sa pe puntile automobilului depinde de coordonatele centrului de greutate prin relatia:

n functie de coordonatele centrului de greutate, din relatiile de mai sus se pot determina relatiile de calcul pentru greutatile G1 , G2 : G1 G2

unde: L

reprezinta ampatamentul automobilului.

Cunoscnd marimea greutatii care revine fiecarei punti a automobilului se poate determina greutatea care revine fiecarei roti GR n conditii statice, folosind relatia: GR=Gi / n unde "n" reprezinta numarul rotilor puntii "i". Valorile medii pentru parametrii centrului de masa sunt : a/L = 0,48 a = 0,48L = 0,48 4520 = 2169,6 [mm] b/L = 0,52 b = 0,52L = 0,524520 = 2350,4 [mm] Masele care revin celor doua punti sunt : m1 = b/L ma m1 = 0,521575 =819 [kg] m2 = a/L ma m2 = 0,481575=756 [kg] Greutatile repartizate pe punti : G1 = b/L Ga =819 [daN] G2 = a/L Ga = 756 [daN] Greutatile pe fiecare roata in parte : G1s=G1d=G1/2=409,5 [daN] G2s=G2d=G2/2=378 [daN]

2.4. Pneurile automobilului

Pneurile reprezinta partea elastica a rotilor si pot fi cu camera de aer (fig.6) sau fara camera de aer (fig.7) Pentru alegerea pneului ce urmeaza sa echipeze autovehiculul proiectat se are n vedere tipul si destinatia automobilului si conditiile de exploatare. Functie de elementele de mai sus se determina din cataloage de firma sau standarde simbolul anvelopei fata de care se pot determina sau stabili direct din tabele marimile necesare calculului dinamic. Alegerea pneului se face dupa urmatoarea metodologie: -se determina greutatea ce revine rotilor din spate si fata; -se aleg pneurile ce satisfac conditia de viteza maxima; -functie de dimensiunile pneurilor utilizate la tipurile similare se orienteaza asupra dimensiunilor rotii; -se alege tipul pneului; -se alege presiunea de utilizare pentru satisfacerea conditiilor de greutate pe roata. La alegerea pneului se au n vedere si urmatoarele: -pentru asigurarea unei bune confortabilitati puntea fata trebuie sa fie caracterizata de o elasticitate mai mare dect puntea spate. La obtinerea elasticitatii sporite a puntii fata contribuie si utilizarea presiunii interioare a aerului din pneu mai mica n fata dect n spate;

-prin reducerea presiunii aerului din pneu la rotile fata se reduce si rigiditatea laterala a pneului, astfel ca prin sporirea deviatiilor laterale se favorizeaza imprimarea unui caracter constructiv de subvirare caracterizat de tendinta de autostabilizare pe traiectoria rectilinie. Functie de masa repartizata puntilor se poate determina masa ce revine unui pneu si anume : -pentru pneurile puntii fata : Gps=Gpd=G1/2=409,5 [daN] -pentru pneurile puntii spate : Gps=Gpd=G2/2=378 [daN] n cazul automobilului proiectat , conform solutiilor similare studiate si a valorilor mp1 si mp2 determinate mai sus , din tabelul 3.10 "Dinamica autovehiculelor" se adopta anvelope de tip : 165/70 R 14 T cu urmatoarele caracteristici: - sarcina pe anvelopa - viteza maxima - presiunea de regim - diametrul exterior 450 [kg] 160 [km/h] 2.2 [daN/cm2] D=640 [mm]

- latimea exterioara a sectiunii transversale B = 215 - raza statica ro=320 [mm]

- raza de rulare se calculeaza cu relatia: rr=ro=0,93

=0,93320=297,6 [mm]

Raza statica-ro-se defineste ca fiind distanta dintre centrul rotii si suprafata de sprijin, n cazul n care roata este ncarcata cu sarcina nominala, n repaus. Raza dinamica-rd- este distanta dintre centrul rotii si calea de rulare, n timpul miscarii automobilului, ncarcat la sarcina nominala (fig.8).

Raza de rulare-rr-reprezinta raza unei roti imaginare, nedeformabile, care se roteste fara alunecari.