TEORIA VALORII-MUNCA; UTILITATE SI EXPLOATARE Sistemul economic smithonian: utilitate si aloa!

e In ceea ce privete tiina economica, economitii au fcut numeroase oncercari de a descrie acest cimp de cercetare particular si de a demarca on mod clar obiectul si natura studiului economic. Mai mult, au discutat pe larg relaia dintre economist, teolog, moralist, jurist, mai apoi sociolog sau psiholog, in ncercarea de a determina punctul de vedere al economistului. Adam Smith !"#$% !"&'( este unul dintre autorii care au scris in aceasta tradiie) preocuprile sale s %au e*tins la filosof+a morala, tiine sociale sau tiinele naturii. ,oiunea de om economic era familiara scriitorilor din secolul al%-.II %lea) scolasticii au parafra/at de e*emplu ca fiecare va aciona conform propiului interes. Semnificaia propriului interes a fost remarcata si in literatura mercantilista. Atitudinea generala era teama ca motivaia obinerii de profit va ruina productorii, iar avantajele sociale vor dispare in lipsa interveniei guvernamentale. In secolele -.III%-I-, un numr crescind de autori economici se opun politicilor guvernamentale deoarece, avind date ca/urile de incompetenta guvernamentala, re/ultatele comerciale pot fi inferioare celor care provin din comerul neregulari/at. Secolul al%-.III%lea aduce cu sine c0teva anali/e e*cepionale despre funcia si rolul profitului1 2abula albinelor si .icii private, beneficii publice !"!3( de 0ernard Mandeville !4"'% !"$$(, ale cror mesaj este ca activitatea privata este condusa de egoism sau interes propriu, fapt ce poate avea consecine sociale de/irabile numai sub managementul guvernului. Smith, ca si 5utcheson de altfel, a avut opinii mpotriva ideilor lui 0ernard Mandeville !4"'%!"$$(, e*puse in fabula albinelor) Smith si Mandeville au pornit de la aceeai pre/umptie, si anume ca indivi/ii sunt motivai de egoism atunci cind acionea/ intr%un anumit fel. Smith a conclu/ionat ca interesele egoiste pot genera armonie sociala, on timp ce Mandeville a argumentat ca sistemul economic necesita intervenii e*terioare ca urmare a consecinelor nefaste ale egoismului si interesului personal. Studiul lui 6ichard 7antillon !48'% !"$3( % 9seu despre natura comerului general !"::( ofer o mai buna ilustrare a faptului ca investigaia economica este in schimbare 1 autorul a aplicat teoria economica la problema alocrii resurselor si a investigat consecinele modificrii cererii sau ofertei asupra preului. 7hiar si inainte de !"'', a fost construit un tabel empiric ce fcea legtura dintre creterea preturilor si scderea produciei, implicind de fapt relaia cererii pret%cantitate(. ,oile principii ale economiei politice din secolul al%-.III %lea au fost diferite de pamfletele din secolul al%-.II%lea, iar creterea sofisticrii anali/ei economice este clara) divergenta de la ideile scolastice a fost stimulata de de/voltarea tiinei si admiraia pentru fi/ica ,e;tonian. In concepia lui Smith , scopul teoriei economice este investigarea cau/elor bogiei unei naiuni, utili/ind drept metode deductivismul si descrierea istorica. <esi modelul lui Smith are citeva elemente distincte, ipote/a eseniala este

divi/iunea muncii si faptul ca indivi/ii devin dependeni intr%o anumita msura de semenii lor. =entru inceput, Smith ncearc clarificarea sensului ambiguu al cuvintului valoare1 >valoarea? are doua sensuri, unul de >valoare de ontrebuintare ?, i.e. utilitate a unui obiect, si altul de >valoare de schimb? sau puterea de cumprare i.e. valoare relativa(1 Termenul de VALOARE , trebuie observat, are doua nelesuri, si el exprima uneori utilitatea unui obiect particular, iar on alte condiii, puterea de cumprare a altor bunuri pe care o determina posesia acelui bun. rima poate !i numita ,valoare in u"#, iar cealalt ,valoare in sc$imb#. Lucrurile care au valoarea cea mai mare in utili"are au de obicei o valoare mica sau c$iar "ero in sc$imb% iar in mod opus, acele lucruri care au cea mai mare valoare in sc$imb, au de obicei o valoare mica sau c$iar nici una in u". &imic nu este mai util decit apa' dar ea nu va cumpra mai nimic sau nu se va sc$imba mai nimic in locul sau. (n diamant, in mod contrar, nu are aproape nici o valoare in utili"are% dar o cantitate !oarte mare de bunuri se va sc$imba in locul sau. ) =roblema principala legata de formularea conceptului de valoare pare a fi ceea ce ast/i este cunoscut sub numele de parado*ul apa%diamant, si pe care Smith nu a tiut sa%! e*plice intr%un mod adecvat1 bunuri care au cea mai mare valoare de utili/are e.g. apa( poseda in general o valoare de schimb mica sau ine*istenta) in mod contrar, bunurile care au o valoare de schimb mare, dein o valoare de utili/are mica e.g. diamant(. In opinia lui Smith, valoarea de schimb este capacitatea unei mrfi de a cumpra alte bunuri % sau preul sau. Aceasta este o msura obiectiva e*primata de ctre piaa. 7onceptul sau de >valoare de utili/are? este insa e*trem de confu/) standardele puritanice ale lui Smith au determinat apariia ideii ca diamantele dein o valoare mica de utili/are. @a aceasta problema se adaug si accentul pus pe utilitatea totala derivata din consum, ingreunind nelegerea rolului cererii in determinarea preturilor. =arado*ul apa %diamant, va fi de altfel re/olvat de marginalisti cu ajutorul conceptului de utilitate marginala si de Alfred Marshall prin introducerea conceptului de surplus al consumatorului. <iferii comentatori ai operei lui Smith au considerat faptul ca respingerea utilitii ca determinant al valorii se datorea/ acestui citat celebru si al parado*ului apa %diamant) in acelai timp, abordarea din Avuia ,aiunilor de a se concentra pe costurile de producie, a continuat tradiia precedenta a autorilor de a discuta relaia dintre cost si pret, sau legtura acestora cu alocarea resurselor, subiect care spre sfirsitul secolului al%-.III%lea devenise o tema standard tratata si de contemporanii lui Smith, 5ume, Aurgot, 7antillon, etc(. 9*ista autori ce considera ca nu e*ista nici o dovada in Avuia ,aiunilor despre atribuirea unui rol inferior cererii si legturii acesteia cu utilitatea a se vedea pentru mai multe detalii in acest sens Samuel 5olander, !&8"(. Aermenul de ,valoare in u/B in acest conte*t nu se refera la de/irabilitate, considera 5olander % care este noiunea de utilitate a

economistului% ci la ceva folositor sau funcional. Mai mult, Smith a argumentat ca nevoia fi/iologica pentru apa nu are nici o semnificaie asupra problemei preturilor.
7are este po/iia lui Smith cu privire la utilitateC In primul rind, el nu a cunoscut ideea de utilitate marginala pentru a re/olva parado*ul valorii apa%diamant, dar a considerat utilitatea sau de/irabilitatea unui bun a fi importanta pentru valoarea de schimb si avuia societii. In acest sens, A. Smith scrie1 >un bun...necesita o pregtire adecvata inainte de a fi potrivit pentru u/ si consum, pentru ca altfel nu ar fi produs deoarece nu ar e*ista cerere pentru el) daca ar fi produs in mod spontan, nu ar avea nici o valoare de schimb si nu ar putea adaug nimic la avuia societii?

Smith a anali/at, in continuare, motivele care stau la ba/a cererii consumatorului si a inclus Bvaloarea in u/B sau capacitatea unui lucru de a fi funcional ca fiind doar una dintre sursele variate ale de/irabilitatii. <e aceea, >cererea pentru metale preioase provine parial din utilitatea lor Dvaloare on u/E si parial din frumuseea lor? 9*ista o multitudine a surselor utilitii pe ling proprietile fi/ice ale bunului% frumusee, consum si alte funcii utilitariste ale produsului. Arebuie nuanat de asemenea faptul ca teoria cererii nu trebuie identificata cu teoria utilitii) un alt motiv ce poate e*plica atribuirea lui Smith a neglijrii considerentelor despre utilitate este conceptul de valoare reala, e*primata on funcie de munca comandata1 Ast!el, valoarea oricrei mr!i pentru persoana care o poseda si care nele*e sa nu o ntrebuine"e sau sa nu o consume personal, ci sa o sc$imbe cu alte mr!uri, este le*ata cu cantitatea de munca ce +i da posibilitatea sa le cumpere sau sa dispun de ele. ,unca prin urmare, este msura reala a valorii de sc$imb a tuturor mr!urilor ) In teoria smithoniana e*ista doua stadii ale economiei1 o stare primitiva i.e. in care factorul capital nu este acumulat si factorul pamint nu este proprietate privata( si o stare avansata a economiei i.e. on care capitalul, pamintul nu mai sunt bunuri libere(. Autorul folosete
doua concepte cu privire la coninutul muncii1 munca incorporata sau materiali/ata in produsul respectiv( si munca comandata, i.e. munca pe care bunul produs o poate obine prin schimbul cu alte bunuri.

In conformitate cu teoria costului muncii, la Smith valoarea de schimb sau preul in stadiul primitiv al societii, este determinata de cantitatea de munca necesara pentru a produce un anumit bun1 -n acel stadiu primitiv al societii, care preceda atit acumularea de capital cit si proprietatea asupra pamintului, proporia intre cantitile de munca necesare pentru dobindirea di!eritelor obiecte pare a !i sin*ura mpre.urare care poate o!eri vreo re*ula pentru sc$imbul intre aceste obiecte. /aca, de exemplu, la un popor de vinatori e nevoie in mod obi0nuit de o munca de 1 ori mai mare pentru a ucide un castor decit pentru a vina o cprioara, un castor se va sc$imba !ire0te cu doua cprioare sau va valora cit doua dintre acestea. E natural ca ceea ce de obicei este produsul unei munci de 1 "ile sau de 1 ore sa valore"e de doua ori cit ceea ce repre"int produsul unei munci de o "i sau o ora ) Teo!ia alo!ii Ia Smith

Smith de/volta trei teorii ale preturilor relative @andreth si 7olander, !&8&(1
o teo!ie a costului munca; o teo!ie a muncii "lani#icate; o teo!ie a costului $e "!o$uc%ie& Smith !&4#( a privit salariile, profitul si renta ca fiind venituri cu care posesorii factorilor de producie trebuie recompensai. Autorul presupune e*istenta unor rate ale salariilor, profitului si rentei >date?, ceea ce demonstrea/ ca el a utili/at implicit un sistem analitic static, in care stocul de factori de producie este dat, la fel fiind cererea e*istenta pentru acel stoc. 6evenind la e*emplul cu cerbii si castorii care elucidea/ problema echilibrului parial in concepia lui Smith, autorul a incercat sa clarifice si problema echilibrului general. =reul natural care se formea/ este de fapt preul de echilibru obinut atunci cind bunul este vindut la costul sau de producie. Asa cum Andre; SFinner puncta in introducerea la >Avuia ,aiunilor? !&84(1 >=oate contribuia principala a teoriei preturilor la Smith sta in faptul ca ne permite sa vedem care sunt condiiile ce trebuie satisfcute inainte ca economia, ca un tot unitar, sa se afle intr%o stare de echilibru? Acest e*emplu cu castorul si cerbii ilustrea/ o forma a anali/ei echilibrului parial 0laug, !&&#(. 7u ajutorul instrumentelor analitice moderne, se poate pre/enta urmtorul grafic al Aransformrii care ilustra/a opinia lui Smith1 daca doua ore sunt necesare pentru a

vina un cerb si o ora pentru a vina un castor, atunci rata de schimb va fi un cerb pentru doi castori1

Smith recurge la o e*plicaie a valorii de schimb ba/ata pe timpul necesar produciei bunului respectiv, e*plicaie care nu mai este valabila in ca/ul societii avansate. Aceasta e*plicaie repre/int un punct dificil in elaborarea teoriei, iar problema cuantificrii cantitii de munca in relaie cu timpul intimpina greuti. Smith recunoate ca problema trecerii timpului nu se poate msura doar prin orele incorporate in produs, ci implica si abilitile si priceprea muncitorilor @andreth si 7olander, !&8&(.
<aca se considera doua bunuri, - si G, s%ar putea formula urmtoarea ntrebare1 cum se poate msura cantitatea de munca incorporata in cele doua bunuri si cum se pot compara aceste cantitiC Hnitile de msura ale timpului fiind in ore, cum s%ar putea msura ingenio/itatea, priceperea muncitorilorC Soluia smithoniana este de a propune luarea ca etalon a salariilor pltite factorului munca <ar, in mod evident, Smith avansea/ un raionament circular, utili/ind un set de preturi, si anume salariile, pentru a e*plica acest set de preturi si valoarea unui bun, care nu este in funcie de cantitatea de munca coninuta de acest bun.Aotusi, acest model al lui Smith conine pre/umptii pre/ente si in modelele modeme economice) de pilda ca vinatorii sunt ageni raionali si sunt condui de motive economice sau interese proprii) ca e*ista competiie perfecta) curbele ofertei pe termen lung sunt ori/ontale sau perfect elastice, cererea nejucind nici un rol in determinarea preturilor relative pe termen lung. =returile depind in intregime de costul de producie sau oferta, iar daca costul de producie este oferit de munca, re/ultatul este teoria valoare%munca.

6eluind definiia pe care Smith a dat %o muncii comandate, si anume ca ea repre/int munca pe care bunul produs o poate obine prin schimbul cu alte bunuri, putem conclu/iona ca in ca/ul unei societi primitive, munca comandata va coincide cu munca incorporata costul muncii(. In concepia lui Smith, modelul unei economii avansate difer de cel al economiei primitive din doua puncte de vedere 1 factorul capital este acumulat si factorul pamint devine proprietate . .aloarea se e*plica deci nu numai prin consumul de munca ci si prin consumul pamintului renta( si al capitalului profitul(. .aloarea este formata din1 .aloare I salariu J renta J profit, fiind vorba de o teorie a valorii fundamentate pe cost1 Trebuie observat ca valoarea reala a di!eritelor parti componente ale preului este msurata cu cantitatea de munca, pe care !iecare dintre ele o poate cumpra sau de care poate dispune. ,unca msoar valoarea nu numai a acelei parti din pret care revine muncii ci si valoarea p2rtii care se descompune in renta si a p2rtii care se descompune in pro!it)

Kdat ce capitalul si pamintul devin factori de producie, al cror cost va face parte din costul final al produsului, costul muncii nu va mai fi egal cu munca comandata. Aceste dificulti ale modelului lui Smith pentru o economie avansata, vor fi reluate ulterior si de/btute de 6icardo.

Smith introduce n cadrul anali/ei for marii si reglarii preturilor doua concepte1 acela de pret natural, i.e. denumirea moderna de pret de echilibru si pretul pietei,

i.e. pretul la care se vinde bunul respectiv si acopera costul. =retul pietei poate fi n relatia de L, M, I cu pretul natural) pretul natural sau de echilibru se formea/a prin ajustarea cererii si ofertei. 6ationamentul lui Smith este urmatorul a se vedea figura nr.#(1 atunci cNnd scade cantitatea oferita pe piata, pentru toti indivi/ii care erau dispusi sa plateasca pretul de echilibru, cererile nu vor putea fi satisfacute) o parte din ei vor fi dispusi sa plateasca un pret mai mare decNt pretul natural n functie de concurenta, etc.(. <aca cantitatea oferita pe piata va fi mai mare decNt cererea efectiva, atunci cantitatea nu va putea fi vNnduta n ntregime, diferenta nevNnduta fiind plasata la un pret mai mic decNt cel de echilibru, celor care sunt dispusi sa plateasca mai putin. On consecinta, pretul va scade n functie de competitie si de dorinta de a vinde cNt mai repede marfa. 7Nnd cantitatea adusa pe piata este egala cu cererea efectiva, fiind suficienta pentru a satisface cererile consumatorilor, pretul pietei va coincide cu pretul natural si la acest pret cererea n e*ces va fi '. Teo!ia !ica!$iana cu "!i i!e la aloa!e si utilitate <avid 6icardo !""#%!8#$(, este una din figurile dominante ale sistemului economic clasic avind multe contribuii in teoria economica, inclusiv la aspectele de ordin metodologic, la teoria valorii, renta si comer internaional. 6icardo !&:&( reia si este in favoarea ideii lui Smith legata de valoarea de ntrebuinare si valoarea de schimb. Htilitatea, insa, nu poate fonda valoarea din moment ce bunurile cele mai utile nu au valoare de schimb. 9l enuna conclu/ia sa cu privire la parado*ul apa %diamant1 >Htilitatea nu este, deci, msurtorul valorii de schimb cu toate ca pentru aceasta ea este absolut eseniala?. 6aionamentul lui 6icardo este urmtorul1 din moment ce un bun nu este util si nu are valoare de schimb, utilitatea va fi condiia si nu msura valorii. 7u alte cuvinte, in terminologie moderna, >inainte ca o marfa sa aiba un pret po/itiv pe piaa, trebuie sa e*iste cerere, dar cererea nu este msura preului? Ricardo nu a dispus in anali"ele sale de conceptul de utilitate mar*inala, !apt evident din ilustrarea observaiei ca ,valoarea de intrebuintare# trebuie meninut separat de ,valoarea de sc$imb#' daca !iind a.utat de o ma0ina imbunatatita, pot reali"a doua perec$i de ciorapi in loc de o perec$e, utili"end aceea0i cantitate de munca, utilitatea unei perece$i nu se modi!ica dar le descresc valoarea). 3u toate acestea, Ricardo a apreciat soluia la paradoxul valorii, !ormulata la nceputul operei rincipii de Economie olitica ' sa lsam apa sa !ie rara, a!irma Lordul Lauderdale si sa !ie proprietatea exclusiva a unui individ si vom creste ast!el bo*ia sa, deoarece apa va avea valoare in acest ca" ). In unele paragrafe, 6icardo pare foarte aproape de a distinge utilitatea totala de cea marginala) o reducere in output, diminuea/ avuia si utilitatea totala, dar creste valoarea care este formata la margine. <aca inaintea operei economitilor clasici utilitatea este factorul determinant al cererii si msura valorii, Smith si 6icardo au considerat ca utilitatea este importanta in formarea cererii, iar anali/a

cerere % oferta este modul de a anali/a preturile pe piaa. Ambii autori dein o preferina de a recurge la costul de producie ca factor determinant al preului. <esi tiina economica este o tiina morala pentru majoritatea economitilor clasici, probabil ca 6icardo este o e*cepie prin faptul ca nu a fost interesat de cone*iunea dintre economie si moralitate in anali/a fenomenelor economice. 6icardo recurge la conceptul de munca incorporata si renuna la dihotomia societate primitiva% societate evoluata, teoria valorii munca facind referire numai la mrfurile reproductibile nu si la cele nereproductibile e.g. lucrri de arta(1 /eci, atunci cind vorbim despre mr!uri, despre valoarea lor de sc$imb si despre le*ile care re*lementea" preturile lor relative, intele*em ntotdeauna numai ast!el de mr!uri a cror cantitate poate !i sporita prin c$eltuirea de munca omeneasca si la producia crora concurenta acionea" !ora nici o piedica ) <e asemenea, autorul respinge ideea muncii comandate si admite ca pentru anumite bunuri care sunt oferite in numr mic pe piaa, din diferite motive, valoarea poate fi determinata si de raritate, >avind utilitate, mrfurile isi trag valoarea lor de schimb din doua i/voare1 din raritate si din cantitatea de munca necesara pentru obinerea lor? . In consecina, teoria ricardiana a valorii este aplicabila mrfurilor reproductibile, in condiii de concurenta perfecta. Teo!ia alo!ii Ia Rica!$o Aeoria valorii la 6icardo a fost de/voltata ca reacie ompotriva @egii 7erealelor 7orn @a;( si la controversa pe care aceasta a nascut%o cu privire la impunerea de ta*e fata de importul de cereale in Anglia. In general, modelul ricardian conine trei grupuri principale1 capitalitii productorii(, posesorii factorului munca si proprietarii de pamint si pre/int relaia dintre creterea economica si interaciunea dintre aceste grupuri. Ricardo adau* ca' ...nu numai munca ntrebuinata direct la producerea mr!urilor in!luenea" valoarea acestora ci, la !el, si munca ntrebuinata la producerea de instrumente, unelte si cldiri cu care se a.uta aceasta munca )Acest principiu este prin urmare repus in discuie, prin recur*e rea la conceptele de capital !ix si capital circulant' rincipiul ca valoarea relative a mr!urilor este determinata de cantitatea de munca depusa pentru producerea lor este considerabil modi!icat prin ntrebuinarea ma0inilor si a altui capital !ix si durabil) 6icardo a introdus iniial pre/umptia durabilitii egale a capitalului, ajungind la conclu/ia ca numai cantitile relative de munca influenea/ valorile relative ale mrfurilor) ulterior, el abandonea/ aceasta pre/umptie ideala, considerend ca atit capitalul fi*, cit si cel circulant poseda durabiliti si posibiliti de substituire

diferite. In urma demonstraiei ca valoarea unor bunuri produse de $ indivi/i difer nu datorita cantitii de munca folosite care este aceeai, ci datorita cantitii diferite de capital fi* sau de >munca acumulata?, 6icardo devine interesat de influenta salariului asupra valorii relative a unei mrfi. 6icardo a ncercat sa
demonstre/e intr%o maniera complet nesatisfacatoare ca salariile pltite unor muncitori cu abilitai diferite ramin constante in timp, iar transformrile care au loc la nivelul preturilor nu vor fi consecina a salariilor pltite >muncii?.

Sa luam un e*emplu care ne va permite argumentarea ideii ca valoarea de schimb nu poate depinde e*clusiv de cantitile relative de munca. Sa presupunem ca/ul in care nu e*ista pe piaa decit doua bunuri agricole % ova/ si griu, a cror producie necesita doar munca. =entru a produce o tona de griu avem nevoie de 'la( ore de munca si in mod analog, sunt necesare lb( ore de munca pentru obinerea unei tone de ova/. Admitind ca munca este omogena si ca e*ista concurenta intre productori, fiecare va primi acelai salariu, respectiv Pa si Pb, unde1
Pa I PbIP.

7osturile de producie se pot scrie sub forma

preturile relative1
pa) Pla si pb I

Pala( si Pblb( sau

Pla( si

Plb( si

acestea determina

Plb)

raportul celor doua preturi este 1

si ilustrea/ ideea ca preturile relative depind de cantitile de munca incorporate. In ca/ul unei societi mai evoluate, in care produsul se imparte in salarii muncitorilor( si profit capitalitilor(, lucratorii primesc sume de bani asupra crora se percepe o remuneraie proporionala cu sumele avansate % adic rata profitului, pe care o vom nota cu r. =rofitul obinut de >capitaliti? in ca/ul griului va fi r Pla() preul griului va fi determinat acum de suma costurilor salariale si a profitului1
p a I Pla J r Pla( I Pla ! J r(, la fel si pentru ova/ p b I Plb J r Plb( I Plb ! J r(.

=returile relative sunt determinate si in acestca/ de cantitatea de munca1

7omplicaia apare on ca/ul >muncii acumulate? e.g. maini produse anterior si utili/ate on pre/ent(. Sa presupunem acum ca griul este produs utili/ind un alt bun de producie c(, e.g. insecticid, obinut cu o cantitate de munca l (:
c

pc IPlc

J r Plc( ) Plc l J r (

=entru stabilirea preului griului se va tine cont si de preul produsului c, pa crescind cu

rp

pa I pa I

J J

D I

PD

6ata profitului apare in formula si in structura preturilor relative deci a raportului de schimb(, indiferent de cuantumul sau. 7eea ce este bi/ar este reacia lui 6icardo, care desi ajunge la acest re/ultat, considera ca r ar influenta nesemnificativ valoarea de schimb, in proporie de ma*im 4% "Q1 >7ititorul va observa, totui, ca aceasta cau/a a variaiei mrfurilor este relativ slaba, in ceea ce privete efectele sale... 9fectul cel mai mare care ar putea fi produs de o urcare a salariilor, asupra preturilor relative a acestor bunuri nu va putea depasi sase ori apte la suta) pentru ca in nici o omprejurare, probabil, profitul nu admite o scdere permanenta si generala mai mare decit pina la aceasta suma? =rin urmare, munca nu determina in ntregime preturile . In ceea ce privesc pre/umptiile lui 6icardo despre capital, el adaug ca, in ca/ul in care salariile cresc, iar rata profitului scade, acest lucru va determina modificarea valorii relative a bunurilor in msura substituirii capitalului fi* cu cel circulant1

 Toate mr!urile care sunt produse de ma0ini de mare valoare sau in cldiri de mare valoare sau care reclama scur*erea unui timp ndelun*at nainte de a putea !i aduse pe piaa, vor nre*istra o scdere a valorii lor relative, in timp ce toate acelea care sunt produse in cea mai mare parte prin munca sau care vor !i aduse repede pe piaa vor onre*istra o cre0tere a valorii relative ) Hltima pre/umptie adoptata de 6icardo este durabilitatea inegala a capitalului, combinata cu rapiditatea inegala cu care este restituit celui care il intrebuintea/a. 9l formulea/ conclu/ia ca1
returile relative ale mr!urilor pentru care s+a ntrebuinat un ast!el de capital durabil vor varia invers cu salariile% ele vor scdea cind salariile cresc si vor creste cind salariile scad% si dimpotriv, acele mr!uri care sunt produse mai ales prin munca, cu mai puin capital !ix, sau cu capital !ix de natura mai puin durabila decit mi.locitorul in care se exprima preul, vor creste cind salariile cresc si vor scdea cind salariile scad)

<rept conclu/ie, pentru 6icardo, valoarea mrfii este determinata de munca, si anume, cantitatea relativa de munca determina valoarea de schimb a mrfii. =e termen scurt, preul este determinat de proporia cerere%oferta, iar pe termen lung preul natural este reglat de costul de producie. Teo!*a alo!ii si a utilit+%ii la Ma!, Rarl Mar* !8!8% !88$( a fost on primul rind un filosof care s%a dorit a fi un avocat al schimbrii) in te/a a unspre/ecea despre filosof+a lui 2euerbach, Mar* afirma ca >filosofii doar au interpretat lumea in diverse modaliti) problema este insa, cum putem sa o schimbam?. Scriind in tradiia hegeliana, teoria economica a lui Mar* este o aplicare la economia capitalista a teoriei sale despre istorie. =unind accent pe forele economice ca determinant principal desi nu singurul al schimbrii istorice, Mar* a revoluionat gindirea in tiinele sociale) el considera ca toate societile, cu e*cepia poate a unei societi fara clase, pot fi divi/ate analitic in doua parti1 forele de producie si relaiile de producie. 2orele de producie sunt mijloacele utili/ate de societate in vederea producerii bunurilor materiale1 tehnologia, cunoaterea, etc, iar relaiile de producie repre/int regulile jocului1 relaii sociale, relaii de proprietate care furni/ea/ cadrul instituional in care sunt luate deci/iile economice. @a onceputul oricrei perioade istorice e*ista armonie intre forele si relaiile de producie, dar transformarea continua a foitelor de producie generea/ contradic tii in sistem pe msura ce relaiile de producie e*istente e.g. instituiile( nu mai sunt potrivite. Mar* considera ca aceste contradicii vor genera o lupta de clasa si o revoluie, in urma creia, un nou fel de relaii de producie apar ca sinte/a in urma conflictului, ontre relaiile de producie te/a veche( si forele de producie antite/a(, generind e*istenta unei noi armonii. Abordarea lui Mar* a studiului economiei este neconventionala. Aeoria economica ortodo*a, in special teoria microeconomica incearca sa inteleaga ntregul economic prin e*aminarea pNrtilor sale1 gospodarii, firme, preturi pe piaa) Mar*, pe de alta parte, incepe anali/a sistemului economic la nivelul societii si

economiei, e*aminind influenta lor asupra .olumul ! al 7apitalului incepe cu o anali/a a ideii de producie a mrfurilor. Mar* !&:"( a inceput anali/a sa prin e*aminarea relaiilor de schimb intre capitaliti care dein mijloacele de producie( si proletariat care vind munca pe piaa(. 7oncepia lui R. Mar* cu privire la utilitate este in esena urmtoarea1 (tilitatea unui lucru este aceea care !ace din el o valoare de ntrebuinare. /ar aceasta utilitate nu plute0te in aer. /eterminata de proprietile corpului mr!ii, ea nu exista !ar a el. nsu0i corpul mr!ii, ca !ierul, *reul, diamantul, etc, este deci o valoare de intrebuintare, sau un bun... Valoarea de ntrebuinare nu se reali"ea" decit in intrebuintare sau consumare. Valorile de intrebuintare !ormea" !ondul material al avuiei, oricare ar !i !orma sociala a acestei avuii. -n orinduirea sociala de care ne vom ocupa, ele sunt in acela0i timp purttorii materiali ai valorii de sc$imb ) 7a si la Smith si 6icardo, valoarea de intrebuintare este intrinseca bunurilor si are un caracter obiectiv. Valoa!ea $e int!e-uinta!e si aloa!ea in conce"%ia lui .&Ma!, Mar* este interesat de preturi ca modalitate de a evidenia relaia sociala intre capitalist si proletariat) in de/voltarea teoriei preturilor relative el utili/ea/ teoria ricardiana. Mar* considera ca toate elementele trebuie sa aiba un element comun pentru a putea fi msurate, dar acesta nu este utilitatea, ci munca1 3a valori de intrebuintare, mr!urile sunt inainte de toate de calitate di!erita% ca valori de sc$imb, ele nu pot !i decit de cantitate di!erite si nu conin deci nici un atom de valoare de intrebuintare./aca !acem abstracie de valoarea de intrebuintare a corpurilor mr!urilor, nu le mai ramine decit o sin*ura calitate, aceea de a !i produse al muncii4 In timpurile moderne, consumul este ataat in mod predominant de lumea mrfurilor. In secolul al%-.III%lea, economitii clasici au recunoscut prin marfa atit valoare de ntrebuinare sau valoare in u/, cit si valoare de schimb. In teoria economica moderna, termenii de valoare de ontrebuintare si valoare de schimb au c/ut in desuetudine si au fost nlocuii de noiunile de utilitate si pret, iar conceptul de marfa cu acela de bunuri. <ar reducerea acestor termeni la utilitate si pret, lasa conceptul de marfa fara o e*plicaie la ntrebarea1 ce face un bun pentru a fi folositorC Sunt oare determinante in acest sens proprietile sale fi/ice sau cele culturaleC 9ste ideea de a fi folositor re/ultatul preferinelor individuale umane sau a celor socialeC @a fel ca A. Smith si <. 6icardo, R. Mar* msoar valoarea mrfurilor prin cantitatea totala de munca in ore, depusa pentru producerea lor, dar deoarece munca este prestata in diverse feluri si ritmuri, el utili/ea/ conceptul de munca

abstracta % simpla cheltuiala de energie fi/iologica, creier, organe sen/oriale % care face ca diferitele munci sa fie omogene si deci comparabile, msurabile. 2olosind noi concepte ca munca concreta, munca abstracta, R. Mar* face un important pas inainte fata de 6icardo in e*plicarea valorii de ntrebuinare si a valorii) totodat, deschide noi perspective de nelegere a raporturilor dintre utilitate si morala. <ihotomia munca simpla % munca comple*a este re/olvata de Mar* prin introducerea unui nou concept, acela de timp de munca socialmente necesar . =rin urmare, cantitatea de munca socialmente necesara sau timpul de munca socialmente necesar determina valoarea mrfii. 7u alte cuvinte, valoarea de schimb creata de un muncitor calificat in timpul unei munci va fi de * ori mai mare decit cea creata in acelai interval de timp de un muncitor necalificat. <ar Mar* nu mai pre/int modul de calcul al acestui coeficient prin care munca comple*a poate fi redusa la un alt tip % cel de munca simpla.
Mar* !&:"( afirma in continuare1 ,rimea valorii unei mr!i varia" deci direct proporional cu cantitatea si invers proporional cu !ora productiva a muncii care se reali"ea" n ea4