MECANICA FLUIDELOR

LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

MECANICA FLUIDELOR

MECANICA FLUIDELOR
LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

Contents

1. INTRODUCERE ........................................................................................................................................... 3 1.1 Generaliti ......................................................................................................................................... 3 1.2 Proprieti fizice ale fluidelor.............................................................................................................. 4 2. LEGEA LUI ARHIMEDE ............................................................................................................................... 5 2.1 Istoric .................................................................................................................................................. 5 2.2 Condiia de plutire a corpurilor........................................................................................................... 7 2.3 Aplicaii ............................................................................................................................................... 7 3. HIDRODINAMICA....................................................................................................................................... 8 3.1 Definiie ............................................................................................................................................... 8 3.2 Ecuatia de continuitate ....................................................................................................................... 9 3.3 Presiunea statica ............................................................................................................................... 10 3.4 Ecuatia lui Bernoulli .......................................................................................................................... 11

MECANICA FLUIDELOR
LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

1. INTRODUCERE
1.1 Generaliti

Mecanica fluidelor reprezint o diviziune a Mecanicii teoretice, care studiaz micrile, respectiv repausul fluidelor ideale sau reale, compresibile sau incompresibile, sau interaciunea dintre fluidele n micare sau repaus i corpurile solide cu care acestea vin n contact. Mecanica fluidelor se mparte n trei pri: statica, cinematica, i dinamica. Statica fluidelor studiaz repausul fluidelor i aciunile exercitate de acestea asupra suprafeelor solide cu care acestea vin n contact. Cinematica fluidelor studiaz micarea fluidelor fr s se in cont de forele care intervin i modific starea de micare. Dinamica fluidelor abordeaz micarea fluidelor considernd forele care intervin i transformrile energetice produse n timpul micrii. Denumirea de Mecanica fluidelor a aprut relativ recent (n secolul XX) i este atribuit studiului general al micrii i al interaciunii fluidelor cu suprafeele corpurilor solide cu care vin n contact. Iniial cu acest studiu se ocupa Hidraulica, cuvnt care deriv din grecescul hdraulos, provenit din legtura a dou cuvinte: hdor ap i aulos - conduct, i care reflect una din primele probleme practice care a preocupat oamenii. Aceast tiin a cunoscut o diversificare i dezvoltare n strns legtur cu problemele teoretice privind Aerodinamica (stratul limit, rezistena la naintare, teoria profilurilor aerodinamice), Hidraulica (micarea lichidelor cu suprafa liber, micarea aluviunilor, micarea prin medii poroase) i Dinamica gazelor. Datorit complexitii fenomenelor aprute n micarea fluidelor reale, a aprut necesitatea experimentrii pe modele n tunele aerodinamice i apoi pe baza teoriei similitudinii s-au extins rezultatele la problemele tehnice care au fost modelate. Rezultatele deosebite acumulate de Mecanica fluidelor au permis ca n ultimul timp s apar noi domenii tehnice precum: transportul pe ap i subacvatic, hidrotransportul, meteorologia , exploatarea modern a zcmintelor etc. Astzi Mecanica fluidelor este o disciplin mai mult teoretic, care studiaz legile general valabile pentru starea de repaus sau micare a fluidelor. Fenomenele proprii lichidelor, gazelor sau aerului sunt studiate respectiv de hidraulic, termotehnic i aerodinamic sau de alte discipline specifice cum ar fi transferul de cldur, construcii hidrotehnice, construcii aerospaiale .a. n funcie de condiiile impuse la limit se observ dou feluri de aplicaii ale dinamicii fluidelor i anume: a) curgerea fluidului n jurul unui corp solid considerat izolat (avioane, automobile, par aute) fenomen la care urmrim n mod preponderent fora necesar naintrii; b) corpul solid delimitez micarea fluidului (micarea n conducte, canale) la care intereseaz transportul de energie. Ca o remarc general putem afirma c transportul energi ei se realizeaz numai cu ajutorul fluidelor n micare (ap, vapori, petrol, gaz natural, aer comprimat).
3

MECANICA FLUIDELOR
LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

1.2 Proprieti fizice ale fluidelor

Mecanica teoretic definete dou mari categorii de corpuri materiale: corpuri solide rigide i solide deformabile i corpuri fluide, care cuprind lichidele i gazele. Fade cele trei stri de agregare cunoscute: solid, lichid, gazoas, putem aminti i o a patra form: plasma, care se definete ca o stare ale crei proprieti sunt determinate de existena electronilor i ionilor n stare liber. Fluidele sunt corpuri materiale care se caracterizeaz n primul rnd prin proprietatea de fluiditate. tim c moleculele unui corp au o stare de agitaie nentrerupt, care este funcie de temperatur i c ntre ele exist fore de atracie (de coeziune). La corpurile solide moleculele ocup locuri bine determinate (stabile), n jurul crora execut oscilaii de amplitudine mic funcie de temperatur, aceste corpuri avnd form i volum fix, sub aciunea unor fore exterioare. Spre deosebire de corpurile solide, lichidele i gazele, sub influena unor fore exterioare relativ mici, pot cpta deformaii orict de mari, astfel nct iau forma recipientului solid n care se gsesc. n consecin lichidele i gazele nu au formproprie i ele se caracterizeaz prin posibilitatea de a deplasa foarte uor particulele din care sunt formate, datorit forelor de coeziune mici. Fluidele trebuie deosebite de materialele care sunt deformabile (situate ntre fluide i solide) cum ar fi pastele sau metalele topite, de a cror studiu se ocup alt tiin numit reologie. Lichidele reprezint fluide care sunt practic incompresibile i sub aciunea forelor gravitaionale iau forma vasului n care exist fr a umple acest vas. Spre deosebire de lichide, gazele sunt fluide la care forele de coeziune sunt mult mai mici ca la lichide i care umplu n totalitate recipientul n care se gsesc, oricare ar fi forma i dimensiunea lui. Mecanica fluidelor studiaz medii continue, omogene i izotrope. Un mediu este continuu i omogen, dac are aceeai densitate n orice punct i este izotrop dacprezint aceleai proprieti n toate direciile. Exist la fluide linii, puncte, sau suprafee de discontinuitate, care prezint condiii specifice la limit.

MECANICA FLUIDELOR
LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

2. LEGEA LUI ARHIMEDE

2.1 Istoric
Fiu al unei familii nobiliare grecesti, Arhimede s-a nascut in anul 287 i.Hr., in orasul Siracuza, insula Sicilia. Conform uzantei timpului, si-a inceput invatatura acasa, cu dascali angajati. Si-a continuat studiile in Alexandria, intr-o scoala de inalt prestigiu in care existau profesori savanti, cum este matematicianul Euclid. Acolo a beneficiat de cea mai bine inzestrata biblioteca a antichitatii. Dupa cativa ani de studii, Arhimede a revenit in Siracuza unde s-a dedicat cercetarilor stiintifice. Rezultatul acestor cercetari a constat intr-o serie de inventii care au avut o insemnatate majora in evolutia tehnicii. Arhimede a descoperit principiul spiralei, pe a carui aplicabilitate a fost realizat surubul fara sfarsit, surubul elevator, mufa, roata dintata. Fiu al unei familii nobiliare grecesti, Arhimede s-a nascut in anul 287 i.Hr., in orasul Siracuza, insula Sicilia. Conform uzantei timpului, si-a inceput invatatura acasa, cu dascali angajati. Si-a continuat studiile in Alexandria, intr-o scoala de inalt prestigiu in care existau profesori savanti, cum este matematicianul Euclid. Acolo a beneficiat de cea mai bine inzestrata biblioteca a antichitatii. Dupa cativa ani de studii, Arhimede a revenit in Siracuza unde s-a dedicat cercetarilor stiintifice. Rezultatul acestor cercetari a constat intr-o serie de inventii care au avut o insemnatate majora in evolutia tehnicii. Arhimede a descoperit principiul spiralei, pe a carui aplicabilitate a fost realizat surubul fara sfrit, urubul elevator,mufa,roata dinat.

MECANICA FLUIDELOR
LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

Pe cand se afla in baia publica, Arhimede a sesizat ca fara sa inoate exista in apa o forta care il impingea spre suprafata. Atunci, intrezarind ca a surprins principiul unei mari descoperiri a strigat memorabilul cuvant Evrika!"( Am gasit!). Experimentand scufundarea mai multor tipuri de corpuri avand diferite densitati a formulat legea fundamentala a hidrostaticii, intrata in stiinta sub numele de Legea lui Arhimede. Un corp scufundat intr-un lichid sau gaz este impins ascendent pe verticala cu o forta egala cu greutatea volumului de lichid sau gaz dizlocat."

Fora arhimedic apare n situaia n care sistemul este plasat ntr-un cmp gravitaional i are aceeai direcie i sensul opus direciei cmpului gravitaional. Punctul de aplicaie al forei arhimedice este centrul de mas al fluidului dezlocuit de corp. Valoarea i direcia forei arhimedice nu depinde de forma sau densitatea corpului. Fora lui Arhimede apare din cauza variaiei presiunii cu adncimea: presiunea pe care fluidul o exercit asupra bazei (prii de jos) a corpului este mai mare dect cea exercitat asupra prii de sus a corpului. O demonstraie complet folosete deci o integral pe suprafaa (cufundat n lichid) a corpului. Pentru un corp de form paralelipipedic nu e nevoie de integral, i calculele se simplific.

MECANICA FLUIDELOR
LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

2.2 Condiia de plutire a corpurilor

Atunci cand fora lui Arhimede este mai mare decat greutatea corpului acesta plutete, cand cele doua forte sunt egale obiectul rmane n echilibrun lichid, iar cnd greutatea este mai mare decat fora lui Arhimede, corpul se va scufunda. 1. 3. 3. = < corpul plutete corpul rmane in echilibru corpul se scufund

2.3 Aplicaii
Scufundarea si plutirea submarinelor - submarinul este alcatuit din rezervoare care imprejmuiesc puntea interioara unde se afla echipajul. Atunci cand pluteste, rezervoarele submarinului sunt umplute cu aer astfel incat greutatea sa totala este egala cu forta arhimedica. Pentru a se scufunda, rezervoarele sunt umplute cu apa, greutatea totala a submarinului marindu-se. Apa este data afara prin eliberarea de aer comprimat, submarinul intorcandu-se la suprafata. Plutirea baloanelor cu aer cald - asemeni lichidelor, si aerul exercita o presiune asupra corpurilor pe care le inconjoara: presiunea atmosferica. Pentru a pluti greutatea unui corp trebuie sa fie mai mica decat greutatea volumului de aer dezlocuit, pe acest principiu functionand baloanele cu aer. Aerul din ele este incalzit micsorandu-si densitatea si totodata greutatea totala. Baloanele se inalta sub actiunea fortei arhimedice care este mai mare decat greutatea lor.

MECANICA FLUIDELOR
LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

3. HIDRODINAMICA
3.1 Definiie
Hidrodinamica se ocupa cu studiul miscarii lichidelor (in general, a fluidelor). Ca la studiul oricarui sistem, si abordarea studiului lichidelor presupune folosirea unor modele idealizate. Lichidul ideal este incompresibil si fara vascozitate (frecari interne). Acesta constituie un mediu continuu, in care se pot forma curenti, adica se poate produce deplasarea unor parti fata de celelalte. In curgere, moleculele lichidului au o anumita viteza (raportul dintre spatiul parcurs in intervalul de timp). Intreaga cantitate de lichid in curgere reprezinta campul vectorului viteza. Numim linie de curgere traiectoria urmata de un element al fluidului in miscare, tangentele la aceste linii fiind directiile de miscare ale moleculelor in acel punct. Curentul este uniform daca vitezele lichidului in diferite puncte sunt constante. In cazul in care elementele care trec printr-un punct au aceeasi traiectorie, curgerea este stationara.

Tub de curent marginit de linii de curent

Numim linie de curent curba a carei tangenta in orice punct este in directia vitezei fluidului din acel punct. Tubul de curent (Fig. ) este marginit de liniile de curent care strabat frontiera unui element de suprafata.

MECANICA FLUIDELOR
LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

Prin conventie, liniile de curent sunt desenate mai dese acolo unde viteza lichidului este mai mare si mai rare acolo unde viteza este mai mica.

Liniile de curent in jurul unor obstacole de diferite forme; d) Curgerea printr-un canal de sectiune variabila

3.2 Ecuatia de continuitate

Pentru deducerea ecuatiei de continuitate vom considera un tub de curent intr-un fluid in miscare. Prin definitie, debitul volumic de curgere, Q, reprezinta volumul de fluid care traverseaza o sectiune a tubului in unitatea de timp, in timp ce viteza de curgere,v, reprezinta distanta parcursa de un element de lichid in unitatea de timp. Pentru un fluid incompresibil care curge stationar si nu se disipa prin peretii laterali, debitul de curgere Q este constant. Se observa ca viteza de curgere este mai mare daca sectiunea este mai mica si scade cu cresterea sectiunii transversale a tubului. Acest lucru se scrie matematic : S1v1 = S2v2 = constant adica produsul dintre aria sectiunii transversale a tubului si viteza de curgere a lichidului este constant. Aceasta este ecuatia de continuitate.

MECANICA FLUIDELOR
LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

3.3 Presiunea statica

Daca se introduce un manometru (instrument de masura a presiunii), intr-un fluid in repaus acesta va indica diferite valori ale presiunii in functie de adancimea la care se afla, conform Fig. Presiunea indicata de manometru in acest fel se numeste presiune efectiva pef. Intr-un punct oarecare al fluidului, situat la adancimea l, presiunea efectiva va fi: pef = p0 + gl p0 - presiunea atmosferica de deasupra fluidului - densitatea fluidului g - acceleratia gravitationala l - adancimea coloanei de lichid in punctul considerat Presiunea efectiva poate fi scrisa si in functie de adancimea totala a lichidului din vas (H) si de distanta de la fundul vasului pana in punctul in care se masoara presiunea efectiva (h). Astfel, obtinem expresia: pef = p0 + g (H-h) care regrupata, devine: pef + gh = p0 + gH = ct.

Masurarea presiunii cu manometrul 10

MECANICA FLUIDELOR
LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

Se observa ca suma este o constanta indiferent de adancime si se numeste presiune statica. Asadar, presiunea statica reprezinta presiunea totala pe care o inregistreaza un manometru situat pe fundul unui vas plin cu lichid - suma dintre presiunea atmosferica exercitata de aerul de deasupra lichidului si presiunea hidrostatica reprezentata de patura de lichid.

3.4 Ecuatia lui Bernoulli

Cand un lichid curge de-a lungul unui tub de curent orizontal cu sectiune variabila, viteza lui variaza, el fiind accelerat sau incetinit. Prin urmare, asupra acestui lichid trebuie sa actioneze o forta rezultanta deci de-a lungul tubului presiunea trebuie sa varieze, desi inaltimea nu se modifica. Pentru doua puncte aflate la inaltimi diferite, diferenta de presiune depinde nu numai de diferenta de nivel, ci si de diferenta dintre vitezele din punctele respective. Pentru tubul din fig putem scrie un bilant al presiunilor in felul urmator :

sau

Aceasta este expresia matematica a legii lui Bernoulli referitor la curgerea lichidelor. Termenul 1/2v2 se numeste presiune dinamica, iar suma primilor doi termeni ai egalitatii este chiar presiunea statica. Presiunea dinamica reprezinta presiunea pe care o exercita lichidul datorita vitezei sale de curgere.

Exemplificarea legii lui Bernoulli

11

MECANICA FLUIDELOR
LICEUL DE ARTE VIZUALE ROMULUS LADEA-CLUJ-NAPOCA prof.Claudia Rusu

Asadar, conform legii lui Bernoulli, de-a lungul unui tub prin care curge un fluid, suma dintre presiunea statica a fluidului si presiunea dinamica este constanta, presiunea statica scade pe masura ce viteza creste

Presiunea statica scade, pe masura ce presiunea dinamica creste, respectandu-se ecuatia lui Bernoulli

12