Sunteți pe pagina 1din 7

Profesia de asistente medical

Doar o viata traita pentru altii merita sa fie traita Einstein

La primirea in Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania, asistentul medical va depune urmatorul juramant: "In numele Vietii si al Onoarei, jur sa imi exercit profesia cu demnitate, sa respect fiinta umana si drepturile sale si sa pastrez secretul profesional. Jur ca nu voi ingadui sa se interpuna intre datoria mea si pacient consideratii de nationalitate, rasa, religie, apartenenta politica sau stare sociala. Voi pastra respectul deplin pentru viata umana chiar sub amenintare si nu voi utiliza cunostintele mele medicale contrar legilor umanitatii. Fac acest juramant in mod solemn si liber!"
Profesia de asistent medical are o istorie mai veche de cel putin cteva mii de ani si a imbracat diferite forme. Referindu-ne la medicina greaca, amintim colectia hipocratica, capitolele care trateaza despre legi si care precizeaza ca "pentru a-ti insusi mestesugul medicinii este necesar inainte de toate o predispozitie naturala: daca aceasta lucreaza impotriva toate sunt zadarnice". Este uimitor cum mai bine de 2000 de ani, medicina din scoala hipocratica a facut aceasta remarca de inalta tinuta etica. In medicina, etica inseamna comportarea morala a personalului medical fata de bolnav, colegi, familie, societate si fata de sine. Privita astfel etica ofera o imagine asupra vietii acestui personal. In ultimii ani a crescut interesul pentru problemele de etica in viata zilnica, acesta ducand la introducerea in planurile de invatamant al scolilor sanitare a studiului eticii, adica a codului de principii morale care trebuie sa guverneze comportamentul asistentului medical fata de pacienti, de rudele acestuia, si fata de colegi dar si la creearea unui cadru legal, atat pentru instruire cat si exercitarea profesiei de asistent medical. Astfel profesia de asistent medical in tara noastra, se exercit n condiiile Legii 307/2004, a Codului de etica si deontologie al asistentului medical generalist, al moaei i al asistentului medical din Romnia, conform pregtirii profesionale, n sistem public sau privat, precum i n colaborare cu furnizorii de servicii de ngrijiri de sntate. Activitatea asistenilor medicali i a moaelor se desfoar n cadrul echipei medicale sau independent pentru ngrijiri de sntate. Desi modalitatile de predare sunt variate si sunt multe feluri de abordare a problemelor de etica, noi, ca viitori asistenti medicali, trebuie sa avem in vedere cateva aspecte. Definitia ingrijirilor data de Asociatia Nurselor din America, in publicatia A Social Policy Statement, este "diagnosticarea si tratamentul reactiei umane la actualele sau potentialele probleme de sanatate". Aceasta definitie sustine pretentia prin care asistentele medicale trebuie sa fie implicate direct in procesul de luare a deciziilor etice pentru ca aceste interese le completeaze ingrijirile de sanatate. Etica si moralitata se afla de obicei intr-un context al unor credinte despre "adevarat" si "fals", in comportamentul omenesc, avand sensuri diferite pentru actiuni diferite. Etica este definita ca "teoria filozofica a moralei" sau"totaliatatea normelor de coduita morala", iar moralitatea ca "forma a constiintei sociale care reflecta si fixeaza in principii norme, reguli, cerinte de comportare privind raporturile dintre indivizi si dintre individ si colectivitate. Intelesul acestor cuvinte difera. Etica se refera la un studiu filosofic al moralitatii si se bazeaza pe teorii, reguli, principii ori coduri de comportament care sa determine calea cea buna a actiunii. In contrast, moralitatea descrie o angajare personala fata de valori si aceste valori sunt frecvent influentate de normele societatii si de asteptari. Cu toate acestea multi autori le folosesc ca sinonime.

Sunt multe feluri de a descrie o situatie morala. Cel mai cunoscut este dilema. O dilema morala este un conflict intre doua sau mai multe principii morale. Alegerea unei actiuni in favoarea celeilalte poate duce la un rezultat neplacut si persoana trebuie sa aleaga raul cel mai mic dintre cele doua. Teoriile etice contin reguli si principii morale. Astfel, teoriile etice servesc ca fundament pentru judecari normative sau actiunii. Ca denumire a unei discipline filosofice, conceptul de "etic" a fost prima dat folosit de Aristotel. Prin acesta Artistotel inteniona s denumeasc ansamblul de obiceiuri i tradiii omenesti i poate fi numit tiina realiti morale; ea se ocup cu cercetarea problemelor de ordin moral, ncercnd s livreze rspunsuri la ntrebri precum: ce este binele/rul? cum trebuie s ne comportm? Kant n ntemeierea metafizicii moravurilor susine c etica se fondeaz n mprejurul rspunului la ntrebarea "Was soll ich tun?" (ce trebuie s fac?). Sunt doua mari tipuri de teorii etice: teoria teologica si teoria deontologica. Cuvantul teologic provine dincuvantul grec "telos" care inseamna sfirsituri. La aceasta teorie i se mai spune foarte des consecventialism deoarece persoana este ingrijorata predominant de consecinte. Cea mai faimoasa formulare a consecventialismului se numeste teoria utilitara. Alegerea morala este decizia care maximizeaza consecintele bune impotriva celor rele sau, cel putin,incearca sa echilibreze consecintele rele. Cuvantul deontologie provine din grecescul "deon" care inseamna datorie sau obligatie. Teoria deontologica poate fi apreciata cand este vazuta in contrast cu teoria utilitara. Decat sa seconcentreze pe consecintele faptei teoriile deontologice precizeaza ca exista standarde morale, care exista independent de rezultat. Aceste standarde morale se refera la diferite principii morale universale. Justificarea unei actiuni morale este mai importanta decat consecinte specifice sau rezultatul actiunii. Principiile etice si standardele morale, aplicate in munca asistentelor medicale sunt comune cu principiile morale ale valorilor universale. Acestea sunt: Autonomia care deriva din cuvintul grecesc "autos", adica, siguranta si "normos" care inseamna lege, regula, adica lege sigura. In discursurile contemporane are intelesuri largi, incluzand drepturile individuale, intimitatea si alegerile. Autonomia necesita abilitatea de a alege singur fara constangeri externe. Datoria necesita abilitatea de aface bine si de a stimula actele lor benevole cum ar fi: bunatatea, dragalasenia si afectiunea. Confidentialitatea este un principiu care se refera la intimitate. Protejarea informatiilor confidentiale referitor la boala, conditia pacientului sau protectia informatiilor furnizate de catre pacient este o datorie etica a asistentilor mediali. Informatiile obtinute individual nu vor fi deconspirate numai daca sunt in beneficiul persoanei sau trateaza direct binele social. Efect dublu anumite actiuni pot produce deopotriva atat efecte bune cat si rele. De exemplu, asistentul medical sa intentioneze sincer sa faca bine si nu rau, acesta putand sa apara dar nu intentionat, rau, efectul binelui sa nu se realizeze din greseala. Fidelitatea - datoria de a tine promisiunile, de a-si respecta toate sarcinile Dreptatea se refera la faptul ca fiecare persoana accepta egalitatea, in conformitate cu nevoile, eforturile, contributiile sociale, meritele sau justificarile legale. Datoria se refera la faptul de a nu face rau, de a nu incita si de a preveni raul. Paternalismul se refera la intentia de a limita autonomia altcuiva, justificata prin faptul de a nu face mai mult rau. Dorinta de a feri bolnavul de rau sau durere vine in conflict cu autonomia individuala sau libertatea lui. Respectul pentru oameni dreptul persoanei la autodeterminare sau autonomie, capacitatea de "a decide" singur, trebuie respectate. Respectarea credintelor religioase indiferent de religia careia apartine acea persoana. Adevarul - este obligatia de aspune adevarul si a nu minti in cadrul ingrijirilor de sanatate. Profesia de asistent medical in tara noastra, se exercit n condiiile Legii 307/2004, a Codului de etica si deontologie al asistentului medical generalist, al moaei i al asistentului medical din Romnia, conform pregtirii profesionale, n sistem public sau privat, precum i n colaborare cu furnizorii de servicii de ngrijiri de sntate. Activitatea asistenilor medicali i a moaelor se desfoar n cadrul echipei medicale sau independent pentru ngrijiri de sntate. Pornind de la realitatea ca pacientul pe care il ingrijeste indiferent de vrsta (copil, tnar sau batrn), cnd ajunge in minile tale este o fiinta fara aparare care apeleaza la stiinta si calitatea ta, trebuie sa ai in vedere ca esti obligat sa dai dovada de mult profesionalism, confidentialitate, constiinta, daruire, modestie si responsabilitate profesionala. Tot comportament etic este si secretul profesional si relatia cu ceilalti membri ai echipei, deoarece problemele de sanatate a oricarui individ sau grupe de indivizi sunt foarte complexe si

asistentul este obligat sa-si cunoasca atributiile pe care trebuie sa le indeplineasca participnd prin cunostintele sale la rezolvarea problemelor comune. Asistentul medical trebuie sa arate un respect deosebit fata de viata omeneasca de la conceptie pna la sfrsitul ei, sa aiba capacitatea de a face fata unui volum de munca crescut si un grad sporit de concentrare a atentiei, puterea de a-si stapni emotiile si de a-si invinge teama in situatiile critice, capacitatea de a actiona cu promptitudine si eficienta in momentul in care viata depinde de decizia luata. Calitatile native sunt indispensabile profesiei noastre. Asistentul medical trebuie sa aiba puterea de a iubi oamenii si sa-si practice meseria cu pasiune si devotament, sa vada in fiecare pacient un parinte, un copil, un sot, un frate si sa-i ingrijeasca cu daruire si devotament, sa-i acorde fiecaruia un zmbet, o vorba buna, sa semene speranta, sa poata face ca fiecare pacient sa creada in el si sa-i redea demnitatea pierduta temporar. De asemenea sa fie inzestrata cu spirit critic si de observatie pentru a-si aprecia activitatea la justa valoare si a sesiza rapid tot ce nu este bine in echipa medicala. Ca urmare: fiecare dintre noi poate deveni un ghid, o voce, un sfatuitor precum si o persoana cu o putere considerabila in a-i ajuta pe cei suferinzi. Pentru ca viata noastra sa fie placuta trebuie sa fii intelept si prima si cea mai de seama intelepciune este viata morala cladita din dragoste fata de lumea suferinda " Doar o viata traita pentru altii merita sa fie traita", spunea Einstein. Trebuie de asemenea sa ne amintim ca munca noastra ca profesionisti ne defineste ca fiinte umane si mai ales sa nu ne pierdem dorinta de a veni in ajutorul celor ce au nevoie de servicii de calitate care sa le confere respect si demnitate. Profesia de asistent medical nu este doar o tehnica, ci un proces care incorporeaza elementele sufletului, mintii si imaginatiei. Esenta acestuia se afla in imaginatia creatoare, spiritul sensibil si intelegerea inteligenta care reprezinta temelia asistentului medical eficient. Sa ne amintim ca drumul spre succes nu are scurtaturi sau benzi rapide si sa nu consideram nici un moment ca viata plina de succes si putine recompense nu merita a fi traita. Mintea si actiunea noastra trebuie indreptate catre fapte bune caci precum spunea scriitorul Connstantin Dobrogeanu Gherea, adeptul teoriei artei pentru creatie, Omul traieste vesnic fericit prin faptele lui morale care sunt asa cum si le-a facut el si asa vor ramne in eternitate ; viata morala viitoare si-o creeaza omul insusi; prin felul cum traieste viata trecatoare de aici in bine si frumosul moral sau in aprobiu". Un asistent medical v-a lucra tot timpul intr-o echipa, intr-un colectiv. Colectivul in care lucram trebuie sa alcatuiasca familia, un for inalt al respectului, al demnitatii, al libertatii interioare si seninatatii constructive. Sa poti lasa problemele de familie la usa institutiei si sa-ti iei pe umeri problemele uriase ale celeilalte familii este o dovada de mare echilibru sufletesc. Asistentul medical la rndul lui, om cu trairi si sentimente, mai mult sau mai putin evidente nu poate ramne indiferent la suferintele pacientilor, nu poate sta lnga un bolnav de cancer fara sa-l consoleze, nu poate trece pe lnga el fara sa se intrebe de ce are nevoie, nu poate privi un pacient muribund fara sa simta ca odata cu el dispare o speranta. In timp ce lucram impreuna pentru atingerea telurilor comune sa nu uitam ca serviciile sunt chiria pe care o platim pentru a trai si ca serviciile sunt cele ce ne vor departaja, servicii aduse noua insine, pacientilor, familiilor noastre si comunitatii. Echipa medicala are datoria morala si responsabilitatea sa actioneze in toate imprejurarile in interesul pacientului. Pacientii sunt unici cu propriile lor nevoi, puteri, valori si credinte. Cei ce acorda ingrijiri de sanatate trebuie sa lupte pentru a cstiga increderea si comunicarea libera cu pacientii si pentru a intelege si a apara valorile culturale psiho-sociale si spirituale ale fiecarui pacient. Pentru promovarea drepturilor pacientului intr-o organizatie de sanatate ar trebui sa se inceapa prin definirea acestor drepturi si a personalului in spiritul acestor drepturi. Evolutia tehnologica a medicinii cere deci competenta si constiinciozitate in cel mai inalt grad, mai ales in sectoarele practicii medicale de inalt risc, in scopul evaluarii stiintifice a riscurilor si pentru a stavili astfel riscul unei practici medicale defensive la care evolutia actuala a medicinii poate duce. Cuplul competenta- constiinta este deci calea cea mai eficienta de lupta cu riscurile practicii medicale aduse de noile tehnologii medicale. Pentru imbunatatirea calitatii ingrijirilor, ct si imaginii asistentului medical in societate, alaturi de ceilalti profesionisti ai echipei de ingrijire necesitatea perfectionarii continue si tinerea pasului cu noile tehnici, este mandatorie. Este necesar ca modernizarea serviciilor sa fie sustinuta de societatea civila care trebuie sa detina informatii suficiente asupra dreptului la ingrijiri si sa pretinda servicii de calitate in activitatea de ingrijire.

Indiferent de locul de munca pe lnga celelalte atributii, asistentului medical ii revine si rolul de a educa populatia. Educatia pentru sanatate face parte din viata culturala, a fiecarei tari. Ea trebuie facuta nu numai de catre cadrele medicale, ci si de cei care apartin altor sectoare indiferent de profesia lor: invatamntul, organizatiile civice, mass media. Profesia, si nu meseria, de asistent medical consta in acordarea de ingrijiri omului bolnav ,pacientului, la indicatiile unui medic specialist. Ingrijirea consta in asigurarea tuturor nevoilor personale, confort fizic, psihic si tratament. Ca sa poti practica aceasta profesie trebuie sa stii sa te daruiesti, sa te sacrifici, sa iubesti, sa fii milos, sa fii corect cu tine si cu ceilalti sau mai bine zis sa fii foarte constiincios si foarte responsabil. Nu faci lucr uri sau activitati de ochii lumii, pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara, ci le faci pentru ca asa simti; pacientul trebuie sa se simta in siguranta cu tine, el isi pune toata nadejdea si increderea in cadrele medicale cand este bolnav. Grea si riscanta? Acest lucru este valabil pentru cine o face cu daruire si cu responsabilitate. Am spus riscanta pentru ca toata lumea stie cat este de mare riscul inbolnavirilor, din cauza contaminarii prin venirea in contact cu produsele biologice ale pacientilor (intepaturi cu ace, raniri sau contact aerian). Ca asistent medical trebuie sa ai nervii tari, sa fii echilibrat psihic pentru ca ai de-a face cu tot felul de oameni cu conditii sociale diferite si, pe langa afectiunile pentru care se trateaza la un moment dat, unii pot sa aiba si un anumit grad de afectiune psihica. Prin urmare, este foarte important sa stii sa le vorbesti, sa stii sa patrunzi in inima si in sufletul lor. Trebuie sa ai grija ca din cauza stresului sa nu ajungi, tu ca angajat, sa clachezi psihic intr-o zi,sa iti doresti ca pacientii sa fie multumiti, sa iti doresti o mai buna colaborare, insa de la omul bolnav nu poti sa ai pretentii. O personalitate calda, empatica, rationala va cauta sa caute intotdeauna solutii si va interveni rapid in conditii de criza.Trebuie sa aiba capacitatea de a-i pune pe ceilalti in valoare prin gesturile si atitudinilesale. O sursa importanta de stress este mediul de lucru: boala, moarte si senzatia de neputinta care le inconjoara. O asistenta trebuie sa aiba capacitatea de a depasi acest stress fara a-si pierde umanitatea, pentru ca doar asa ii va putea ajuta cu adevarat pe cei din jurul ei. Un bun asistent are manualitate buna, este indemanatic si organizat, vazand esenta in lucrurile care o inconjoara. In plus, o buna intuitie la un asistent poate salva multe vieti. Boala este stpnul oricui spune un proverb danez. Acest mesaj ne reamintete c, n faa bolii, suntem vulnerabili, devenim extrem de umani, indiferent de poziia social sau material pe care o ocupm n familie, n societate, n noi nine. ngrijirea omului bolnav este una dintre cele mai grele profesii. Pn mai ieri o profesie prin excelen feminin a dat posibilitatea femeii asistent medical de a dovedi i dezvolta caliti excepionale de druire, de rezisten la efort prelungit, de afectivitate i comunicare dincolo de barierele existente. Dar dac uneori suntem mai tristi i mai debusolati, mai preocupati i mai severi , uitnd s zmbim, trebuie sa ne amintim ca meseria de asistent medical este una dintre profesiile nobile aflate in slujba directa a oamenior. Asistententii medicali sunt membrii valorosi ai echipei medicale, actiunile lor intensificind calitatea actului medical. Ele trebuind sa recunoasca problemele etice si sa ajute pacientii in conformitate cu interesele lor morale. V-ati intrebat vreodata cat de mult influenteaza contactul psihic alpacientului cu asistenta medicala pe durata spitalizarii? Sau, v-ati pus vreodata intrebarea de ce unele persoane seadapteza la regimul spitalicesc si altele nu? Probabil ca v-ati intrebat ce obstacole intampina asistentii medicali in relatia cu pacientii, atata timp cat bolnavii au devenit mai exigenti ei avand constiinta personalitatii lor, ei dorind sa profite de binefacerile tehnicii moderne, pe care ei le cunosc prin internet, biblioteci, reviste, etc. Informarea pacientului despre boala sa a fost identificata ca o situatie morala in cadrul ingrijirilor medicale, de multe ori pacientii oferind informatii esentiale pentru diagnostic. Adesea personalul medical si familia schimba doar cateva informatii infata pacientului, din teama pentru eventualele reactii negative, justificand deciziile lor prin principiul paternitatii. Dar demulte ori pacientii sunt constienti de boala lor, pun intrebari specifice si sunt pregatiti sa auda informatiile.Trebuie luate in considerare cateva strategii ale asistentilor medicali in cazul acestei probleme: sa nu minta pacientul, sa-i ofere toate informatiile legate de procedura de ingrijire si diagnostic, sa comunice cu familia si medicul despre cerintele pacientului pentru informare. In cursul ingrijirilor, asistentii medicale, chiar daca sunt confruntate cu dileme etice, in final trebuie sa fie convinseca pacientii si-au inteles problema de sanatate si au cunostinte despre ea precum si impactul bolii asupra lui si a familiei sale. Dilemele etice ale asistentelor medicale sunt numeroase si diverse totusi, indiferent de cauza acestor dileme, ar trebui sa fie constiente de fundamentul psihologic, de modul in care aplica

aceste concepte in practica profesionala pentru ca argumentele etice pot fi ganduri inaltatore bazate pe intelegerea moralei filozofice. Pentru ca noi, asistentii medicali, ne implicam direct in deciziile ce privesc sanatatea natiunii noastre, impreuna construim o forta si prima lege a eticii trebuie sa inceapa cu noi.