SEMNALIZAREA RUTIERA 1.

INDICATOARE

TEMA I

Indicatoarele rutiere sunt instalate, de regula, pe partea dreapta a sensului de mers. Atunci cand observarea lor este ingreunata, se pot instala sau repeta pe partea stanga, in zona mediana a drumului pe un refugiu ori spatiu interzis circulatiei vehiculelor, deasupra partii carosabile sau de cealalta parte a intersectiei, in loc vizibil pentru toti participantii la trafic. Semnificatia unui indicator este valabila pe intreaga latime a partii carosabile, cu exceptia celor care sunt instalate deasupra unei benzi de circulatie si care se adreseaza numai conducatorilor care circula pe acea banda. A | INDICATOARE DE AVERTIZARE Au rolul de a preveni conducatorii de vehicule asupra unor pericole pe sectorul de drum care urmeaza. La intalnirea acestor indicatoare conducatorii auto trebuie sa sporeasca atentia si sa circule cu prudenta. Semnificatia indicatorului de avertizare incepe din locul unde este amplasat. In cazul indicatoarelor care avertizeaza sectoare periculoase, zona de actiune a indicatoarelor este reglementata prin placute aditionale. INDICATOR SEMNIFICATIE
Curba deosebit de periculoasa Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase Conducatorul auto este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h in localitati si 50 km/h in afara localitatilor. Drum cu denivelari

OBLIGATII

Accident

Copii

Conducatorul auto este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h in localitati si 50 km/h in afara localitatilor intre orele 7:00 - 22:00

Drum ingustat pe ambele parti Pe acest sector de drum sunt interzise: - oprirea - stationarea - intoarcerea - mersul inapoi

Drum ingustat pe partea dreapta

Drum ingustat pe partea stanga Pe acest sector de drum sunt interzise oprirea, stationarea, depasirea, intoarcerea, mersul inapoi. Daca suntem imobilizati in tunel trebuie sa oprim motorul, iar ultima masina aprinde avariile

Tunel

Intalnire cu un drum fara prioritate

Se amplaseaza in afara localitatilor spre a semnaliza apropierea de o intersectie cu un drum fara prioritate

Intersectie de drumuri

Se amplaseaza la apropierea de o intersectie de drumuri in care prioritatea nu este reglementata prin indicatoare (la care se aplica regula prioritatii de dreapta) Se amplaseaza la apropierea de un loc care prezinta un pericol pentru care nu exista indicator de avertizare specific

Alte pericole Trecere la nivel cu calea ferata simpla fara bariere Trecere la nivel cu calea ferata dubla fara bariere

Conducatorul auto este obligat sa opreasca in locul unde exista vizibilitate maxima a caii ferate fara a trece de aceste indicatoare sau dupa caz inaintea marcajului de oprire

ALTE INDICATOARE DE AVERTIZARE

Curba la stanga Drum aglomerat Presemnalizare trecere pietoni Semafoare

Curba la dreapta

Pod mobil

Biciclisti

Aeroport

Curba dubla sau o succesiune de mai multe curbe, prima la stanga Curba dubla sau o succesiune de mai multe curbe, prima la dreapta

Iesire spre un chei abrupt

Animale

Vant lateral

Denivelare pentru limitarea vitezei

Animale

Circulatie in ambele sensuri

Urcare cu inclinare mare

Drum alunecos

Trecere la nivel cu linii de tramvai

Presemnalizare intersectie cu sens giratoriu

Coborare periculoasa

Improscare cu pietris

Masini si utilaje agricole

Trecere la nivel cu cale ferata cu bariere

Acostament periculos

Caderi de pietre

Presemnalizarea unei amenajari rutiere ce ofera posibilitatea intoarcerii vehiculului

Trecere la nivel cu cale ferata fara bariere

Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferata (Se amplaseaza la 150, 100 si 150 metri fata de calea ferata)

Panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostrazi

Baliza directionala care indica ocolirea obstacolului prin stanga

Baliza directionala care indica ocolirea obstacolului prin dreapta

Baliza bidirectionala

Trecere la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere, prevazuta cu instalatie de semnalizare luminoasa automata

Trecere la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere, prevazuta cu instalatie de semnalizare luminoasa automata

PANOURI ADITIONALE
Indicatoarele pot fi insotite de panouri cu semne aditionale continand inscriptii sau simboluri care le precizeaza, completeaza ori limiteaza semnificatia.

Inceputul zonei de actiune al indicatorului

Confirmarea zonei de actiune a indicatorului

Sfarsitul zonei de actiune al indicatorului

Rampa pentru persoane cu handicap

Ridicarea autovehiculelor oprite si/sau stationate neregulamentar

Categoriile de autovehicule car trebuie sa respecte semnificatia indicatorului

Sensul sau sensurile de circulatie pentru care este valabila semnificatia semnalelor luminoase ale semaforului

Ploaie, ceata, viscol

Polei, gheata, zapada

Nodul rutier

Distanta pana la locul la care se refera indicatorul de presemnalizare sau informare

Distanta intre indicator si inceputul locului periculos

Lungimea sectorului periculos la care se refera indicatorul

Intervalele de timp la care actioneaza indicatorul

Trecere la nivel cu calea ferata industriala, completand semnificatia indicatorului "Alte pericole"

Trecere la nivel cu calea ferata prevazuta cu instalatie de semnalizare luminoasa automata

B | INDICATOARE DE PRIORITATE
INDICATOR SEMNIFICATIE OBLIGATII Reducerea vitezei, asigurare si acordarea prioritatii de trecere vehiculelor care cicrula pe drumul transversal (drumul cu prioritate)

Cedeaza trecerea Cedeaza trecerea Obs. In situatia in care drumul cu prioritate isi schimba directia in intersectie, sub indicator se instaleaza un panou aditional prin care se indica directia drumului cu prioritate. Cedeaza trecerea Obs. In situatia in care drumul cu prioritate isi schimba directia in intersectie, sub indicator se instaleaza un panou aditional prin care se indica directia drumului cu prioritate.

Reducerea vitezei, asigurare si acordarea prioritatii de trecere vehiculelor care circula pe drumul cu prioritate indicat prin linia ingrosata Reducerea vitezei, asigurare si acordarea prioritatii de trecere tuturor vehiculelor care circula prin intersectie. Obs. Spre deosebire de situatie anterioara cand se acorda prioritate doar vehiculelor care circula pe drumul cu prioritate in aceasta situatie se acorda prioritate si vehiculelor care circulra din dreapta pentru ca este o situatie de egalitate si se aplica regula prioritatii de dreapta Sa sporeasca atentia intrucat la 100 m urmeaza o intersectie cu un drum cu prioritate si va intalni indicatorul "Cedeaza trecerea" Oprire in dreptul marcajului transversal de oprire iar in lipsa acestuia in locul unde exista vizibilitate maxima fara a depasi coltul intersectiei, asigurare si acordarea prioritatii de trecere vehiculelor care circula pe drumul transversal Oprire n dreptul marcajului transversal de oprire iar n lipsa acestuia n locul unde exist vizibilitate maxim fr a depi colul interseciei, asigurare i acordarea prioritii de trecere vehiculelor care circul pe drumul transversal. Oprire n dreptul marcajului transversal de oprire iar n lipsa acestuia n locul unde exist vizibilitate maxim fr a depi colul interseciei, asigurare i acordarea prioritii de trecere tuturor vehiculelor. Obs. Spre deosebire de situaia anterioar cnd se acord prioritate doar vehiculelor care circul pe drumul cu prioritate n aceast situaie se acord prioritate i vehiculelor care circul din dreapta pentru c este o situaie de egalitate i se aplic regula prioritii de dreapta.

Presemnalizare "Cedeaza trecerea"

Oprire

Oprire Obs. In situatia in care drumul cu prioritate isi schimba directia in intersectie, sub indicator se instaleaza un panou aditional prin care se indica directia drumului cu prioritate

Oprire Obs. In situatia in care drumul cu prioritate isi schimba directia in intersectie, sub indicator se instaleaza un panou aditional prin care se indica directia drumului cu prioritate

Drum cu prioritate

Drum fara prioritate

La prima intersecie ntlnit trebuie s se respecte regulile de circulaie stabilite pentru acea intersecie.

Prioritate pentru circulaia din sens invers

Acordarea prioritii vehiculelor care circul din sens opus.

Prioritate fa de circulaia din sens invers

C | INDICATOARE DE RESTRICTIE SAU INTERZICERE

Semnificatia indicatorului ncepe din dreptul indicatorului i n lipsa unei semnalizri care s precizeze lungimea sectorului pe care se aplic reglementarea ori a unor indicatoare care s anune sfritul interdiciei sau restriciei, semnificaia acestor indicatoare nceteaza n intersecia cea mai apropiat. Dac indicatorul de interzicere sau restricie este instalat mpreun cu indicatorul de intrare n localitate semnificaia sa se aplic pe tot traseul respectiv n traversarea localitaii pn la ntlnirea indicatorului de ieire din localitate.

ACCESUL INTERZIS

ACCESUL INTERZIS AUTOVEHICULELOR CIRCULATIA INTERZISA IN AMBELE SENSURI CU EXCEPTIA MOTOCICLETELORACCESUL INTERZIS FARA ATAS MOTOCICLETELOR

ACCESUL INTERZIS BICICLETELOR

ACCESUL INTERZIS MOPEDELOR

ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR DESTINATE TRANSPORTULUI DE MARFURI

ACCESUL INTERZIS PIETONILOR

ACCESUL INTERZIS AUTOVEHICULELOR CU REMORCA CU EXCEPTIA CELOR CU SEMIREMORCA SAU CU REMORCA CU O OSIE

LIMITARE DE VITEZA DIFERENTIATA PE CATEGORII DE AUTOVEHICULE

INTERZIS A VIRA LA STANGA

INTERZIS A VIRA LA DREAPTA

ACCESUL INTERZIS ACCESUL INTERZIS TRACTOARELOR ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR AVAND ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR SI MASINILOR AUTO VEHICULELOR IMPINSE SAU TRASE CU BRATELE PROPULSATE PT LUCRARI CU TRACTIUNE ANIMALA O GREUTATE MAI MARE DE T

m 2,30
ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR SAU ANSAMBLURILOR DE VEHICULE AVAND O LUNGIME MAI MARE DE M

m 3, 50
ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR AVAND O INALTIME MAI MARE DE M
ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR AVAND O GREUTATE MAI MARE DE T PE OSIE

LIMITARE DE VITEZA

TAXA DE TRECERE

VAMA

ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR AVAND O LATIME MAI MARE DE M

INTOARCEREA INTERZISA

DEPASIREA DEPASIREA INTERZISA INTERZIS AUTOVEHICULELOR DE AUTOVEHICULELOR AUTOVEHICULELOR A CIRCULA FARA A MENTINE CU EXCEPTIA MOTOCICLETELOR DESTINATE INTRE ELE UN INTERVAL FARA ATAS INTERZISA TRANSPORTULUI DE MARFURI DE CEL PUTIN M

ACCESUL INTERZIS AUTOBUZELOR

ACCESUL INTERZIS AUTOVEHICULELOR SI VEHICOLELOR CU TRACTIUNE ANIMALA

ACCESUL VEHICULELOR AVAND VEHICULELOR AVAND INTERZIS GREUTATEA PE OSIE DUBLA GREUTATEA PE OSIE TRIPLA AUTOVEHICULELOR MAI MARE DE T MAI MARE DE T

ACCESUL INTERZIS

ACCESUL INTERZIS

CONTROL POLITIE

STATIONAREA INTERZISA

STATIONAREA ALTERNANTA

CLAXONAREA INTERZISA

ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR CARE TRANSPORTA SUBSTANTE EXPLOZIBILE SAU USOR INFLAMABILE

ZONA CU VITEZA LIMITATA LA 40 KM/H

ACCESUL INTERZIS ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR VEHICULELOR CARE TRANSPORTA MARFURI CARE TRANSPORTA SUBSTANTE PERICULOASE DE NATURA SA POLUEZE APELE

ALTERNANTA 2

ZONA DE STATIONARE STATIONAREA CU DURATA LIMITATA

OPRIREA INTERZISA

SFARSITUL ZONEI DE STATIONARE SFARSITUL INTERZICERII SFARSITUL TUTUROR SFARSITUL SFARSITUL CU DUR ATA LIMITATA RESTRICTIILOR DE A DEPASI ZONEI CU VITEZA LIMITARII DE VITEZA

LIMITATA LA 40 KM/H

C | INDICATOARE DE OBLIGATIE
Semnificaia indicatorului este valabil doar n intersecia cea mai apropiat

INAINTE Obs. Acest indicator nu permite schimbarea direciei de mers la stnga sau la dreapta

LA DREAPTA LA DREAPTA Obs. Oblig la efectuarea virajului la dreapta fr a Obs. Oblig la efectuarea virajului la dreapta pe depi locul unde este instalat indicatorul. prima strad dup indicator (se depete indicatorul)

INAINTE SAU LA DREAPTA

OCOLIRE

Oblig conductorul auto s circule n sensul indicat de sgei

LANTURI PENTRU ZAPADA

PISTA PENTRU BICICLETE SI CICLOMOTOARE

DRUM OBLIGATORIU PENTRU CATEGORIA DE VEHICULE

DRUM PENTRU PIETONI

Delimitarea pistelor pentru pietoni de cele destinate bicicletelor i ciclomotoarelor

Direcia obligatorie pentru vehiculele care transport mrfuri periculoase

VITEZA MINIMA OBLIGATORIE

SFARSITUL VITEZEI MINIME OBLIGATORII

Sfr[itul drumului pentru autovehicule

Interzis camioane

3 | MARCAJE RUTIERE
Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie discontinu simpl: permite trecerea peste acesta, pentru efectuarea diferitelor manevre (ex. depirea, schimbarea direciei de mers etc.).

Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie continu simpl: interzice ncalcarea acestuia.

Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie continu dubl: interzice nclcarea acestuia.

A A

Marcaj format dintr-o linie continu dublat cu una discontinu: conductorul trebuie s respecte semnificaia liniei celei mai apropiate de sensul de mers.

Marcaj de interzicere a circulaiei.

STOP
Marcaj transversal de cedare a trecerii Marcaj transversal de oprire Marcaj la oprirea unei intersectii

Marcaj pentru benzi cu circulaie reversibil

Marcaj de traversare pentru pietoni

Marcaj pe o band de accelerare

Marcaj pe o band de decelerare

4 | SEMNALELE, INDICATIILE SI DISPOZITIILE POLITISTULUI RUTIER

Braul ridicat vertical semnific Atenie, oprire pentru toi participanii la trafic care se apropie cu excepia conductorilor de vehicule care nu ar mai putea opri n condiii de siguran. Dac semnalul este dat ntr-o intersecie, aceasta nu impune oprirea conductorilor de vehicule care se afl deja angajai n traversare. Braul sau braele ntinse orizontal semnific Oprire pentru toi participanii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circul din direcia sau direciile intersectate de braul sau braele ntinse. Dup ce a dat acest semnal, poliistul poate cobor braul sau braele, poziia sa nsemnnd de asemenea Oprire pentru participanii la trafic care vin din fa ori din spate. Balansarea, pe timp de noapte, n plan vertical, a unui dispozitiv cu lumin roie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant, semnific Oprire pentru participanii la trafic, spre care este ndreptat.

Rotirea vioaie a braului semnific mrirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grbirea traversrii drumului de ctre pietoni.

Balansarea pe vertical a braului, avnd palma orientat ctre sol, semnific reducerea vitezei.

Obs. Oprirea participanilor la trafic este obligatorie i la semnalele date de: a) poliitii de frontier; b) ndrumtorii de circulaie ai Ministerului Aprrii: c) agenii de cale ferat, la trecerile la nivel; d) personalul autorizat din zona lucrrilor pe drumurile publice; e) membrii patrulelor colare de circulaie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unitilor de nvmnt; f) nevztori, prin ridicarea bastonului alb, atunci cnd acetia traverseaz strada.

5 | Semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor cu regim de circulaie prioritar
Semnalele speciale de avertizare Culoarea roie nsoit de semnalul sonor Culoarea albastr nsoit de semnalul sonor Conductorii de vehicule sunt obligai: - s opreasc imediat, pe acostament sau, n lipsa acestuia, ct mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, n sensul de deplasare. Salvare, - s reduc viteza, s circule ct mai aproape de Jandarmerie, SRI, marginea drumului n sensul de deplasare i s Min. Ap. etc acorde prioritate. Autovehicule autorizate Poliie i Pompieri

Obs. Poliistul rutier aflat ntr-un autovehicul al poliiei poate utiliza i dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a trasmite o dispoziie sau indicaie participanilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. Exemplu: coloan oficial.

6 | Semnalele luminoase sau sonore (semafor)

Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit emise succesiv, continuu sau intermitent, pe unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor. Dup numrul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt: - cu un corp de iluminat, cu lumin intermitent de avertizare (galbena) - semnalizeaza trecerea de pietoni - cu 2 corpuri de iluminat, pentru pietoni si biciclisti, - cu 3 corpuri de iluminat pentru vehicule, - cu 4 sau mai multe corpuri de iluminat pentru tramvaie. Semnificatia semnalelor semaforului: - culoarea verde: permite trecerea; - culoarea rosie: interzice trecerea; - culoarea galben: interzice trecerea, cu exceptia vehiculelor care nu mai pot opri n conditii de siguranta; - culoarea galben intermitent: permite trecerea, conductorul de vehicul fiind obligat s circule cu vitez redus, s respecte semnificatia semnalizrii rutiere si a regulilor de circulatie aplicabile n acel loc. Obs.1 Cnd semaforul este nsotit de una sau mai multe lmpi care emit lumin intermitent de culoare verde sub forma uneia sau unor sgeti pe fond negru ctre dreapta, acestea permit trecerea numai n directia indicat, indiferent de culoarea semaforului, cu conditia acordrii priorittii de trecere vehiculelor si pietonilor care au drept de circulatie. Obs.2 Semafoarele care emit semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei n intersectie se instaleaz obligatoriu nainte de intersectie astfel nct s fie vizibile de la o distanta de cel putin 50 m, acestea pot fi repetate n mijlocul, deasupra ori de cealalt parte a intersectiei. Obs. 3 Cnd deasupra fiecrei benzi de circulatie se afl n functiune cte un semafor, trebuie s respectati semnificatia semnalului luminos instalat deasupra benzii pe care va aflati. Obs. 4 Cnd deasupra benzilor de circulatie sunt instalate dispozitive care emit semnale rosii si verzi, acestea sunt destinate semnalizrii benzilor cu circulatie reversibil. Semnalul rosu avnd forma a dou bare ncrucisate interzice accesul vehiculor pe banda deasupra creia se gseste, iar semnalul verde de forma unei sgeti cu vrful n jos, permite intrarea vehiculelor si circulatia pe acea band. Obs. 5 Atunci cnd semnalul de culoare rosie functioneaz concomitent cu cel de culoare galben acesta anunt aparitia celui de culoare verde. (nu permite trecerea) Obs. 6 Conducatorul vehiculului care intra intr-o intersectie la culoarea verde a semnaforului este obligat sa respecte si semnificatia indicatorelor (restrictie, obligare ) instalate in interiorul acestuia Obs. 7 Pe lmpile de culoare verde sau rosie a semnafoarelor pot fi aplicate sgeti de culoare neagr care indic directiile de deplasare a acestora. n acest caz interdictia sau permisiunea de trecere impus de semnalul luminos este limitat la directia sau directiile indicate prin aceste sgeti. Aceeasi semnificatie o au si panourile aditionale ce nsotesc la partea inferioar semafoarele. Participantii la trafic trebuie sa respecte regulile de circulatie, semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului rutier, precum si seminficatia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutier, n urmatoarea ordine de prioritate: 1. semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului rutier; 2. semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara; 3. semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei; 4. semnalele luminoase sau sonore (ex: semafoarele, etc.); 5. indicatoarele; 6. marcajele; 7. regulile de circulatie;

REGULI DE CIRCULATIE 1. UTILIZAREA PRII CAROSABILE SI POZIII N TIMPUL MERSULUI

Cnd drumul are dou sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe banda situat lng acostament sau bordur. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stnga, dac banda de circulaie utilizat este ocupat, cu obligaia de a reveni pe banda din dreapta atunci cnd acest lucru este posibil.

TEMA II

Pe drumul public cu mai multe benzi, conducatorii de autovehicule care circula pe o banda care se sfarseste pentru a continua deplasarea pe banda din stanga trebuie sa permita trecerea vehiculelor care circula pe acea banda

La interseciile prevzute cu indicatoare i/sau cu marcaje pentru semnalizarea direciei de mers, conductorii de vehicule trebuie s se ncadreze pe benzile corespunztoare direciei de mers voite, cu cel puin 50m nainte de intersecie i sunt obligai s respecte semnificaia indicatoarelor i marcajelor.

La interseciile fr marcaje de delimitare a benzilor, conductorii vehiculelor ocup n mers, cu cel puin 50m nainte de intersecie, urmtoarele poziii: - rndul de lng bordur sau acostament, cei care vor s schimbe direcia de mers spre dreapta; - rndul de lng axa drumului sau de lng marcajul de separare a sensului, cei care vor s schimbe direcia de mers spre stnga; - oricare dintre rnduri, cei care vor s mearg nainte. Dac n intersecie circul i tramvaie, iar spaiul dintre ina din dreapta i trotuar nu permite circulaia pe dou sau mai multe rnduri, toi conductorii de vehicule, indiferent de direcia de deplasare, vor circula pe un singur rnd, lsnd liber traseul tramvaiului.

Schimbarea direciei de mers spre stnga, n cazul vehiculelor care intr ntr-o intersecie circulnd pe acelai drum n aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueaz prin stnga centrului interseciei, fr intersectarea traiectoriei acestora.

n situaiile n care exist benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direciei de deplasare se face prin stnga centrului imaginar al interseciei, iar dac exist un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificaiei acestuia.

Reguli de circulatie Prin selectarea benzii de circulatie se intelege incadrarea din timp pe banda corespunzatoare directiei de mers, la apropierea de o intersectie. Circulatia pe banda rezervata transportului public de persoane, semnalizata ca atare, este permisa vehiculelor care efectueaza transport public de persoane autovehiculelor cu regim de circulatie prioritar. Autovehiculele destinate transportului de persoane, pe autostrada vor fi conduse numai pe banda din partea dreapta in sensul de mers. Oprirea in cazul autovehiculelor destinate transportului de persoane se face numai in statiile semnalizate ca atare. In situatia in care un autobuz circula pe un drum ingustat unde trecerea pe langa un camion care circula din sens opus este imposibila, conducatorul autocamionului este obligat sa manevreze inapoi. Traseele pe care se efectueaza servicii regulate de transport public local de calatori, cu exceptia celor in regim de "Taxi" se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale. Locul statiilor mijloacelor de transport public de persoane este stabilit de catre autoritatile administratiei publice locale, cu avizul politiei rutiere. Utilizarea partii carosabile vehiculele lente sau grele vor circula pe banda de langa acostament sau bordura, daca in sensul de mers nu este amenajata o banda destinata acestora. atunci cand conducatorii a doua vehicule circula in aceeasi directie, dar pe benzi diferite, pe un drum public prevazut cu minim 3 benzi pe sens si intentioneaza sa se inscrie pe banda libera dintre ei, aceasta banda va fi ocupata de autovehiculul care circula pe banda din dreapta. transportul de marfuri pe autostrada cu autovehicule cu sau fara remorca se desfasoara de regula, numai pe banda marginala din partea dreapta a autostrazii, in sensul de mers.

2 | SEMNALELE CONDUCTORILOR DE VEHICULE

Mijloacele de avertizare sonora - trebuie folosite de la o distanta de cel putin 25m fata de cei carora li se adreseaza, pe o durata de timp care sa asigure perceperea semnalului si fara sa-i determine pe acestia la manevre ce pot pune n pericol siguranta circulatiei. - semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu poate fi folosita n zona de actiune a indicatorului Claxonarea interzisa cu exceptia conducatorilor de autovehicule care folosesc acest semnal pentru evitarea unui pericol imediat si a conducatorilor de autovehicule cu regim prioritar cnd se deplaseaza n misiuni. Mijloace de semnalizare luminoase - conducatorii de autovehicule, tramvaie si mopede sunt obligati sa foloseasca instalatiile de iluminare si/sau semnalizare, dupa cum urmeaza: A| lumina de pozitie sau stationare - se foloseste pe timpul imobilizrii vehiculului pe partea carosabil n afara localittilor de la lsarea serii si pn n zorii zilei, ziua cnd plou torential, ninge abundent sau este ceat dens, ori n alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumul public. Obs. Un vehicul poate fi oprit sau stationat cu toate luminile stinse, n locurile n care aceste manevre sunt permise atunci cnd se afl pe un drum iluminat astfel ncat vehiculul sa fie vizibil de la o distant de cel putin 50 m sau n afara prtii carosabile. luminile de ntlnire (faza scurt) se folosesc: - n mers, att n localitati, ct si n afara acestora, dupa gradul de iluminare al drumului public. - pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt obligati ca de la o distanta de cel putin 200m sa foloseasca luminile de ntlnire concomitent cu reducerea vitezei. - pe timpul noptii, cnd conducatorul de autovehicul se apropie de un vehicul care circula n fata sa, acesta este obligat sa foloseasca luminile de ntlnire de la o distanta de cel putin 100m. - att ziua ct si noaptea cnd ploua torential, ninge abundent ori n alte conditii care reduc vizibilitatea pe drum. - att ziua ct si noaptea cnd circula prin tunel conducatorul de vehicul este obligat sa foloseasca lumina de ntlnire. - n timpul zilei de ctre autovehiculele care nsotesc coloanele militare sau cortegii, transport grupuri organizate de persoane si cele care tracteaz alte vehicule sau care transport mrfuri ori produse periculoase. - n timpul zilei n circulatia pe autostrazi, pe drumurile expres si pe cele national-europene (E) - pe timpul noptii sau pe timp de vizibilitate redus auvehiclele sau remorcile cu defecti uni la sistemul de iluminare si semnalizare luminoas nu pot fi conduse sau remorcate fr a avea n functiune pe partea stng n fat o lumina de ntlnire si n spate una de pozitie. luminile de drum (faza lung) se folosesc - att n localitati, ct si n afara acestora, dupa gradul de iluminare al drumului public. - pe timpul noptii sau n conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule si tramvaie care se apropie de o intersectie nedirijata prin semnale luminoase sau de catre politisti, sunt obligati sa semnalizeze prin folosirea alternativa a luminilor de ntlnire cu cele de drum daca nu orbesc un conducator care circula din sens opus. luminile indicatoare de directie (lmpile de semnalizare) se folosesc - nainte de efectuare a oricrei manevre cu cel putin 50 m n localitti si cel putin 100 m n afara localittilor. Semnalizarea schimbrii trebuie s fie mentinut pe ntreaga durata a manevrei. luminile de avarii se folosesc n urmtoarele situatii: - cnd vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabil ; - cnd vehiculul se deplaseaz foate lent si\sau constituie el nsusi un pericol pentru ceilalti participanti la trafic; - cnd autovehiculul sau tramvaiul este remorcat. lumina rosie din spate prin care se semnalizeaz reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculului (se aprinde la actionarea pedalei de frn - frna de serviciu). conductorii de vehicule cu 2 roti, biciclistii precum si cele cu tractiune animal sunt obligati s efectueze urmatoarele semnale: - bratul stng orizontal cnd intentioneaza sa schimbe directia de mers spre stnga sau de a depasi. - bratul drept ntins orizontal atunci cnd intentioneaza sa schimbe directia de mers catre dreapta. - bratul drept ntins orizontal balansat n plan vertical intentioneaz s opreasc.

B|

C|

D|

E|

F| G|

4 | VITEZA MAXIMA ADMISA

Conductorul de vehicul trebuie s respecte regimul legal de vitez i s o adapteze n funcie de condiiile de drum astfel nct s poat efectua orice manevr n condiii de siguran.
Categorii de drumuri Categorii de autovehicule A, B A1, B1, C1, C, D, D1
Autovehicule agabaritice Autovehicule care transporta produse periculoase

In afara localitatilor In localitate

Alexandria

Autostrazi

Drum national european si expres

Alte drumuri nationale: nationale - judetene - comunale

50 50 50 40

130 90 110 70

100 80 90 70

90 70 80 70

Obs.1. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localittilor administratorul drumului poate stabili: - limite de viteze superioare pentru categoria A si B, dar nu mai mult de 80 km / h. - limite de viteze inferioare, dar nu mai putin de 10 km\h pt tramvaie si 30km\h pt toate autovehiculele. Obs.2.Viteza maxima admisa n afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori au mai putin de un an practica de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatirea practica n vederea obtinerii permisului de conducere este cu 20km/h mai mica dect viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse. Obs.3. Viteza maxim admis n afara localittilor pentru autovehiculele care tracteaz remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mic dect viteza maxim admis pentru categoria din care face parte autovehiculul trgtor. Obs.4. Se interzice conductorului de vehicul s reduc brusc viteza ori sa efectueze o oprire neasteptat, fr motiv ntemeiat. Conducatorul de vehicul este obligat sa reduca viteza (sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30km/h, n localitati, sau 50km/h n afara localitatilor), n urmatoarele situatii: 1. la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata; 2. la schimbarea directiei de mers prin viraje; 3. la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, cnd drumul public are cel mult o banda pe sens, iar pietonii aflati pe trotuar, n imediata apropiere a partii carosabile, intentioneaza sa se angajeze n traversare; 4. n curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau n care vizibilitatea este mai mica de 50m; 5. cnd vizibilitatea este sub 100 de m n conditii de ceata, ploi torentiale, ninsori abundente; 6. cnd partea carosabila este acoperita cu polei, zapada batatorita, mzga sau piatra cubica umeda; 7. pe drumuri cu denivelari, semnalizate ca atare; 8. n zona de actiune a indicatorului de avertizare Copii n intervalul orar 07 00 - 2200 , precum si a indicatorului Accident; 9. la trecerea pe lnga grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent daca acestea se afla n mers sau stationeaza pe partea carosabila a drumurilor cu o singura banda de circulatie pe sens; 10. la trecerea pe lnga animale care sunt conduse pe partea carosabila sau pe acostament. Alte situatii cnd legea obliga la reducerea vitezei: 1. Semnalul de culoare galbena intermitent obliga conducatorul de vehicul sa circule cu vitez redusa si sa respecte semnificatia semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie aplicabile n acel loc. 2. Balansarea pe verticala a bratului politistului care dirijeaza circulatia, avnd palma orientata catre sol semnifica reducerea vitezei. 3. Pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt obligati ca de la o distanta de cel putin 200m sa foloseasca luminile de ntlnire concomitent cu reducerea vitezei. 4. Conductorii de vehicule sunt obligati s reduc viteza, s circule ct mai aproape de marginea drumului n sensul de deplasare si sa acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritar care au n functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoare albastra si sonore. 5. Conducatorul de vehicul al carui mers nainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic, care impun trecerea pe sensul opus este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus. 6. La ntlnirea indicatorului Cedeaza trecerea conducatorul de vehicul este obligat sa reduca viteza pentru a putea acorda prioritate de trecere vehiculelor care circula pe drumul prioritar. 7. La trecerile la nivel cu calea ferata curenta, conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu viteza redusa si sa se asigure ca din partea stnga sau din partea dreapta nu se apropie un vehicul feroviar. 8. La apropierea de o statie pentru mijloace de transport public de persoane prevzut cu alveol din care conductorul unui astfel de vehicul semnalizeaz intentia de a iesi, conductorul de vehicul care circul pe banda de lng acostament sau bordur este obligat s reduc viteza si, la nevoie, s opreasc pentru a-i per mite reintrarea n trafic. 9. Conductorii de vehicule sunt obligati s circule cu o vitez de cel mult 20 km/h n zona rezidential si cel mult 5 km /h n zona pietonal.

5 | INTERSECTII SI OBLIGATIA DE A CEDA TRECEREA

La apropierea de o intersectie conductorul de autovehicul trebuie s circule cu o vitez care s i permit oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participantilor la trafic care au acest drept. Prin neacordarea prioritatii se intelege obligarea celor care au prioritate de trecere de a-si modifica brusc directia sau viteza de deplasare ori de a opri. Ptrunderea unui vehicul ntr-o intersectie este interzis dac prin aceasta se produce blocarea intersectiei. n intersectii, conductorii vehiculelor care vireaz spre stnga sunt obligati s acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersecteaz si care circul din partea dreapta. Conductorul de vehicul care se apropie de intrarea ntr-o intersectie, simultan cu un autovehicul cu regim de circulatie prioritat care are n functiune semnalele luminoase si sonore, are obligatia s i acorde prioritate de trecere. 1. 2. 3. Intersectia cu circulatie nedirijat La intersectiile cu circulatie nedirijat, conductorul de vehicul este obligat s cedeze trecerea vehiculelor care vin din partea dreapt. n intersectiile cu circulatie nedirijat, conductorul de autovehicul este obligat sa acorde prioritate de tre cere vehiculelor care circul pe sine. Acestea pierd prioritatea de trecere cnd efectueaz virajul spre stnga sau cnd semnalizarea rutier din acea zon stabileste o alt regul de circulatie. La intersectia nedirijat conductorul de vehicul este obligat s acorde prioritate de trecere si n urm toarele situatii: - atunci cnd ptrunde pe un drum national venind de pe un drum judetean, comunal sau local. - atunci cnd ptrunde pe un drum judetean venind de pe un drum comunal sau local. - atunci cnd ptrunde pe un drum comunal venind de pe un drum local. Intersectie cu circulatia dirijat (inclusiv intersectiile n care circulatia se desfsoar n sens giratoriu) La intersectiile cu circulatie dirijat, conductorul de vehicul este obligat s respecte semnificatia indica toarelor, culoarea semaforului sau indicatiile ori semnalele politistului rutier. Vehiculul care circul pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele avnd semnificatia: Drum cu prioritate, Intersectie cu un drum fr prioritate sau Prioritate fat de circulatia din sens invers. are prioritate de trecere. Cnd dou vehicule urmeaz s se ntlneasc ntr-o intersectie dirijat prin indicatoare, venind de pe dou drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeasi semnificatie, vehiculul care vine din dreapta are prioritate. Cnd urmeaz s ptrunda ntr-o intersectie cu circulatie n sens giratoriu fat de cel care circula in interiorul acesteia. Conductorul de vehicul este obligat s acorde prioritate de trecere si n urmtoarele situatii: La apropierea de o statie pentru mijloace de transport public de persoane prevzut cu alveol, din care conductorul unui astfel de vehicul semnalizeaz intentia de a iesi, conductorul vehiculului care circul pe banda de lnga bordur sau acostament este obligat s reduc viteza si, la nevoie, s opreasc pentru a-i per mite reintrarea n trafic. Conductorii de vehicule sunt obligati s acorde prioritate de trecere pietonilor aflati pe partea carosabil pentru a urca n tramvai sau dup ce au cobort din acesta, dac tramvaiul este oprit ntr-o statie fr refugiu. Conductorul vehiculului al carui mers nainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic, care impun trecerea pe sensul opus este obligat s reduc viteza si, la nevoie, s opreasc pentru a permite trecerea vehiculelor care circul din sens opus. La iesirea din zonele rezidentiale sau pietonale, conductorii de vehicule sunt obligati s acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersecteaz. Cnd circula n pant fat de cel care urc, dac pe sensul de mers al celui care urc se afla un obstacol imo bil. n aceasta situatie manevra nu este considerat depsire. Cnd se pune n miscare sau la ptrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alturat acestuia fat de vehiculul care circula pe drumul public, indiferent de directia de deplasare. Cnd efectueaz un viraj spre stanga sau spre dreapta si se intersecteaz cu un biciclist care circul pe o pista pentru biciclete, semnalizat ca atare. Pietonului care traverseaza drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzator ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci cnd acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului. Pe drumurile publice nguste si/sau cu declivitate unde trecerea vehiculelor care circul din sensuri opuse, unele pe lnga altele, este imposibil sau periculoas, se procedeaz dup cum urmeaz: - la ntlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul acesta din urm trebuie s manevreze cu spatele - la intlnirea unui vehicul greu cu un vehicul usor, conductorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spatele - la ntlnirea unui vehicul care efectueaz transport public de persoane cu un vehicul de transport mrfuri, conductorul acestuia trebuie s manevreze cu spatele. - in cazul vehiculelor de aceeasi categorie, obligatia de a efectua o manevra de mers inapoi revine conducatorului care urca, cu exceptia cazului cand este mai usor si exista conditii pentru conducatorul care coboara sa execute aceasta manevra, mai ales atunci cand se afla mai aproape de un refugiu.

1. 2. 3. 4.

1.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

6 | TRECEREA LA NIVEL CU CALEA FERATA

1. Trecere la nivel cu calea ferat fr bariere sau semibariere Obligaii: 1. Conductorul de vehicul este obligat s opreasc, n ordinea sosirii n locul cu vizibilitate maxim asupra cii ferate fr a trece de indicator sau, dup caz, naintea marcajului pentru oprire. 2. Cnd circulaia la trecerea la nivel cu calea ferat curent este dirijat de ageni de cale ferat, conductorul de vehicul trebuie s respecte semnalele acestora.

STOP

2. Trecere la nivel cu calea ferat cu bariere sau semibariere Obligaii: 1. Conductorul de vehicul este obligat s opreasc atunci cnd: - barierele sau semibarierele sunt coborte, n curs de coborre sau ridicare; - semnalul cu lumini roii i/sau semnalul sonor sunt n funciune; 2. Conductorul de vehicul poate traversa calea ferat curent prevzut cu bariere sau semibariere, dac acestea sunt ridicate i semnalele luminoase i sonore nu funcioneaz, iar semnalul cu lumina alb intermitent cu cadena lent este n funciune dar cu obligaia s circule cu vitez redus i s se asigure c din stnga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar. 3. Cnd circulaia la trecerea la nivel cu calea ferat curent este dirijat de ageni de cale ferat, conductorul de vehicul trebuie s respecte semnalele acestora.

50m 100m

150m

3. Trecere la nivel cu calea ferat industrial Obligaii: Conductorii de vehicule sunt obligai s se conformeze semnificaiei semnalelor agenilor de cale ferat. Obs.: La intersectarea unui drum cu o cale ferat industrial, accesul vehiculelor feroviare se face numai dup semnalizarea corespunzatoare i din timp de ctre cel puin un agent de cale ferat. In cazul imobilizarii unui vehicul pe calea ferata, conducatorul acestuia este obligat sa scoata imediat pasagerii din vehicul si sa elibereze platforma caii ferate, iar cand nu este posibil , sa semnalizeze prezenta vehiculului cu orice mijloc adecvat.
!

MANEVRE
Reguli referitoare la manevre

TEMA III

Conductorul de vehicul care execut o manevr de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rnd de vehicule stationate sau de intrare ntr-un asemenea rnd, de trecere pe o banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stnga sau care urmeaz s efectueze o ntoarcere ori s mearg cu spatele este obligat s semnalizeze din timp si s se asigure c o poate face fr s perturbe circulatia sau s pun n pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.

1. DEPASIREA
Definitie: este manevra prin care un vehicul trece naintea altui vehicul ori pe lnga un obstacol, aflat pe acelasi sens de circulatie, prin schimbarea directiei de mers si iesirea de pe banda de circulatie sau din sirul de vehicule n care s-a aflat initial. Mod de efectuare: depasirea se efectueaza numai pe partea stnga a vehiculului depasit. Tramvaiul sau vehiculul al carui conducator a semnalizat intentia si s-a ncadrat corespunzator parasirii sensului de mers spre stnga se depaseste prin partea dreapta. Obs.1: Tramvaiul aflat n mers poate fi depasit si pe partea stnga atunci cnd drumul este cu sens unic sau cnd ntre sina din dreapta si marginea trotuarului nu exista spatiu suficient. Obs.2: Nu constituie depasire situatia n care un vehicul circula mai repede pe una dintre benzi dect vehicule le care circula pe alta banda n acelasi sens de circulatie. Obligatiile conducatorului care urmeaza sa fie depasit: - sa nu mareasca viteza de deplasare; - sa circule ct mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile. Obligatiile conducatorului de vehicul care efectueaza depasirea: - sa se asigure ca acela care l urmeaza sau l precede nu a semnalizat intentia nceperii unei manevre similare si ca poate depasi fara a pune n pericol sau stnjenii circulatia din sens opus; - sa semnalizeze intentia de efectuare a depasirii; - sa pastreze n timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit; - sa reintre pe banda sau n sirul de circulatie initiale dupa ce a semnalizat si s-a asigurat ca poate efectua aceasta manevra n conditii de siguranta pentru vehiculul depasit si pentru ceilalti participanti la trafic; - atunci cnd prin manevra de depasire se trece peste axa care separa sensurile de circulatie, conducatorii de vehicule trebuie sa se asigure ca din sens opus nu se apropie un vehicul si ca dispun de spatiu suficient pentru a reintra pe banda initiala, unde au obligatia sa revina dupa efectuarea manevrei de depasire. Depasirea este interzisa (12 situatii): 1) n intersectii cu circulatia nedirijata; 2) n curbe si n orice alte locuri unde vizibilitatea este redusa sub 50m; 3) n apropierea vrfurilor de rampa, cnd vizibilitatea este redusa sub 50m; 4) pe trecerile la nivel cu calea ferata curenta si la mai putin de 50m nainte de acestea; 5) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri si n tuneluri. Prin exceptie, pot fi depasite n aceste locuri vehiculele cu tractiune animala, motocicletele fara atas, mopedele si bicicletele, daca vizibilitatea asupra drumului este asigurata pe o distanta mai mare de 20m, iar latimea drumului este de cel putin 7m; 6) n dreptul statiei pentru tramvai, atunci cnd acesta este oprit, iar statia nu este prevazuta cu refugiu pentru pietoni; 7) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje; 8) n zona de actiune a indicatorului Depasirea interzisa; 9) cnd pentru efectuarea manevrei se ncalca marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circula, chiar si partial, pe sensul opus, ori se ncalca marcajul care delimiteaza spatiul de interzicere; 10) cnd din sensul opus se apropie un alt vehicul, iar conducatorul acestuia este obligat sa efectueze manevre de evitarea coliziunii; 11) pe sectorul de drum unde s-a format o coloana de vehicule n asteptare, daca prin aceasta se intra pe sensul opus de circulatie; 12) se interzice depasirea coloanei oficiale (conducatorii de autovehicule care se apropie de o coloana oficiala o pot depasi daca li se semnalizeaza aceasta manevra de catre politistul rutier).

2. OPRIREA VOLUNTARA
Definitie: imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5 min. Peste aceasta durata, imobilizarea se considera stationare. Mod de efectuare a manevrei de oprire: - vehiculul oprit sau stationat pe partea carosabila trebuie asezat lnga si n paralel cu marginea acesteia, pe un singur rnd, daca printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fara atas, mopedele si bicicletele pot fi oprite sau stationate si cte doua, una lnga alta. - n localitati, pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor este permisa si pe partea stnga, daca ramne libera cel putin o banda de circulatie. - conducatorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice care se ndeparteaza de acestea sunt obligati sa actioneze frna de ajutor, sa opreasca functionarea motorului si sa cupleze o treapta de viteza. Oprirea voluntara este interzisa (16 situatii): 1) n zona de actiune a indicatorului Oprirea interzisa; 2) pe trecerile pentru pietoni ori la mai putin de 25m nainte si dupa acestea; 3) n intersectii, inclusiv cele cu circulatie n sens giratoriu, precum si n zona de preselectie unde sunt aplicate mar caje continue, iar n lipsa acestora, la o distanta mai mica de 25m de coltul intersectiei; 4) n statiile mijloacelor de transport public de persoane, precum si la mai putin de 25m nainte si dupa acestea; 5) n curbe si n alte locuri cu vizibilitate redusa sub 50m; 6) pe trecerile la nivel cu calea ferata curenta si la o distanta mai mica de 50m nainte si dupa acestea; 7) pe platforma caii ferate industriale sau de tramvai ori la mai putin de 50 m de acestea, daca circulatia vehiculelor pe sine ar putea fi stnjenita sau mpiedicata; 8) pe poduri, pe si sub pasaje denivelate, precum si pe viaducte; 9) n dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabila, daca prin aceasta se stnjeneste circulatia a doua vehicule venind din sensuri opuse, precum si n dreptul marcajului continuu, n cazul n care conducatorii celorlalte vehicule care circula n acelasi sens ar fi obligati, din aceasta cauza, sa treaca peste acest marcaj; 10) n locul n care se mpiedica vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos; 11) n locurile unde este interzisa depasirea. 12) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatia Drum ngustat, Prioritate pentru circulatia din sens invers sau Prioritate fata de circulatia din sens invers; 13) pe pistele obligatorii pentru pietoni si/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule; 14) pe pistele pentru biciclete; 15) pe trotuar, daca nu se asigura spatiu de cel putin 1m pentru circulatia pietonilor; 16) pe partea carosabila a autostrazilor, a drumurilor expres si a celor nationale europene (E);

3. STATIONAREA
Stationarea vehiculelor este interzisa (6 situatii): a) n toate cazurile n care este interzisa oprirea voluntara; b) n zona de actiune a indicatorului cu semnificatia Stationarea interzisa si a marcajului cu semnificatia de interzicere a stationarii; c) pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6m; d) n dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice; e) n pante si n rampe; f ) n locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia Stationare alternanta, n alta zi sau perioada dect cea permisa, sau indicatorul cu semnificatia Zona de stationare cu durata limitata peste durata stabilita. Obs.: Nu este permisa stationarea pe partea carosabila, n timpul noptii, a tractoarelor, a remorcilor, si a mopedelor. Obs.: Este interzisa ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar cnd aceasta este permisa, conform indicatoarelor sau marcajelor, latimea minima a trotuarului lasat la dispozitia pietonilor trebuie sa fie de cel putin un metru.

4. PARCAREA
Se considera parcare stationarea vehiculelor n spatii special amenanjate sau stabilite si semnalizate corespunzator.

5. INTOARCEREA
Pentru a putea ntoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celalalt prin manevrare nainte si napoi sau prin viraj, conducatorul acestuia este obligat sa semnalizeze si sa se asigure ca din fata, din spate sau din lateral nu circula n acel moment nici un vehicul. Se interzice ntoarcerea vehiculului (5 situatii): 1) n locurile n care este interzisa oprirea voluntara a vehiculelor, cu exceptia intersectiilor; 2) n intersectiile n care este interzis virajul la stnga, precum si n cele n care, pentru efectuare, este necesara manevrarea nainte si napoi a vehiculului; 3) n locurile unde soliditatea drumului nu permite; 4) pe drumurile cu sens unic; 5) pe marcajul pietonal.

6. MERSUL INAPOI
Se interzice mersul napoi cu vehiculul (3 situatii): 1) n toate locurile n care ntoarcerea este interzisa, cu exceptia drumurilor cu sens unic; 2) pe o distanta mai mare de 50m; 3) la iesirea de pe proprietati alaturate drumurilor publice; Obs.1.: n locurile n care mersul napoi este permis dar vizibilitatea n spate este mpiedicata, vehiculul poate fi manevrat napoi numai atunci cnd conducatorul acestuia este dirijat de cel putin o persoana aflata n afara vehiculului. Obs.2.: Mersul inapoi se semnalizeaza cu luminile speciale din dotare (luminile de mers inapoi).

7. REMORCAREA
Definitii: Termenul "Remorca" - un vehicul fara motor, destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor. Termenul "Semiremorca" - remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata in parte de catre un autovehicul sau de catre un tractor. Termenul "Remorca usoara" - remorca a carei masa maxima autorizata nu depaseste 750 kg. Conditii Cuplarea unei remorci la un vehicul se poate face: - daca ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculelor tragator - daca dimensiunile ansamblului de vehicule nu depasesc limitele prevazute de lege - daca elementele de cuplare ale echipamentelor de franare, de iluminare si semnalizare luminoasa sunt compatibile - vehiculele care formeaza ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelari, la efectuarea virajelor sau la schimbarea directiei de mers. Un autovehicul poate sa tracteze un alt autovehicul daca: - conducatorii autovehiculelor tragator si respectiv remorcat poseda permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule. - autovehiculul tragator are masa proprie mai mare decat cel tractat, cu exceptia cazului in care este special dotat pentru acest caz - cu o bara metalica avand lungimea de cel mult 4 metri. Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urmatoarelor reguli: 1. conducatorii autovehiculelor tragator si, respectiv, remorcat, trebuie sa posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule; 2. remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice n lungime de cel mult 4m. Auto turismul al carui mecanism de directie si sistem de frnare nu sunt defecte poate fi remorcat cu o legatura flexibila omologata, n lungime de 3-5 m. 3. atunci cnd sistemul de iluminare si semnalizare nu functioneaza, este interzisa remorcarea acestuia pe timpul noptii si n conditii de vizibilitate redusa, iar ziua poate fi remorcat daca pe partea din spate are aplicata inscriptia Fara semnalizare, precum si indicatorul Alte pericole.

8. CIRCULATIA PE AUTOSTRAZI
Conductorii de autovehicule care intr pe autostrzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie s cedeze trecerea autovehiculeolr care circul pe prima band a autostrzilor si s nu stanjeneasc n nici un fel circulatia acestora. Conductorii care urmeaz s prseasc autostrada sunt obligati s semnalizeze din timp si s se angajeze pe banda de iesire (de decelerare). Circulatia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mrfuri se efectueaz, de regul, numai pe banda marginal din partea dreapt a autostrzii, n sensul de mers. Pe autostrazi se interzice: - circulatia autovehiculelor care, prin constructie sau din alte cauze nu pot depsi viteza de 50km/h, (inclusiv a mopedelor); - nvatarea conducerii unui vehicul ; - ncercarea prototipurilor de sasiuri si de autovehicule; - manifestatii, defilri, caravane publicitare, antrenamentele si competitiile sportive de orice fel , precum si cortegiile; - efectuarea manevrei de ntoarcere sau mers napoi; - circulatia, oprirea sau stationarea pe banda de urgenta cu exceptia cazurilor justificate, precum si a autovehicule lor cu regim de circulatie prioritar.

Obligatii. Interdictii. Inf ractiuni. Contraventii Masuri tehnico-administrative. Masuri de prim ajutor
1. Sa ia masuri de anuntare imediata a politiei; 2. Sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului; 3. Sa nu paraseasca locul faptei (fara ncuviintarea politiei); 4. Sa nu consume bauturi alcoolice, substante ori produse stupefiante;

TEMA IV

1| OBLIGATII IN CAZ DE ACCIDENT DE PE URMA CARUIA AU REZULTAT VICTIME

2| OBLIGATII N CAZ DE ACCIDENT DE PE URMA CARUIA AU REZULTAT NUMAI PAGUBE MATERIALE

1. Sa scoata imediat vehiculul n afara partii carosabile ori, daca nu este posibil, sa-l deplaseze ct mai aproape de bordura sau acostament, semnalizndu-l corespunzator; 2. Sa se prezinte n termen de 24 de ore la unitatea de politie pe raza careia s-a produs accidentul, n vederea ntocmirii documentelor de constatare si eliberarii autorizatiei de reparatie; 3. Sa nu consume bauturi alcoolice, substante ori produse stupefiante;

3| ALTE OBLIGATII
1. Conductorul unui vehicul care circul n spatele altui vehicul are obligaia de a pstra o distan suficient de acesta pentru evitarea coliziunii. 2. Conductorii i persoanele care ocup locuri prevzute prin construcie cu centuri de siguran omologate sunt obligai s poarte centura de siguran. Se excepteaz de la obligaia de a purta centura de siguran: - conductorii de autoturisme pe timpul executrii manevrei de mers napoi sau care staioneaz; - femeile n stare vizibil de graviditate; - conductorii de autoturisme care execut servicii de transport public de persoane, n regim de taxi; - persoanele care au certificat medical; - instructorii auto pe timpul pregtirii practice sau examinatorul in timpul desfasurarii examenului. Obs. Copii cu vrsta sub 12 ani sau cu nlimea sub 150cm trebuie s poarte centuri de siguran adaptate greutii i dimensiunii lor, iar cei cu vrsta sub 3 ani se transporta numai n dispozitive de reinere omologate. 3. S aib asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de nmatriculare (RCA, ITP), pre cum i celelalte documente prevzute de legislaia n vigoare. 4. S permit controlul strii tehnice a vehiculului, precum i al bunurilor transportate, n condiiile legii. 5. S se prezinte la verificarea medical periodic, potrivit legii. 6. Conducatorii auto sunt obligati sa se prezinte la termen la unitatea de politie care l-a citat pentru solutionarea oricarei probleme legate de calitatea de conducator auto. 7. S aplice pe parbrizul i pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conductorii de autovehicule nceptori, dac are o vechime mai mic de 1 an de la obinerea permisului de conducere. (pe partea dreapta jos a parbrizului si pe caroseria remorcii in spate stanga sus).

8. 9.

10. 11. 12. 13. 14.

15.

16.

17.

18. 19.

20. 21.

22.

23. 24. 25.

26. 27.

Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul trebuie s fie dotat cu trus medical de prim ajutor, dou triunghiuri reflectorizante i un stingtor de incendiu, omologate. Participanii la trafic sunt obligai ca, la cererea poliistului rutier, s nmneze acestuia documentul de identitate sau, dup caz, permisul de conducere, documentul de nmatriculare ori de nregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum i alte documente prevzute de lege. Conductorul unui vehicul care circul n spatele altuia are obligaia de a pstra o distan suficient de acesta, pentru evitarea coliziuni. n caz de imobilizare prelungit a autovehiculului ntr-un tunel, conductorul de vehicul este obligat s opreasc motorul i s aprind luminile de avarie. S nu transporte n vehicul un numr mai mare de persoane dect cel din cartea de identitate. n circulaia pe autostrzi, pe drumurile expres i pe cele naional-europene (E) conductorii de autovehicule sunt obligai s foloseasc i n timpul zilei luminile de ntlnire. Proprietarul sau deintorul unui vehicul este obligat s comunice poliiei rutiere, la cererea aces teia i n termenul solicitat, identitatea persoanei creia i-a ncredinat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice. Conductorul vehiculului oprit la semnalul regulamentar al poliistului rutier sau, dup caz, al poliistului de frontier, este obligat s rmn n vehicul, cu minile pe volan, iar ceilali pasageri s nu deschid portierele, respectnd indicaiile poliistului. Pe timpul deplasrii pe drumurile publice conductorii motocicletelor, mopedelor i persoanele transportate pe acestea au obligaia s poarte casc de protecie omologat i s foloseasc luminile de ntlnire. S verifice funcionarea sistemului de lumini i semnalizare, a instalaiei de climatizare, s menin permanent curate parbrizul, luneta i geamurile laterale ale autovehiculului, precum i plcuele cu numrul de nmatriculare sau de nregistrare ale autovehiculului i remorcii. Conductorul auto rmas n pan este obligat s scoat autovehiculul imediat n afara pr ii carosabile sau dac nu este posibil s l deplaseze lng bordur sau acostament. Conductorul auto rmas n pan (imobilizat involuntar) pe partea carosabil este obligat s pun n funciune luminile de avarie i s instaleze triunghiurile reflectorizante n faa i n spatele vehiculului, la distana de cel puin 30 m. S sesizeze cea mai apropiat unitate de poliie daca pe drumul public observ obstacole care pun n pericol sigurana circulaiei. Orice persoan care este implicat sau are contiena de producerea unui accident de circulaie in urma caruia a rezultat moartea sau vtmarea integritii corporale ori a sntii uneia sau a mai multor persoane, precum i in situaia n care n eveniment este implicat un vehicul care transport mrfuri periculoase este obligat s anune de ndat poliia i s apeleze numrul naional unic pentru apeluri de urgen 112, existent n reelele de telefonie din Romnia. Participantii la trafic care se gasesc in apropierea locului in care vehiculul a ramas imobilizat pe calea ferata, sunt obligati sa acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, cand nu este posibil pentru semnalizarea prezentei lui. Sa circule numai pe sectoare de drum pe care ii este permis accesul si sa respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate. Sa nu porneasca de pe loc cu usile deschise, sa nu circule cu usile deschise sau sa le deschida in timpul mersului Sa nu incredinteze conducerea unui vehicul destinat transportului public de persoane pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane care nu poseda permis de conducere corespunzator si care nu poseda atestat profesional valabil emis de autoritatea competenta. Sa nu efectueze transport de persoane cu autobuze care circula in baza autorizatiei pentru probe. Atunci cand esti obligat sa semnalizezi ca esti in pana, luminile de avarie pot fi inlocuite cu o lampa portabila avand lumina galbena intermitenta instalata in partea din spate a vehiculului.

4| INTERDICTII PENTRU CONDUCATORII DE AUTOVEHICULE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15 . 16. 17. S transporte persoane n stare de ebrietate pe motociclet sau n cabina ori n caroseria autovehiculului destinat transportului de mrfuri; S transporte copii n vrst de pn la 12 ani sau animale pe scaunul din fa al autovehiculului, chiar dac sunt inute n brae de persoane majore; S transporte n i pe autoturism obiecte a cror lungime sau lime depete, mpreun cu ncrctura, dimensiunea acestuia; S deschid uile autovehiculului n timpul mersului, s porneasc de pe loc cu uile deschise; S aib n timpul mersului preocupri de natur a-i distrage n mod periculos atenia ori s foloseasc instalaii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea n siguran, a lui i a celorlali participani la trafic; S lase liber n timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comand, s opreasc motorul sau s decupleze transmisia n timpul mersului; S foloseasc n mod abuziv mijloacele de avertizare sonor; S circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei; Montarea la autovehicul sau remorc a luminilor de alt culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare, dect cele omologate si instalarea altor avertizoare sonore decat cele impuse de autoritatea competenta; Folosirea telefoanelor mobile atunci cnd conductorii de vehicule se afl n timpul mersului, cu excepia celor prevzute cu dispozitive tip mini libere; Ptrunderea unui vehicul ntr-o intersecie dac prin aceasta se produce blocarea interseciei; Circulaia pe drumurile publice avnd R.C.A-ul sau ITP-ul expirat ori care nu corespund din punct de vedere tehnic. Detinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturba buna functionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului (conducatorilor de autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozitivelor de masurare a vitezei). S aibe aplicate pe parbriz, lunet sau pe geamuri laterale afie, reclame publicitare nscrisuri sau accesorii care restrng sau estompeaz vizibilitatea conductorului sau a pasagerilor, att din interior ct i din exterior. Le este interzis conductorilor auto s svreasca acte sau gesturi obscene, s profereze injurii, s adreseze expresii jignitoare sau vulgare celorlali participani la trafic. Sa circule cu autovehiculul cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3.5 tone pe drumuri acoperite cu zapada, gheata sau polei fara a avea montate pe roti lanturi. Sa intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substante sau materiale ce pot pune in pericol siguranta circulatiei.

8| ALTE PREVEDERI LEGALE

Reguli Generale (cat. D) 1) Conditii ce trebuiesc indeplinite de catre conducatorul auto si autovehiculul in cazul transportului de persoane: - Conducatorul auto sa posede permis de conducere valabil pentru categoriile D, DE si subcategoriile D1, D1E - Conducatorul auto sa posede permis de conducere cu o vechime mai mare de un an - Conducatorul sa aiba varsta de 21 de ani impliniti - Conducatorul auto sa posede certificat de atestare profesionala, eliberat de Ministerul Transporturilor - Autovehiculul sa fie clasificat pe stele sau pe categorii in functie de confort, siguranta, caracteristici tehnice si protectie a mediului - Autovehiculul sa aiba aplicat pe partea din spate indicatorul cu limitele de viteza admise pentru categoria din care face parte - Autovehiculul destinat exclusiv transportului copiilor trebuie sa aiba montat pe caroserie indicatorul "Copii", unul in fata si unul in spate. - Autovehiculul sa aiba ITP-ul valabil (se face la 6 luni). 2) Permisul de conducere - categoria D: autovehiculele destinate transportului de persoane avand mai mult de 8 locuri pe scaune, in afara locului conducatorului, la care se poate atasa o remorca, a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg - categoria DE: un ansamblu de vehicule constand dintr-un autovehicul tractor din categoria D si o remorca a carei masa totala autorizata este mai mare de 750 kg si care nu este destinata transportului de persoane.

- categoria D1: un autovehicul destinat transportului de persoane avand cel putin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, in afara locului conducatorului. Obs.: Pierderea, furtul sau distrugerea permisului de condu cere ct i a certificatului de nmatriculare se declar n termen de 48 de ore autoritii emitente. Certificatul de nmatriculare Proprietarii de vehicule sunt obligai s le nmatriculeze nainte de a le pune n circulaie. Pentru a fi meninute n circulaie, vehiculele nmatriculate se supun inspeciei tehnice periodice (ITP)la o staie de inspecie autorizat. Termenul de valabilitate al inspeciei tehnice periodice (se noteaz n anexa certificatului de nmatriculare) i este: - cel mult 2 ani pentru autovehicule i remorci; - cel mult 6 luni pentru autovehicule 'SCOALA' Certificatul de nmatriculare se poate reine n urmatoarele situaii: exemplu: - vehicul nu are inspecia tehnic periodic valabil - sistemul de frnare este defect - zgomotul n mers sau n staionare depete limita legal - motorul emite noxe poluante peste limita normal - datele din certificatul de matriculare nu concord cu caracteristicile tehnice ale vehiculului - vehiculul nu este asigurat de rspundere civil n caz de pagube. Radierea din eviden a vehiculelor se face de ctre autoritatea care a facut nmatricularea doar n cazul scoaterii definitive din circulaie, la cererea proprietarului n urmtoarele cazuri: a) proprietarul dorete retragerea definitiv din circulaie a vehiculului i face dovada depozitrii acestuia ntr-un spaiu adecvat, deinut n condiiile legii; b) proprietarul face dovada dezmembrrii, casrii sau predrii vehiculului la uniti specializate n vederea dezmembrrii; c) la scoaterea definitiv din Romnia a vehiculului respectiv; d) n cazul furtului vehiculului

4| INFRACTIUNI
Permisul de conducere se anuleaz atunci cnd titularul acestuia a fost condamnat printr-o hotrare judectoreasc rmas definitiv pentru o infraciune care a avut ca rezultat uciderea sau vtmarea corporal a unei persoane, svrit ca urmare a nerespectrii regurilor de circulatie. Infraciuni care atrag rspunderea penal i anularea permisului 1. conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul nenmatriculat. 2. conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de ctre o persoan care are o imbibaie alcoolic de peste 0.8 g/l alcool pur n snge; 3. persoana care conduce un autovehicul i care se afl sub influena unor substane ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora; 4. refuzul, mpotrivirea ori sustragerea conductorului unui autovehicul, de a se supune recoltrii probelor bio logice sau testrii aerului expirat, n vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenei de produse sau substane stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora; 5. prsirea locului accidentului de ctre conductorul vehiculului implicat ntr-un accident de circulaie soldat cu victim ori dac accidentul s-a produs ca urmare a unei infraciuni, fr ncuviinarea poliiei; Obs.: Nu constituie infraciune fapta conductorului de vehicul care, n lipsa altor mijloace de transport, el nsui transport persoanele rnite la cea mai apropiat unitate sanitar, cu condiia s se napoieze imediat la locul accidentului; 6. organizarea sau participarea in calitate de conducator de vehicul la intreceri neautorizate pe drumuri publice. 7. conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de ctre o persoan care nu posed permis de conducere; 8. ncredinarea unui autovehicul pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane care nu posed permis de conducere, permisul i-a fost retras, anulat, sufer de o boal psihic, se afl sub influena alcoolului sau a unor produse sau substane stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. 9. instalarea de mijloace de semnalizare rutier sau modificarea poziiei acestora fr autorizaie eliberat de autoritile competente 10. repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor avnd urme de avarii fr documentele de constatare a poliiei rutiere.

5| CONTRAVENTII
Contraveniile reprezint nclcarea dispoziiilor Codului rutier, altele dect cele care ntrunesc elementele constitutive ale unei infraciuni i se sancioneaz astfel: 1) sanctiune principala: avertisment sau amend (1 punct amend reprezint 10% din salariul minim brut pe economie) 2) si dupa caz, una dintre sanctiunile contraventionale complementare: a) aplicarea punctelor de penalizare - 15 puncte = suspendarea exercitarii dreptului de a conduce b) suspendarea exercitarii dreptului de a conduce (30, 60, 90 zile) c) confiscarea de bunuri d) imobilizarea vehiculului a) aplicarea punctelor de penalizare - cumularea a 15 puncte penalizare duce la suspendarea dreptului de a conduce pe o perioad de 30 zile. Cumularea din nou a cel puin 15 puncte de penalizare n urmtoarele 12 luni de la data expirrii ultimei suspendri a exercitarii dreptului de a conduce duce la suspendarea permisului pe o perioad de 60 de zile. 1. oprirea neregulamentara (2 puncte) 2. folosirea telefoanelor mobile n timpul conducerii, cu excepia celor prevzute cu dispozitiv tip mini libere (2 puncte) 3. folosirea incorecta a luminilor de drum la ntlnirea cu un autovehicul care circul din sens opus (2 puncte) 4. ptrunderea ntr-o intersecie atunci cnd circulaia n interiorul acesteia este blocat; (3 puncte) 5. ptrunderea ntr-o intersecie dirijat prin semafoare, dac prin aceasta se produce blocarea circulaiei n interiorul interseciei.(6 puncte) 6. nerespectarea indicaiei indicatoarelor, trecerea la nivel cu cale ferat simpl fr bariere sau oprire instalate la trecerile la nivel cu calea ferat (6 puncte) 7. circulatia sau staionarea pe spaiul interzis care separ sensurile de circulaie pe autostrad. (6 puncte) 8. nerespectarea semnificaiei semnalelor regulamentare a agenilor de cale ferat la la trecerile la nivel cu calea ferat (6 puncte) 9. conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fr a avea montate una din plcuele de nmatriculare (6 puncte) b) suspendarea exercitrii dreptului de a conduce (a permisului de conducere) pe o perioada de 30 zile (punctul 1-6), 60 zile (punctul 7) si 90 de zile (puntul 8-11) 1. depirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferat 2. neacordarea prioritii de trecere pietonilor angajai n traversarea regulamentar a drumului public aflai pe sensul de deplasare al autovehiculului 3. nerespectarea semnificaiei culorii roii a semaforului; 4. nerespectarea regulilor privind depirea; 5. nerespectarea semnalelor, indicaiilor i dispoziiilor poliistului rutier aflat n exercitarea atribuiilor de serviciu; 6. neprezentarea la unitatea de poliie competent pe raza creia s-a produs un accident de circulaie din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepia cazului n care unul dintre autovehicule nu poate fi deplasat la unitatea de poliie (se anunt poliia i se ateapt sosirea acesteia). 7. nerespectarea regulilor de circulaie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea ntr-o astfel de coloan; 8. conducerea sub influena buturilor alcoolice, dac fapta nu constituie, potrivit legii, infraciune; 9. conducerea vehiculului cu defeciuni grave la sistemul de frnare sau la mecanismul de direcie, constatate de poliia rutier mpreun cu specialitii R.A.R; 10. neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferat cnd barierele sau semibarierele sunt coborte ori n curs de co borre sau cnd semnalele cu lumini roii i/sau sonore sunt n funciune; 11. depirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv i pentru categoria din care face parte autovehiculul condus; Obs.: Permisul de conducere reinut n vederea suspendrii exercitrii dreptului de a conduce se restituie: - la expirarea termenului de suspendare i dac este cazul (consum de alcool, neacordarea de prioritate dac s-a produs accident, etc) dup promovarea testului de legislaie rutier; - cnd procesul verbal a fost anulat de o hotrre judectoreasc rmas definitiv. c) confiscare de bunuri - sunt supuse confiscrii mijloacele de avertizare luminoas i sonor (girofar, sirene) precum i dispozitivele care perturb funcionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului (anti-radar). d) imobilizarea vehiculului - se dispune de ctre poliistul rutier n cazul svririi de ctre conductorul auto a uneia dintre urmtoarele fapte: - conducerea unui vehicul nenmatriculat ori cu numr fals de nmatriculare sau nregistrare fals ori fr a avea montate plcue cu numrul de nmatriculare sau de nregistrare. - conducerea unui vehicul a crei stare tehnic pune n pericol grav sigurana circulaiei, deterioreaz drumul public sau afecteaz mediul. - refuz sa se legitimeze. - conducerea unui vehicul cu nclcarea regulilor referitoare la transportul mrfurilor periculoase.

TEMA REGULI GENERALE Circulatia autovehiculelor cu mase si/sau de gabarit depasit Dispozitive de semnalizare Autovehiculele cu mase si/sau gabarite depasite, precum si cele de insotire trebuie sa aiba montate semnale speciale de avertizare cu lumina galbena, iar conducatorii acestora trebuie sa le mentina in functiune pe toata durata deplasarii pe drumul public. Autovehiculele care depasesc masa si/sau gabaritul trebuie echipate cu urmatoarele dispozitive suplimentare de semnalizare: a) o placuta de identificare fluorescent-reflectorizanta, avand fondul alb si chenarul rosu, montata la partea stanga fata. b) marcaje fluorescent-reflectorizante aplicate la partea din spate a autovehiculului sau incarcaturii, cat mai aproape de marginile laterale, formate din benzi alternante albe si rosii, descendente catre exterior, daca latimea autovehiculului depaseste 2,5 m. c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasa de culoare galbena, montate astfel incat lumina emisa de acestea sa fie vizibila din fata, spate si ambele parti laterale, precum si dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare galbena montate pe partile laterale la distanta de 1,5 m intre ele. d) lumini montate pe partile laterale ale incarcaturii ori vehiculului care depaseste latimea 2,5 m, care trebuie sa functioneze concomitent cu luminile de pozitie, precum si dispozitive fluorescentreflectorizant. Conditii pentru circulatia pe drumul public 1) Vehiculele care, prin constructie sau datorita incarcaturii transportate, depasesc masa si/sau gabaritul prevazute de normele legale pot circula pe drumul public numai: a) pe traseele stabilite de administratorul drumului public sau, dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale; b) cu respectarea prevederilor legale in vigoare. 2) Este interzisa circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depasite: a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie sau limitare a accesului acestora, daca vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depaseste latimea, inaltimea, lungimea sau masele pe axe ori masa totala maxima admisa; b) cand vizibilitatea este redusa sau partea carosabila este acoperita cu polei, gheata sau zapada. 3) Autovehiculul sau ansamblu de vehicule care, prin constructie sau datorita incarcaturii transportate, depaseste masa totala de 80 tone si/sau lungimea de 40 m ori latimea de 5 m sau inaltimea de 5 m poate circula pe drumul public numai in baza autorizatiei speciale emise de administratorul acestuia si cu avizul politiei rutiere. 4) Pe autostrazi autovehiculul care, cu sau fara incarcatura depaseste latimea de 3,2 m trebuie sa fie urmat de un autovehicul de insotire. 5) Autovehiculul de insotire trebuie sa fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare cu lumina galbena si sa aiba montata, in functie de locul ocupat la insotire la partea stanga din fata sau din spate, placuta de identificare reflectorizanta, avand fondul alb si chenar rosu. 6) In circulatia pe drumurile publice, autovehiculele sau ansamblul de vehicule, care, cu sau fara incarcatura, are o latime intre 3,2 m si 4,5 m inclusiv, sau o lungime mai mare de 25 m trebuie sa fie precedat de un autovehicul de insotire, iar cel cu latimea mai mare de 4,5 m sau lungimea mai mare de 30 m trebuie sa

fie insotit de doua autovehicule care sa circule unul in fata si celalalt in spate. 7) Autovehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depasite sau cele care se deplaseaza cu viteza redusa trebuie conduse numai pe banda de langa acostament sau bordura daca in sensul de mers nu este amenajata o banda destinata acestora. Mase si dimensiuni maxime admise Categoriile de drumuri din punct de vedere al maselor si dimensiunilor maxime admise: ER = drum European Reabilitat E = drum European M = drum Modernizat P = drum Pietruit Dimensiunile maxime admise (pe oricare drum) a) Lungime - autovehicul, altul decat autobus - remorca - vehicul articulat - tren rutier - autobuz cu doua axe (osii) - autobuz cu mai mult de doua axe - autobuz cu remorca - autobuz articular b) Latime - orice vehicul - vehicul frigorific - orice vehicul

- 12,00 m - 12,00 m - 16,50 m - 18,75 m - 13,50 m - 15,00 m - 18,75 m - 18,75 m

- 2,55 m (exceptie: vehicul frigorific) - 2,60 m - 4,00 m

c) Inaltime

Mase totale maxime admise (pe drum European) - autovehiculul cu doua axe - pe axa simpla motoare - pe axa simpla nemotoare - tren rutier (autovehicul cu doua osii si remorca cu 3 osii) - remorca cu doua axe - remorca cu osii - 17 t - 10 t - 10 t - 40 t - 17 t - 22 t

Pe drumurile asfaltate: - masa totala maxima admisa pentru un tren rutier cu patru osii, compus dintr-un vehicul motor cu doua osii si o remorca cu doua osii: 36 T -masa totala maxima admisa pentru un tren rutier, compus dintr-un vehicul motor cu doua osii si o remorca cu o osie: 30 T Conditii de varsta - trebuie sa aiba varsta minima de 21 ani impliniti conducatorii de tramvaie sau vehicule care efectueaza transport public de persoane conducatorii autovehiculelor cu masa maxima autorizata > 7,5 t conducatorii autovehiculelor cu gabarit depasit conducatorii care transporta produse/substante periculoase

CONDUCEREA ECOLOGICA
Conducerea ecologic reprezint ansamblul de msuri comportamentale, de control sau verificarea autovehiculului prin care se realizeaz att o important economie de energie ct i protecia mediului. Comportamentul ecologic presupune planificarea traseului pentru a economisi timp i combustibil, evitarea zonelor cu circulaie dens, cu lucrri pe carosabil sau cu teren accidentat. Conduita ecologic nseamn s fi calm, s anticipezi situaiile astfel nct sa evii accelerarea i frnarea brusc.

Msuri pentru reducerea consumului de carburant: - utilizarea sistemului de climatizare numai n situaii absolut necesare, deoarece acesta duce la creterea consumului de combustibil; - utilizarea pe autostrad a limitatorului de vitez, cnd vehicolul l are n dotare; - verificarea lunar, la rece a presiunii n pneuri i schimbarea pneurilor ntre ele la fiecare 10 000 de km; - la pornirea motorului nu trebuie acionat pedala de acceleraie, iar demarajul s nu se fac imediat; - schimbarea ct mai rapid a treptelor de vitez pn la treapta de vitez optim i folosirea pe ct posibil a ultimei trepte de vitez; - meninerea unei viteze constante, de preferin medie i utilizarea frnei de motor la ncetinire; - oprirea motorului n cazul opririlor lungi la trecerea la nivel cu calea ferat, ori la culoarea roie a semaforului care dureaz foarte mult; - utilizarea ct mai puin a aparatelor electrice alimentate de generatorul autovehiculului; - evitarea transportului de obiecte inutile in portbagaj sau habitaclu i montarea n permanen pe autovehicul a portbagajului suplimentar. - evitarea condusului daca motorul care nu atinge temperatura de functionare, scoate fum de culoare neagra sau functioneaza cu intreruperi.

CONDUCEREA PREVENTIVA
Conducerea preventiv reprezint comportamentul conductorului auto care asigur prevenirea accidentelor rutiere prin anticiparea i evitarea greelilor participanilor la trafic precum i adaptarea vitezei de deplasare la condiiile de drum, trafic, vizibilitate, condiiile meteo nefavorabile. Baza conduitei preventive o reprezint cunoaterea regulilor de circulaie i respectul fa de ceilali participani la trafic.

MASURI DE CONDUITA PREVENTIVA

Oboseala
-pauz pentru odihn i recreere dup o perioada de 2 ore de conducere -pauz pentru odihn atunci cnd pe timp de noapte apar primele semne de oboseal -rularea cu vitez ponderat i meninerea unui ritm de mers constant n condiii de siguran -Conducatorul de autocamioane sau autobuze prevazator trebuie sa aiba in vedere la plecarea in cursa sa fie odihnit iar autovehiculul sa corespunda din punct de vedere tehnic. -n cazul n care conductorului auto i s-a prescris un tratament medicamentos, acesta trebuie s se asigure c administrarea tratamentului nu i va afecta capacitate de conducere -medicamentele sau substanele cu efect psihoactiv au efect asemanator cu cel al alcoolului i reduc capacitatea de concentrare a unui conductor auto -evitarea consumului chiar i a unei cantiti mici de alcool deoarece poate determina o conducere riscant sau excesiv de degajat

Alcoolul i medicamentele

-adaptarea vitezei n funcie de starea de iluminare a drumului Conducerea autovehiculului pe -evitarea pe ct posibil a deplasrii pe trasee lungi cu drumuri intens circulate pentru conductorii auto care nu au experien timpul nopii -pstrarea unei distane egale ntre axul drumului i marginea din dreapta a prii carosabile

Conducere pe timp de ploaie i timp rece (aderen sczut risc de derapaj)

-conducerea cu atenie sporit i reducerea vitezei pn la limita n care sa ne putem asigura o buna vizibilitate i un control deplin asupra comenzilor (o vitez care s permit oprirea n siguran i evitarea oricrui pericol); cel mai periculos carosabil este acela cu piatr cubic, precum i un drum public acoperit cu mzg sau zpad -dotarea autoturismului cu pneuri speciale i lanuri anti-derapante -conducerea cu atenie sporit i adaptarea vitezei de deplasare odat cu apariia primelor picturi de ploaie, drumul fiind mai lunecos, deoarece pe suprafaa drumului se poate forma o mzg periculoas -pstrarea unei distane suficiente fa de autovehiculul din fa ntruct atunci cnd plou i oseaua este ud spaiul de frnare se mrete -reducerea vitezei de deplasare si folosirea unor pneuri n stare bun pentru a evita producerea fenomenului de acvaplanare (plutirea aparent a pneului pe o pelicul de ap) care genereaz pierderea controlului asupra direciei -curarea periodic a farurilor pentru a fi meninut o luminozitate corespunztoare - verificarea apariiei poleiului pe sosea se face prin observarea modului n care reacioneaz autovehiculul atunci cnd la vitez redus se frneaz cu atenie -atunci cnd pe un drum cu polei impactul cu un animal (ex:cine) este inevitabil trebuie s eliberam acceleraia mentinnd ferm volanul pe direcia de deplasare fiind pregtit pentru stabilizarea autovehiculului dup impact, prin manevrarea lin a volanului -reducerea vitezei atunci cnd circulm pe un drum cu piatra cubic umed -reducerea vitezei si evitarea frnrii puternice la circulaia n curbe deoarece la vitez mare autovehiculul are tendina de a derapa ctre exteriorul curbei (mai ales autoturismele cu traciune pe spate) -atunci cnd autovehiculul derapeaz cu spatele se elibereaz pedala de acceleraie, nu se frneaz i se vireaz uor volanul n direcia n care a derapat autovehiculul -folosirea centurii de sigurana n mod obligatoriu deoarece chiar n cazul unei coliziuni la o vitez de 20km/h exist pericolul accidentrii (coliziunile frontale au cea mai mare for de distrugere) -concentrarea permanent doar asupra activitilor necesare pentru conducerea autovehiculelor n condiii de siguran, neatenia fiind una dintre primele cauze n producerea accidentelor rutiere -Daca suntem implicati intr-un accident cu un animal (salbatic) oprim, aprindem luminile de avarii si asiguram locul accidentului. -viteza excesiv reprezint principala cauz n producerea accidentelor rutiere - distana de frnare depinde cel mai mult de viteza de deplasare -distana fa de vehiculul din fa trebuie stabilit n funcie de viteza de deplasare, aderena la carosabil i timpul de reacie al conductorului auto -la coborrea pantelor accentuate (mai ales cnd se tracteaz remorci) viteza se reduce cu ajutorul frnei de motor (se cupleaz ntr-o treapt inferioar) -creterea vitezei de deplasare reduce cmpul vizual al conductorului auto -reducerea vitezei la traversarea tunelelor rutiere datorit dificultii n adaptarea vederii la intrarea i la ieirea din pasaj -Daca la franare autovehiculul incepe sa derapeze trebuie sa nu mai franam si sa rotim volanul in sens invers deplasarii. -Daca in curba franam puternic autovehiculul va intra in derapaj -Trebuie sa reducem viteza in toate cazurile prevazute in legislatia rutiera si preventiv in toate situatiile in care se prevede o stare de pericol, care poate fi evitata ruland cu o viteza inferioara. -Cand iesim dintr-un santier trebuie sa curatam anvelopele autovehiculului

Accidente

Viteza i distana de frnare

Depirea

-sporirea ateniei i pstrarea unei distane corespunztoare la depirea autobuzelor oprite n staii deoarece din faa autobuzului pot aprea n mod neateptat pietoni -pstrarea unei distane laterale mai mare la depirea bicicletelor, deoarece este posibil ca acetia s ii schimbe direcia de mers neateptat fr semnalizare i asigurare -reducerea vitezei i angajarea ct mai mult pe partea dreapta atunci cnd din sens opus un vehicul depete i nu poate reveni n condiii de siguran pe partea sa sau n situaia cnd din spate alt vehicul angajat n depire a apreciat n mod greit distana iar din fa se apropie un alt vehicul -La depasirea unui tramvai oprit intr-o statie cu refugiu se recomanda reducerea vitezei -Daca in spatele unui camion s-a format o coloana de autoturisme, primul care va intra in depasire este autoturismul de dupa camion. -Daca in fata noastra circula un vehicul cu tractiune animala ce intentioneaza sa schimbe directia de mers este indicat sa-i permitem efectuarea manevrei in conditii de siguranta -La deplasarea in coloana vom pastra o distanta corespunzatoare fata de cel care circula in fata si vom fi atenti la ceilalti participanti la trafic. -Atunci cand circulam intr-o localitate in spatele unui vehicul cu numar de inmatriculare din alta localitate sau din strainatate, trebuie sa anticipam ca acesta ar putea sa opreasca in mod neasteptat pentru a cere informatii privind drumul. -Atunci cand intalnim autovehicule cu inscriptia SCOALA, preventiv trebuie sa conducem cu atentie. -Daca un autobuz scolar opreste cu luminile de avarie aprinse va trebui sa circulam cu atentie sporita. -Daca circulam in spatele unui camion cu remorca ce intentioneaza sa vireze la dreapta pe o strada ingusta trebuie sa ne asteptam ca acesta sa se angajeze intai spre stanga din cauza gabaritului mare -sporirea ateniei la traversarea copiilor pe la trecerile pentru pietoni deoarece se pot ntoarce brusc fr un motiv sesizabil -urcarea i coborrea copiilor din autoturism s se fac numai pe partea dinspre trotuar -sporirea ateniei la ieirea din curi i garaje deoarece pe trotuar pot circula pietoni -sporirea ateniei la ntlnirea pietonilor ndeosebi copii, persoane cu vrst naintat ori conductori auto fr experien n conducere deoarece acetia sunt printre cei mai vulnerabili participani la trafic -sporirea ateniei, reducerea vitezei i folosirea semnalului sonor atunci cnd pe carosabil apare o minge deoarece este mai mult ca probabil s apar i un copil dup minge -Cand ne apropiem de o scoala si vedem copii parasind cladirea trebuie sa avem in vedere ca elevii pot fi neatenti si pot aparea brusc in fata masinii. -Daca biciclistul din fata noastra doreste sa schimbe directia de mers, este recomandat sa ii asiguram conditii pentru realizarea manevrei. -Daca trebuie sa remorcam un autocamion dotat cu servo-directie si care are motorul defect trebuie sa avem in vedere ca la viraje acestea vor solicita un efort mai mare pentru rotirea volanului, deci necesita o atentie deosebita la viraje. -Cand tractam cu autocamionul o remorca, pe o sosea cu o singura banda pe sens pentru a aborda curbele stranse fara vizibilitate, trebuie redusa viteza inaintea curbei din cauza pericolului marit de derapare a remorcii.

Copii pietoni i bicicliti

Remorcarea

TEMA Masuri de prim ajutor Interventii la locul accidentului Autovehiculele care circula pe drumurile publice trebuie dotate in mod obligatoriu cu trusa medicala de prim ajutor. Trusa medicala trebuie sa contina: - foarfece cu varfuri boante - manusi de unica folosinta din latex - folie de supravietuire izoterma - brosura de prim ajutor autorizata de Ministerul Sanatatii Publice. In cazul unui accident cu raniri grave a unei persoane avem obligatia de a acorda primul ajutor pana la sosirea ambulantei In cazul in care exista mai multe persoane accidentate este important sa stabilim prioritati, primul ajutor se acorda persoanei celei mai grav accidentate. In cazul unui accident de circulatie cu victime, blocate in interiorul caroseriei autovehiculului se va apela la servicii specializate ale unitatilor de pompieri care intervin cu utilaje de descarcerare. In cazul unui accident in care victimele sunt blocate in interiorul caroseriei, dar constiente, acestea trebuie sfatuite sa nu se miste, iar degajarea acestora trebuie sa se realizeze cat mai repede si numai de catre echipaje specializate. Masurile de prim ajutor se vor lua in ordine, in functie de starea accidentatului, incepandu-se cu respiratia artificiala, oprirea hemoragiei, pansarea ranilor, imobilizarea fracturilor. persoana grav ranita, victima unui accident de circulatie va trebui ridicata cu atentie Pozitia de asteptare pana la transportarea victimei la spital trebuie sa ii permita acesteia o buna respiratie mentinanduse in acelasi plan capul, gatul si toracele. Transportarea victimelor la spital se poate realiza cu o ambulanta insotita de un medic, vehiculul care a provocat accidentul daca starea victimei permite acest lucru, o ambulanta dotata in acest sens. Stop cardio- respirator Daca una dintre victime si-a pierdut cunostinta trebuie urgent sa controlam respiratia si bataile inimii. Pulsul unei victime care nu respira trebuie verificat pe partea laterala a epiglotei (marul lui Adam), in scobitura dintre trahee si muschii gatului. Caile respiratorii vor fi deblocate la fata locului accidentului prin interventii specifice. Resuscitarea cardio-respiratorie trebuie efectuata accidentatilor aflati in stare de inconstienta, care nu respira si nu au puls. In cazul in care inima victimei s-a oprit (nu mai are puls) trebuie sa se aplice compresia artificiala a inimii (masajul cardiac) si respiratia artificiala. Masajul cardiac se face prin apasarea ritmica cu podul palmelor suprapuse, a toracelui victimei. In cazul in care dupa resuscitarea cardio-respiratorie accidentatul isi recapata pulsul, se vor inceta compresiile exterioare ale pieptului. Accidentatul readus la viata prin resucitare cardio-respiratorie va fi transportat intotdeauna la o unitate specializata.

Hemoragii In ranile cu hemoragie (plaga taiata) se va avea in vedere, in faza initiala, oprirea hemoragiei si apoi transportul la cea mai apropiata unitate sanitara. Cel mai periculos tip de hemoragie este acela care determina o pierdere rapida a sangelui. Daca in interiorul plagilor exista corpi straini acestia nu se vor extrage de catre cei care acorda prim ajutor intrucat aceasta ar putea produce complicatii . Victima care a pierdut mult sange trebuie asezata cu picioarele situate mai sus decat nivelul corpului, si daca se poate rana sangeranda sa fie mai sus decat nivelul corpului. Oprirea hemorogiei se face astfel: - in cazul bratului prin legarea stransa deasupra ranilor, persoanelor ranite trebuie sa li se aplice un garou de cauciuc deasupra ranii care trebuie mentinut maxim 2 ore. Odata cu aplicarea acestuia se va pune un biletel pe care se noteaza ora si minutul aplicarii garoului. - hemoragiile la trunchi si la cap trebuie oprite prin aplicarea compreselor sterile si a pansamentului

compresiv, care are rolul sa protejeze infectarea ranii, sa amelioreze durerea si sa opreasca hemoragia (se folosesc substantele antiseptice: apa oxigenata, iod ). Un bandaj de tifon aplicat pe o rana deschisa protejeaza impotriva infectarii ranii si opreste hemoragia. - hemoragia nazala se poate opri daca accidentatul sta in picioare si isi strange ambele nari timp de 5 10 minute. Fracturi fractura ce a rezultat in urma unui accident rutier, poate fi recunoscuta cu ajutorul segmentului fracturat care are o miscare anormala (pozitie nefireasca, nenaturala) fractura deschisa la membre se recunoaste prin faptul ca pielea este strapunsa in zona fracturii. In caz de fracturi, primul ajutor va consta in fixarea focarului de fractura, pentru a preveni miscarea fragmentelor osoase in timpul imobilizarii membrului. Imobilizarea fracturilor se face astfel: - membrele fracturate (bratul fracturat) se imobilizeaza cu atele (chiar si improvizate), usoare si suficient de lungi pentru a cuprinde capetele fracturii (articulatia inferioara si superioara). - in cazul unei fracturi de clavicula, bratul se va aseza intr-o esarfa sau intr-un triunghi de panza - imobilizarea fracturii labei piciorului se va face cu atele sau cu bandaj gros de la degete pana la genunchi - in cazul unei entorse a gleznei se ridica piciorul afectat si se aplica un bandaj elstic strans, apoi daca se poate aplici gheata prin bandaj. - primul ajutor in caz de traumatism al capului consta in bandajarea fracturii deschise, deschiderea cailor respiratorii daca se impune si culcarea victimei pe o targa pentru transport - persoana care a suferit leziuni la coloana vertebrala este indicat sa nu fie miscata pana la sosirea ambulantei, daca accidentatul are caile respiratorii libere si nu este pericol de incendiu. In acest caz, se recomanda folosirea pentru transport a mijloacelor cu platforma respectiv furgonete, camioane chiar daca au viteza de deplasare mai mica.

TEMA

REGULI PROFESIONALE Definitii Autovehiculul - orice vehicul cu motor care circula pe un drum public, cu exceptia celor care se deplaseaza in permanenta pe calea ferata si care serveste, in mod normal, la transportul de persoane sau de marfuri. Remorca orice vehicul destinat sa fie tractat de un autovehicul sau de un tractor. Semiremorca o remorca fara osia din fata care poate fi atasata astfel incat o parte importanta din masa si din incarcatura sa, sa fie suportata de un tractor sau de un autovehicul. Masa totala maxima autorizata m asa maxima a unui vehicul incarcat, declarata admisibila in urma omologarii de catre autoritatea competenta. Transportul rutier orice deplasare efectuata in totalitate sau partial, in gol sau cu sarcina, pe drumurile deschise circulatiei publice, de un vehicul utilizat pentru transportul de persoane sau de marfa. Acest transport rutier este efectuat cu autovehicule ale caror caracteristici sunt specifice atat in ceea ce priveste forma caroseriei, cat si puterea motorului. Ordonanta de urgenta a Guvernului 109/2005 Activitatea de transport este reglementata de O.G. 109/2005 aprobata prin legea 102/2006 si se aplica: - vehiculelor destinate transporturilor de marfuri cu masa totala maxima autorizata, inclusiv remorca sau semiremorca, ce depaseste 3,5 tone. -vehiculelor destinate transporturilor de persoane care prin constructie si echipare sunt destinate sa transporte peste 9 persoane. Din punct de vedere al caracterului comercial, transportul rutier se clasifica in: - transport rutier public este transportul rutier efectuat pe baza de contract, contra plata - transport rutier in cont propriu este transportul rutier efectuat fara incasarea unui tarif, transportul reprezentand o activitate secundara celorlalte activitati ale intreprinderii Documente necesare la bordul vehiculelor care efectueaza transport rutier public de marfuri: - copia conforma a licentei de transport - legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto, din care sa reiasa ca este angajat al operatorului de transport rutier. - documentul de transport, precum si celelalte documente specifice tipului de transport efectuat Tahograf Autovehiculele care se supun reglementarilor O.G. nr. 109/2009 trebuie sa fie dotate cu tahograf si limitator de viteza. Rolul aparatului tahograf este de a inregistra corect si distinct perioadele de conducere. Aceasta inregistrare se face pe diagramele tahograf care se utilizeaza pe o durata de 24 ore. Diagrama tahograf nu se scoate inainte de sfarsitul perioadei zilnice de lucru si pe orice perioada a zilei, daca acest lucru nu a fost autorizat (control rutier, schimbarea vehiculului, defectarea aparatului). Conducatorul auto mentioneaza pe diagrama tahograf: a) la introducerea acesteia: - numele si prenumele - localitatea - data - nr. de inmatriculare - nr. de km la plecare.

b) la scoaterea acesteia: localitatea data nr. de km la sosire nr. de km parcursi Tahograful inregistreaza si/sau stocheaza in mod automat sau semiautomat; - distanta parcursa de vehicul si viteza de deplasarea a acestuia - durata orelor de conducere - pauzele si perioadele zilnice de odihna - timpii disponibili, precum si alti timpi de munca. Contraventii Nerespectarea prevederilor privind scoaterea neautorizata a diagramei tahografice sau a cartelei tahografice inaintea t erminarii zilei de lucru sau utilizarea pentru o perioada mai lunga decat cea prevazuta. Nerespectarea de catre conducatorul auto, a prevederilor legale in vigoare privind perioadele de conducere si de odihna. (se sanctioneaza cu imobilizarea vehiculului). Nerespectarea prevederilor privind detinerea de catre un conducator auto a mai mult de o cartela tahografica valida. Necompletarea pe diagrama tahograf a datelor prevazute de legislatia in vigoare. Omisiunea de a introduce in tahograful digital datele prevazute de legislatia in vigoare. Nerespectarea obligatiei privind neintroducerea datelor in tahograf. Nerespectarea prevederilor privind utilizarea diagramelor tahograf sau a cartelelor tahografice atunci cand vehiculul este condus de un echipaj format din mai multi conducatori auto. Nerespectarea prevederilor privind reglarea ceasului tahografului si utilizarea comutatorului Conducerea unui vehicul dotat cu tahograf fara a utiliza diagrame tahograf. Conducerea unui vehicul dotat cu tahograf digital fara a utiliza cartela tahografica. Nerespectarea prevederilor in vigoare privind utilizarea cartelei tahografice defecte sau expirate Nerespectarea prevederilor privind utilizarea unor diagrame tahografice murdare sau deteriorate. Obligatiile conducatorilor auto Sa respecte regulile privind prevenirea accidentelor de munca in circulatia rutiera Sa respecte regulile privind incarcarea, repartizarea incarcaturii, asigurarea si fixarea marfurilortransportate Sa cunoasca si sa respecte masurile ce trebuie luate dupa un accident sau incident in ceea ce priveste asigurarea vehiculului, protectia personala si a celorlalti participanti la trafic, protectia mediului si protectia bunurilor Sa respecte perioadele de conducere si perioadele de odihna, conform reglementarilor in vigoare si sa utilizeze corect aparatul tahograf

Regulamentul (CE) 561/2006 (Perioada de conducere si odihna) Se aplica: -vehiculelor destinate transporturilor de marfuri cu masa totala maxima autorizata, inclusiv remorca sau semiremorca, ce depaseste 3,5 tone. -vehiculelor destinate transporturilor de persoane care prin constructie si echipare sunt destinate sa transporte peste 9 persoane.

DURATA DE CONDUCERE ZILNICA durata totala de conducere acumulata intre sfarsitul unei perioade de repaus zilnic si inceputul urmatoarei perioade de repaus zilnic sau intr-o perioada de repaus zilnic si o perioada de repaus saptamanal DURATA DE CONDUCERE SAPTAMANALA durata de conducere totala acumulata in timpul unei saptamani (perioada cuprinsa intre ora 000 a zile de luni si ora de 2400 a zilei de duminica) DURATA TOTALA DE CONDUCERE IN DOUA SAPTAMANI CONSECUTIVE PAUZA orice perioada in care conducatorul auto nu are dreptul sa conduca sau sa efectueze alte munci si care sa ii permita numai sa se odihneasca

Nu poate depasi 9 ore. Obs. Poate fi prelungita la maximum 10 ore, dar nu mai mult de 2 ori pe parcursul unei saptamani.

Nu trebuie sa depaseasca 56 de ore

Nu trebuie sa depaseasca 90 de ore Dupa o perioada de 4,30 ore de conducere, conducatorul auto trebuie sa faca o pauza neintrerupta de cel putin 45 de min. Aceasta pauza poate fi inlocuita cu o pauza de cel putin 15 min. urmata de o pauza de cel putin 30 de min.

PERIOADA DE REPAUS ZILNIC partea unei zile in timpul careia conducatorul auto poate dispune liber de timpul sau si care poate fi: a) PERIOADA DE REPAUS ZILNICA NORMALA Orice perioada de repaus de cel putin 11 ore Aceasta perioada poate fi luata in 2 transe, din care prima sa fie o perioada neintrerupta de cel putin 3 ore si a doua , o perioada neintrerupta de cel putin 9 ore Orice perioada de repaus de cel putin 9 ore, dar mai putin de 11 ore. Poate fi luata de cel mult 3 ori pe saptamana. (saptamana este perioada de timp dintre luni, ora 000 si duminica, ora 2400) Orice perioada de repaus de cel putin 45 de ore.

b) PERIOADA DE REPAUS ZILNICA REDUSA

PERIOADA DE REPAUS SAPTAMANAL - partea unei saptamani in timpul careia conducatorul auto poate dispune liber de timpul sau si poate fi: a) PERIOADA DE REPAUS SAPTAMANAL NORMAL b) PERIOADA DE REPAUS SAPTAMANAL REDUS

Perioada de repaus redus de cel putin 24 de ore. (perioada ramasa trebuie alipita unui alt repaus saptamanal in cel mult 3 saptamani). CONDUCERE IN ECHIPAJ Odihna zilnica este de 9 ore consecutive pe parcursul a 30 ore Pe parcursul a 24 de ore (de dupa perioada de repaus zilnic sau saptamanal) conducatorul auto trebuie sa efectueze o noua perioada de repaus zilnic (normala sau redusa).

TEMA NOTIUNI DE MECANICA I. Motorul cu ardere interna Rol: transforma energia chimica rezultata din arderea combustibililor in energie mecanica Din punct de vedere al aprinderii amestecului carburant, motoarele cu ardere interna se clasifica astfel: a) motoare cu aprindere prin scanteie (prescurtat MAS), foloseste drept combustibil benzina sau GPL b) motoare cu aprindere prin compresie (prescurtat MAC), foloseste drept combustibil motorina Compunere:

1) 2) 3) 4) 5) 6)

mecanism motor mecanism de distributie instalatie de racire instalatie de ungere instalatie de alimentare instalatie de aprindere (necesara doar in cazul motorului cu aprindere prin scanteie - M.A.S.)

1. Mecanismul motor (mecanismul biela-manivela) Rol: transforma miscarea de translatie rectilinie alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit. Compunere: a) organe fixe: - blocul cilindrilor - chiulasa - carter b) organe mobile: - arbore cotit - biela - bolturi - pistoane - segmenti

Functionare. Ciclul de functionare a motorului cu ardere interna in 4 timpi se realizeaza in doua rotatii complete ale arborelui motor si presupune urmatoarele faze: Faza 1. Admisia Faza 2. Comprimarea Faza 3. Arderea si destinderea Faza 4. Evacuarea Parametrii motorului:

puterea (este intreaga cantitate de energie furnizata primului organ de transmisie) turatia (reprezentand numarul de rotatii pe care le face arborele cotit intr-un minut) raportul de compresie (raportul dintre volumul maxim al cilindrului si volumul camerei de ardere).

Cauze Defectiuni evacuarea pe esapament a unui fum excesiv alb, - arderea garniturii de chiulasa producerea unui zgomot metalic ascutit uniform la - ruperea boltului din mecanismul motor accelerarea motorului. 2. Mecanismul de distributie

Rol: a)

In cazul motorului cu aprindere prin scanteie (M.A.S.) asigura deschiderea si inchiderea supapelor, la momente bine precizate, pentru umplerea cilindrilor cu amestec carburant si evacuarea gazelor arse. b) In cazul motorului cu aprindere prin compresie (M.A.C.) asigura patrunderea aerului in cilindrii motorului si evacuarea gazelor arse. Compunere: - pinioane de distributie sau lant de distributie sau curea distributie - arborele cu came - tacheti - culbutori - supape (de evacuare si de admisie).

Functionare. Arborele cu came este actionat de catre arborele cotit, prin intermediul pinioanelor de distributie. Camele acestuia comanda inchiderea si deschiderea supapelor, la momente bine precizate, prin intermediul tachetilor si a culbutorilor. Turatia arborelui cu came este de 2 ori mai mica fata de turatia arborelui cotit. Defectiuni - uzura mai accentuata a supapelor de evacuare - mers neregulat al motorului cu rateuri in - rateurile cadentate date in esapament - rateurile cadentate date in galeria de admisie Cauze trecerea gazelor fierbinti la evacuarea acestora - depunerile de calamina pe supapa de evacuare - pierderea etans - joc prea mic intre culbutori si supape - supapa de admisie defecta - joc prea mic dintre supapele de admisie si culbutori

- crestere a consumului de combustibil si scadere a - rupera sau slabirea arcurilor supapelor puterii motorului 3. Instalatia de racire Rol: asigura o temperatura optima de functionare a motorului (800 900 C) Compunere: - radiator - pompa de apa - termostat - conducte exterioare - calorifer incalzire cabina - vas de expansiune - ventilator. Functionare. Instalatia de racire functioneaza in cadru a doua circuite: circuitul mic si circuitul mare. In cadrul circuitului mic lichidul pus in miscare de pompa de apa circula prin blocul motor, chiulasa si pompa de apa. Incepand cu temperatura lichidului de 76 800 C termostatul incepe sa se deschida, formandu-se circuitul mare in care lichidul de racire va circula prin blocul motor, chiulasa, conducta exterioara, radiator (prin intermediul caruia va disipa caldura in atmosfera) si inchide circuitul in pompa de apa. Termostatul are rolul de a mentine temperatura optima a motorului inchizand sau deschizand circuitul spre radiator. Acesta incepe sa deschida cand temperatura lichidului ajunge la 76 80 grade C. Defectiuni Cauze - racirea exagerata si deteriorarea prematura a - blocarea termostatului in pozitia inchis motorului - blocarea termostatului in pozitia inchis - slabirea sau ruperea curelei de antrenare a pompei - supraincalzirea motorului de apa - scaderea nivelului lichidului de racire in vas - aparitia unor bule de gaz in vasul de expansiune Cureaua de antrenare a pompei de apa unsa (se curata cu o laveta imbibata usor in benzina) - lipsa lichidului de racire - arderea garniturii de chiulasa - arderea garniturii de chiulasa - pierderi de ulei

4. Instalatia de ungere Rol: unge piesele in miscare ale motorului, pentru micsorarea uzurii si marirea duratei lor de viata. Parti componente:

pompa de ulei cu sorb (de obicei actionata de arborele cu came) filtru de ulei baie de ulei (se afla in partea inferioara a motorului si reprezinta depozitul de ulei al acestuia) conducte din motor.

Functionare. Pompa de ulei (care este pusa in miscare de arborele cu came) absoarbe prin intermediul sorbului uleiul din baia de ulei si il trimite cu presiune prin filtru de ulei, intre piesele si subansamblurile motorului care sunt in miscare Presiunea uleiului este un indicator important de apreciere a starii sistemului. Uleiurile pentru M.A.S. sunt simbolizate cu litera ,,S iar uleiurile pentru M.A.C. cu litera ,,C.

Defectiuni - patrunderea lichidului de racire in baia de ulei (se constata prin aparitia unei spume de culoare galbuie pe joja de nivel) - presiunea uleiului este scazuta

Cauze - deteriorarea garniturilor de etansare a cilindrilor - infundarea sorbulului pompei de ulei

5. Instalatia de alimentare Instalatie de alimentare MAC Rol: alimenteaza cilindrii cu combustibil, formeaza amestecul carburant (aer + combustibil) in functie de sarcina motorului si evacueaza in atmosfera gazele arse, amortizand si zgomotul la evacuare. Combustibil utilizat:

motorina este caracterizata prin cifra cetanica care reprezinta tendinta spre aprindere a combustibilului (a motorinei).

Compunere a) Partea de joasa presiune cuprinde: - rezervor - conducte - pompa de alimentare - filtru motorina b) Partea de inalta presiune cuprinde: - pompa de injectie (supapa de refulare a elementului pompei de injectie are rolul sa impiedice picurarea motorinei din injector, la sfarsitul injectiei). - conductele de inalta presiune - injectoarele (surplusul de combustibil de la injectoare este trimis in rezervor) Din instalatia de alimentare face parte de asemenea filtrul de aer, galeria de admisie si esapamentul. Functionare. Alimentarea in cazul M.A.C. care foloseste sistemul commonrail se face in felul urmator: pompa de inalta presiune trimite motorina cu foarte mare presiune in rampa comuna, de unde injectoarele o debiteaza si pulverizeaza in interiorul cilindrilor motorului, unde se amesteca cu aerul supraincalzit (amestecul carburant la M.A.C. se realizeaza in cilindri motorului), aprinzandu-se in cadrul timpului 3 (ardere si destindere) al motorului. Instalatie de alimentare MAS Rol: alimenteaza cilindrii cu combustibil, formeaza amestecul carburant (aer + combustibil) in functie de sarcina motorului si evacueaza in atmosfera gazele arse, amortizand si zgomotul la evacuare. Combustibili utilizati:

benzina este caracterizata prin cifra octanica care reprezinta capacitatea combustibilului (benzina) de a rezista la autoaprindere atunci cand este supus la temperaturi si presiuni ridicate. gazul petrolifer lichefiat (GPL) are avantajul unei arderi mai complete (reducandu-se poluarea) si nu mai spala lubrefiantul de pe cilindri prelungindu-se astfel durata de folosire a uleiului.

Compunere instalatie M.A.S: - rezervor - pompa de benzina - conducte - filtre - injectoare - galeria de admisie - esapament, care este compus din: - galeria de evacuare - catalizator - amortizor Functionare. Alimentarea, in cazul M.A.S. se face prin injectie de benzina. Pompa de benzina absoarbe benzina din rezervor si o trimite cu presiune prin filtru catre injectoarele de benzina. Daca sistemul este cu injectie monopunct exista un singur injector care pulverizeaza benzina in galeria de admisie, unde se amesteca cu aerul, amestecul format (amestecul carburant) fiind absorbit in cilindrii in cadrul timpului admisie a motorului. Daca sistemul este cu injectie multipunct va exista un injector pentru fiecare cilindru care va pulveriza benzina inaintea supapei de admisie a cilindrului respectiv, formand cu aerul amestecul carburant ce va fi admis in cilindrul respectiv. Amestecul carburant ideal trebuie sa contina 15 kg de aer si 1 kg de combustibil (benzina sau motorina).

Defectiuni - la evacuare apare fum negru excesiv - infundarea filtrului de aer (produsa de patrunderea in exces a impuritatilor in filtrul de aer) - cresterea consumului de combustibil - fum negru excesiv, - motorul merge neregulat - motorul bate - rateuri in galeria de admisie - rateuri in galeria de evacuare. - scaderea puterii motorului - supraturarea motorului

Cauze - pompa de injectie este reglata necorespunzator (patrunde motorina prea multa in cilindri) - cresterea consumului de combustibil - turatie mare a relantiului - un arc de reglare a presiunii unui injector s-a rupt - amestec sarac (mai putin de 1 kg de combustibil la 15 kg de aer) - amestec bogat mai mult de 1 kg de combustibil la 15 kg de aer) - catalizatorul infundat - griparea unui piston al unui element al pompei de injectie

6. Instalatia de aprindere Rol: aprinde amestecul carburant la momente bine precizate. Compunere Partea de joasa tensiune a instalatiei de aprindere este alcatuita din:

baterie contact infasurare primara a bobinei ruptor (platina).

Partea de inalta tensiune a instalatiei de aprindere:

infasurarea secundara a bobinei, distribuitor (lulea), capac delcou, fise bujii bujii.

Obs. La autovehiculele actuale se folosesc sisteme complet electronice de aprindere, controlate de un calculator. Functionare. Bobina de inductie are rolul de a transforma curentul de joasa tensiune (12 V) in curent de inalta tensiune (20000 V). Curentul din circuitul de joasa tensiune circula de la bateria de acumulatori, contact, infasurare primara a bobinei de inductie, ruptor, masa. Cand ruptorul se deschide infasurarea secundara a bobinei de inductie produce un curent de inalta presiune (20000 V). Acest curent de inalta tensiune ajunge la bujii facand posibila aprinderea amestecului carburant. Bujiile trebuie controlate dupa parcurgerea a 5000 km si trebuie schimbate dupa parcurgerea a 15000 18000 km. Cele mai importante caracteristici ale bujiilor sunt: dimensiunea filetului si valoarea termica (care reprezinta timpul in secunde pana cand bujia ajunge la temperatura de autocuratare). Defectiuni - incalzirea bobinei de inductie Cauze - defectiuni ale infasurarii secundare

II. Transmisia Rol: transmite, modifica si distribuie momentul fortei de la motor la rotile motoare. Compunere: a) ambreiaj b) cutia de viteze c) arborii intermediari d) diferentialul e) planetarele AMBREIAJUL Rol: decupleaza si cupleaza progresiv motorul de restul transmisiei. Functionare: la apasarea pedalei furca de debreere actioneaza pe rulmentul de presiune, care la randu-i prin intermediul parghiilor, departeaza placa de presiune permitand discului condus sa se invarta liber. Datorita folosirii frecvente,

ambreiajul este cel mai solicitat organ al transmisiei. Defectiuni Cauze - patinarea ambreiajului (se manifesta printr- - uzura mare a garniturilor de frictiune ale discului condus un miros specific de garnitura arsa) - deformarea placii de presiune - pornirea de pe loc cu socuri - uzura neuniforma a discului de frictiune - zgomot ascutit in momentul apasarii - defectarea rulmentului de presiune pedalei de ambreiaj CUTIA DE VITEZE Rol: modifica turatia si momentul transmise de la motor la roti. Defectiuni - incalzirea excesiva in timpul functionarii a cutiei de viteze Cauze - ulei insuficient - ulei de calitate necorespunzatoare

DIFERENTIALUL Rol: permite rotilor motoare ale aceleiasi punti sa parcurga in viraje drumuri de lungimi diferite. Compunere: - carcasa - pinioane planetare - pinioane satelit. Defectiuni - batai sau zgomote in viraje. Cauze - intepenirea pinioanelor satelitilor pe axe

III. Sistemul de rulare Rol. Rotile au mai multe roluri: de sustinere, de ghidare, amortizeaza socurile, iar rotile motoare au rolul de propulsie a autovehiculului. Exploatarea rationala este conditionata de viteza de deplasare, modul de conducere, presiunea corecta. Utilizarea unor pneuri cu carcasa radiala are avantajul unei durate de exploatare mai mare. Geometria directiei autovehiculului are un rol important in stabilitatea directiei si uzura pneurilor. Unghiurile geometriei sunt:

unghiul de fuga (face ca dupa virare rotile directoare sa revina in pozitie initiala), unghiul de inclinare transversala a pivotului unghiul de convergenta (rotile directoare sunt de regula convergente sau paralele) unghiul de cadere al rotii. Cauze - circulatia cu presiune sub limita prescrisa - circulatia cu presiune sub limita prescrisa - presiune sub limita prescrisa in pneul rotii directoare - supraincarcarea autovehiculului - unghiul de convergenta reglat incorect - unghiul de convergenta reglat incorect - rotile directoare sunt divergente - unghiul de cadere al rotii dereglat - neechilibrarea rotilor - ovalizarea tamburilor

Defectiuni - desfacerea firelor de cord - uzura accentuata pe flancurile benzii de rulare (pe margini) - autovehiculul sa traga stanga sau dreapta - aparitia fisurilor in lungul anvelopei - aparitia unui zgomot strident in viraj - uzura exterioara a caii de rulare a rotilor directoare - uzura interioara a caii de rulare a rotilor directoare - uzura unui pneu pe marginea exterioara si aparitia unui zgomot strident al pneului in viraje - uzura neuniforma a benzii de rulare

IV. SISTEMUL DE DIRECTIE Rol: sa asigure o stabilitate buna a autovehiculului atat la drum drept (rectiliniu) cat si in viraje. Trebuie sa asigure o conducere usoara si un efort mic din partea soferului. Functionare. Pompa de ulei poate fi actionata de arborele cotit al compresorului de aer sau de arborele cotit al motorului. Defectiuni - joc mare al volanului - oscilatia rotilor directoare la viteza mica - manevrarea sau revenirea greoaie a volanului - aparitia socurilor la viraj in cazul sistemului de directie cu servomecanism hidraulic - functionarea lui cu zgomot - manevrarea greoaie a volanului in cazul sistemului de directie cu servomecanism hidraulic Cauze - uzura pronuntata a capetelor de bara - uzura sau reglajul necorespunzator a componentelor casetei de directie - jocul mare a fuzetei pe pivot - griparea sau ruginirea pivotilor pe fuzeta - articulatii ale directiei care nu sunt gresate (unse) - patrunderea aerului in instalatia hidraulica - ulei putin in instalatie - articulatiile negresate ale directiei - defectarea pompei de inalta presiune (nu debiteaza ulei suficient) V. SISTEMUL DE FRANARE Rol: reduce viteza si opreste autovehiculul indiferent de conditiile de aderenta si declivitate a drumului. Functionare. In cazul sistemelor de franare pneumatic prin apasarea pedalei de frana aerul este trimis spre cilindrii de frana si/sau etriere actionand asupra sabotilor care prin frecare reduc viteza si opresc autovehiculul. Obs. Cand cuplam remorca la autocamion tuburile flexibile ale remorcii vor fi cuplate numai dupa actionarea franei de stationare. Sistemele de incetinire (retarder) se folosesc la coborarea pantelor lungi, evitand astfel supraincalzirea sistemului de franare (supraincalzirea sistemului de franare scade dramatic eficienta). Incetinitoarele pot fi: pe esapament, electromagnetice si hidraulice. - incetinitorul (retarderul) de pe esapament permite utilizarea motorului ca pe un compresor intrerupand injectia de carburant si obturand iesirea gazelor de esapament. Incetinitorul de pe esapament permite mentinerea motorului cald si realizarea franei de motor. - incetinitorul electromagnetic prin campul electromagnetic creat, in timpul folosirii sale franeaza arborele de transmisie (cardanic). Eficienta acestuia este mai buna fata de cel de pe esapament la viteze ridicate si pentru o eficienta sporita poate fi utilizat in acelasi timp cu incetinitorul de pe esapament. Defectiuni - intrarea in actiune cu intarziere a franelor - incalzirea anormala a tamburilor - aparitia unei rezistente asemanatoare unui arc a pedalei de frana si imposibilitatea realizarii efectului maxim al franarii - imposibilitatea franarii autovehiculului la un moment dat - sistemul de franare actioneaza eficient doar dupa apasari repetate Cauze - distanta prea mare dintre sabot si tambur - ruperea sau slabirea arcului de readucere a sabotilor - existenta aerului in instalatia de franare hidraulica - ruperea curelei de compresor - lichid putin in instalatia de franare (trebuie mers pentru reparatii la un atelier specializat)

VI. Instalatia electrica Instalatia electrica este alcatuita din: - bateria de acumulatori - alimenteaza consumatorii cu energie electrica in raport de necesitati - generatorul de curent (alternatorul) - alimenteaza cu energie electrica consumatorii si asigura incarcarea bateriei de acumulatori - conductori si relee cu diferite roluri. Defectiuni - descarcarea bateriei de acumulatori - sulfatarea placilor bateriei de acumulatori Cauze - folosirea excesiva a demarorului - defectarea releului regulator al alternatorului. - scurcircuitarea acumulatorului in interiorul elementelor - nivelul scazut al electrolitului in baterie VII. Instalatia de pornire Compunere: - demaror contact de pornire cu cheie - conductoare de legatura - bateria de acumulatori. In pozitia preincalzire a cheii de contact intra in functiune pe timp de iarna elementul de pornire.