UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI SECTIA DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA

IMPORTANTA TEORIILOR INVATARII PENTRU ELABORAREA UNOR MODELE DE INSTRUIRE

***

** PSIHOLOGIE SCOLARA **

Intr-un sens larg, in atarea tre!uie inteleasa "in#$l$ "e n$tiunile "e % e"u#atie % si % s#$ala %& In atarea 'resu'une $ atitu"ine atat (ata "e #un$astere #at si (ata "e iata, atitu"ine #are 'une a##ent 'e initiati a $)ului& Ter)enul "e % in atare % #u'rin"e a#*i+iti$narea si 'ra#ti#area "e n$i )et$"$l$gii, n$i 'ri#e'eri, n$i atitu"ini si n$i al$ri ne#esare 'entru a trai intr-$ lu)e in #$ntinua s#*i)!are& In atarea este, in (a't, 'r$#esul "e 'regatire 'entru a (a#e (ata un$r situatii n$i& Ea se '$ate 'r$"u#e #$nstient, sau, "ese$ri, in#$nstient, "e $!i#ei "in e,'erienta un$r situatii "e iata, #u t$ate #a si situatiile i)aginate '$t "e#lansa in atarea& Pra#ti#, (ie#are 'ers$ana "in lu)e, s#$lari+ata sau nu, e,'eri)entea+a 'r$#esul in atarii la "i(erite ni ele, "ar 'r$!a!il #a in 're+ent ni)eni nu in ata in#a la ni elul, #u intensitatea si #u ite+a ne#esara 'entru a (a#e (ata #$)'le,itatii lu)ii )$"erne& Te$ria re're+inta un )$"el e(i#ient "e a#*i+itie in($r)ati$nala, "e #$nstru#tie, re#$nstru#tie si #*iar "e "e+ $ltare a "eter)inantil$r in atarii u)ane& Prin#i'alele te$rii #un$s#ute #u se)ni(i#atie re(erentiala in stu"iul in atarii au ($st gru'ate in )$"ele& Se '$ate $r!i ast(el "es'reo Modelul asociationist si al conditionarii clasice, in #are in#lu"e)- te$ria #$n"iti$narii #lasi#e si te$ria #$n"iti$narii 'rin #$ntiguitate& o Modelul behaviorist ( asociationist-comportamentist ), in #are se '$t #u'rin"e- te$ria #$ne,i$nista, te$ria #$n"iti$narii $'erante . S/inner 0, te$ria aste'tarii sau a !e*a i$ris)ului intenti$nal . T$l)an 0, te$ria )e"iatiei, te$ria re"u#erii siste)ati#e a tensiunii #$)'$rta)entului, te$ria re i+uita a #el$r 1 (a#t$ri& o Modelul gestaltist regasi!il in te$ria legil$r $rgani+arii in atarii si te$ria #a)'ului& o Modelul functionalist-pragmatist #$n#reti+at 'rin- te$ria e,'eri)entalista sau a in atarii 'r$gresi e, te$ria e#*ili!rului (un#ti$nal in in atare . Cla'are"e 0& o Modelul matematic, informational si cibernetic, in #are ingl$!a) - te$ria )ate)ati#a a in atarii, te$ria esanti$narii sti)ulului, te$ria )$"elel$r "e ti' 2ar/$ , )$"elele in($r)ati$nale ale in atarii, te$rii siste)ati#e, alg$rit)i#e si in($r)ati$nale asu'ra in atarii& o Modelul psihosocial #are #u'rin"e - te$ria in atarii 'rin i)itatie, te$ria #$)'$rta)entel$r inter'ers$nale in in atarea s$#iala . 2& 3late 0, te$ria res$#iali+arii 'rin )un#a si instruire a #$)'$rta)entel$r "e iante& o Modelul compensatoriu in in atare #u'rin"e ariate te$rii ale in atarii a'li#ate si #entrate 'e "i(erite #ateg$rii "e "e(i#ienti . 3a++$, Pu(an, Ver+a, Da)as#*in 0&

o Modele autodidaxologice . "e aut$instruire 0 in #are sunt in#luse t$ate te$riile, )$"elele si 'ara"ig)ele 'ri in" in atarea #$)'leti a, 'er(e#ti a si "e aut$instruire la tineri si a"ulti& o Modelul operational si dinamic #are '$ate #u'rin"e - te$ria ($r)arii 'e eta'e a a#tiunil$r )entale, a #un$stintel$r si #$n ingeril$r . Gal'erin 0, te$ria 'si*$gene+ei sta"iale a $'eratiil$r intele#tuale . Piaget, Ae!li 0, te$ria anti#i'arii $'erati$nale, te$ria gra"ient-"ina)i#a& o Modelul cognitivist in #are '$t (i in#luse - te$ria stru#turala, geneti##$gniti a . Bruner 0 , te$ria $rgani+at$ril$r in atarii er!al-#$gniti a, te$ria in atarii #u)ulati -ierar*i#e& o Modelul intergrativist #are in#lu"e - te$ria *$l$"ina)i#a asu'ra in atarii, te$ria inter"e'en"entei 'r$#esel$r #$gniti e, "ina)i#e si rea#ti$nale, te$ria integrat$rie si "eter)inista a in atarii, te$ria in atarii "e'line, te$ria inter"is#i'linara . integrata 0 a in atarii& Cele )ai re're+entati e "intre t$ate a#este te$rii enu)erate '$t (i sinteti+ate ast(el Teoria operationala a invatarii, a an"u-l #a 'rin#i'al te$reti#ian 'e Gal'erin, se a,ea+a in )$" "e$se!it 'e stru#tura $'erati$nala a a#ti itatii u)ane si 'e $rientarea ti'uril$r "e a#ti itati #$gniti -re(le#t$rii si a#ti$nale& In arietatea a#tiunil$r u)ane #un$s#ute, se '$t i"enti(i#a trei ti'uri "e $rientari, si anu)e 4& Cun$asterea insu(i#ienta a n$tel$r $!ie#tului, #are "eter)ina $ in atare lenta, #u in#er#ari si er$ri& 1& C$)'letitu"inea, #are (a#e #a a#tiunea "e in atare sa se "es(as$are re'e"e, (ara greseli, sa (ie )ai sta!ila, "ar #u $ arie "e trans(er )ai li)itata& 5& C$)'letitu"inea, la #are se a"auga (a'tul #a ele ul "is'une si "e )et$"e "e i"enti(i#are a n$tel$r $!ie#tului, a intregii #lase "e $!ie#te& A#tiunea )intala se ela!$rea+a sigur si are largi '$si!ilitati "e trans(er& Te$ria $'erati$nala a in atarii, 'rin a#este trei ti'uri "e $rientari, are $ i)'$rtanta "e$se!ita 'entru 'r$#esul instruirii& In 'ri)ul ran", in s#$ala se 'une 'r$!le)a ($r)arii unei !a+e "e $rientare #at )ai a'r$a'e "e ti'ul 5 "e $rientare& Se 'une 'r$!le)a i"enti(i#arii #lare a #$ntinutului 'r$#esual al a#ti itatii, a in"i#at$ril$r #e tre!uie atinsi 'rin instruire& In al "$ilea ran", este ne#esara ela!$rarea s#*e)ei $rientati e si 'r$ie#tarea #lara, 'e eta'e, a a#tiunii, #u eri(i#area si e,'eri)entarea in (inal& Te$ria lui Gal'erin re're+inta #$n#e'tia '$tri it #areia 'r$#esul "e in atare e(i#ienta se "es(as$ara "e la a#tiuni 'ra#ti#e sau $!ie#tuale la )ani(estarea l$r )entala !a+ata 'e )e#anis)ele er!ale& In a#est #$nte,t, gan"irea "e ine un )e#anis) "e $rientare a #$)'$rta)entului in a#tiune, iar

in atarea se re"u#e, in 'ri)a (a+a, la insusirea ele)entel$r "e $rientare a a#tiunii& Teoria psihogenezei cunostintelor si operatiilor intelectuale a lui Piaget, nu)ita si te$ria e#*ili!rarii 'r$gresi e a asi)ilarii si a#$)$"arii, este "e esenta #$gniti a si isi 'r$'une e,'li#it $ inter'retare $riginala a sta"ialitatii "e+ $ltarii inteligentei u)ane& A#easta te$rie este i)'$rtanta 'entru ela!$rarea 'lanulul "e in ata)ant, re(erin"u-se la 're+entarea unui )aterial in #$n($r)itate #u ni elul "e+ $ltarii intele#tuale a #$'ilului& Teoria genetic-cognitiva si structurala In #$n#e'tia lui 6& Bruner, 'r$!le)ele in atarii sunt strans legate "e #ele ale "e+ $ltarii si instruirii, a)!ele 'ri ite intr-un #$nte,t #ultural& Te$ria instruirii este a+uta #a te$rie asu'ra )$"ului in #are "e+ $ltarea este a7utata 'entru a 'utea #$ntr$la 'rin strategii siste)ati#e "e #$)'$rta)ent )e"iul sau si #el in#$n7urat$r& Instruirea este #$nsi"era!il (a#ilitata "e li)!a7, #are este nu nu)ai un )i7l$# "e s#*i)!, "ar si instru)entul 'e #are #el #e in ata il '$ate ($l$si el insusi ulteri$r in $r"$narea )e"iului& De+ $ltarea )e"iului $(era $)ului )i7l$a#e "e a#tiune, "e re're+entare i)aginati a, "e si)!$li+are si "e #$)uni#are& E,ista, "u'a $'inia lui 6& Bruner, trei )$"alitati (un"a)entale 'rin #are #$'ilul "es#$'era lu)ea "in a(ara lui si $ trans'une a'$i in )$"ele - )$"alitatea a#ti a, reali+ata "e su!ie#t 'rin a#tiune, 'rin )ani'ularea li!era a realului "in e,teri$rul lui, 'rin e,ersare si #$nstru#tie8 )$"alitatea i#$ni#a, !a+ata 'e $rgani+area i+uala sau 'e alt (el "e $rgani+are sen+$riala si 'e ($l$sirea un$r i)agini s#*e)ati#e (ara )ani'ulare e(e#ti a8 )$"alitatea si)!$li#a in #are l$#ul i)aginil$r este luat "e si)!$lurile l$r, iar gra"ul l$r "e #$n"ensare re're+inta $ 'r$'rietate se)anti#a re)ar#a!ila& Teoria invatarii cu!ulativ-ierarhice Pentru Gagne 'r$#esul in atarii il su!$r"$nea+a 'e #el al "e+ $ltarii, (iin" un 'r$#es !a+at 'e e(e#tele generate "e "is#ri)inare, generali+are si trans(er& Pun#tul "e 'le#are al a#estei te$rii a in atarii "iri7ate il #$nstituie anali+a )$"elului $!ie#ti el$r instruirii& Re(erin"u-se la ti'urile "e in atare, Gagne 're#i+ea+a e,istenta a $'t ti'uri "e in atare - in atarea "e se)nale, in atarea sti)ul-ras'uns, inlantuirea, as$#iatia er!ala, in atarea 'rin "is#ri)inare, insusirea "e n$tiuni, in atarea "e reguli, re+$l area "e 'r$!le)e& A#este ti'uri "e in atare sunt $r"$nate "e la si)'lu la #$)'le,, "ar #$$r"$nate intre ele& Teoria organizatorilor cognitivi si anticipativi "e progres# a lui Ausu!el, este )ai "egra!a $ te$rie a instruirii, re+ultat al #$n ertirii in 'lan e"u#ati$nal al unui 'un#t "e e"ere 'si*$l$gi# ela!$rat asu'ra in atarii, in"e$se!i asu'ra #elei er!ale& Pr$#esul instruirii este in(luentat "e ur)at$rii (a#t$ri - 'r$(es$rul si ele ii, aria!ilele #are inter in,

in atarea, insusirea n$tiunil$r, stru#tura #$gniti a, sta"ialitatea "e+ $ltarii, starea "e 'regatire #$gniti a& Teoria holo"ina!ica a invatarii In #$n#e'tia aut$rului ei, Ren++$