1.

Introducere
Calculul termic al unui motor, cunoscut si sub denumirea de "calculul ciclului
de lucru al motorului", se efectueaza in scopul determinarii anticipate a
parametrilor proceselor ciclului motor, a indicilor energetici si de economicitate, a
presiunii gazelor in cilindrii motorului. Aceste date ale calcului permit stabilirea
dimensiunilor fundamentale ale motorului, trasarea diagramei indicate etc.
Modelarea matematica a a ciclului motor este o problema ce se preteaza la
utilizarea calculatoarelor numerice. Modelarea termica a proceselor de schimbare
a gazelor permite sa se cerceteze influenta caracterului miscarii in tubulaturile de
admisie si evacuare, impactul arhitecturii acestei tubulaturi asupra amestecului
proaspat la inceputul compresiei, eliminand astfel impreciziile inevitabile la
aprecierea incarcaturii proaspete.
Variatia parametrilor incarcaturii din cilindru in timpul compresiei, arderii si
destinderii este descrisa prin ecuatii obtinute din primul principiu al termodinamicii
scris in forma diferentiala si din ecuatiile de stare.

2. CALCULUL TERMIC AL UNUI MOTOR CU
APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Model: Opel Astra GTC 1. CDTI ECOTEC
C!l!ndree: 11"
i 4 :
cilindri
Putere #a$!#a% &' (CP) la rot*#!n: 11".+ (1,")*+"""
p
n
110.4 : kW
n
P
4000 :
[rot/min]
Aleza
D1 82 : mm
Cursa
S1 90.4 : mm
2.1 Calculul ad#!s!e! :
! tabelul ", pag #$% Motoare pentu automobile si tractoare
&emperatura initiala'
T
0
293 : ()*
+resiunea initiala'
p
0
1.0210
5
:
N
m
2

,

+resiunea de supraalimentare
p
s
1.77p
0
: p
s
1.805 10
5

N
m
2
&emperatura aerului dupa suflanta' T
s
T
0
p
s
p
0

,
1.4 1
1.4
:
&emperatura gazeor reziduale' T
r
900 : K ( )
+resiunea gazelor reziduale'
p
r
0.98p
s
:
N
m
2

,
p
r
1.769 10
5

Coeficientul de e,ces de aer'
1.5 :
-aportul de comprimare'
17.5 :
2.2 Calculul procesului de schimbare al gazelor
pag ."!#/ cap. # -a0osi 1d2ard 3e adopta urmatoarele marimi'
+resiunea la sfarsitul admisiei'
G 2.5 :
rezistenta gazodinamica totala
m
s
w
a
130 :
viteza medie a fluidului proaspat

0
0.98 :
densitatea fluidului proaspat

pa
G
w
a
2
2

0
10
6
:

pa
0.82 p
s
:
caderea de presiune
p
a
0.9p
s
:
N
mm
2

,
p
a
1.625 10
5
presiunea din cilindru la sfarsitul cursei admisiei
+reincalzirea amestecului'
T 10 : K ( )
Coeficientul de postumplere'
p 1 :
3e calculeaza in continuare coeficientul gazelor reziduale'

r
T
s
T +
T
r
p
r
p
a
p p
r

r
2.617 10
2

&emperatura la sfarsitul admisiei'
T
a
T
s
T +
r
T
r
+
1
r
+
368.818 :
T
a
368.818 K ( )
Coeficientul de umplere'

v
p
a
T
s

p
s
T
a

p
1
r
+
:

v
0.87
2.3 Calculul comprimarii
Coeficientul politropic de comprimare'
n
1
1.39 :
+resiunea la sfarsitul comprimarii' p

p
a

n
1
8.682 10
6
:
N
m
2

,
&emperatura la sfarsitul comprimarii' T

T
a

n
1
1
1.126 10
3
: K ( )
2.4 Calculul procesului de ardere
Conform tabelului 4 se adopta urmatorea compozitie a benzinei'
0.857 : k! ( )
" 0.133 : k! ( )
# 0.010 : k! ( )
$
i
41868 :
k%
k!

,
puterea calorica inferioara
3e mai adopta conform recomandarilor din tabelul "'
Coeficoentul de utilizare a caldurii'
0.9 :
Coeficientul de crestere a presiunii'
1.5 :
Aerul minim necasar arderii a . 0g de combustibil'
&
min
1
0.21

12
"
4
+
#
32

,
0.497 :
km#'
a(r
k!
#m)*s+i)i'

,
Cantitatea de aer necesara arderii'
& &
min
: & 0.745
km#'
a(r
k!
#m)*s+i)i'

,
Coeficientul teoretic de variatie molara a incarcaturii proaspete pentru '

0
&
"
4
+
#
32
+
&
:
0
1.045
Coeficientul real de variatie molara a incarcaturii'
,

0

r
+
( )
1
r
+
:
,
1.044
Caldura specifica molara medie a amestecului initial'
-.
v
20 17.4 10
3
T

+ 39.595 :
k%
km#' K

,
Caldura specifica molara medie a gazelor de ardere pentru 5.'
-..
v
20
9.2

,
13.8

15.5 +

,
10
4
+ : 6&
z
[07 / 0Mol )]
6&
z
-..
v
27.36 26.5410
4
+ : 6&
z
&emperatura la sfarsitul arderii rezulta din urmatoarea ecuatie
-
$
i

&
min
1
r
+
( )

-.
v
8.314 +
( )
T

1
1
]
: - 1.079 10
5

/ 20
9.2

+ 8.314 +

,

,
:
/ 35.959
0
13.8

15.5 +

,
10
4

,
:
0 2.578 10
3

T
1
/
2
4 0 - + /
( )
2 0
:
T
1
2.539 10
3
K
+resiunea la sfarsitul arderii se calculeaza cu relatia'
p
1
p

: p
1
1.302 10
7

(8/m
# *
9radul de destindere prealabila

T
1
T

:
1.569
2., Dest!nderea
3e adopta coeficientul politropic al destinderii
n
2
1.18 :
9radul de destindere

:
11.156
+resiunea la sfarsitul destinderii rezulta' p
)
p
1

n
2
:
p
)
7.563 10
5

(8/m
#*
&emperatura la sfarsitul destinderii'
T
)
T
1

n
2
1
:
T
)
1.644 10
3
K
2.- D!#ens!un! .unda#entale ale #otorulu!.
2./ Para#etr!! pr!nc!pal! a! #otorulu!.
3e adopta urmatoarele valori'
! coeficientul de rotunire a diagramei'

r
0.98 :
(tabelul "*
! randamentul mecanic'

m
0.9 :
(tabelul :*
+resiunea medie a ciclului'
p
1i
p

1
1 ( )

n
2
1
1
1

n
2
1

,
+
1
n
1
1
1
1

n
1
1

1
1
1
]
:
N
m
2
p
1i
1.964 10
6

+resiunea medie indicata
p
i

r
p
1i
:
p
i
1.925 10
6

N
m
2
-andamentul indicat al motorului'

i
8.314
p
i
&
min
T
s

( )
p
s

v
$
i

i
0.626
+resiunea medie efectiva'
p
(

m
p
i
1.732 10
6
:
N
m
2
-andamentul efectiv al motorului'

(

m

i
0.563 :
Consumul specific de combustibil'
!
kW "
2
(
3600000

(
$
i

152.688 :
3e adopta raportul de cursa ! aleza'

S1
D1
:
Capacitatea cilindrica unitara va fi
3
"
120000p
n

p
(
n
P
i
: 3
"
4.78 10
4
m
3
3e determina alezaul si cursa
D
3
4 3
"

3.14
1000 : D 82.045 mm
S D : S 90.45 mm
Viteza medie a pistonului' W
4m
S n
P

30
: W
4m
1.206 10
4

mm
s
W
m
W
4m
10
3
: W
m
12.06
m
s
Cilindrea totala a motorului'
3
+
i 3
"
10
3
: 3
+
1.9118
[;]
+uterea litrica' P
'i+
p
n
3
+
: P
'i+
57.746
kW
&
0. DIAGRAMA INDICATA
<n urma calculului de mai sus se poate trece le trasarea diagramei indicate in coordonate p!
v. <n acest sistem de coordonate, cu scarile alese deliberat, se traseaza mai intai diagrama
ciclului teoretic.
Volumul la sfarsitul cursei de admisie'
3
a
3
"

1
10
3
0.507 : 5m
3
Volumul la sfarsitul compresiei'
3

3
a

0.029 : 5m
3
3e plaseaza in sistemul de coordonate indicat, punctele a,c,z,b. 3e traseaza izocorele Vb=Vz
Vc=Va, izobara de admisie pa= const si izobara de evacuare pr=const
+olitropa ac care reprezinta procesul de comprimare se traseaza prin puncte, utilizand ecuatia'
4 1 8 .. :
3
4
0.082
0.135
0.188
0.241
0.294
0.347
0.4
0.453
:
p
4
p
a
3
a
3
4

,
n
1
:
p
4
6
2.04410
6
1.02210
5
6.45110
5
4.56710
5
3.46510
5
2.75210
5
2.25810
5
1.910

+olitropa destinderii zb se traseaza analog ,utilizand ecuatia'

pp
4
p
1
3

3
4

,
n
2
:
pp
4
6
3.81510
6
2.11810
6
1.43310
6
1.06910
5
8.45510
5
6.95310
5
5.8810
5
5.07710

Marimi pt diagrama
!unghiul de avans la aprindere

s
355(! :
!unghiul de avans la deschiderea evacuarii

av
405(! :
!raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei

)
1
3.6
:
+ozitia punctului c> se determina de cursa pistonului ,s corespunzatoare unghiului de avans la aprindere
4
in6
S
2
1 #s
s
( )

( )

)
4
1 #s 2
s
( )

( )
+

1
1
]
:
4
in6
10.245 mm
+ozitia punctului c>> este determinata de presiunea in acest punct
p
2
1.15p

:
N
m
2
p
2
9.985 10
6

+ozitia punctului b> este determinata de cursa pistonului ,ev corespunzatoare unghiului de avans la
deschiderea evacuarii
4
(v
S
2
1 #s
av
( )

( )

)
4
1 #s 2
av
( )

( )

1
1
]
:
4
(v
7.985 mm
+ozitia punctului a este determinata de presiunea puctului a>
p
a1
1
2
p
a
p
)
+
( )
:
N
m
2
p
a1
4.594 10
5

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
0
1 10
6

2 10
6

3 10
6

4 10
6

p
4
pp
4
3
4
Calculul para#etr!lor !nd!cat! dupa plan!#etrarea d!a1ra#e!
0
i
2750 : mm
2
aria planimetrata
&
5
96.1 : mm
lungimea diagramei corespunzatoare cursei pistonului
7
5
0
i
&
5
: 7
5
28.616 mm
inaltimea coresp drept cu aria indic. si lung (;*
k
1
1.5
:
N
m
2
mm
scara pres.

p
mi
7
5
k :

P
i
121.574
randamentul mecanic
.8
0.908

.8
p
n
P
i
:
p
mi
19.077
6 10
5 N
m
2
presiunea medie indicata
P
i
p
mi
10
5.
3
+
10
3

n
P
120000
: puterea medie indicata
kW