Sunteți pe pagina 1din 10

Undele seismice sunt unde elastice care pot traversa un mediu fr a se modifica.

Impulsul dat la plecare taie particulele elementare prezente n acel mediu care vor mpinge alte particule nainte s-i reia locul, se produce dup o reacie n lan.

-Producerea undelor seismice Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in e terior sub forma unor unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. In fiecare cutremur, e ista mai multe tipuri de unde seismice. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. Undele superficiale - uneori denumite unde lungi sau mai simplu, unde ! - sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii. Undele superficiale se propaga din undele interioare care a"ung la suprafata. #e face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare$ %. Unde primare &longitudinale', denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o viteza de apro imativ % pana la ( mile pe secunda &%.) pana la * +ilometri,secunda', depinzand de materialul prin care se deplaseaza. -ceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele P a"ung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. .le se pot deplasa prin substante solide, lic/ide si gazoase, si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. -tunci cand se deplaseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi, indepartandu-le si apropiindule, pe directia pe care circula unda. -ceste unde a"ung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste.

0. Unde secundare &transversale', denumite si unde # sau unde de taiere, a"ung la suprafata putin in urma undelor P. In timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. -stfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. #pre deosebire de undele P, undele # nu se deplaseaza direct prin pamant. .le circula doar prin materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lic/id din interiorul pamantului.

-mbele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul 1lobului Pamantesc, si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei.

Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa - ele misca suprafata pamantului in sus si in "os. -cest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. Undele ! sunt cele mai lente dintre toate, astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului.

#everitatea unui cutremur poate fi e primata in mai multe feluri, atat prin intermediul magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor. Cu toate ca acesti doi parametri sunt foarte diferiti, ei sunt de foarte multe ori confundati. 2agnitudinea unui cutremur, e primata de obicei pe scara 3ic/ter, este o masura a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. .ste o marime specifica unui cutremur, si se determina instrumental folosind amplitudinea ma ima si frecventa oscilatiilor, masurata pe seismogramele inregistrate. Intensitatea, e primata de obicei pe scara 2ercalli modificata , este o masura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat. .a se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de un cutremur asupra oamenilor, cladirilor, terenului etc.

#cara 3ic/ter de magnitudini, numita astfel dupa 4r. C/arles 5. 3ic/ter de la California Institute of 6ec/nolog7 este cea mai cunoscuta scara de masura a magnitudinilor. 3ic/ter a inventat aceasta scara in %89( ca instrument matematic pentru compararea marimilor cutremurelor. #cara este logaritmica, astfel incat o inregistrare de gradul : &de e emplu' indica o miscare a solului de %; ori mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de grad ), respectiv o energie de circa 9; de ori mai mare. Cutremurele de magnitudine mai mica decat 0 sunt numite microcutremure, nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de seismografele locale. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu <,( sunt destul de puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile de pe intregul glob, fiind simtite de oameni de cele mai multe ori. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de ) sunt considerate cutremure mari, iar cele mai mari de * grade, ma"ore. Cu toate ca scara 3ic/ter nu are, teoretic, limita superioara, e ista totusi o limita si anume aceea a celui mai mare cutremur produs pana in prezent$ *,*.

#cara intensitatilor= 2ercalli modificata .fectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin termenul numit intensitate seismica. Cu toate ca de-a lungul ultimelor secole s-au realizat numeroase scari de intensitati pentru evaluarea efectelor cutremurelor, cea mai folosita este #cara 2ercalli modificata &in #tatele Unite ale -mericii' si o varianta adaptata a acesteia corespunzatoare tipurilor de cladiri specifice in .uropa$ #cara .uropeana a

intensitatilor macroseismice. Prima scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de 2ercalli in %8;0 si al modificarilor efectuate ulterior de alti seismologi. -ceasta scara cuprinde %0 niveluri crescatoare de intensitati, de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentata de obicei prin cifre romane. #cara intensitatilor nu are o baza matematica, fiind aran"ata arbitrar doar pe baza efectelor observate. .valuarea intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa rapoartele martorilor oculari si dupa studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din teren. #cara de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu lucreaza in domeniu decat scara de magnitudini, deoarece intensitatea se refera la efectele reale de la suprafata locului de interes.

>u se simte

II

#imtit de persoanele care se odi/nesc, la eta"ele inalte sau in alte locuri favorabile.

III

#imtit in interioare. ?alansarea obiectelor atarnate. @ibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane usoare.

I@

@ibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. 6rancanitul geamurilor, veselei si a usilor. Pa/arele zornaiesc. #cartaitul peretilor de lemn si a sc/eletului constructiei peste eta"ul I@.

#imtit in afara= directia poate fi estimata. Cei care dorm se trezesc. !ic/idele se imprastie. Abiectele mici se deplaseaza. Usile trosnesc, se desc/id, se inc/id.

@I

#imtit de toata lumea= multi se sperie si alearga spre iesire. Persoanele merg fara stabilitate. 6ablourile cad de pe pereti. 2obila este miscata sau rasturnata. Copacii, tufisurile se clatina.

@II

4ificultati in a mentine pozitia verticala. #imtit mai ales de motociclisti. Abiectele atarnate vibreaza. 2obila se crapa. 4istrugeri in randul cladirilor cu o rezistenta scazuta. -coperisurile se rup. Cad caramizi, plastic, pietre, tigle, cornise. @aluri in bazine= apa tulbure de noroi. Prabusiri si alunecari de teren. Clopotele mari suna. #anturile pentru irigatii avariate.

@III

4irectia motocicletelor afectata. -varieri in randul constructiilor= partial prabusite. Cateva avarieri in randul constructiilor intarite. Caderi de tencuiala si de pereti. Prabusiri de cosuri, fabrici, monumente, turnuri, bazine inalte. #c/eletul caselor mutat de pe fundatie daca nu prabusit. 3amuri rupte de copaci. 4espicari de teren umed si pe rapele abrupte.

IB

Panica generala. Cladirile cu o slaba rezistenta distruse, cele cu o rezistenta medie grav avariate, unele complet daramate, cele intarite serios avariate. -varieri serioase rezervoarelor. Conductele subterane sparte. Crapaturi in teren. In zonele maloase fantani si cratere in pamant.

2a"oritatea constructiilor si sc/eletelor distruse alaturi de fundatii. #tructuri rezistente de lemn si poduri distruse. 4igurile, santurile, drumurile serios afectate. -lunecari masive de teren. -pa iesita din canale, rauri, lacuri. >isip si mal intins pe pla"e si pe pamant plat. #inele de cale ferata indoite usor.

BI

#inele de cale ferata indoite foarte mult. Conductele subterane ireparabile.

BII

-varieri aproape in totalitate. 4eplasari masive de stanci. Abiecte imprastiate.

Cnainte de cutremur

Cnaintea producerii seismului trebuie luate o serie de msuri, avDnd caracter preventiv.

- 6rebuie stabilit un punct de ntDlnire n afara locuinEei cu membrii familiei sau cu prietenii, n cazul n care nu sunteEi mpreun n timpul cutremurului.

- PregtiEi un +it de supravieEuire pentru fiecare membru al familiei, pentru ca s se poat descurca singur cel puEin trei zile.

-cest +it trebuie revizuit permanent.

- CnvEaEi te/nicile de acordare a primului a"utor medical.

- IdentificaEi la serviciu Fi acas cele mai sigure locuri unde v puteEi prote"a. 4e asemenea trebuie identificate Fi cile de evacuare disponibile.

- PlasaEi obiectele voluminoase Fi grele cDt mai aproape de podea sau fi aEi-le pe un perete rezistent.

- 4epozitaEi substanEele to ice sau inflamabile n recipiente nc/ise ermetic, pe rafturile de "os, preferabil n dulapuri nc/ise.

- InstalaEiile electrice Fi de gaz trebuie pstrate n stare bun de funcEionare.

- >u faceEi modificri care ar putea s afecteze structura de rezistenE a cldirii. .ste recomandabil s consolidaEi pereEii de rezistenE pentru a evita prbuFirea cldirii n cazul unui seism.

- PregtiEi-v pentru o astfel de situaEie$ participaEi la simulri de cutremur, participaEi la modalitEile de evacuare Fi prevenire de incendii.

- .ste recomandabil nc/eierea unei poliEe de asigurare pentru locuinE mpotriva cutremurelor.

Cn timpul cutremurului

CuvDntul de ordine care trebuie s domneasc n timpul producerii unui seism trebuie s fie pstrarea calmului Fi evitarea panicii. Panica poate produce mai multe victime c/iar decDt cutremurul nsuFi.

4ac v aflaEi n interiorul unei cldiri$

- CncercaEi s liniFtiEi copiii Fi persoanele n vDrst.

- 3mDneEi n interior - de obicei, dup primele miFcri seismice, pot urma replici, iniEial suficient de puternice pentru a provoca noi pagube. Cn aceste cazuri, oamenii se pot rni cel mai adesea atunci cDnd intr sau ies din cldire.

- -FezaEi-v sub o pies de mobilier solid sau sub o grind de rezistenE. 4ac nu e ist o mas solid sau un birou n apropierea dumneavoastr, acoperiEi-v faEa Fi capul cu braEele ncruciFate Fi aFezaEi-v ntr-un colE al ncperii.

- >u fugiEi pe scri. #crile sunt foarte sensibile n caz de cutremur, iar coborDrea sub efectul oscilaEiilor seismice este foarte periculoas.

- >u sriEi pe fereastr.

- >u folosiEi liftul. 4ac rmDneEi blocat n lift ncercaEi s ieFiEi cDt mai repede apsDnd butonul de oprire Fi apoi butonul celui mai apropiat eta".

- CndeprtaEi-v de oglinzi, ferestre, uFi Fi pereEi e teriori, sobe, mobilier nalt.

- 4ac dormiEi, aFteptaEi cDteva momente pentru a v orienta Fi apoi ncercaEi s v deplasaEi ctre un loc sigur.

- 4ac sunteEi ntr-un scaun cu rotile, blocaEi roEile acestuia, dac este posibil acoperiEiv capul Fi gDtul cu braEele.

4ac sunteEi afar

CuvDntul de ordine Fi n aceast situaEie este calmul.

- 4ac aveEi posibilitatea, ndeprtaEi-v de cldiri, stDlpi de electricitate, cabluri, copaci, sau orice alt obiect ce ar putea s cad.

- Cn cazul unor distrugeri ma"ore intraEi n cldiri numai cu permisiunea autoritEilor.

4ac sunteEi n oraF

- CncercaEi s staEi departe de potenEialele pericole &cderi de obiecte'. ?ucEile de tencuial care se pot desprinde din cldiri reprezint un pericol ma"or.

4ac v aflaEi ntr-o cldire cu mai multe eta"e

- IdentificaEi un loc sigur n apropierea dumneavoastr.

- >u folosiEi lifturile sau scrile.

- 4ac trebuie s ieFiEi, alegeEi-v atent calea de evacuare.

4ac sunteEi ntr-un autove/icul

- Cn autobuz sau n metrou$ rmDneEi pe loc pDn miFcarea seismic nceteaz Fi apoi urmaEi recomandrile pe care le primiEi.

- Cn maFin$ opriEi cDt mai repede cu putinE Fi rmDneEi n interior. .vitaEi podurile Fi tunelurile.

4ac sunteEi prinFi sub drDmturi

- >u folosiEi focul desc/is &lumDnri, c/ibrituri', folosiEi o lantern.

- CncercaEi s v acoperiEi gura Fi nasul cu o batist sau cu orice material te til.

- !oviEi ritmic ntr-o Eeav sau n perete astfel ncDt ec/ipele de intervenEie s v poat localiza.

- .vitaEi s strigaEi.

4up cutremur

- @erificaEi dac sunteEi rnit. !a nevoie ncercaEi s acordaEi primul a"utor.

- >u ncercaEi s miFcaEi persoanele grav rnite decDt dac viaEa lor este n pericol sau starea lor de sntate se nrutEeFte rapid. 4ac este absolut necesar s miFcaEi o persoan n stare de inconFtienE, mai ntDi imobilizaEi-i gDtul, spatele Fi membrele fracturate.

- >u folosiEi liftul, c/iar dac acesta funcEioneaz.

- @erificaEi dac sunt scurgeri de ap sau gaz. @erificaEi dac a fost ntrerupt alimentarea cu energie electric.

- >u reporniEi dumneavoastr alimentarea cu gaz, ap sau electricitate dac acestea sunt oprite. !saEi companiile furnizoare s se ocupe de acest lucru.

- .ste absolut necesar s lsaEi liniile telefonice Fi arterele de circulaEie libere pentru intervenEia ec/ipelor de salvare.

- ParticipaEi la acEiunile de nlturare a drDmturilor Fi salvarea oamenilor. >u acEionaEi pe cont propriu, ci doar urmDnd instrucEiunile autoritEilor.