Sunteți pe pagina 1din 6

Alegoria (lat.

allegoria = vorbire figurata)

Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor. Ex: In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte nunta. Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in care se prezinta indirect anumite realitati). uj95 j!"##gjju

Antiteza (gr. antithesis = opozitie)

Este figura de stil care consta in asocierea, in acelasi conte$t, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se lumina reciproc. Ex: %n poezia &crisoarea %%%, 'i(ai Eminescu foloseste antiteza ca procedeu de compozitie. )rin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje* +aiazid este infatuat, 'ircea este modest, sultanul este trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitorde tara.

Comparatia (lat. comparatio = asemanare, stabilire)

Este figura de stil cu ajutorul careia se e$prima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre care unul serveste sa evoce pe celalalt. ,rce comparatie are doi termeni* termenul care se compara, numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. -ramatical, comparatia se e$prima frecvent printr-un complement circumstantial de mod. Ex: .omparatia se poate stabili intre doi termeni concreti* /Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi 0 ( Iarna de Vasile lecsandri).

Enumeratia (lat. enumeratio)

Este figura de stil care consta in insiruirea unor argumente! fapte! insusiri privitoate la aceeasi impre"urare.

Ex: /.e le pasa1 lemne la trunc(i sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina asemenea, curec(i in poloboc slava domnului0.

Epitetul (gr. epitheton 2 cuvant adaugat)

Este figura de stil care consta in determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau actiunilor care l-au impresionat pe scriitor. Dupa numarul de termeni pot fi: -simple* /pasare cernita0 (-reuceanu 3 basm popular)1 /rautate draceasca0 (-reuceanu 3 basm popular)1 /turbare furtunoasa0 (&crisoarea %%% de 'i(ai Eminescu)1 -duble* /fiinta furtunoasa0 (-reuceanu 3 basm popular)1 /somnoros si lin se bate0 (.alin (file din poveste) de 'i(ai Eminescu)1 -triple* /intinderea pustie, fara urme, fara drum0 (%arna de 4asile 5lecsandri). Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi: -cromatice* /codri de arama010(glasuirea) padurii de argint0 (.alin (file din poveste) de 'i(ai Eminescu)1 -cu rol personificator* /)recum asteapta zimbrul de lupi incongiurat6 &a-i zvarle cu-a lui coarne pe campul spaimantat0 (Dan, capitan de plai de 4asile 5lecsandri).

Hiperbola (gr. h#per si ballein 2 a arunca)

Este o figura de stil prin care se e$agereaza proportiile, numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc. pentru a mari e$presivitatea. Ex: %n balada culta $asa %assan de -eorge .osbuc, prin (iperbola se surprinde groaza (alucinanta a pasei. 5ceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias 3 imaginea (iperbolica realindu-se prin acumularea unor epitete (/salbatecul0, /crunte0, /gigantica0).

Inversiunea (fr. inversion 2 rasturnarea ordinii, succesiunii)

Este figura de stil care consta in abaterea de la topica propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta profunzimea ideilor si a sentimentelor sau de a sublinia anumite insusiri ale personajelor. Ex: &)riveam fara de tinta-n sus %ntr-o salbatica splendoare0.

Invocatia (lat. invocatio 2 c(emare, ruga) Este figura de stil prin care se realizeaza adresarea catre

un interlocutor imaginar. E$* %n versurile din finalul poeziei &crisoarea %%% de 'i(ai Eminescu este invocat 4lad 7epes 3 simbol al spiritului justitiar.

Interogatia retorica (lat. interrogatio) Este figura de stil alcatuita din una sau mai multe

intrebari, de la care nu se asteapta raspuns. E$* %n poezia &crisoarea %%% de 'i(ai Eminescu interogatia retorica e$prima mirarea lui +aiazid cand vede ca domnitorul unei tarisoare indrazneste sa-l infrunte.

Personificarea (fr. personnification ) Este procedeul stilistic prin care se atribuie animalelor,

lucrurilor, elementelor naturii insusiri si manifestari omenesti. Ex: %n poemul .alin (file din poveste) de 'i(ai Eminescu, natura este partasa la fericirea fetei de imparat si a lui .alin.

Repetitia (fr. repetition 2 a repeta) Este figura de stil care consta in folosirea de mai multe

ori a aceluiasi cuvant sau a mai multor cuvinte, pentru a sublinia sentimente, idei, impresii, insusiri. Ex: %n poezia &crisoarea %%% de 'i(ai Eminescu, repetitia /vas de vas0 releva multimea turcilor care au trecut Dunarea in anul !899 pentru ai ataca pe romani la :ovine.

A!:

"iguri

de

stil

Epitetul - ;)artea de vorbire sau de fraza care determina, in lucrarile sau actiunile e$primate, printr-un substantiv sau verb, insusirile lor estetice, adica acelea care pun in lumina felul cum le vede sau cum le simte scriitorul si care au un rasunet in sensibilitatea si fantezia cititorului0 (7udor 4ianu). Epitetul numeste insusiri deosebite, aparte. Epitetele pot fi e$plucative, epitete metafora, sincretice, comple$e, imagini, apreciative, antitetice, evocative, ornante. Frumusetea epitetelor este data de asocierea deosebita, inedita a cuvintelor. Comparatia - )rocedeu artistic care consta in alaturarea a doi termeni (obiecte, persoane, idei, fenomene, actiuni etc.) cu insusiri comune, urmarindu-se anumitor caracteristici ale primului termen (de comparat), prin intermediul celui de-al doilea (cu care se compara). .a figura de stil, comparatia opate fi e$primata numai printr-un substantiv, insotit de atribute si complemente.

#etafora - )rocedeu artistic, element al limbajului poetic, prin care se trece de la sensul prorpiu al cuv<ntului sau al unei e$presii, la un alt sens, pe care cuv<ntul sau e$presia il dob<ndeste numai prin analogie, prin comparatie. %n comparatia initiala, care sta la baza metaforei, termenul cu sens impropriu, figurat, il susbtituie pe cel cu sens propriu, de unde rezulta ca intr-o e$presie morfologica e$ista un inteles usor de intuit si altul mai greu de intuit, sugerat.

Personificarea (prozopopeea) - procedeu literar prin care se atribuie fiintelor necuv<ntatoare, obiectelor, elementelor din natura, sau ideilor abstracte insusirile omenesti de a vorbi, de a g<ndi, de a avea sentimente, de a actiona ca oamenii, intr-un cuv<nt, de a face din ele persoane.

Antiteza - Figura de stil care consta in alaturarea a doi termeni (personaje, situatii, fenomene, idei etc.), de obicei, pun<ndu-se reciproc in lumina, urmarindu-se sa se reliefeze mai pregnant opozitia dintre acestia.

Alegoria - Figura de stil alcatuita dintr-o succesiune de metafore, comparatii, epitete, personificari, ce creeaza o imagine inc(egata, prin care poetul da forma concreta unor notiuni abstracte. 5legoria apare frecvent in fabule si in proverbe.

Hiperbola - )rocedeu artistic prin care se e$agereaza intentionat insusirile unei fiinte sau caracteristicile unui obiect, fenomen, sau ale altei int<mplari, cu scopul de a2l impresiona pe cititor. %nversiunea - )rocedeu artistic ce consta in sc(imbarea topicii obisnuite a cuvintelordintr-o propozitie (fraza). )rin inversiune (metata$a) se evidentiaza importanta deosebita a unui cuv<nt (grup de cuvinte) din conte$tul respectiv.

Enumeratia - %nsiruirea mai multor termeni din acelasi cmp semantic, folosita spre a atrage atentia asupra aspectelor descrise sau asupra faptelor infatisate. :epetitia - Figura de stil care consta in repetarea unui cuv<nt sau a unui grup de cuvinte, pentru a intari o idee sau o impresie. $nomatopeea - .uv<nt care, prin elemetele lui sonore, imita sunete, zgomote din natura. Folosirea onomatopeei in poezie duce la versul onomatopeic, la armonie imitativa. Invocatia - )artea de inceput a unei opere, in care poetul cere ajutorul muzei sau divinitatii pentru a-si pitea realiza opera. .<nd invocatia se adreseaza unui personaj imaginar sau absent, ea se numeste invocatie retorica. #etonimia - Figura de stil care consta in inversarea voluntara a categoriilor logice* intregul prin parte, partea prin intreg, cauza prin efect, efectul prin cauza, abstractul prin concret, posesorul prin lucrul posedat etc.

Eufemismul - 5propiat de ironie, eufemismul este o figura de stil care consta in atenuarea prin substituire a unei e$presii cu sens jignitor, dur sau c(iar obscen.

S-ar putea să vă placă și