3.

STRUCTURA SAU ELEMENTELE INFRACIUNII

3.1. ASPECTE GENERALE
Infraciunile prevzute de legi sunt foarte numeroase i se deosebesc unele de altele prin multiple aspecte. Cu toate acestea, toate infraciunile au n comun acelai tipar, acelai model teoretic, aceeai structur. Infraciunea ca entitate juridic abstract, aa cum este ea neleas n prezent, este rodul unei evoluii ndelungate a gndirii juridice i legiferrii. Pentru a facilita cunoaterea ei este necesar, pe lng cunoaterea trsturilor eseniale, i examinarea elementelor ei structurale. Analiza privete ns o structur abstract, teoretic, ce nu poate fi perceput cu ajutorul simurilor i de aceea instrumentele de analiz vor fi tot instrumente teoretice. n doctrina dreptului penal se consider c infraciunea se prezint ca o structur cuprinznd mai multe elemente. Dei prerile sunt mprite n ce privete numrul de elemente i sistematizarea lor, n cele din urm toi specialitii se refer n ansamblu la aceleai elemente, la aceleai aspecte, chiar i atunci cnd folosesc o terminologie parial diferit. n opinia noastr, n faza de asimilare a cunotinelor este mai important cunoaterea fiecrui element component, indiferent de metoda de abordare a analizei i indiferent de sistematizarea ulterioar. Unii autori consider c infraciunea cuprinde patru elemente i anume: obiectul; subiecii; latura obiectiv; latura subiectiv.

Alii consider ns c infraciunea ar cuprinde doar dou elemente: latura obiectiv i latura subiectiv, iar celelalte dou (obiectul i subiecii) nu ar face parte din structura infraciunii, ci ar constitui o entitate aparte, denumit situaie premis sau preexistent. ns i adepii acestei opinii analizeaz nu numai latura obiectiv i cea subiectiv a infraciunii ci i obiectul i subiecii infraciunii, chiar dac o fac n contextul situaiei premis. n scop didactic ni se pare mai simplu de abordat structura infraciunii prin prisma a 4 elemente.

1 5