Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 135

MODELAREA \I SIMULAREA PROCESELOR ECONOMICE

7.1. Considera:ii generale

Modelarea ;i simularea proceselor economice este o disciplin' economic' de grani:' cu matematica ;i tehnica de calcul care se ocup' de fundamentarea deciziei manageriale [n condi:ii de eficien:' pentru produc'tor, cu ajutorul unor metode economico-matematice flexibile ;i cu posibilitatea utiliz'rii tehnicii simul'rii. Toate adapt'rile model'rii matematice la fenomenele economice concrete au la baz' o concep:ie mai corect' asupra m'rimilor (indicatorilor) care intervin [n procesul fundament'rii complexe a deciziei. Aceste m'rimi implic' observ'ri, anchete, raport'ri etc. care permit m'surarea lor cu diferite grade de precizie, figura 7.1. Din punct de vedere al preciziei, m'rimile care carcaterizeaz' procesele economice se clasific' [n trei mari categorii< m'rimi deterministe (riguros stabilite, cu o valoare unic')>

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 136

m'rimi stochastice/aleatoare (m'rimi ce au o mul:ime de valori c'rora li se asociaz' o probabilitate )> m'rimi vagi/fuzzy (nu au o valoare unic', ci o mul:ime de valori c'rora li se asociaz' un grad de apartenen:' la o anumit' proprietate).

Modele deterministe Observ'ri Anchete M'sur'tori Raport'ri

Solu:ie optim'

M'rimi

Modele stochastice

Solu:ia optim' cu o probabilitate

Modele euristice

Solu:ie suboptimal'

Volum de date Precizia m'rimilor Redus Bogat Deterministe mare mic' Stochastice Vagi

Metode Modele fuzzy Modele stochastice Modele deterministe Deterministe de culegere date Stochastice Exacte de prelucrare date Aproximative Euristice

Figura 7.1< Modelarea fenomenelor economice

Aceast' clasificare a m'rimilor care pot caracteriza procesele economice ne conduc la o grupare similar' a metodelor de prelucrare folosite [n vederea adopt'rii unor decizii, ;i anume< metode deterministe, metode stochastice ;i metode fuzzy.

Vagi

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 137

O alt' clasificare, bazat' de asemenea pe criteriul exactit':ii, este gruparea [n< metode exacte, metode aproximative, metode euristice. Cele dou' moduri de clasificare a metodelor sunt necesare pentru a pune [n eviden:' exactitatea [n diverse etape ale fundament'rii deciziei< culegerea datelor (efectuarea m'sur'torilor asupra m'rimilor care caracterizeaz' procesul economic) ;i prelucrarea acestora [n vederea adopt'rii unor decizii.

Metodele exacte permit ob:inerea [n cadrul unei probleme de decizie

economic' a unei solu:ii S care [ndepline;te. f'r' nici o eroare (abatere) restric:iile impuse ;i/sau condi:iile de optim, cerute prin criteriile de eficien:'. Dac' se noteaz' prin S vectorul solu:iei efectiv adoptate, iar prin S vectorul solu:iei adev'rate, atunci S-S=0.

Metodele aproximative sunt acele metode care permit ob:inerea unei solu:ii S,
diferit' de solu:ia adev'rat' S printr-un vector , dominat de un vector a dinainte stabilit, adic'<

S S* = a

(7.1)

Metodele euristice sunt metodele prin care, chiar [n cazul unei probleme
complexe se ob:ine [ntr-un timp relativ scurt, comparativ cu alte metode, o solu:ie S, acceptabil' din punct de vedere practic, f'r' a avea garan:ii asupra rigurozit':ii rezolv'rii. Fiind dat vectorul erorii admisibile a metodele euristice nu reu;esc totdeauna s' ne conduc' la o solu:ie S cu proprietatea (7.1). ]n unele cazuri, metodele euristice reu;esc s' asigure respectarea rela:iei (7.1), dar cu o anumit' probabilitate. Metodele euristice pot fi considerate ca o succesiune de [ncerc'ri/taton'ri a c'ror alegere este legat' de fiecare dat' de natura problemei de rezolvat ;i de personalitatea modelatorului. Ob:inerea unor informa:ii despre sistem [nainte ca el s' fie realizat [n mod concret este posibil' cu ajutorul tehnicii simul'rii. Simularea este o tehnic' de realizare a experimentelor cu calculatorul, care implic' construirea unor modele matematice ;i logice care descriu comportarea unui sistem real (sau a unor componente ale sale) de-a lungul unei perioade mari de timp. Simularea trebuie s'

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 138

genereze intr'rile ;i :in{nd seama de st'rile interne ale sistemului, prin algoritmi adecva:i, s' determine ie;irile ;i s' descrie evolu:ia [n timp a st'rilor interne ale sistemului. De;i nu ofer' solu:ii exacte (ci suboptimale), simularea este o tehnic' de cercetare eficient' pentru problemele economice complexe la nivel de firm', imposibil de studiat analitic (cu modele economico-matematice de optimizare). Cu ajutorul simul'rii se ob:in mai multe variante de decizie dintre care managerul o va alege pe cea mai bun', corespunz'toare condi:iilor date ce le are la un moment dat. Consecin:ele unei experine:e reale, f'r' o experien:' simulat', pot fi uneori d'un'toare [n activitatea managerial'. ]n cazul unui sistem existent comportarea sa poate fi prev'zut' de un model de simulare care pune [n eviden:' efectul modific'rii unor parametri care descriu sistemul respectiv. Activitatea de modelare economico-matematic' poate fi eficient' numai [n m'sura [n care ea se desf';oar' [n cadrul analizei de sistem, ca un moment al etapei de proiectare a noului sistem informa:ional-decizional, figura 7.2.

Metode ;i tehnici din< Cercet'rile opera:ionale Cibernetic' Informatic' Psihologia organiz'rii Teoria general' a sistemelor
]n func:ie de structura proceselor reflectate

TEORIA ECONOMIC" CATEGORII CONCEPTE LEGILE OBIECTIVE

ANALIZA DE SISTEM INFORMA|IONALDECIZIONAL MODELAREA PROCESELOR ECONOMICE

STATISTICA MATEMATIC"

Modele descriptive cu profil tehnologic informa:ional-decizionale a rela:iilor umane informatice

Modele normative cu profil tehnologic informa:ional-decizionale a rela:iilor umane informatice

PROCESE DE PRODUC|IE Tehnologice Economice

SISTEMUL DE CONDUCERE IERARHIZAT"

PIA|A PRODUSELOR Figura 7.2< Locul model'rii proceselor economice

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 139

Proiectarea noului sistem informa:ional-decizional implic' ;i referiri la tehnica de calcul ce va fi utilizat', dat fiind volumul mare de date ce este vehiculat pentru fiecare aplica:ie [n parte. Procesele de produc:ie care se desf';oar' [n cadrul unei unit':i economice de tip industrial, privite prin prisma organiz'rii ;i conducerii, se caracterizeaz' prin interac:iunea a dou' categorii de activit':i ;i anume< activitatea tehnologic' ;i activitatea economic' complementar' activit':ii de produc:ie. Realizarea obiectivelor finale ale intreprinderii impun cu necesitate g'sirea celor mai adecvate mijloace ;i metode de conducere at{t pentru activit':ile tehnologice c{t ;i pentru cele economice. Astfel, pentru conducerea activit':ii tehnice se pot utiliza at{t echipamente de automatizare,c{t ;i calculatoarele electronice conectate la procesul de produc:ie. Mijloacele utilizate [n conducerea activit':ii economice includ calculatoare electronice caracterizate prin capacitate mare de calcul ;i posibilit':i de stocare a unor volume mari de date. De regul', [n cazul sistemelor de conducere a activit':ilor economice, calculatoarele servesc la preg'tirea mai bun' a unor decizii umane, iar [n cazul sistemelor de conducere a proceselor tehnologice calculatoarele elaboreaz' automat deciziile sub form' de comenzi ce se transmit spre procesul condus. ]n cadrul sistemelor de conducere, care utilizeaz' calculatoarele electronice [n prelucrarea informa:iilor, problema leg'turii dintre cele dou' sisteme este foarte important'. ]n prezent se lucreaz' la realizarea unor sisteme de conducere ierarhizate, multinivel ce func:ioneaz' [n timp real ;i care sunt distribuite [n toate compartimentele intreprinderii. Aceste sisteme se bazeaz' pe o structur' ierarhizat' pe niveluri de conducere, care face posibil' conducerea tuturor compartimentelor componente, prin intermediul unor decizii luate [n timp real (sincron cu desf';urarea procesului de produc:ie, coordonarea tuturor activit':ilor precum ;i urm'rirea realiz'rii obiectivelor la toate nivelurile de conducere). Obiectivul global al sistemului este ob:inerea unei produc:ii optime cantitativ ;i calitativ, at{t din punct de vedere tehnic c{t ;i economic, [n condi:iile existen:ei unor restric:ii temporale de lung' durat' sau de scurt' durat' ;i a unor perturba:ii permanente din partea mediului.

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 140

Principalele criterii pe baza c'rora se poate face gruparea modelelor economico-matematice sunt urm'toarele< 1. ]n func:ie de sfera de reflectare a problematicii economice< modele macroeconomice - modele de ansamblu ale economiei> modele mezoeconomice - la nivel regional, teritorial> modele microeconomice - la nivel de intreprindere, unit':i, companie> 2. ]n func:ie de domeniul de provenien:' ;i concep:ie ([ntre diferitele grupe de modele exist' asem'n'ri ;i [ntrep'trunderi)< modele cibernetico-economice (rela:ii I/O cu eviden:ierea fenomenelor de reglare)> modele econometrice (elementele numerice sunt determinate statistic) folosesc metode de explicitare a unei tendin:e (trend) sau metode de identificare a unei periodicit':i (sezonalitate)> modele ale cercet'rii opera:ionale - permit ob:inerea unei solu:ii optime sau apropiate de optim pentru fenomenul studiat> modele din teoria deciziei (cu luarea [n considerare a mai multor criterii, factori de risc, incertitudine)> modele de simulare - [ncearc' s' stabileasc' modul de func:ionare al unui organism macro sau microeconomic prin acordarea unor combina:ii de valori [nt{mpl'toare variabilelor independente care descriu procesele> modele specifice de marketing. 3. ]n func:ie de caracterul variabilelor< modele deterministe (m'rimi cunoscute)> modele stochastice/probabilistice (intervin m'rimi a c'ror valoare este [nso:it' de o probabilitate/variabile aleatorii). 4. ]n func:ie de factorul timp< modele statice> modele dinamice.

5. ]n func:ie de orizontul de timp considerat< modele discrete-secven:iale> modele continue.

6. ]n func:ie de structura proceselor reflectate<

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 141

modele cu profil tehnologic> modele informa:ional-decizional> modele ale rela:iilor umane> modele informatice. ]n cadrul fiec'rei grupe modelele sunt< descriptive - realizeaz' o cunoa;tere direct' a intreprinderii ;i reprezint', de regul', o simplificare a realit':ii> normative - permit ob:inerea unui comportament viitor, dorit de c'tre factorii de decizie (conduc la cre;terea performan:elor activit':ilor). Metodele folosite pentru solu:ionarea unor probleme economice formulate matematic constau dintr-o succesiune coerent' de opera:ii logice ;i aritmetice ;i sunt cunoscute sub denumirea de algoritmi. Solu:ia modelului ob:inut' cu ajutorul unui algoritm este analizat', iar [n final, dac' aceasta este convenabil' din punct de vedere tehnico-economic, cu ajutorul ei se fundamenteaz' decizia economic'. Algoritmii pot fi< exac:i (riguro;i), aproximativi ;i euristici, asemenea metodelor de modelare ;i prelucrare. Un algoritm trebuie s' satisfac' urm'toarele condi:ii< universalitate (se refer' la posibilitatea ca algoritmul s' asigure prelucrarea unui num'r extrem de mare de date de intrare)> finitudine (se refer' la timpil de ob:inere a rezultatelor care trebuie s' fie cel mult de ordinul orelor, precum ;i la memoria necesar')> determinism (cu excep:ia algoritmilor vagi).

7.2. Metodologii pentru analiza ;i proiectarea informa:ional-decizional'

Intreprinderea ca sistem este alc'tuit' dintr-un num'r mare de elemente< resurse umne, resurse materiale (utilaje, materii prime, materiale), resurse financiare. ]ntre aceste elemente, care pot fi grupate dup' anumite criterii, exist' o serie de rela:ii ;i leg'turi, conexiuni cauzale sau func:ionale. Intreprinderea are obiective precise [n ceea ce priove;te stabilirea structurii de produc:ie, conform cerin:elor

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 142

pie:ei. Ea dispune de o structur' func:ional', precum ;i de un concept al procesului de conducere capabil s' asigure func:ionarea stabil' a sistemului, comportamentul ;i dezvoltarea acestuia. ca unitate de baz', [n economie, fiecare intreprindere se g'se;te, totodat', [n conexiune cu alte unit':i economice ;iadministrative, fiind influen:at' ;i influen:{nd, la r{ndul s'u, prin intr'rile ;i ie;irile [n ;i din sistem. Cunoa;terea inreprinderii ca sistem este determinat' de modul cum rela:iile dintre elemente ;i [nse;i elementele sistemului variaz' [n timp. Ativitatea de modelare economico-matematic' poate fi eficient' numai [n m'sur' [n care ea se desf';oar' [n cadrul analizei de sistem ;i anume, ca un moment al etapei de proiectare a noului sistem informa:ional-decizional. Constrirea, conceperea propriu-zis' a modelului trebuie precdat' de faza cunoa;terii realit':ii [n organismul studiat, [n scopul [mbun't':irii mecanismului informa:ional-decizional. ]n cadrul metodologiilor pentru analiza ;i proiectarea informa:ional-decizional' se disting dou' tipuri, ;i anume< a) ameliorative> b) constructive. a) Acest tip de metodologii este caracterizat de faptul c' munca [n de analiz' se pleac' de la cunoa;terea am'nun:it' a situa:iei existente, [ncerc{ndu-se [mbun't':irea ei prin reproiectare, folosind [n acest scop o serie de criterii ;i tehnici de [mbun't':ire. De regul' aceste metodologii cuprind patru etape de lucru, figura 7.3<

1. Studii preliminare - se [ntocmesc studiile de oportunitate, se face analiza

diagnostic. Nu se dau solu:ii de c'tre echipa de anali;ti.

2. Studii opera:ionale - etap' consacrat' cunoa;terii sistemului analizat. ]n

acest scop anali;tii [ncep prin a culege informa:ii generale tehnico-economice cu referire la sistemul care se stuadiaz'. Cunoa;terea [n detaliu a sistemului se face prin identificarea proceselor informa:ionale ;i decizionale elementare care au loc [n sistem prin stabilirea succesiunii [n timp ;i prin analiza am'nun:it' a structurii acestora. ]n func:ie de specificul activit':ii, de profunzimea analizei ce se face ;i de resursele disponibile se stabilesc subsistemele componente. Analistul are un rol activ [n cadrul acestei etape, metodologia recomand' ca analistul s' p'trund' at{t de mult [n intimitatea procesului studiat, [nc{t s' fie [n final [n situa:ia de a executa el [nsu;i

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 143

START

Studii preliminare

Studii de oportunitate

Nu STOP

Avizare

Da 2.1. Releveul situa:iei informa:ionaldecizionale existente Studii opera:ionale

2.2. Stabilirea obiectivelor

Nu (modific'ri)

Avizare Da

3.1. Analiza critic' ;i elaborarea solu:iei de ansamblu

Solu:ia de ansamblu

Nu (modific'ri)

Avizare Da

3.2.

Elaborarea solu:iei de detaliu

Proiect

Nu (modific'ri)

Avizare

Da 4. Implementare

Figura 7.3< Etapele metodologiei de tip ameliorativ

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 144

opera:iile analizate la fel ca personalul unit':ii beneficiare. Se [ntocme;te Organigrama grupei de activit':i - care are forma unei grile cu dubl' intrare, pe care se [nscrie o diagram' orizontal' de flux completat' cu ajutorul unor simboluri specifice. Coloanele corespund activit':ilor productive ;i informa:ional-decizionale, iar liniile corespund executan:ilor direc:i ai activit':ilor. La intersec:ia liniilor cu coloanele se [nscriu simbolurile specifice. Pentru fiecare activitate [nscris' [n Organigrama grupei de activit':i se [ntocme;te Fi;a activit':ii care cuprinde urm'toarele informa:ii< - denumirea activit':ii> - momentul efectu'rii activit':ii> - num'rul mediu de opera:ii [n unitatea de timp> - num'rul de exemplare ;i destina:ia fiec'ruia> - obiectivele activit':ii> - descompunerea activit':ii [n componente pe opera:ii simple.

3. Proiectul sistemului - [ntr-o prim' faz', se face analiza critic' a situa:iei

existente din punct de vedere informa:ional ;i decizional, dup' care se procedeaz' la elaboararea solu:iei de detaliu. Rezultatele etapei de proiectare a noului sistem conduc la ob:inerea unui sistem replic' al sistemului ini:ial, care trebuie s' [ndeplineasc' mai bine ;i mai economic toate func:iile esen:iale ale sistemului ;i eventual altele [n plus rezultate ca necesare din analiz'. Pentru realizarea analizei critice se apeleaz' la o serie de criterii de ra:ionalitate, cu ajutorul c'rora se aprofundeaz' constat'rile critice f'cute [n etapa de studii opera:ionale, iar pe baza constat'rilor se schi:eaz' solu:ia general' a proiectului, urm{nd ca [n subetapa a doua s' se formuleze solu:ia de am'nunt/de detaliu. Principalele criterii de ra:ionalitate sunt< criteriul compar'rii obiectivelor aplica:iei cu obiectivele generale ale intreprinderii> criteriul respect'rii principiului excep:iei> criteriul asigur'rii informa:iei de control> criteriul asigur'rii unei [nregistr'ri unice pentru o informa:ie care permite utiliz'ri multiple>

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 145

criteriul verific'rii informa:iei> criteriul necesit':ii fiec'rei activit':i> criteriul justei repartiz'ri a activit':ilor pe compartimente ;i pe responsabilit':i> criteriul efectu'rii activit':ii [n timp util> criteriul decizional, corectitudinea lu'rii deciziei> criteriul general al eficien:ei economice. Aceast' etap' se [ncheie cu redactarea proiectului informa:ional-decizional propriu-zis, care cuprinde texte explicative, calcule de eficien:', schi:a programului pentru elaborarea proiectului informatic ;i pentru etapa de implementare.

4. Implementarea - cuprinde m'surile pentru trecerea de la faza de proiect la

faza de aplica:ie practic'. Procedeul folosit de acest grup de metodologii este laborios, necesit{nd pentru subsisteme de amploare ;i complexitate medie echipe de 5-6 anali;ti. b) Metodologiile de tip constructiv au fost elaborate [n Fran:a de A. Delville, principiul fundamental al metodei pe care o propune autorul fiind< activit':ile materiale care definesc obiectivele unei intreprinderi reprezint' baza pe care trebuie cl'dit sistemul de elaborare, circula:ie ;i prelucrare a informa:iei. Etapele metodei sunt< delimitarea domeniului de analizat ;i releveul proceselor de baz' ale intreprinderii> analiza ;i proiectarea necesarului de informa:ii ale fiec'rui proces de baz' ;i ale diverselor prelucr'ri ale acestor informa:ii> alegerea mijloacelor de realizare a sistemului proiectat. Analiza informa:ional' a unei intreprinderi poate fi declan;at' datorit' uneia sau mai multora dintre urm'toarele cauza< se creaz' sau se suprim' o activitate tehnic', de exemplu se [nfiin:eaz' o nou' intreprindere, se lanseaz' [n fabrica:ie un produs nou sau se desfiin:eaz', prin comasare, mai multe intreprinderi> se modific' o activitate tehnic' (l'rgire, restr{ngere, diverse transform'ri)>

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 146

apar modific'ri ale unor condi:ii care influen:eaz' organizarea informa:ional', cum ar fi dispozi:ii legale noi, condi:ii noi privind achizi:ionarea, desfacere etc.> se constat' defec:iuni [n organizarea informa:ional' (gre;eli administrative, lipsa inform'rii adecvate la diferite niveluri, sosirea cu [nt{rziere a informa:iilor, cheltuieli mari privind aparatul tehnico-administrativ etc.)> apare un nou mijloc de organizare ;i prelucrare a informa:iei, de exemplu teleprelucrarea datelor sau un nou sistem de programe aplicative> de la ultima analiz' informa:ional' s-a scurs un interval de timp [ndelungat. Odat' analiza informa:ional' declan;at', se [ncepe cu delimitarea domeniului care urmeaz' a fi supus analizei. ]ntinderea domeniilor de investigat depinde de trei factori< efectivele de anali;ti disponibile> timpul disponibil> a;a-numitele tabuuri adic' obliga:ii legale, contractuale, metodologii etc. existente. Ideea de baz' a metodologiei este cea a cascadei informa:ionale. Consider{nd c' [ntr-o intreprindere au loc procese de baz' (procese tehnologice) ;i procese administrative (procese informa:ionale ;i decizionale) se introduce o nou' analogie reprezent{nd complexul de procese de baz' ;i administrative printr-un sistem hidraulic [n cascad' ce cuprinde< bazine de acumulare (procese administrative), c'deri de ap' (transmistere de informa:ii), turbine puse [n mi;care de c'deri de ap' (procese de baz'). Proiectarea re:elei informa:ionale echivaleaz' cu construirea cascadei informa:ionale plec{nd din aval spre amonte ;i anume, plec{nd de la procesele de baz' se determin' nevoile de informa:ii ;i procese administrative care produc informa:iile respective. Cunosc{nd obiectivele, printr-un procedeu deductiv se stabilesc informa:iile [n aval, adic' cele necesare realiz'rii obiectivelor (aceste informa:ii reprezint' cerin:ele informa:ionale ale sistemului). Apoi, tot deductiv, se determin' informa:iile [n amonte, adic' cele necesare a fi prelucrate pentru ob:inerea informa:iilor [n aval ;i totodat' procesele de prelucrare, inclusiv cele decizionale, prin care se transform' informa:iile din amonte [n informa:ii aval.

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 147

Procedeul se repet' din aproape [n aproape urm'rind, dinspre aval spre amonte, [ntreaga cascad' informa:ional-decizional' p{n' se ajunge la informa:iile care provin din afara sistemului ;i care reprezint' informa:ii de intrare. ]n etapa urm'toare se aleg mijloacele tehnice ;i metodele decizionale necesare ;i avantajoase pentru realizarea [ntregii succesiuni de opera:ii informa:ional-decizionale stabilite prin parcurgerea cascadei aval-amonte.

7.3. Metode de modelare ;i simulare - studiu de caz

Modelul matematic de programare liniar' (PL) utilizat [n reprezentarea unui proces economic [ntr-o intreprindere este construit dintr-un ansamblu de rela:ii liniare, dintre care una reflect' obiectivul urm'rit, iar celelalte cuprind restric:iile de resurse sau tehnologice. Modelul se scrie sub forma standard, astfel<

min(max)[Z ( x )] = cx
Nota:iile folosite sunt< A - matricea cu m linii ;i n coloane, numit' matricea coeficien:ilor tehnologici aij, i=1,...,m, j=1,...,n> x - vector coloan' cu n componente, vectorul activit':ilor x1, x2,...,xn> b - vector coloan' cu m componente, vectorul resurselor b1, b2,..., bm> c - vector linie cu n componente, vectorul costurilor c1, c2,...,cn. Valoarea practic' a solu:iei optime depinde de precizia cu care s-a determinat nivelul acestor constante. Modelele de programare liniar' sunt modele statice, ele nu surprind aspectele dinamice ale proceselor economice considerate. Postoptimizarea problemelor de programare liniar' permite abordarea [n timp a fenomenelor economice prin tratarea aspectelor legate de varia:ia elementelor constante ata;ate ;i anume< resurse, costuri ;i tehnologii de fabrica:ie. Exist' dou'

Ax = b x0

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 148

posibilit':i de studiere a senzitivit':ii solu:iilor optimale ;i anume< reoptimizarea ;i parametrizarea. Reoptimizarea const' [n recalcularea solu:iei optime a unei probleme de programare liniar' [n cazul c{nd se modific' unele dintre condi:iile ini:iale. Pot apare urm'toarele situa:ii posibile< modificarea disponibilului de resurse (materiale, umane, financiare)> modificarea costurilor de produc:ie> modificarea normelor de consum> asimilarea unui nou produs.

Reoptimizarea unei probleme de programare liniar' impune parcurgerea urm'toarelor etape< 1. Verificarea optimalit':ii solu:iei [n condi:iile schimb'rii datelor problemei> 2. Determinarea solu:iei optime a problemei modificate (dac' solu:ia problemei ini:iale nu mai este optim'). Parametrizarea unei probleme de programare liniar' urm're;te determinarea variantelor posibile de solu:ii optime [n cazul c{nd unele dintre constantele modelului variaz' liniar sau neliniar [n func:ie de unul sau mai mul:i parametri da:i. De exemplu< componentele vectorului b (resurse) pot [nregistra modific'ri fa:' de valoarea estimat', datorit' unor cauze interne sau externe procesului economic analizat (cantitatea disponibil' dintr-un anumit metal depinde de con:inutul de substan:' mineral' util' din minereul ce urmeaz' a fi prelucrat)> capacitatea disponibil' a mijlocului de munc' este func:ie de calitatea utilajului ce urmeaz' a fi instalat> profitul unitar depinde de varia:ia costurilor> varia:ia coeficien:ilor materice A. Rezolvarea problemelor de programare parametric' impune parcurgerea urm'toarelor etape< 1. Determinarea solu:iei optime pentru o valoare a parametrilor> 2. Odat' determinat' solu:ia optim' pentru o valoare fixat' a parametrului se face studiul sensibilit':ii solu:iei optime la varia:ia parametrului.

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 149

Studiu de caz
a) Formularea problemei [nainte de optimizare O societate comercial' specializat' [n fabricarea de radiatoare urmeaz' s' produc' [n baza studiilor de pia:' [ntreprinse 3 tipuri de radiatoare. Se dore;te stabilirea unui program optim de produc:ie [n urm'toarele condi:ii< 1. maximizarea profitului> 2. ob:inerea unei produc:ii fizice de cel pu:in 1700 buc':i (pentru care exist' contracte ferme)> 3. [ncadrarea [n num'rul mediu scriptic de 1200 persoane. Din eviden:ele intreprinderii rezult' c' necesarul de personal pe fiecare tip de radiator este< 0,620, 0,710 ;i 0,780, iar profitul unitar prev'zut a se ob:ine este de 350 u.m., 475 u.m. ;i respectiv 450 u.m. b) Formularea unor situa:ii ce pot apare dup' optimizare 1. suplimentarea cererii de radiatoare cu 350 buc':i (noi solicit'ri, noi contracte)> 2. reducerea num'rului de muncitori cu 150 persoane> 3. modificarea unorpre:uri atrage dup' sine modificarea profitului unitar> 4. modificarea normelor unitare de munc'> 5. se dore;te studiul cererii de pia:' [n func:ie de un parametru , deoarece exist' unele incertitudini [n privin:a contract'rii> 6. plec{nd de la tendin:a de cre;tere a pre:ului [n timp, se dore;te o analiz' a acestuia (modificarea costurilor, profitului)> 7. radiatoarele pentru ma;ini se fac din tabl' inoxidabil' (resurs' deficitar') se dore;te [ncadrarea [ntr-o anumit' cantitate [n func:ie de norma de consum> h) omologarea unui nou tip de radiator ;i lansarea pe pia:'. c) Modalit':i de rezolvare pentru fiecare situa:ie formulat' sunt urm'toarele< 1. reoptimizarea vectorului b 2. reoptimizarea vectorului c 3. reoptimizarea matricii tehnologice A 4. parametrizarea vectorului b 5. parametrizarea vectorului c 6. introducerea unei noi restric:ii 7. ad'ugarea unei variabile suplimentare.

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 150

d) Reoptimizarea vectorului b Not'm cu X-B solu:ia optim' ob:inut' pentru problema de programare liniar' scris' sub forma standard. ]n aceste condi:ii [nseamn' c'< X-B=B-1*b, (B-1 este inversa bazei B a problemei) Deoarece se pune problema modific'rii vectorului b, inseamn' c' vom [nlocui pe b cu b (modificat). Identific'm dou' situa:ii< 1. noul vector al solu:iei X-B1=B-1*b are toate componentele nenegative, iar X-B1 este chiar solu:ia optim', deoarece [n ultimul tabel simplex valorile (zj-cj) nu depind de b> 2. noul vector al solu:iei X-B1 are componentele negative, deci reprezint' o solu:ie dual-realizabil' a problemei modificate, se aplic' algoritmului simplex-dual. Iat' urm'toarea problem'<

x 1 + x 2 = 400 x 1 + x 4 + 2 x 5 = 500 2 x 2 + 5 x 3 + 3 x 4 + x 5 = 600 x ,..., x 0 , min f = min( 3 x + 1 x + 1 x + 1 x4 + 4 x5 ) 5 4 1 2 2 4 3 2 4 1

Se aplic' algoritmul Simplex (metoda penaliz'rii). Tabelul ini:ial este cel prezentat [n tabelul 7.1.
Tabelul 7.1.

Cj Baza M M M Zj Zj-Cj P6 P7 P8 P0 400 500 600

3/4 P1 1 1 0 2M 2M -3/4

1/2 P2 1 0 2 3M 3M -1/2

1/4 P3 0 0 5 5M 5M -1/4

1/2 P4 0 1 3 4M 4M -1/2

3/4 P5 0 2 1 3M 3M -3/4

M P6 1 0 0 M 0

M P7 0 1 0 M 0

M P8 0 0 1 M 0

Dup' 3 itera:ii se ob:ine solu:ia problemei prezentat' [n tabelul 7.2. Baza B optim' este format' din coloanele P2, P5, P1.

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 151

Tabelul 7.2.

Cj Baza 1/2 3/4 3/4 Zj Zj-Cj P2 P5 P1 P0 220 160 180 365

3/4 P1 0 0 1 3/4 0

1/2 P2 1 0 0 1/2 0

1/4 P3 2 1 -2 1/4 0

1/2 P4 1 1 -1 1/2 0

3/4 P5 0 1 0 3/4 0

M P6 1/5 -2/5 4/5 2/5 2/5-M

M P7 -1/5 2/5 1/5 7/10 7/10-M

M P8 2/5 1/5 -2/5 1/20 1/20-M

1 0 1 B = 0 2 1 > 2 1 0
Cazul a<

1/ 5 1/ 5 2 / 5 1/ 5 > Inversa bazei = B-1= 2 / 5 2 / 5 4/5 1 / 5 2 / 5

400 300 = 500 b = 500 , b1 600 500

cu men:inerea tuturor celorlalte date ale problemei. X-B1=B-1*b<

B X1

1 / 5 1 / 5 2 / 5 300 160 1 / 5 500 = 180 = 2 / 5 2 / 5 4/5 1 / 5 2 / 5 500 140

x2 x5 x1

Toate componentele sunt pozitive, deci, f'r' a parcurge din nou algoritmul Simplex, solu:ia optim' pentru noile condi:iile ale problemei, se ob:in valorile< x1=140> x2=160> x5=180, care conduce la valoarea func:iei obiectiv egal' cu 320.

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 152

Cazul b<

400 200 = 600 b = 500 , b1 600 900 x2 1 / 5 1 / 5 2 / 5 200 280 x 2 / 5 2 / 5 1 / 5 600 340 = = 5 x 4/5 1 / 5 2 / 5 00 80 1
x1=-80 contrazice condi:ia de nenegativitate dat' prin enun:ul problemei. ]n acest caz exist' o solu:ie dual-realizabil' a problemei modificate. Solu:ia se [ntroduce [n ultimul tabel Simplex ;i se ob:ine (tabelul 7.3.)<
Tabelul 7.3.

Cj Baza 1/2 3/4 3/4 Zj Zj-Cj P2 P5 P1 P0 280 340 -80 335

3/4 P1 0 0 1 3/4 0

1/2 P2 1 0 0 1/2 0

1/4 P3 2 1 -2 1/4 0

1/2 P4 1 1 -1 1/2 0

3/4 P5 0 1 0 3/4 0

M P6 1/5 -2/5 4/5 2/5 2/5-M

M P7 -1/5 2/5 1/5 7/10 7/10-M

M P8 2/5 1/5 -2/5 1/20 1/20-M

Aplic{nd algoritmul Simplex dual se ob:ine solu:ia (tabelul 7.4.)<

Tabelul 7.4.

Cj Baza 1/2 3/4 1/2 Zj Zj-Cj P2 P5 P1 P0 200 260 80 335

3/4 P1 0 0 1 3/4 0

1/2 P2 1 0 0 1/2 0

1/4 P3 2 1 -2 1/4 0

1/2 P4 1 1 -1 1/2 0

3/4 P5 0 1 0 3/4 0

M P6 1/5 2/5 -4/5 2/5 2/5-M

M P7 0 3/5 -1/5 7/10 7/10-M

M P8 0 -1/5 2/5 1/20 1/20-M

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 153

Solu:ia< x1=x3=0> x2=200> x4=80> x5=260. Valoarea func:iei obiectiv< 335. Parametrizarea vectorului b

400 400 + = 500 b = 500 , b1 600 600 2

X-B1=B-1*b<

3 220 5 x2 1 / 5 1 / 5 2 / 5 400 + 4 1 / 5 500 = 160 x5 = 2 / 5 2 / 5 5 x 4/5 600 2 1 / 5 2 / 5 8 1 180 + 5

Introducem solu:ia [n ultimul tabel Simplex (solu:ia ini:ial'). Fiind problem' de minim, solu:ia va fi optim', c{nd< a) diferen:ele (Zj-Cj) vor fi negative ;i nule> b) componentele lui P0 vor fi nenegative. Se verific' condi:iile [n cazul problemei date. Prima condi:ie este satisf'cut'. Pentru a fi satisf'cut' ;i cea de-a doua condi:ie, se rezolv' sistemul<

220 3 / 5 0 100 / 3 200 160 4 / 5 0 180 + 8 / 5 0 225 / 2

unde pentru

[ 225 / 2 ,200 ] solu:ia este optim'. [200 , )si ( ,225 / 2] pentru a stabili dac'

Se exploreaz' intervalele<

exist' solu:ii [n aceste intervale ;i care sunt ele.

Capitolul 7< Modelarea ;i simularea proceselor economice pagina 154

Dac'

= 200 + , atunci prima component' dintre (x2,x5, x1) care devine

negativ' este x5. ]ntruc{t pe linia P5 nu exist' componente negative rezult' c' pentru acest interval nu exist' solu:ie optim' . Analog se procedeaz' ;i pentru celelalte intervale. ]n continuarea problemei se poate trece la reoptimizarea vectorului c ;i la parametrizarea lui.