Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 43

MODELAREA ASISTAT" DE CALCULATOR A PROCESELOR DE PRODUC|IE

(obiectul tehnologic de analizat), rezultatele transfer{ndu-se asupra originalului. Analiza ;i modelarea proceselor tehnologice complexe, precum procesul tehnologic de prelucrare mecanic', au ca punct de pornire abordarea sistemic' a procesului.

odelarea este metoda de studiere a proceselor tehnologice, numite ;i obiecte tehnologice, [n cadrul c'reia se experimenteaz' asupra unui obiect oarecare (model) ;i nu asupra originalului

3.1. Sistemele ;i modelele lor

Una din componentele majore ale dezvolt'rii tehnico-;tiin:ifice contemporane o constituie evolu:ia spectaculoas' ;i foarte diversificat' a disciplinelor de ORGANIZARE ;i CONDUCERE din care face parte ;i analiza de SISTEME. ]n cadrul ;tiin:ei contemporane, no:iunea de SISTEM reprezint' una din cele mai importante no:iuni. Acest concept apare [n forme embrionare [n filozofia antic'. Afirm{nd c' [ntregul este mai mult dec{t suma p'r:ilor, Aristotel d' prima defini:ie no:iunii de sistem, no:iune care se va dezvolta ;i va evolua timp de peste dou' mii de ani,

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 44

pentru a ajunge la forma actual' abia la [nceputul secolului nostru. Cel care pune bazele unei teorii [nchegate privind sistemele este biologul german L. von BERTALANFFY, care [ntre anii 1928-1950 public' o serie de lucr'ri reprezent{nd [nceputurile TEORIEI GENERALE A SISTEMELOR. Se afirm' c' < Atunci c{nd se analizeaz' o mul:ime de obiecte [ntre care sunt stabilite leg'turi, acest complex de elemente (obiecte) interdependente este denumit SISTEM. Poate fi deci definit' ca sistem orice sec:iune (decupare) a realit':ii [nconjur'toare care se identific' cu un ansamblu de < - fenomene (fizice, chimice, etc.)> - obiecte (MU, DPSf, DPSc, Sc, Sf)> - procese (de prelucrare a materialelor < turnare, forjare, etc.)> - concepte (productivitate, precizie, calitatea suprafe:ei prelucrate, cost)> - fiin:e sau grupuri (muncitor, tehnicieni, ingineri, economi;ti, etc.)> interconectate printr-o mul:ime de rela:ii reciproce ;i cu mediul [nconjur'tor ;i care ac:ioneaz' [n comun [n vederea realiz'rii unor obiective bine definite. Pentru a analiza comportamentul unui sistem sau [n general a sistemelor s-a impus conceptul de CUTIE NEAGR} care reprezint' sistemul ca un tot unitar, f'c{nd abstrac:ie de procesele sale interne. Mecanismul transform'rilor poate fi descris matematic cu ajutorul unor m'rimi (fig. 3.1) <

func:ii de transfer S R

Figura 3.1< Mecanismul transform'rilor

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 45

Cutia neagr' prime;te impulsuri din mediul [nconjur'tor (intr'ri) ;i prelucr{nd aceste impulsuri le transform' [n ac:iuni asupra mediului (ie;iri). Exemplu< - Intrare< se solicit' sistemului execu:ia unor repere, subansamble, ansamble, etc., contra cost.

- Ie;iri< se produc aceste repere, iar astfel mediul [nconjur'tor este

asaltat de autoturisme, ma;ini electrice, bunuri de larg consum. Mecanismul transform'rilor intrare-ie;ire este asigurat de o func:ie de transfer care poate fi prezentat' sub forma general'< y=Fx, (3.1.)

[n care x este vectorul intr'rilor, y cel al ie;irilor, iar F este un operator liniar. Acesta poate lua forme matematice foarte diverse ;i de cele mai multe ori foarte complexe. M'rimile y ale ie;irilor se compar' cu vectorul obiectivelor propuse (z) (m'rimea lotului, fiabilitate, calitatea produselor, performan:e, etc.) ;i [ntruc{t de cele mai multe ori apar abateri (yz) este necesar' interven:ia unui a;a-numit regulator (R) care va genera m'rimea de reglare )x cu rolul de a aduce ie;irile y la nivelul obiectivelor stabilite. Matematic, acest lucru se poate exprima prin rela:ia (3.2.) < z = F (x + )x) de unde poate fi calculat vectorul-reglare < (3.2.)

)x =

z - Fx F

(3.3.)

Modelarea este o metod' de studiere a sistemelor [n care se experimenteaz' asupra unui obiect oarecare (model) iar rezultatul ob:inut se transfer' cantitativ asupra originalului. ]n acest mod, pe baza rezultatelor ob:inute pe model se prevede cantitativ comportarea originalului. Transferul rezultatelor ob:inute de pe model pe original nu trebuie s' exprime [n mod obligatoriu o egalitate direct' [ntre m'rimile de intrare xi ale originalului ;i ale modelului, ci este suficient s' se ob:in' modul (regulile) de calcul sau, altfel spus, s' se determine func:ia de transfer sau func:ia de stare a

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 46

sistemului. ]n felul acesta se poate stabili leg'tura dintre model ;i original ;i pot fi determinate m'rimile de ie;ire yi. ]n procesul model'rii trebuiesc respectate dou' principii < - experimentul pe model trebuie s' fie mai simplu, mai rapid, cu alte cuvinte mai economic dec{t experimentul pe original. De precizat c' cele enumerate nu se refer' la faptul c' modelul trebuie s' fie mai ieftin dec{t originalul> de multe ori se dovede;te ra:ional' elaborarea unui model mai scump dar av{nd caracteristici ;i posibilit':i largi de cercetare. - trebuie cunoscut' regula (modalitatea) de calcul a m'rimilor de intrare xi ale originalului pe baza studiilor f'cute pe model. 3.1.1. Clasificarea modelelor Clasificarea modelelor se poate face dup' diferite criterii, ca de exemplu tipul ;i structura. Modelele iconice propriu-zise (iconos [n limba greac' semnific' imagine) sunt machetele sau modelele reduse (o ma;in'-unealt' redus' dimensional la scar') sau m'rite (modelul structurii atomului) `identice` [n mare sau mic cu obiectul pe care [l reprezint'. Reproducerea la scar' se face prin redarea fidel' a formei ;i a tuturor elementelor func:ionale. Modelele iconice stilizate nu reproduc forma obiectului fizic, [ns' p'streaz' integral toate caracteristicile sale func:ionale. Modelele analogice < [n cazul analizelor de sisteme complexe este greu de stabilit cum se comport' fiecare element al sistemului. ]n acest scop se substituie studiul unui fenomen altuia, considerat ca analog. Se recurge la utilizarea m'rimilor fizice u;or de m'surat (m'rimi electrice). Pentru aceasta se cat' transformarea m'rimilor supuse m'sur'rii [n m'rimi electrice folosindu-se traductori adecva:i (vezi cursul de BCE). Modelele matematice sunt cele mai importante, fiind cele mai abstracte ;i deci cele mai generale. La aceste modele, un simbol cum ar fi x sau " reprezint' o cantitate (distan:a, un grad de [nc'rcare sau durabilitatea).

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 47

3.2. Modelarea proceselor de produc:ie

Modelarea presupune existen:a unui model simplificat al obiectului tehnologic. Modelul define;te un sistem teoretic sau material cu ajutorul c'ruia pot fi studiate indirect propriet':ile ;i transform'rile unui sistem mai complex, cu care primul sistem prezint' analogie. ]n figura 3.2. sunt prezentate, [n sintez', pa;ii de parcurs pentru realizarea model'rii matematice a unui proces tehnologic.

Pasul 1 - modelarea matematic' are la baz' modelul matematic care, [n

general, este un sistem de ecua:ii ;i inecua:ii care descriu interdependen:ele dintre variabilele procesului. Procesul de modelare trebuie s' respecte dou' principii< experimentul pe model s' fie c{t mai simplu> trebuie cunoscut' modalitatea de calcul a parametrilor originalului pe baza studiilor efectuate pe model. Analogia l'rge;te posibilit':ile de modelare, dar nu [nl'tur' greut':ile legate de asigurarea unei asem'n'ri c{t mai bune [ntre model ;i original. Astfel, [n cazul unor originale de mare complexitate nu se poate ob:ine prin analogie un model adecvat. Rezolvarea unor astfel de probleme complexe a fost posibil' doar atunci c{nd s-a renun:at la ideea identit':ii sau chiar a asem'n'rii dintre model ;i original. Utilizarea mijloacelor electronice de calcul este indispensabil' [n procesul de modelare matematic' a proceselor complexe. Utilizarea tehnicii de calcul este considerat' ca o modalitate de modelare situa:ie [n care calculatorul poate fi considerat modelul material al procesului.

Pasul 2 - prin abordarea sistemic' a procesului tehnologic de prelucrare sunt

definite leg'turile dintre subsisteme, leg'turi care [n cazul prelucr'rii prin EERC pot fi< leg'turi func:ionale sau de ordinul I, vitale desf';ur'rii procesului> leg'turi suplimentare sau de ordinul II, prin existen:a c'rora caracteristicile sistemului pot fi modificate> leg'turi excedentare ;i antagonice sau de ordinul III.

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 48

MODELAREA
Scop< [n procesul de analiz' ;i conducere a obiectelor tehnologice , [n cazul c{nd se caut' condi:iile optime ale obiectului cercetat se folose;te modelarea matematic'.

pasul 1
OBIECTUL TEHNOLOGIC (prelucrarea prin EERC) - MODEL -

pasul 2

TIPURI DE MODELE< experimentale fizice matematice informatice

pasul 3
Etapele model'rii<
premodelarea formularea modelului stabilirea scopului delimitarea procesului stabilirea parametrilor stabilirea tipului de model stabilirea func:iei obiectiv stabilirea ecua:iilor modelului matematic verificarea modelului analiza erorilor simularea procesului [ncercarea modelului

pasul 4
METODE DE MODELARE<
similitudinea< principiul omogenit':ii dimensionale> metoda Ipsen> metoda teoremei > metoda ecua:iilor diferen:iale> analiza dimensional' factorial'> metoda elementelor finite> analogia statistica

pasul 5

Date de ie;ire pasul 6 pasul 7 Simularea

OPTIMIZAREA

Figura 3.2< Structura general' a model'rii matematice

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 49

C'nd se analizeaz' un sistem se :ine cont de posibilele interac:iuni [ntre acestea ;i mediul [nconjur'tor. Ac:iunea mediului se manifest' prin leg'turi numite intr'ri, iar reac:ia sistemului prin leg'turi sunt numite ie;iri. Dac' intr'rile sunt influen:ate de ie;iri se spune c' exist' leg'turi inverse, leg'turi feedback. ]n procesul func:ion'rii sistemul se deplaseaz' dintr-o stare [n alta. Interven:ia [n procesul de func:ionare a sistemului ce provoac' anumite schimb'ri se nume;te ac:iune de conducere, iar principiile ;i regulile pe baza c'rora se realizeaz' aceasta se numesc strategii. Procesul de conducere este un proces informa:ional, bazat pe o metodologie care cuprinde< culegerea ;i preg'tirea informa:iei despre starea procesului ce trebuie condus> prelucrarea informa:iei ob:inute pentru a se ajunge la deciziile necesare> emiterea comenzii de executare a deciziilor de conducere.

Pasul 3 - este cea de alegere a modelelor ce definesc sistemul tehnologic,

model cu ajutorul c'ruia se studiaz' propriet':ile sistemului. Modelele pot fi materiale sau ideale, literatura de specialitate a eviden:iat existen:a diferitelor tipuri de modele< modele experimentale> modele fizice> modele matematice> modele cibernetice.

Pasul 4 - este partea [n care se realizeaz' modelarea matematic' a

procesului trec{nd de la premodelarea procesului la stabilirea ;i verificarea modelului. Prima etap', premodelarea, se realizeaz' pe baza unui experiment preliminar, fiind rezolvate [n acest caz o serie de probleme, cunoscute sub denumirea general' de informa:ie aprioric'< stabilirea variabilelor de stare ;i a parametrilor procesului> determinarea limitelor de existen:' ;i a intervalelor de varia:ie ale factorilor (parametrilor) procesului> stabilirea erorii experimentale> precizarea gradului de leg'tur' dintre variabilele de stare ;i parametrii procesului.

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 50

Rezolvarea acestor probleme face posibil' trecerea la etapa a doua, modelarea propriu-zis', care se realizeaz' pe baza unui experiment clasic sau factorial. Prin prelucrarea datelor experimentale se ob:ine ecua:ia care reprezint' modelul matematic al procesului studiat. ]n cazul existen:ei mai multor modele matematice ale experien:elor, literatura dedicat' studierii obiectelor tehnologice arat' c' pentru studierea cinematicii ;i mecanismului proceselor, [n condi:iile [n care acestea nu sunt cunoscute, se impune programarea experien:elor, pentru selectarea celui mai bun model matematic. Condi:iile optime de desf';urare apriorice se ;i pot determina utiliz{nd ;i programele parametrilor experimentului extremal, care constau [n realizarea urm'toarelor etape< prelucrarea informa:iilor eliminarea factorilor nesemnificativi [n influen:area st'rii obiectului supus cercet'rii> ob:inerea modelului matematic al obiectului sub forma unei func:ii, de preferin:' liniare sau liniarizabile> c'utarea domeniului optim al obiectului tehnologic. Metodele experimentului extremal se pot [mp'r:i [n dou' grupe< metode ale cercet'rii preliminare> metode ale cercet'rii de baz'.

Pasul 5 - prezint' principalele metode de modelare, cum ar fi<

similitudinea> analogia> metoda statistic'. ]n cadrul metodologiei de construire a modelelor prin metodele statisticii matematice, accentul se pune [n primul r{nd pe concordan:a dintre model ;i datele experimentale, care se realizeaz' prin analiza de regresie. Analiza [n cadrul model'rii se poate face prin< experiment clasic folosind< metoda celor mai mici p'trate> metoda celor mai mici p'trate [n form' matricial'> regresia neliniar'> analiza statistic' a ecua:iei de regresie>

experiment activ sau experiment factorial folosind<

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 51

programe de ordinul [nt{i> programe de ordinul doi>

programe speciale de modelare< programe simplex> programarea experimentului [n condi:ii de deriv'>

Pasul 6 - pe baza rezultatelor model'rii matematice se poate realiza simularea

procesului analizat. Metoda simul'rii utilizeaz', tot mai mult, ca mijloace de realizare, tehnica de calcul. Simularea poate oferi date elocvente privind procesul de prelucrare pe baza modelului matematic realizat, date legate de parametrii ;i variabilele din proces ;i influen:a lor asupra datelor de ie;ire. Simularea f'c{ndu-se pe baza modelului este economic' iar faptul c' utilizeaz' tehnica de calcul este precis'.

Pasul 7 - [n momentul [n care modelul matematic al procesului a fost realizat

prin aplicarea uneia din tehnicile de modelare prezentate problema optimiz'rii procesului tehnologic se reduce, practic, la aflarea extremului (maxim sau minim) unei func:ii liniare sau neliniare - func:ia obiectiv [n condi:iile existen:ei sau inexisten:ei unor restric:ii suplimentare la care sunt supu;i factorii procesului. Se vorbe;te [n acest caz de optimizarea f'r' restric:ii sau [n condi:ii de restric:ii. Dintre metodele de optimizare se pot aminti< optimizarea f'r' restric:ii< metoda BOX-WILSON>

optimizarea cu restric:ii< programarea liniar'> programarea neliniar'>

optimizarea adaptiv'> optimizarea dinamic'. Modelul matematic se formeaz', dup' definirea modelului fizic, pe baza

reprezent'rilor fizice, printr-o descriere cantitativ' a acestuia, prin totalitatea structurilor matematice, ecua:ii, inegalit':i precum ;i tabele, grafice etc. Aceast' deservire este de fapt defini:ia modelului matematic al obiectului supus cercet'rii. Orice model abstract se poate dezvolta de la modelul fizic la cel matematic.

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 52

Utilizarea calculatorului [n modelarea matematic' a proceselor tehnologice este necesar' [n efectuarea calculelor pe baza modelelor matematice, reprezent{nd etapa cea mai important' [n analizarea oric'rui proces tehnologic. Din acest motiv utilizarea tehnicii de calcul este considerat' ca o modalitate de modelare. Pentru modelarea matematic' a procesului tehnologic de prelucrare este necesar s' se parcurg' etapele premodel'rii ;i model'rii ;i totodat' s' se realizeze prelucrarea datelor experimentale prin metode statistice realiz{ndu-se un sistem integrat de analiz' ;i programare asistat' a modelului fizic (obiectul tehnologic). ]n anumite situa:ii, teoria ofer' forma general' a ecua:iilor ce descriu procesul studiat, iar valorile numerice ale coeficien:ilor ce intervin ;i pe baza c'rora cazurile particulare difer' unul fa:' de cel'lalt sunt determinate pe cale experimental'.

3.3. Modelarea proceselor de produc:ie cu ajutorul teoriei a;tept'rii

Procesele flexibile sunt impuse pe de o parte de sistemele flexibile de fabrica:ie, iar pe de alt' parte de echipamentul simplu, u;or de reglat. Aceste dou' realiz'ri tehnologice permit trecerea rapid' ;i cu costuri sc'zute de la o linie de produc:ie la alta, permi:{nd ceea ce se nume;te uneori< economii de scop. Evaluarea global' a raportului investi:ii/beneficii aduse de sistemele integrate de produc:ie trebuie s' :in' cont de mai multe grade de libertate sau restric:ii. Modelul matematic trebuie s' fie un model ce :ine cont de tipurile de fluxuri care parcurg sistemul CIM< fluxul de materiale (semifabricate, piese, produse finite), fluxul de energie ;i fluxul de informa:ii. Modelul matematic realizat se refer' numai la fluxul informa:ional (de informa:ii) din sistemul CIM pentru c' s-a considerat c' este factorul cel mai important ;i dinamic [n organizarea sistemului integrat de produc:ie. Punctul de pornire [n realizarea modelului matematic :ine seama de situa:ia [n care informa:iile (de diferite tipuri) nu intr' uniform [n modulele CIM, de asemenea ele parcurg itinerare informatice diferite, [nc'rc{nd [n mod diferit modulele informatice ale sistemului. Pot exista intervale de timp [n care anumite module de prelucrare a

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 53

informa:iei s' nu lucreze din lips' de informa:ii, iar [n alte perioade s' se formeze ;iruri de informa:ii care a;teapt' s' fie prelucrate. Studiul unui sistem CIM din punct de vedere al sistemului informa:ional (;i analog se poate dezvolta ;i pentru fluxul de repere) pentru modelarea matematic' ;i evaluarea global' a parametrilor ;i factorilor din sistem necesit' interpretarea lui ca o re:ea de sisteme de a;teptare. Fiecare modul de prelucrare a informa:iilor (ce cuprinde activit':ile specifice fiec'rui subsistem) reprezint' un sistem de a;teptare, iar [mpreun' alc'tuiesc o re:ea de sisteme de a;teptare. S-a considerat c' intr'rile [n module sunt descrise dup' o distribu:ie Poisson, iar timpul de servire are o distribu:ie exponen:ial-negativ'. Chiar ;i [n cazul general c{nd cele dou' condi:ii nu sunt respectate, majoritatea fenomenelor de a;teptare [ndeplinesc cumulativ cele dou' condi:ii, iar solu:ii pentru acest lucru sunt oferite de literatura de specialitate. Un modul de prelucrare a informa:iilor este prezentat [n figura 3.3., se asimileaz' unui sistem de a;teptare cu elementele sale specifice, iar aceste module se g'sesc [n [ntreg sistemul CIM, figura 3.4, modelarea matematic' baz{ndu-se pe modelele matematice din teoria a;tept'rii asimil{nd sistemul CIM cu un sistem de a;teptare cu mai multe sta:ii.

Modul de prelucrare informa:ii

unit':i de lucru (de prelucrare informa:ii)

Flux de intrare Flux de ie;ire

informa:ii [n a;teptare

informa:ii [n prelucrare Figura 3.3< Modul de prelucrare a informa:iilor

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 54

Sistemul CIM (sistem de a;teptare)

Sta:ia (modulul) PP&C Tipuri de informa:ii< alfanumerice de tip text, de tip baz' de date Sta:ia (modulul) CAD Tipuri de informa:ii< alfanumerice de tip text, baze de date grafice, baze de metode Sta:ia (modulul) proiectare tehnologic' CAPP

Flux de ie;ire

Flux de intrare

...

Sta:ia (modulul) programare CNC- CAM Tipuri de informa:ii< alfanumerice de tip text, programe cod ma;in'

Sta:ia (modulul) SFFCAM

Figura 3.4< Sistemul CIM asimilat cu un sistem de a;teptare cu mai multe sta:ii

Modelul cu mai multe sta:ii (modulele de prelucrare a informa:iilor) prezint' importan:' ;i ceea ce prive;te determinarea num'rului minim de sta:ii care s' permit' efectuarea serviciului [n condi:ii optime, cu cheltuieli minime. ]n acest model informa:iile care intr' [n modul se numesc clien:i (conform teoriei a;tept'rii), clien:i care solicit' din partea sistemului un serviciu. S-a considerat c' sistemele de a;teptare sunt cu intr'ri aleatoare, adic' intervalul de timp dintre dou' intr'ri sau num'rul de intr'ri pe unitatea de timp sunt variabile aleatoare. Pentru o variabil' aleatoare se asociaz' o func:ie de probabilitate, cea utilizat' fiind cea de tip Poisson<

f ( x) =

x e , x = 0 ,1 ,2 , . . . x!

(3.4.)

unde< x este num'rul de intr'ri [n unitatea de timp>

- num'rul mediu de intr'ri [n unitatea de timp.

Cel mai dificil lucru [n realizarea modelului matematic este g'sirea timpilor de r'spuns (timpilor consuma:i) pentru diferite tipuri de informa:ii din modulele (sta:iile) de prelucrare a informa:iilor. De aceea s-au stabilit anumite grupe de informa:ii, cum ar fi <

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 55

- informa:ii de tip alfanumeric, utilizate [n modulele de planificare ;i urm'rirea produc:iei, proiectarea constructiv' ;i tehnologic', fabrica:ie, control, transport ;i manipulare> - informa:ii de tip grafic, utilizate [n activit':i de proiectare constructiv' ;i tehnologic', fabrica:ie, montaj ;i control. Modelul matematic realizat (care poate fi extins pentru celelalte module CIM) a fost conceput pentru activit':ile din modulul de proiectare asistat' a prelucr'rilor pe ma;ini-unelte cu comand' numeric', figura 3. 5.

procesor geometric Flux de intrare (date de la CAD ;i de la CAE)

informa:ii [n a;teptare< fi;iere dwg, dxf, iges fi;iere dat, con, txt

date tehnologice Flux de ie;ire program (c'tre SFF)

transfer MUCN

postprocesor
fi;iere teh, txt

CNC

fi;iere prn, cnc

Figura 3.5 < Sta:ia de a;teptare

Fluxul de intrare [n sistem reprezint' modul sau regula de intrare a informa:iilor [n sistem. Aceast' regul' poate fi exprimat' prin varia:ia intervalului [ntre dou' intr'ri succesive sau prin varia:ia num'rului de intr'ri [n unitatea de timp. Sta:iile de lucru sunt unit':ile care satisfac serviciul solicitat de clien:i. ]n cazul dat, sta:iile de lucru sunt sta:iile grafice ;i calculatoarele din cadrul modulului, iar serviciul pe care [l presteaz' este prelucrarea informa:iilor solicitat' pentru realizarea programului NC pentru diferite repere proiectate. Densitatea de probabilitate a timpului de servire sau prelucrare este de forma<

f ( t ) = e t
unde< t este timpul de servire>

(3.5.)

- num'rul mediu de clien:i servi:i [ntr-o unitate de timp.

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 56

]n cadrul modulului exist' un grad mediu de ocupare intensitate a traficului prin sistem definit prin rela:ia<

( ns )

precum ;i o

(3.6.)

unde< este coeficientul de trafic. \irul de a;teptare cuprinde informa:iile [n a;teptare, adic' cele ce urmeaz' a fi prelucrate [n sta:ia de lucru (fie c' este vorba de informa:ii grafice, fie c' este vorba de informa:ii tehnologice). O caracteristic' de baz' a ;irului este lungimea sa care poate fi considerat' infinit' sau limitat' la o m'rime predeterminat'. Fluxul de ie;ire din sistem este foarte important [n cazul model'rii pentru c' el reprezint' un flux de intrare [ntr-un alt sistem de a;teptare ([n cazul dat pentru subsistemul CAM de fabrica:ie integrat'). ]n cadrul sistemelor de a;teptare se pot calcula, cu ajutorul programului realizat pe calculator, parametrii care reprezint' m'rimile de ie;ire. M'rimile de intrare din sistemul de a;teptare pot fi sintetizate< - num'r mediu intr'ri> - num'r mediu servici> m - num'r de informa:ii ale sursei> s - num'r de sta:ii de lucru> N - num'r maxim de informa:ii din ;ir> k - num'r predeterminat de informa:ii [n sistem> Ca - costul a;tept'rii> Cs - costul neutiliz'rii sta:iilor. M'rimile de ie;ire din sistem pot fi grupate [n< ns - num'r mediu de sta:ii ocupate> n - num'r mediu de informa:ii [n sistem> nf - num'r mediu de informa:ii din ;ir> ts - timpul mediu de trecere prin sistem> po - probabilitatea pentru zero informa:ii [n sistem> pn - probabilitatea pentru n informa:ii [n sistem>

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 57

CT - costul total. Pentru modelul realizat, cele cinci module de lucru (fig. 3.5.) s-a presupus c' fluxul informa:ional este un flux poissonian cu intensitatea . Exist' s sta:ii de servire (module de prelucrare a datelor - calculatoare), iar durata serviciilor, [n toate sta:iile, au reparti:ia exponen:ial' negativ', de parametrul

. Fie (t) num'rul de sta:ii ocupate la momentul t>0.

Dac' (0)=0, adic' admitem ini:ial c' modulul de prelucrare a informa:iilor este complet liber, not'm Pj(t)=P{(t)=j(0)=0}, probabilit':ile Pj(t) se definesc prin sistemul de ecua:ii diferen:iale<

dP0 ( t ) = P0 ( t ) + P1 ( t ) dt

dP j ( t ) = ( + j ) + P j 1 ( t ) + ( j + 1 ) P j +1 ( t ) dt

(3.7.)

dPs ( t ) = ( + s ) Ps ( t ) + Ps 1 ( t ) dt

Dup' introducerea nota:iilor u=t, =/ sistemul de ecua:ii devine<

dP0 ( u ) = P0 ( u ) + P1 ( u ) du dP j ( u ) = ( + j ) P j ( u ) + P j 1 ( u ) + ( j + 1 ) P j +1 ( u ) du dPs ( u ) = ( + s ) Ps ( u ) + Ps a ( u ) du
1js-1 (3.8.)

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 58

care mai poate fi pus sub forma matricial'< coeficien:ilor, iar P este<

dP = AP , unde A este matricea du

P0 ( u ) P1 ( u ) . P= . . Ps ( u )
Folosind transformatele Laplace Pj(s), Re(s)0, ale probabilit':ilor Pj(u), din (3.9.) ob:inem sistemul<

( + s ) P0 ( s ) P1 ( s ) = P0 ( 0 )
P j 1 ( s ) + ( + j + s ) P j ( s ) ( j + 1 ) P j +1 ( s ) = P j ( 0 )
1js-1 (3.9.)

Ps 1 ( s ) + ( + s ) Ps ( s ) = Ps ( 0 )
sau sub form' matricial'< BP(s)=P*, B fiind matricea p'trat' a coeficien:ilor sistemului, iar

P0 ( s ) P1 ( s ) . P( s) = , . . Ps ( s )
unitate.

P0 ( 0 ) P1 ( 0 ) . , B=Is-A, unde I este matricea P* = . . Ps ( 0 )

Dup' stabilirea determinantului matricei B ;i folosirea rela:iilor de recuren:' se trece la rezolvarea sistemului de ecua:ii (3.6.), iar solu:ia sistemului [n cazul sta:ionar este<

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 59

pj =

j!

1 2 s 1+ + +. . .+ 1! 2! s!

(3.10.)

unde p j = lim P j ( t ).
t

S-a presupus, [n continuare c' [n sistemul analizat cu s sta:ii (unit':i de lucrucinci [n cazul dat) intr' un flux poissonian, dar densitatea a fluxului de intrare depinde de intensitatea a serviciilor ;i de num'rul de posturi de prelucrare a informa:iilor libere. Fie 0=c0 dac' toate posturile de prelucrare a informa:iilor sunt libere, 1=c1 dac' este ocupat un singur post ;i a;a mai departe, s=cs, dac' toate posturile sunt ocupate. Dac' pj (j=0,1,...s) este probabilitatea ca s' fie ocupate j sta:ii de servire se ob:in ecua:iile<

c0 p0 = p1 ( c j + j ) p j = ( j + 1 ) p j + 1 + c j 1 p j 1 cc p s = c s 1 p s 1
Solu:ia sistemului este< j=1,2,3,...s-1 (3.11.)

pj =
cu

c0 c1 c j 1 p0 j!

j =0

pj

=0

Num'rul informa:iilor care nu corespund necesit':ilor [n unitatea de timp (care se pierd) este csps. Num'rul informa:iilor care sosesc [n unitatea de timp este dat de<

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 60

j =0

cj

p j = c s ps +

j =1

j pj

(3.12.)

Propor:ia de pierderi din num'rul total de informa:ii este<

c c cs 1 p= 1 2 c c c c cs s! 1 + c1 + 1 2 + + 1 2 2! s!
;i nu depinde de c0.

(3.13.)

Cazul real este dat de num'rul finit de informa:ii din sistem, deci [n acest caz avem N num'rul informa:iilor ce pot intra [n sistem. Dac' cj=(N-j) se ob:ine expresia<
1

p( , N ) = ( 1

N 1 +1 + ) 1

( 1 x ) N s 2 dx

(3.14.)
s

( 1 x ) N s 2 dx

Exist' ;i posibilitatea ca sosirea informa:iilor s' fie repetat', [n acest caz nu mai este satisf'cut' condi:ia de mai sus ca informa:iile care n-au putut fi [nregistrate imediat s' se piard' ;i deci s' nu mai fie luate [n considerare mai departe. Informa:iile refuzate pot veni [n sistem de un num'r oarecare de ori, p{n' g'sesc o cale liber' spre modulul de prelucrare a informa:iilor. Analiza unui astfel de model este complicat', [ndeosebi [n cazul fluxului de intrare finit, c{nd este necesar' o distinc:ie [ntre unit':ile care sosesc pentru prima oar' ;i cele care repet' intrarea [n sistem. Se admite c' [n sistemul cu s sta:ii complet accesibile intr' un flux poissonian de unit':i de parametru . Parametrul reparti:iei exponen:iale negative a duratelor de servire este . Intensitatea fluxului de unit':i care sosesc pentru a doua oar' este constant' ;i egal' cu c (c=const). Se remarc' faptul c' intensitatea fluxului de intrare a unit':ilor obi;nuite nu depinde de c. Num'rul revenirilor posibile a unit':ilor refuzate ini:ial nu este limitat.

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 61

Fie pkj, k,j0 N* probabilitatea ca [n starea sta:ionar' s' fie k unit':i [n curs de servire ;i s' soseasc' repetat j unit':i, atunci se ajunge la ecua:iile din rela:ia (3.15.). ]nsum{nd dup' k [n ecua:iile (3.15.), pentru j fixat se ob:ine rela:ia (3.14.). Astfel se determin' probabilitatea de pierdere a unit':ilor [n cazul sosirii repetate [n rela:ia (3.17.)<

( + k + c j ) p kj = p k 1 , j + ( k + 1 ) p k +1 , j + c ( j + 1 ) p k 1 , j +1

,k < s

(3.15.)

( + s ) psj = ps 1 , j + ps , j 1 + c ( j + 1 ) ps 1 , j +1

c j ( p0 j +...+ ps 1, j ) ps , j 1 = c ( j + 1 )( p0 , j +1 +...+ ps 1 , j +1 ) ps , j = 0 (3.16.)

s s 1 psj = ps = s ! s s 1 s s j =0 + 1 + +. . .+ (s 1)! s! s

(3.17.)

Num'rul mediu de unit':i care sosesc [n sistem dup' ce au fost refuzate ini:ial este<

k =0 j =0

j p kj =

ps

(3.18.)

Interpretarea modulului de prelucrare a informa:iilor pentru prelucrarea asistat' pe ma;ini-unelte cu comand' numeric' ca o re:ea de sisteme de a;teptare (cu datele ;i condi:iile ce decurg din calculele matematice aplicate mai [nainte) este punctul de pornire [n modelarea matematic' ;i [n verificarea dinamic' a rezultatelor cu ajutorul programului realizat pe calculator. Re:eaua de a;teptare este redat' [n figura 3.6. unde s-au luat [n considerare patru module (unit':i) de prelucrare a informa:iilor< A - modulul de procesare geometric', B - modulul de prelucrare

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 62

informa:ii tehnologice, C - modulul de postprocesare, D - modulul de prelucrare program CNC ;i I - modulul de transfer On-Line a programelor NC la ma;inile-unelte cu comand' numeric'. Modulul A este sursa re:elei de sisteme de a;teptare, iar modulul I este modulul de ie;ire din re:ea. Fiecare sistem de a;teptare este caracterizat prin parametrul intr'rilor care este num'rul mediu de unit':i ce intr' [n sistemul de a;teptare [ntr-un interval de timp ;i parametrul serviciilor , care este num'rul mediu de unit':i servite [n sistemul de a;teptare, [ntr-un interval de timp.
B,B D,D

0,7 =6.21 A,A 0.5 C,c

0,59

0.62

I, I

Figura 3.6< Re:eaua de sisteme de a;teptare pentru modulul CAPP analizat'

]n modulul A intr' [n decursul unui an (5616 ore/an) o cantitate de informa:ii ce urmeaz' a fi prelucrate (volumul de informa:ii din fi;ierele cu desene de execu:ie [n MB, de exemplu [n cazul transmisiilor cardanice) de 34900 MB, deci =6.21. Pentru celelalte module se poate calcula similar parametrul . Se calculeaz' matricea P unde existen:a unui arc de leg'tur' (fig. 3.6.) face s' existe element, iar inexisten:a arcului face ca elementele s' fie nule< A A B P= C D I 0 0 0 0 0 B 0.7 0 0 0 0 C 0.5 0.59 0 0 0 D 0 0 0.62 0 0 I 0 0 0 1 0

Se calculeaz' Pn-1, unde n este num'rul de module din sistem, deci [n cazul analizat P4<

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 63

0 0 P4 = 0 0 0

0 0 0 0 0

0 0 0 0 0

0 0 0 0 0

0.009 0 0 0 0

Matricea K=P+P2+P3+P4, cu elementele de pe prima linie dau parametrii de intrare [n sistemul de a;teptare de mai jos<

B=AKA,B =5.710.3=1.71 c=AKA,C =5.710.735=4.2 D=AKA,D =5.710.158=0.90 I=AKA,I =5.711=5.71

Determinarea parametrului de servire :ine seama de timpul mediu de prelucrare din fiecare modul, tmed. Pentru a nu avea aglomer'ri la nici un modul al sistemului trebuie ca <. Pentru modulul analizat se pot determina parametrii de ie;ire ai programului de calcul folosit< (3.19.)

timpul de prelucrarea a informa:iilor> frecven:a absolut'> func:ia de reparti:ie empiric'> func:ia de reparti:ie teoretic'. Func:ie de rezultatele de baz' legate de modulul analizat se pot pune [n

eviden:' cele dou' caracteristici fundamentale ale sistemelor de a;teptare< lungimea medie a ;irului de a;teptare ;i gradul mediu de ocupare a sta:iilor. Utilizarea teoriei a;tept'rii [n interpretarea comportamentului dinamic al modulului analizat este folositoare pentru stabilirea unor date necesare proiect'rii modului CIM. Ea, [ns', trebuie extins' pentru toate modulele CIM ;i completat' prin simularea variantelor de module realizate.

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 64

3.4. Modelarea proceselor de produc:ie cu ajutorul re:elelor Petri

Deosebit de important' este validarea unei solu:ii selectate pentru modulele CIM. Opera:ia de validare const' din stabilirea unor module ale conducerii subsistemului, analiza propriet':ilor modelului ;i simularea func:ion'rii lui. O metod' de analiz' a sistemului informa:ional folosit' pentru sistemul de produc:ie integrat este cea utiliz{nd re:elele Petri. Re:eaua fluxului informa:ional asimilat' unei re:ele Petri este un model grafic de tipul grafurilor orientate cu cele dou' elemente de baz'< pozi:ii, care modeleaz' condi:ii ;i tranzi:ii, care modeleaz' evenimente. Rela:iile dintre evenimente (date ale fluxului informa:ional al sistemului CIM) care pot avea loc ;i condi:iile necesare (tipuri de date, interfe:e hard-soft) pentru ca anumite evenimente s' se produc' efectiv sunt reprezentate de arcele grafului care stabilesc leg'turile dintre pozi:ii ;i tranzi:ii. O re:ea Petri este un cvintuplu<

G = ( L ,T , B + , B , m ), S = ( L ,T , B + , B )
unde< L={l1, l2, ... lp} este o mul:ime finit' de pozi:ii (loca:ii)> T={t1, t2, ... tn} este o mul:ime finit' de tranzi:ii> L T = >

(3.20.)

B+ = [bij+] ;i B- = [bij-] sunt matrici p*n de inciden:' de la tranzi:ii la pozi:ii ;i respectiv de la pozi:ii la tranzi:ii> m< L ... N|L| este un vector p dimensional (p=|L|) numit marcaj, componentele vectorului se numesc m'rci> S - structura re:elei Petri. Metoda re:elelor Petri poate fi aplicat' separat pentru fluxul informa:ional din fiecare modul CIM sau se poate aplica la [ntregul sistem integrat de produc:ie. Aplic{nd formalismul re:elelor Petri la studiul sistemului informa:ional se pot face urm'toarele observa:ii<

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 65

prin pozi:ii (loca:ii) se pot desemna resursele folosite (operatori, materii

prime, informa:ii tehnologice, informa:ii geometrice, utilaje etc.) precum ;i obiectivele rezultate [n urma prelucr'rilor din diversele faze (tehnologice sau constructive)>

prin tranzi:ii se pot desemna opera:iile care manipuleaz' cu aceste resurse

;i obiecte (activit':ile din graful de program)>

fiec'rei pozi:ii i se asociaz' o marc' mi care este un num'r [ntreg nenegativ

;i se reprezint' prin puncte plasate [n interiorul cercului care simbolizeaz' cu disponibilitatea obiectului asociat respectivei pozi:ii>

matricea B reprezint' matricea arcelor> aceste arce au dou' semnifica:ii

posibile> consumul poten:ial al unui obiect sau resurs' (arc de la o pozi:ie la o tranzi:ie), bij- este num'rul de arce de la li la tj ;i generarea poten:ial' a unui obiect (arc de la o tranzi:ie la o pozi:ie), bij+ este num'rul de arce de la tj la li. O tranzi:ie tj este declan;at' dac' fiecare pozi:ie li de intrare [n tj con:ine cel pu:in un num'r bij- de m'rci. Declan;area tranzi:iei tj produce sc'derea a bij- m'rci din fiecare pozi:ie li de intrare ;i adunarea a bij+ m'rci [n fiecare pozi:ie de ie;ire din tranzi:ia tj. Tranzi:iile [n re:ea se declan;eaz' la momente discrete de timp, k=0,1,2,... care nu sunt neap'rat intervale regulate. Este permis' declan;area mai multor tranzi:ii deodat' dac' aceste tranzi:ii sunt simultan declan;abile. Modelele realizate pentru modulele CIM cu ajutorul re:elelor Petri sunt modele dinamice. Cu ajutorul acestora se pot determina fluxurile de informa:ii (;i/sau de materiale) din modul. Reprezentarea unei opera:ii tehnologice ([n care intervin at{t fluxurile de informa:ii ;i de materiale) poate avea forma din figura 3.7., reprezentare printr-o tranzi:ie Petri.
E 1 2 . . . n Figura 3.7< Reprezentarea unei tranzi:ii Petri 1 T 2 mi . . . m

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 66

Prin E poate fi reprezentarea elementelor sistemului CIM< preg'tirea ;i urm'rirea produc:iei, concep:ia constructiv', concep:ia tehnologic', utilajul tehnologic etc. Se iau [n considerare urm'toarele date ini:iale<

pentru marcajul final dorit se studiaz' o serie de marcaje ini:iale privind accesibilitatea marcajului final din cele ini:iale printr-o succesiune finit' de tranzi:ii> se determin' distribu:ia timpului de execu:ie a procesului consider{nd c' fiecare tranzi:ie ti dureaz' un timp ti distribuit dup' o lege qi. De altfel, aceast' metod' permite specificarea concep:iei p'r:ii de comand' a

modulelor CIM. Stabilirea unui model prin re:ea Petri conduce la o solu:ie care asigur' flexibilitatea, respectiv o func:ionare corect' la schimbarea sarcinii de fabrica:ie, deci adaptarea la diversitatea produc:iei. Astfel, dac' prin trecerea la un nou produs se schimb' raportul timpilor de prelucrare a informa:iilor din modul tpi1, tpi2 la sta:iile de lucru SL1 ;i SL2 (la produsul anterior avea loc rela:ia tpi1<tpi2, la produsul nou tpi2<tpi1) conducerea va continua s' asigure o func:ionare corect', [ntruc{t secven:a transmiterii comenzilor este determinat' numai de succesiunea satisfacerii condi:iilor corespunz'toare, succesiune [n care nu intervine o ordine rigid'. Dac' se consider' re:eaua Petri pentru modelarea fluxului informa:ional dintr-un modul CAPP compus din dou' posturi de realizare automat' a procesului tehnologic de prelucrare ;i o interfa:' (de transmitere a informa:iilor c'tre modulul CAM), figura 3.8., se poate scrie marcajul ini:ial [n rela:ia (3.21.) ;i cu invariantul din rela:ia (3.22.) se poate scrie rela:ia (3.23.).
p1 p2 p3

t1 p4 t4 p7 t6

t2 p5

t3 p6 t5 p8 t7

Figura 3.8< Flux de informa:ii - re:ea Petri

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 67

1 1 1 0 M0 = 0 0 0 0
T I1 = [11111111 ]

(3.21.)

(3.22.)

m( p1 ) + m( p 2 ) + m( p3 ) +.. .+ m( p8 ) = 3
Pentru invariantul din (3.24.)<
T I1 = [01101101 ]

(3.23.)

(3.24.)

se ob:ine rela:ia (3.25.)<

m( p 2 ) + m( p 3 ) + m( p 5 ) + m( p6 ) + m( p8 ) = 3
iar cu invariantul din (3.27.)<
T I1 = [10010010 ]

(3.26.)

(3.27.)

se ob:ine rela:ia (3.28.)<

m( p 2 ) + m( p 5 ) = 1
Din sc'derea rela:iilor (3.27.) ;i (3.28.) se ob:ine rela:ia (3.29.)<

(3.28.)

m( p 3 ) + m( p6 ) + m( p8 ) = 1

(3.29.)

Din aceste rela:ii determinate rezult' c' un punct (informa:ia) se va g'si permanent pe traseul vertical al figurii 3.8., ca ;i pe traseele verticale laterale. Dac' punctul de pe verticala mijlocie se g'se;te [n p5 este executabil' t2, iar dac' punctele de pe verticalele laterale se g'sesc [n p4, p6 sunt executabile tranzi:iile

Capitolul 3< Modelarea asistat' de calculator a proceselor de produc:ie pagina 68

t4, t5. Dac' punctul de pe verticala mijlocie este [n p2, iar punctul de pe verticala din
st{nga este [n p1 sau p7, atunci sunt executabile t1 sau t6, iar dac' p2 are marcaj ;i au marcaj p3 sau p8 atunci sunt executabile t3 sau t7. Din analizele efectuate rezult' c' st'rile re:elei asigur' prelucrarea tuturor tranzac:iilor (prelucrarea informa:iilor necesare realiz'rii documenta:iei tehnologice ;i transmiterii ei la modulul CAM), deci este asigurat' absen:a blocajelor. Toate aceste efecte pot fi confirmate dac' se realizeaz' o simulare asistat' a re:elei realizate. Analiza, modelarea ;i simularea cu ajutorul re:elelor Petri a modulelor CIM din perspectiva fluxului informa:ional duce la ob:inerea unei solu:ii optime privind implementarea ;i instalarea sistemului integrat de produc:ie func:ie de condi:iile concrete din locul destinat. Validarea solu:iilor selectate la concep:ia modulelor CIM are loc dup' ce se realizeaz' ;i evaluarea costurilor privind implementarea ;i instalarea lor [n practic'. Analog se poate realiza modelarea pentru orice modul CIM, deci pentru orice activitate din cadrul procesului de produc:ie.