Introducere Cu excepia unor texte despre bani, inflaie, schimb si utilitate, tiina economica debuteaz in secolul al XVIII- lea

cu scrierile fiziocratilor francezi, lucrrile lui Cantillon si Hume, dar in special cu cele apartinBnd lui dam !mith" Ideile economice ale scolasticilor, fiziocratilor si mercantilistilor au constituit rdcini ale conceptelor care au fost e#entual articulate intr-un sistem mai mult sau mai puin unificat al economiei clasice de economiti clasici ca dam !mith, $a#id %icardo, &ohn !tua rt 'ill si alii" ceti autori sunt primii economiti on sensul modern al termenului, deoarece ei au onteles ca ceea ce trebuie studiat este economia ca sistem, i"e" sistemul economic" (entru )*nditorii de la sfersitul secolului al XVIII-lea si *nceputul secolului al XlX-lea, exista o ne#oie reala de a )asi un mod de definire care sa +ustifice concepia unei tiine noi si complet separate" Cea mai semnificati#a schimbare de opinie a clasicilor in raport cu mercantilismul, a fost increderea in consecinele fluxului natural al forelor economice si #iziunea unui sistem economic armonios, care nu necesita inter#enie din partea unor forte exterioare " $aca scolasticii au considerat potri#it sa *ncredineze bisericii partea morala a acti#itilor economice si mercantilistii au susinut inter#enia )u#ernamentala, clasicii ,ca de altfel si fiziocratii- au fost in fa#oarea pieelor nere)ularizate si a libertii indi#iduale maxime"
$ez#oltarea si *nflorirea )indirii clasice intre anii .//0 si .1/2, a )enerat doua atitudini in ceea ce pri#ete armonia sistemului economic ,3andreth si Colander, .414-" (e de o parte, sistemul de )indire economic predominant si ortodox, care cu anumite modificri continua sa accepte in prezent ideea de sistem economic 5care se autore)leaz6, desi ideea de inter#enie pentru ondreptarea eecurilor pietiei ,e")" teoria bunurilor publice, teoria externalitatilor- a e#oluat ca importanta" (e de alta parte, exista anumite idei economice heterodoxe care nea)a armonia acceptata de economitii clasici si identifica conflicte ma+ore on sistemul economic care necesita schimbri instituionale fundamentale ,e")" economia marxista-" naliza perioadei de onceput a capitalismului on 7uropa de Vest a )enerat dezbateri cu pri#ire la cauzele apariiei capitalismului ca sistem" 8na din cele mai populare abordri este ideea ca reforma Bisericii cretine si stabilizarea protestantismului drept opiune reli)ioasa, a

transformat modul de a )indi al indi#idului cu pri#ire la

munca. Aceasta abordare este fundamentata pe rezultatele studiilor lui Tawney (1926) - !eli"ia si #nflorirea capitalismului$ si %eber (19&') - (tica )rotestanta si *piritul +apitalist$. ,esi o teorie #nc-e"ata a .alorii munca este prezenta abia in A.u/ia 0a/iunilor1 #ncerc2ri de a formaliza cate"oria munca ca sursa a .alorii au apar/inut lui %illiam )etty (162&- 1634)1 ,udley 0ort- (1651- 1691) si 6o-n 7oc8e (162&- 14'5). 9aloarea in acest conte:t depinde de cantitate a de munca c-eltuita sau timpul de munca indi.idual dedicat producerii unui bun; daca doua m2rfuri incorporeaz2 aceea<i cantitate de munca1 in mod
.

necesar acestea .or a.ea aceea<i .aloare de sc-imb.

T(=!IA 9A7=!II->?0+A; ?TI7ITAT( *I (@)7=ATA!( *istemul economic smit-onianA utilitate si .aloare In ceea ce pri#ete tiina economica, economitii au fcut numeroase oncercari de a descrie acest cimp de cercetare particular si de a demarca on mod clar obiectul si natura studiului economic" 'ai mult, au discutat pe lar) relaia dintre economist, teolo), moralist, +urist, mai apoi sociolo) sau psiholo), in *ncercarea de a determina punctul de #edere al economistului" dam !mith ,./9:-./42- este unul dintre autorii care au scris in aceasta tradiie; preocuprile sale s -au extins la filosof<a morala, tiine sociale sau tiinele naturii" =oiunea de om economic era familiara scriitorilor din secolul al-XVII -lea; scolasticii au parafrazat de exemplu ca fiecare #a aciona conform propiului interes" !emnificaia propriului interes a fost remarcata si in literatura mercantilista" titudinea )enerala era teama ca moti#aia obinerii de profit #a ruina productorii, iar a#anta+ele sociale #or dispare in lipsa inter#eniei )u#ernamentale" In secolele XVIII-XIX, un numr crescind de autori economici se opun politicilor )u#ernamentale deoarece, a#ind date cazurile de incompetenta )u#ernamentala, rezultatele comerciale pot fi inferioare celor care pro#in din comerul nere)ularizat" !ecolul al-XVIII-lea aduce cu sine cBte#a analize excepionale despre funcia si rolul profitului> ?abula albinelor si Vicii pri#ate, beneficii publice ,./.@- de Bernard 'ande#ille ,.0/2- ./::-, ale cror mesa+ este ca acti#itatea pri#ata este condusa de e)oism sau interes propriu, fapt ce poate a#ea consecine sociale dezirabile numai sub mana)ementul )u#ernului" !mith, ca si Hutcheson de altfel, a a#ut opinii *mpotri#a ideilor lui Bernard 'ande#ille ,.0/2-./::-, expuse in fabula albinelor; !mith si 'ande#ille au pornit de la aceeai prezumptie, si anume ca indi#izii sunt moti#ai de e)oism atunci cind acioneaz intr-un anumit fel" !mith a concluzionat ca interesele e)oiste pot )enera armonie sociala, on timp ce 'ande#ille a ar)umentat ca sistemul economic necesita inter#enii exterioare ca urmare a consecinelor nefaste ale e)oismului si interesului personal" !tudiul lui %ichard Cantillon ,.012- ./:@- - 7seu despre natura comerului )eneral ,./AA- ofer o mai buna ilustrare a faptului ca in#esti)aia economica este in schimbare > autorul a aplicat teoria economica la problema alocrii resurselor si a in#esti)at consecinele modificrii cererii sau ofertei asupra preului" Chiar si inainte de ./22, a fost construit un tabel empiric ce fcea le)tura dintre creterea preturilor si scderea produciei, implicind de fapt relaia cererii ,pret-cantitate-" =oile principii ale economiei politice din secolul al-XVIII -lea au fost diferite de pamfletele din secolul al-XVII-lea, iar creterea sofisticrii analizei economice este clara; di#er)enta de la ideile scolastice a fost stimulata de dez#oltarea tiinei si admiraia pentru fizica =eBtonian" In concepia lui !mith , scopul teoriei economice este in#esti)area cauzelor bo)iei unei naiuni, utilizind drept metode deducti#ismul si descrierea istorica" $esi modelul lui !mith are cite#a elemente distincte, ipoteza eseniala este
9

di#iziunea muncii si faptul ca indi#izii de#in dependeni intr-o anumita msura de semenii lor" (entru inceput, !mith *ncearc clarificarea sensului ambi)uu al cu#intului #aloare> 5#aloarea6 are doua sensuri, unul de 5#aloare de ontrebuintare 6, i"e" utilitate a unui obiect, si altul de 5#aloare de schimb6 sau puterea de cumprare ,i"e" #aloare relati#a-> Termenul de VALOARE , trebuie observat, are doua nelesuri, si el exprima uneori utilitatea unui obiect particular, iar on alte condiii, puterea de cumprare a altor bunuri pe care o determina posesia acelui bun. rima poate !i numita ,valoare in u"#, iar cealalt ,valoare in sc$imb#. Lucrurile care au valoarea cea mai mare in utili"are au de obicei o valoare mica sau c$iar "ero in sc$imb% iar in mod opus, acele lucruri care au cea mai mare valoare in sc$imb, au de obicei o valoare mica sau c$iar nici una in u". &imic nu este mai util decit apa' dar ea nu va cumpra mai nimic sau nu se va sc$imba mai nimic in locul sau. (n diamant, in mod contrar, nu are aproape nici o valoare in utili"are% dar o cantitate !oarte mare de bunuri se va sc$imba in locul sau. ) (roblema principala le)ata de formularea conceptului de #aloare pare a fi ceea ce astzi este cunoscut sub numele de paradoxul apa-diamant, si pe care !mith nu a tiut sa-. explice intr-un mod adec#at> bunuri care au cea mai mare #aloare de utilizare ,e")" apa- poseda in )eneral o #aloare de schimb mica sau inexistenta; in mod contrar, bunurile care au o #aloare de schimb mare, dein o #aloare de utilizare mica ,e")" diamant-" In opinia lui !mith, #aloarea de schimb este capacitatea unei mrfi de a cumpra alte bunuri - sau preul sau" ceasta este o msura obiecti#a exprimata de ctre piaa" Conceptul sau de 5#aloare de utilizare6 este insa extrem de confuz; standardele puritanice ale lui !mith au determinat apariia ideii ca diamantele dein o #aloare mica de utilizare" 3a aceasta problema se adau) si accentul pus pe utilitatea totala deri#ata din consum, in)reunind *nele)erea rolului cererii in determinarea preturilor" (aradoxul apa -diamant, #a fi de altfel rezol#at de mar)inalisti cu a+utorul conceptului de utilitate mar)inala si de lfred 'arshall prin introducerea conceptului de surplus al consumatorului" $iferii comentatori ai operei lui !mith au considerat faptul ca respin)erea utilitii ca determinant al #alorii se datoreaz acestui citat celebru si al paradoxului apa -diamant; in acelai timp, abordarea din #uia =aiunilor de a se concentra pe costurile de producie, a continuat tradiia precedenta a autorilor de a discuta relaia dintre cost si pret, sau le)tura acestora cu alocarea resurselor, subiect care spre sfirsitul secolului al-XVIII-lea de#enise o tema standard ,tratata si de contemporanii lui !mith, Hume, Cur)ot, Cantillon, etc-" 7xista autori ce considera ca nu exista nici o do#ada in #uia =aiunilor despre atribuirea unui rol inferior cererii si le)turii acesteia cu utilitatea ,a se #edea pentru mai
multe detalii in

acest sens !amuel Holander, .41/-" Cermenul de ,#aloare in uzD in acest context nu se refera la dezirabilitate, considera Holander - care este noiunea de utilitate a
:

economistului- ci la ce#a folositor sau funcional" 'ai mult, !mith a ar)umentat ca ne#oia fiziolo)ica pentru apa nu are nici o semnificaie asupra problemei preturilor"
Care este poziia lui !mith cu pri#ire la utilitateE In primul rind, el nu a cunoscut ideea de utilitate mar)inala pentru a rezol#a paradoxul #alorii apa-diamant, dar a considerat utilitatea sau dezirabilitatea unui bun a fi importanta pentru #aloarea de schimb si a#uia societii" In acest sens, " !mith scrie> 5un bun"""necesita o pre)tire adec#ata inainte de a fi potri#it pentru uz si consum, pentru ca altfel nu ar fi produs deoarece nu ar exista cerere pentru el; daca ar fi produs in mod spontan, nu ar a#ea nici o #aloare de schimb si nu ar putea adau) nimic la a#uia societii6

!mith a analizat, in continuare, moti#ele care stau la baza cererii consumatorului si a inclus D#aloarea in uzD sau capacitatea unui lucru de a fi funcional ca fiind doar una dintre sursele #ariate ale dezirabilitatii" $e aceea, 5cererea pentru metale preioase pro#ine parial din utilitatea lor F#aloare on uzG si parial din frumuseea lor6 7xista o multitudine a surselor utilitii pe lin) proprietile fizice ale bunuluifrumusee, consum si alte funcii utilitariste ale produsului" Crebuie nuanat de asemenea faptul ca teoria cererii nu trebuie identificata cu teoria utilitii; un alt moti# ce poate explica atribuirea lui !mith a ne)li+rii considerentelor despre utilitate este conceptul de #aloare reala, exprimata on funcie de munca comandata> Ast!el, valoarea oricrei mr!i pentru persoana care o poseda si care nele*e sa nu o ntrebuine"e sau sa nu o consume personal, ci sa o sc$imbe cu alte mr!uri, este le*ata cu cantitatea de munca ce +i da posibilitatea sa le cumpere sau sa dispun de ele. ,unca prin urmare, este msura reala a valorii de sc$imb a tuturor mr!urilor ) In teoria smithoniana exista doua stadii ale economiei> o stare primiti#a ,i"e" in care factorul capital nu este acumulat si factorul pamint nu este proprietate pri#atasi o stare a#ansata a economiei ,i"e" on care capitalul, pamintul nu mai sunt bunuri libere-" utorul folosete
doua concepte cu pri#ire la coninutul muncii> munca incorporata sau materializata ,in produsul respecti#- si munca comandata, i"e" munca pe care bunul produs o poate obine prin schimbul cu alte bunuri"

In conformitate cu teoria costului muncii, la !mith #aloarea de schimb sau preul in stadiul primiti# al societii, este determinata de cantitatea de munca necesara pentru a produce un anumit bun> -n acel stadiu primitiv al societii, care preceda atit acumularea de capital cit si proprietatea asupra pamintului, proporia intre cantitile de munca necesare pentru dobindirea di!eritelor obiecte pare a !i sin*ura mpre.urare care poate o!eri vreo re*ula pentru sc$imbul intre aceste obiecte. /aca, de exemplu, la un popor de vinatori e nevoie in mod obi0nuit de o munca de 1 ori mai mare pentru a ucide un castor decit pentru a vina o cprioara, un castor se va sc$imba !ire0te cu doua cprioare sau va valora cit doua dintre acestea. E natural ca ceea ce de obicei este produsul unei munci de 1 "ile sau de 1 ore sa valore"e de doua ori cit ceea ce repre"int produsul unei munci de o "i sau o ora ) Teoria .alorii Ia *mit!mith dez#olta trei teorii ale preturilor relati#e ,3andreth si Colander, .414->
o teorie a costului munca;

o teorie a muncii planificate; o teorie a costului de produc/ie.

!mith ,.409- a pri#it salariile, profitul si renta ca fiind #enituri cu care posesorii factorilor de producie trebuie recompensai" utorul presupune existenta unor rate ale salariilor, profitului si rentei 5date6, ceea ce demonstreaz ca el a utilizat implicit un sistem analitic static, in care stocul de factori de producie este dat, la fel fiind cererea existenta pentru acel stoc" %e#enind la exemplul cu cerbii si castorii care elucideaz problema echilibrului parial in concepia lui !mith, autorul a incercat sa clarifice si problema echilibrului )eneral" (reul natural care se formeaz este de fapt preul de echilibru obinut atunci cind bunul este #indut la costul sau de producie" sa cum ndreB !Hinner puncta in introducerea la 5 #uia =aiunilor6 ,.410-> 5(oate contribuia principala a teoriei preturilor la !mith sta in faptul ca ne permite sa #edem care sunt condiiile ce trebuie satisfcute inainte ca economia, ca un tot unitar, sa se afle intr-o stare de echilibru6 cest exemplu cu castorul si cerbii ilustreaz o forma a analizei echilibrului parial ,Blau), .449-" Cu a+utorul instrumentelor analitice moderne, se poate prezenta urmtorul )rafic al Cransformrii care ilustraza opinia lui !mith> daca doua ore sunt necesare
pentru a

#ina un cerb si o ora pentru a #ina un castor, atunci rata de schimb #a fi un cerb pentru doi castori>

!mith recur)e la o explicaie a #alorii de schimb bazata pe timpul necesar produciei bunului respecti#, explicaie care nu mai este #alabila in cazul societii a#ansate" ceasta explicaie reprezint un punct dificil in elaborarea teoriei, iar problema cuantificrii cantitii de munca in relaie cu timpul intimpina )reuti" !mith recunoate ca problema trecerii timpului nu se poate msura doar prin orele incorporate in produs, ci implica si abilitile si priceprea muncitorilor ,3andreth si Colander, .414-"
$aca se considera doua bunuri, X si I, s-ar putea formula urmtoarea *ntrebare> cum se poate msura cantitatea de munca incorporata in cele doua bunuri si cum se pot compara aceste cantitiE 8nitile de msura ale timpului fiind in ore, cum s-ar putea msura in)eniozitatea, priceperea muncitorilorE !oluia smithoniana este de a propune

luarea ca etalon a salariilor pltite factorului munca $ar, in mod e#ident, !mith a#anseaz un raionament circular, utilizind un set de preturi, si anume salariile, pentru a explica acest set de preturi si #aloarea unui bun, care nu este in funcie de cantitatea de munca coninuta de acest bun"Cotusi, acest model al lui !mith conine prezumptii prezente si in modelele modeme economice; de pilda ca #inatorii sunt a)eni raionali si sunt condui de moti#e economice sau interese proprii; ca exista competiie perfecta; curbele ofertei pe termen lun) sunt orizontale sau perfect elastice, cererea ne+ucind nici un rol in determinarea preturilor relati#e pe termen lun)" (returile depind in intre)ime de costul de producie sau oferta, iar daca costul de producie este oferit de munca, rezultatul este teoria #aloare-munca"

%eluind definiia pe care !mith a dat -o muncii comandate, si anume ca ea reprezint munca pe care bunul produs o poate obine prin schimbul cu alte bunuri, putem concluziona ca in cazul unei societi primiti#e, munca comandata #a coincide cu munca incorporata ,costul muncii-" In concepia lui !mith, modelul unei economii a#ansate difer de cel al economiei primiti#e din doua puncte de #edere > factorul capital este acumulat si factorul pamint de#ine proprietate " Valoarea se explica deci nu numai prin consumul de munca ci si prin consumul pamintului ,renta- si al capitalului ,profitul-" Valoarea este formata din> Valoare J salariu K renta K profit, fiind #orba de o teorie a #alorii fundamentate pe cost> Trebuie observat ca valoarea reala a di!eritelor parti componente ale preului este msurata cu cantitatea de munca, pe care !iecare dintre ele o poate cumpra sau de care poate dispune. ,unca msoar valoarea nu numai a acelei parti din pret care revine muncii ci si valoarea p2rtii care se descompune in renta si a p2rtii care se descompune in pro!it)

Ldat ce capitalul si pamintul de#in factori de producie, al cror cost #a face parte din costul final al produsului, costul muncii nu #a mai fi e)al cu munca comandata" ceste dificulti ale modelului lui !mith pentru o economie a#ansata, #or fi reluate ulterior si dezbtute de %icardo"

!mith introduce *n cadrul analizei for marii si re)larii preturilor doua concepte> acela de pret natural, i"e" denumirea moderna de pret de echilibru si pretul pietei, i"e" pretul la care se #inde bunul respecti# si acopera costul" (retul pietei poate fi *n relatia de M, N, J cu pretul natural; pretul natural sau de echilibru se formeaza prin a+ustarea cererii si ofertei" %ationamentul lui !mith este urmatorul ,a se #edea fi)ura nr"9-> atunci cOnd scade cantitatea oferita pe piata, pentru toti indi#izii care erau dispusi sa plateasca pretul de echilibru, cererile nu #or putea fi satisfacute; o parte din ei #or fi dispusi sa plateasca un pret mai mare decOt pretul natural ,*n functie de concurenta, etc"-" $aca cantitatea oferita pe piata #a fi mai mare decOt cererea efecti#a, atunci cantitatea nu #a putea fi #Onduta *n *ntre)ime, diferenta ne#Onduta fiind plasata la un pret mai mic decOt cel de echilibru, celor care sunt dispusi sa plateasca mai putin" Pn consecinta, pretul #a scade *n functie de competitie si de dorinta de a #inde cOt mai repede marfa" COnd cantitatea adusa pe piata este e)ala cu cererea efecti#a, fiind suficienta pentru a satisface cererile consumatorilor, pretul pietei #a coincide cu pretul natural si la acest pret cererea *n exces #a fi 2"

Teoria ricardiana cu pri.ire la .aloare si utilitate $a#id %icardo ,.//9-.19:-, este una din fi)urile dominante ale sistemului economic clasic a#ind multe contribuii in teoria economica, inclusi# la aspectele de ordin metodolo)ic, la teoria #alorii, renta si comer internaional" %icardo ,.4A4reia si este in fa#oarea ideii lui !mith le)ata de #aloarea de *ntrebuinare si #aloarea
/

de schimb" 8tilitatea, insa, nu poate fonda #aloarea din moment ce bunurile cele mai utile nu au #aloare de schimb" 7l enuna concluzia sa cu pri#ire la paradoxul apa -diamant> 58tilitatea nu este, deci, msurtorul #alorii de schimb cu toate ca pentru aceasta ea este absolut eseniala6" %aionamentul lui %icardo este urmtorul> din moment ce un bun nu este util si nu are #aloare de schimb, utilitatea #a fi condiia si nu msura #alorii" Cu alte cu#inte, in terminolo)ie moderna, 5inainte ca o marfa sa aiba un pret poziti# pe piaa, trebuie sa existe cerere, dar cererea nu este msura preului6 Ricardo nu a dispus in anali"ele sale de conceptul de utilitate mar*inala, !apt evident din ilustrarea observaiei ca ,valoarea de intrebuintare# trebuie meninut separat de ,valoarea de sc$imb#' daca !iind a.utat de o ma0ina imbunatatita, pot reali"a doua perec$i de ciorapi in loc de o perec$e, utili"end aceea0i cantitate de munca, utilitatea unei perece$i nu se modi!ica dar le descresc valoarea). 3u toate acestea, Ricardo a apreciat soluia la paradoxul valorii, !ormulata la nceputul operei rincipii de Economie olitica ' sa lsam apa sa !ie rara, a!irma Lordul Lauderdale si sa !ie proprietatea exclusiva a unui individ si vom creste ast!el bo*ia sa, deoarece apa va avea valoare in acest ca" ). In unele para)rafe, %icardo pare foarte aproape de a distin)e utilitatea totala de cea mar)inala; o reducere in output, diminueaz a#uia si utilitatea totala, dar creste #aloarea care este formata la mar)ine" $aca inaintea operei economitilor clasici utilitatea este factorul determinant al cererii si msura #alorii, !mith si %icardo au considerat ca utilitatea este importanta in formarea cererii, iar analiza cerere - oferta este modul de a analiza preturile pe piaa" mbii autori dein o preferina de a recur)e la costul de producie ca factor determinant al preului" $esi tiina economica este o tiina morala pentru ma+oritatea economitilor clasici, probabil ca %icardo este o excepie prin faptul ca nu a fost interesat de conexiunea dintre economie si moralitate in analiza fenomenelor economice" %icardo recur)e la conceptul de munca incorporata si renuna la dihotomia societate primiti#a-societate e#oluata, teoria #alorii munca facind referire numai la mrfurile reproductibile nu si la cele nereproductibile ,e")" lucrri de arta-> /eci, atunci cind vorbim despre mr!uri, despre valoarea lor de sc$imb si despre le*ile care re*lementea" preturile lor relative, intele*em ntotdeauna numai ast!el de mr!uri a cror cantitate poate !i sporita prin c$eltuirea de munca omeneasca si la producia crora concurenta acionea" !ora nici o piedica ) $e asemenea, autorul respin)e ideea muncii comandate si admite ca pentru anumite bunuri care sunt oferite in numr mic pe piaa, din diferite moti#e, #aloarea poate fi determinata si de raritate, 5a#ind utilitate, mrfurile isi tra) #aloarea lor de schimb din doua iz#oare> din raritate si din cantitatea de munca necesara pentru obinerea lor6 " In consecina, teoria ricardiana a #alorii este aplicabila mrfurilor
1

reproductibile, in condiii de concurenta perfecta"

Teoria .alorii Ia !icardo Ceoria #alorii la %icardo a fost dez#oltata ca reacie ompotri#a 3e)ii Cerealelor ,Corn 3aB- si la contro#ersa pe care aceasta a nascut-o cu pri#ire la impunerea de taxe fata de importul de cereale in n)lia" In )eneral, modelul ricardian conine trei
4

)rupuri principale> capitalitii ,productorii-, posesorii factorului munca si proprietarii de pamint si prezint relaia dintre creterea economica si interaciunea dintre aceste )rupuri" Ricardo adau* ca' ...nu numai munca ntrebuinata direct la producerea mr!urilor in!luenea" valoarea acestora ci, la !el, si munca ntrebuinata la producerea de instrumente, unelte si cldiri cu care se a.uta aceasta munca )Acest principiu este prin urmare repus in discuie, prin recur*e rea la conceptele de capital !ix si capital circulant' rincipiul ca valoarea relative a mr!urilor este determinata de cantitatea de munca depusa pentru producerea lor este considerabil modi!icat prin ntrebuinarea ma0inilor si a altui capital !ix si durabil) %icardo a introdus iniial prezumptia durabilitii e)ale a capitalului, a+un)ind la concluzia ca numai cantitile relati#e de munca influeneaz #alorile relati#e ale mrfurilor; ulterior, el abandoneaz aceasta prezumptie ideala, considerend ca atit capitalul fix, cit si cel circulant poseda durabiliti si posibiliti de substituire diferite" In urma demonstraiei ca #aloarea unor bunuri produse de : indi#izi difer nu datorita cantitii de munca folosite care este aceeai, ci datorita cantitii diferite de capital fix sau de 5munca acumulata6, %icardo de#ine interesat de influenta salariului asupra #alorii relati#e a unei mrfi" %icardo a *ncercat sa demonstreze intr-o
maniera complet nesatisfacatoare ca salariile pltite unor muncitori cu abilitai diferite ramin constante in timp, iar transformrile care au loc la ni#elul preturilor nu #or fi consecina a salariilor pltite 5muncii6"

!a luam un exemplu care ne #a permite ar)umentarea ideii ca #aloarea de schimb nu poate depinde exclusi# de cantitile relati#e de munca" !a presupunem cazul in care nu exista pe piaa decit doua bunuri a)ricole - o#az si )riu, a cror producie necesita doar munca" (entru a produce o tona de )riu a#em ne#oie de (la) ore de munca si in mod analo), sunt necesare ,lb- ore de munca pentru obinerea unei tone de o#az" dmitind ca munca este omo)ena si ca exista concurenta intre productori, fiecare #a primi acelai salariu, respecti# Qa si Qb, unde>
Qa J QbJQ"

Costurile de producie se pot scrie sub forma ,Q l ) si ,Qblb- sau ,Qla- si ,Qlb- si acestea determina
a a

preturile relati#e>

paB Qla si pb J Qlb;

raportul celor doua preturi este >

.2

si ilustreaz ideea ca preturile relati#e depind de cantitile de munca incorporate" In cazul unei societi mai e#oluate, in care produsul se imparte in salarii ,muncitorilor- si profit ,capitalitilor-, lucratorii primesc sume de bani asupra crora se percepe o remuneraie proporionala cu sumele a#ansate - adic rata profitului, pe care o #om nota cu r" (rofitul obinut de 5capitaliti6 in cazul )riului #a fi r,Qla-; preul )riului #a fi determinat acum de suma costurilor salariale si a profitului>
p a J Qla K r ,Qla- J Qla ,. K r-, la fel si pentru o#az p b J Qlb K r ,Qlb- J Qlb ,. K r-"

(returile relati#e sunt determinate si in acestcaz de cantitatea de munca>

Complicaia apare on cazul 5muncii acumulate6 ,e")" maini produse anterior si utilizate on prezent-"
!a presupunem acum ca )riul este produs utilizind un alt bun de producie ,c-, e")" insecticid, obinut cu o cantitate de munca ,lc)A

pc JQlc K r,%lc) B Qlc, l K r -

(entru stabilirea preului )riului se #a tine cont si de preul produsului c, pa crescind cu

rp

pa J pa J

K K

F J

QF

G ..

%ata profitului apare in formula si in structura preturilor relati#e ,deci a raportului de schimb-, indiferent de cuantumul sau" Ceea ce este bizar este reacia lui %icardo, care desi a+un)e la acest rezultat, considera ca r ar influenta nesemnificati# #aloarea de schimb, in proporie de maxim 0- /R> 5Cititorul #a obser#a, totui, ca aceasta cauza a #ariaiei mrfurilor este relati# slaba, in ceea ce pri#ete efectele sale""" 7fectul cel mai mare care ar putea fi produs de o urcare a salariilor, asupra preturilor relati#e a acestor bunuri nu #a putea depasi sase ori apte la suta; pentru ca in nici o ompre+urare, probabil, profitul nu admite o scdere permanenta si )enerala mai mare decit pina la aceasta suma6 (rin urmare, munca nu determina in *ntre)ime preturile " In ceea ce pri#esc prezumptiile lui %icardo despre capital, el adau) ca, in cazul in care salariile cresc, iar rata profitului scade, acest lucru #a determina modificarea #alorii relati#e a bunurilor in msura substituirii capitalului fix cu cel circulant> Toate mr!urile care sunt produse de ma0ini de mare valoare sau in cldiri de mare valoare sau care reclama scur*erea unui timp ndelun*at nainte de a putea !i aduse pe piaa, vor nre*istra o scdere a valorii lor relative, in timp ce toate acelea care sunt produse in cea mai mare parte prin munca sau care vor !i aduse repede pe piaa vor onre*istra o cre0tere a valorii relative ) 8ltima prezumptie adoptata de %icardo este durabilitatea ine)ala a capitalului, combinata cu rapiditatea ine)ala cu care este restituit celui care il intrebuinteaza" 7l formuleaz concluzia ca>
returile relative ale mr!urilor pentru care s+a ntrebuinat un ast!el de capital durabil vor varia invers cu salariile% ele vor scdea cind salariile cresc si vor creste cind salariile scad% si dimpotriv, acele mr!uri care sunt produse mai ales prin munca, cu mai puin capital !ix, sau cu capital !ix de natura mai puin durabila decit mi.locitorul in care se exprima preul, vor creste cind salariile cresc si vor scdea cind salariile scad)

$rept concluzie, pentru %icardo, #aloarea mrfii este determinata de munca, si anume, cantitatea relati#a de munca determina #aloarea de schimb a mrfii" (e termen scurt, preul este determinat de proporia cerere-oferta, iar pe termen lun) preul natural este re)lat de costul de producie"

.9

TeorCa .alorii si a utilit2/ii la >ar: Sarl 'arx ,.1.1- .11:- a fost on primul rind un filosof care s-a dorit a fi un a#ocat al schimbrii; in teza a unsprezecea despre filosof<a lui ?euerbach, 'arx afirma ca 5filosofii doar au interpretat lumea in di#erse modaliti; problema este insa, cum putem sa o schimbam6" !criind in tradiia he)eliana, teoria economica a lui 'arx este o aplicare la economia capitalista a teoriei sale despre istorie" (unind accent pe forele economice ca determinant principal desi nu sin)urul al schimbrii istorice, 'arx a re#oluionat )indirea in tiinele sociale; el considera ca toate societile, cu excepia poate a unei societi fara clase, pot fi di#izate analitic in doua parti> forele de producie si relaiile de producie" ?orele de producie sunt mi+loacele utilizate de societate in #ederea producerii bunurilor materiale> tehnolo)ia, cunoaterea, etc, iar relaiile de producie reprezint re)ulile +ocului> relaii sociale, relaii de proprietate care furnizeaz cadrul
.:

instituional in care sunt luate deciziile economice" 3a onceputul oricrei perioade istorice exista armonie intre forele si relaiile de producie, dar transformarea continua a foitelor de producie )enereaz contradic tii in sistem pe msura ce relaiile de producie existente ,e")" instituiile- nu mai sunt potri#ite" 'arx considera ca aceste contradicii #or )enera o lupta de clasa si o re#oluie, in urma creia, un nou fel de relaii de producie apar ca sinteza in urma conflictului, ontre relaiile de producie ,teza #eche- si forele de producie ,antiteza-, )enerind existenta unei noi armonii" bordarea lui 'arx a studiului economiei este necon#entionala" Ceoria economica ortodoxa, in special teoria microeconomica incearca sa intelea)a *ntre)ul economic prin examinarea pOrtilor sale> )ospodarii, firme, preturi pe piaa; 'arx, pe de alta parte, incepe analiza sistemului economic la ni#elul societii si economiei, examinind influenta lor asupra Volumul . al Capitalului incepe cu o analiza a ideii de producie a mrfurilor" 'arx ,.4A/- a inceput analiza sa prin examinarea relaiilor de schimb intre capitaliti ,care dein mi+loacele de producie- si proletariat ,care #ind munca pe piaa-" Concepia lui S" 'arx cu pri#ire la utilitate este in esena urmtoarea> (tilitatea unui lucru este aceea care !ace din el o valoare de ntrebuinare. /ar aceasta utilitate nu plute0te in aer. /eterminata de proprietile corpului mr!ii, ea nu exista !ar a el. nsu0i corpul mr!ii, ca !ierul, *reul, diamantul, etc, este deci o valoare de intrebuintare, sau un bun... Valoarea de ntrebuinare nu se reali"ea" decit in intrebuintare sau consumare. Valorile de intrebuintare !ormea" !ondul material al
avuiei, oricare ar !i !orma sociala a acestei avuii. -n orinduirea sociala de care ne vom ocupa, ele sunt in acela0i timp purttorii materiali ai valorii de sc$imb )

Ca si la !mith si %icardo, #aloarea de intrebuintare este intrinseca bunurilor si are un caracter obiecti#" 9aloarea de intrebuintare si .aloarea in concep/ia lui D.>ar: 'arx este interesat de preturi ca modalitate de a e#idenia relaia sociala intre capitalist si proletariat; in dez#oltarea teoriei preturilor relati#e el utilizeaz teoria ricardiana" 'arx considera ca toate elementele trebuie sa aiba un element comun pentru a putea fi msurate, dar acesta nu este utilitatea, ci munca> 3a valori de intrebuintare, mr!urile sunt inainte de toate de calitate di!erita% ca valori de sc$imb, ele nu pot !i decit de cantitate di!erite si nu conin deci nici un atom de valoare de intrebuintare.$aca facem abstracie de #aloarea de intrebuintare a corpurilor
mrfurilor, nu le mai ramine decit o sin)ura calitate, aceea de a fi produse al munciiT In timpurile moderne, consumul este ataat in mod predominant de lumea mrfurilor" In secolul al-XVIII-lea, economitii clasici au recunoscut prin marfa atit #aloare de *ntrebuinare sau #aloare in uz, cit si #aloare de schimb" In teoria economica moderna, termenii de #aloare de ontrebuintare si #aloare de schimb au czut in desuetudine si au fost *nlocuii de noiunile de utilitate si pret, iar conceptul de marfa cu acela de bunuri" $ar reducerea acestor termeni la utilitate si pret, lasa conceptul de marfa fara o explicaie la *ntrebarea> ce face un bun

.@

pentru a fi folositorE !unt oare determinante in acest sens proprietile sale fizice sau cele culturaleE 7ste ideea de a fi folositor rezultatul preferinelor indi#iduale umane sau a celor socialeE

3a fel ca " !mith si $" %icardo, S" 'arx msoar #aloarea mrfurilor prin cantitatea totala de munca in ore, depusa pentru producerea lor, dar deoarece munca este prestata in di#erse feluri si ritmuri, el utilizeaz conceptul de munca abstracta simpla cheltuiala de ener)ie fiziolo)ica, creier, or)ane senzoriale - care face ca diferitele munci sa fie omo)ene si deci comparabile, msurabile" ?olosind noi concepte ca munca concreta, munca abstracta, S" 'arx face un important pas inainte fata de %icardo in explicarea #alorii de *ntrebuinare si a #alorii; totodat, deschide noi perspecti#e de *nele)ere a raporturilor dintre utilitate si morala" $ihotomia munca simpla - munca complexa este rezol#ata de 'arx prin introducerea unui nou concept, acela de timp de munca socialmente necesar " (rin urmare, cantitatea de munca socialmente necesara sau timpul de munca socialmente necesar determina #aloarea mrfii" Cu alte cu#inte, #aloarea de schimb creata de un muncitor calificat in timpul unei munci #a fi de x ori mai mare decit cea creata in acelai inter#al de timp de un muncitor necalificat" $ar 'arx nu mai prezint modul de calcul al acestui coeficient prin care munca complexa poate fi redusa la un alt tip - cel de munca simpla"

'arx ,.4A/- afirma in continuare> ,rimea valorii unei mr!i varia" deci direct proporional cu cantitatea si invers proporional cu !ora productiva a muncii care se reali"ea" n ea4

.A

Teoria moderna a cererii si ofertei 8n rol important in economia moderna il ocupa piata cu mecanismele ei, studierea carora permite nasterea interrelatiilor dintre productie si consum, strate)ia dez#oltarii economice, relatiile dintre a)enti economici" (iata a aparut cu multe secole in urma ca punct de le)atura intre productie si consum, atunci cand functiile acestor 9 sfere economice sau separat in timp si spatiu" In decursul secolelor schimbarile dintre producatori si consumatori s-au extins si s-au perfectionat" (iata moderna din tarile a#ansate economic s-a constituit si s-a consolidat in ultimele secole" (iata fiind o cate)orie a economiei de schimb reflecta sistemul de relatii #anzare-cumparare intre diferiti a)enti economici si un mecanism complex ce consta din cerere si oferta, concurenta, preturi, etc" (iata este locul unde sunt efectuate tranzactiile dintre cumparator si #anzator" semenea tranzactii sunt bursa, iarmarocul, licitatia, tar)ul etc" (iata include nu numai schimbul, dar si productia, reparatia si consumul, adica toate fazele de reproductie" In conditiile pietei cumparatorul, procurand sau i)norand marfa, 6#oteaza6 cu banii sai 6pentru6 sau 6contra6 productia acestei marfi" (iata #erifica, in ultima instanta, concordanta sau neconcordanta dintre #olumul, structura, calitatea productiei ,ofertei- si ni#elul, structura si calitatea consumului ,cererii-" (rin informatiile oferite de piata, a)entii economici pot actiona in sensul realizarii concordantei relati#e dintre cerere si oferta"
.0

In linii )enerale piata exercita urmatoarele functii> a- Intretine relatia permanenta dintre producatorii de bunuri si ser#icii si consumatorii acestora, asi)ura alocarea si utilizarea eficienta a resurselor materiale, umane si funciare, determinand deciziile a)entilor economici cu pri#ire la productie, reparatie, schimb si consum" b- 7conomia nationala se autore)leaza prin piata, stabileste independent propozitiile si echilibrul necesar propriei productii" c- si)ura echilibrul dintre cerere si oferta, realizand interesele a)entilor economici cu pri#ire la utilizarea resurselor disponibile" Crasaturile de baza ale pietei sunt concurenta libera dintre producatorii de marfuri si proprietarii de resurse, mi)rarea libera a capitalului intre ramuri economice si re)iuni; realizarea marfurilor la preturile de echilibru, ce reflecta real corelatia dintre cerere si oferta"

In orice tara economia nationala trebuie sa dea raspuns la A intrebari 6fundamentale6> 1. In ce limite pot fi folosite resursele disponibileE 2. Ce fel de marfuri si ser#icii trebuie produseE &. Cum sa fie produse aceste marfuri si ser#iciiE 5. Cine sunt destinatarii acestor produseE E. 7 capabil oare actualul sistem economic sa se adapteze la schimbarile de structura a necesitatilor consumatorului, la modificarile din resursele si tehnolo)iile de productieE 3a aceste probleme fundamentale poate da raspuns numai sistemul de piata care asi)ura, in primul rand, o dez#oltare echilibrata, propozitionala a economiei nationale, contribuie la stabilirea unei corelatii dintre factorii de productie ,munca, acumulare, resursele naturale-, intre sferele si ramurile economice, intre productie si consum, intre #eniturile diferitor paturi sociale ale populatiei" In al doilea rand, in sistemul de piata cumparatorii si #anzatorii de marfuri, aflandu-se in interactiunile de concurenta, determina ni#elul de preturi la produsele li#rate si )radul de utilizare a resurselor existente" In al treilea rand, sistemul de piata e capabil sa schimbe operati# #olumul si structura ofertei, adoptand-o la satisfacerea cererii" ceasta adaptare se face pe contul schimbarii #olumului de productie, precum si schimbarii ni#elului de preturi"
./

In sistemul de piata sunt fabricate numai produsele in urma #inderii carora se obtine un #enit ce acopera in primul rand cheltuielile de productie, tinandu-se profitul normal" $aca produsele nu aduc producatorului de marfuri profit normal, ele nu se fabrica" In al patrulea rand economia de piata presupune o su#eranitate a consumatorului" Ceama de a suporta pierderi sau de a da faliment impune producatorii ,firma- si furnizorii de resurse sa se conduca in acti#itatea lor numai de cerintele consumatorului" Cotodata, sistemul de piata impune consumatorul sa alea)a cea mai rationala structura de consum, deoarece el il face pe consumator sa sesizeze preturile ce reiese din cheltuielile reale" In al cincilea rand, concurenta in sistemul de piata impune firmele sa aplice cheltuieli de productie reduse, sa aplice o tehnolo)ie moderna pentru a obtine o producti#itate inalta, sa stimuleze dez#oltarea pro)resului tehnico-stiintific" In al saselea rand sistemul de piata contribuie la distribuirea resurselor de munca si acelor materiale, concentrandu-se acolo unde e cea mai mare ne#oie de ele"

In al saptelea rand, sistemul de piata, bazat pe concurenta, imbina interesele personale cu cele publice" ?irmele si furnizorii de resurse in )oana dupa profit ma+oreaza mereu #olumul de productie, fapt ce conduce la solicitarea cerintelor publice ,asi)urarea populatiei cu marfuri si ser#icii-" Crebuie sa mentionam ca sistemul de piata nu poate, totusi, rezol#a absolut toate probleme social-economice> soma+ul, declinul economic, inechitatea economica si sociala pot fi rezol#ate numai prin inter#entia statului" (ietele sunt de mai multe tipuri si pot fi analizate prin prisma de elemente componente ale lor, deoarece in realitate acestea constituie un sistem de piete, dintre care se stabilisc relatii de interactiune reciproca" Criteriile conform carora se )rupeaza pietele sunt di#erse" $aca obiectul tranzactiei de #anzare-cumparare e prezent, atunci piata e numita reala; daca acesta lipseste, ea e considerata ficti#a" (iata reala exprima cererea si oferta de bunuri si ser#icii care pot satisface imediat o anumita necesitate sociala" (iata ficti#a ,bursa- presupune o confruntare dintre cererea si oferta titlurilor de proprietate asupra unora dintre aceste bunuri, fara ca acestea sa fie prezente in momentul tranzactiei de #anzare-cumparare" Conform naturii economice a bunurilor ce fac obiectul tranzactiei comerciale, piata se imparte in piata bunurilor de consum personal final si piata factorilor de productie" (iata bunurilor de consum personal final consta din ansamblul de #anzari
.1

si cumparari, piata factorilor de productie #ine sa satisfaca necesitatile personale si cele colecti#e" (iata factorilor de productie include piata resurselor naturale ,inclusi# pamantul-, piata capitalului si titlurilor de #aloare, piata monetara, piata ofertei de munca ,piata muncii-, piata de resurse informational-stiintifice" (iata bunurilor de productie consta la randul ei din alte piete, din piete de sector ce corespund bunurilor si ser#iciilor produse si cumparate in societate ,piata bunurilor de consum, piata mi+loacelor de productie, piata ser#iciilor, piata de locuinte, piata de automobile etc"-" (iata muncii, de exemplu, consta din tot atatea piete cate domenii profesionale exista" +(!(!(A cti#itatea economica si or)anizarea productiei in conditiile economiei de piata in linii mari se re)leaza prin oscilatii permanente ale cererii si ofertei si prin #aloarea lor concentrata" naliza cate)oriilor de cerere si oferta, starea de echilibru a pietii si oscilatiile acestea alcatuiesc obiectul analizei sistemului economic de piata" Cererea este o cate)orie economica proprie economiei de piata, care se manifesta in limitele schimbului de marfuri si a comertului si care exprima necesitatea sumara in diferite marfuri, adica necesitatea ce consta din multiple cerinte concrete ale unei mase concrete de consumatori di#ersi, cerinte ce se afla in permanenta modificare" In linii )enerale, cererea marfurilor de lar) consum si de utilizare cotidiana o formeaza consumatorii indi#iduali si anume paturi si )rupuri sociale, iar cererea marfurilor cu destinatia industriala si de productie o formeaza a)entii economici" In conditiile economiei mixte si in conditiile de dominatie a intreprinzatorilor pri#ati aceasta clasificare este foarte relati#a" Cererea constituie cantitatea de marfuri sau ser#icii ce pot fi cumparate intr-o unitate de timp la pretul curent" Crebuie mentionat faptul ca pretul in aceste conditii este un factor primordial ce conditioneaza cererea" Insa cererea nu este un factor de moment" Constand dintr-un sir de combinatii de preturi si cantitati, ea se defineste ca o relatie dintre pret si cantitate" $in aceasta cauza cantitatea cererii pre#ede o anumita cantitate de marfuri si ser#icii, pe care consumatorii le #or cumpara la un pret anumit intr-un anumit inter#al de timp" 8n factor important in aceasta ordine de idei este utilitatea marfii sau ser#iciului, ce creste odata cu sporirea cantitatii de marfuri si ser#icii, in timp ce fiecare unitate suplimentara de marfa sau ser#iciu isi diminueaza utilitatea" Consumatorul, realizindu-si #eniturile, tinde spre obtinerea unui a#anta+ asupra tuturor marfurilor si ser#iciilor achizitionate" $aca a#anta+ul din achizitionarea unei oarecare marfi se schimba in urma schimbarii pretului, consumul acestei marfi se schimba si el in detrimentul sau in fa#oarea altor marfuri"
.4

ici trebuie sa mentionam ca #ehicularea pretului la marfa ,ser#iciu- )enereaza efectul de substituire, sau efectul de #enit" (rimul are loc, de re)ula, atunci cind preturile la anumite marfuri se ma+oreaza ,mai rar cind scade-, consumatorul preferind sa se lipseasca de unele marfuri in fa#oarea altora ,mai ieftine sau mai calitati#e-" Consumatorul obtine efect de #enit ,cisti)- in cazul cind pretul la marfuri si ser#icii traditionale ,m ma+oritatea cazurilor acestea sint marfuri de lar) consum si de consum cotidian- se micsoreaza" (ot fi distinse urmatoarele tipuri de cereri> .- Cerere ne)ati#a - in situatia cand ma+oritatea marfurilor de pe piata nu se intreaba de consumatori si acestia din urma cauta sa le ocoleasca, se dezic de a le cumpara" =ecesitatea pentru aceste marfuri, insa, ramane, adica piata nu este saturata" In calitate de exemplu poate fi mentionata asistenta medicala din tara noastra" 9- 3ipsa totala a cererii exista atunci, cand consumatorii nu au nici un interes pentru o anumita marfa sau sunt indiferenti fata de ea" $e exemplu, fermierii nu totdeauna aplica metodele a)rochimice noi, chiar daca acestea sunt efecti#e" :- Cerere camuflata - atunci cand consumatorii au dorinta de a achizitiona o marfa ce lipseste pe piata" 7xista si situatii cand marfurile de un anumit fel exista pe piata, dar ele nu satisfac cerintele sporite ale consumatorilor, mentionandu-se astfel cererea camuflata" 8n exemplu de acest fel este prezenta pe piata a #ehiculelor cu motor cu ardere interna, alimentat cu benzina sau cu motorina, mentionandu-se in acelasi timp cererea camuflata pentru automobilele cu motor 6curat6 din punct de #edere ecolo)ic" celasi lucru se intampla pe piata cu ti)ari, #inuri etc" @- Cererea in scadere - cand se reduce permanent interesul consumatorului pentru un anumit fel de marfuri sau pentru o marfa anumita" A- Cerere neuniforma - exprima oscilatia cererii in dependenta de timp sau anotimp" 0- Cerere de deplina #aloare - cand circulatia comerciala la intreprinderile ce satisfac piata este normala" $e re)ula, cererea de deplina #aloare pre#ede responsabilitatea intreprinderii pentru calitatea productiei fabricate, ni#elul tehnolo)ic si de or)anizare a muncii la intreprinderea data" /- Cererea exa)erata - atunci cand sunt produse cantitati insuficiente de marfuri si nu e satisfacuta cererea pietei" $aca o intreprindere nu poate sau nu #rea sa indestuleze cererea pietei, ea combate cererea prin di#erse metode> prin ma+orarea pretului, restran)erea retelei de exploatare, limitarea producerii de piese si ansambluri de rezer#a"
92

1- Cererea e considerata nerationala atunci cand marfurile produse influenteaza sanatatea, deteriorand situatia ecolo)ica" In aceste cazuri se elaboreaza un sistem de masuri si actiuni pentru a combate cresterea cererii irationale" 7senta dez#oltarii cererii ca o cate)orie a economiei de piata si ca sistem complex de studii in economie a condus la formularea in teoria economica a le)ii despre cerere, micsorarea preturilor cauzeaza ma+orarea cantitatilor de marfuri solicitate ce pot fi achizitionate de consumator si, in#ers, ma+orarea preturilor conduce la reducerea cererii" stfel intre pret si cerere exista o relatie in#ers proportionala" (returile ma+orate micsoreaza cererea, insa nu si cantitatea de marfuri solicitate de consumatori, preturile ridicate nu-l determina pe consumator sa solicite o cantitate mai mica de bunuri materiale sau spirituale" Informatia cu pri#ire la cerere poate fi reprezentata prin intermediul unei curbe a cererii" In tabelul cererii sint prezentate cantitatile de marfa pe care le solicita consumatorii la preturi di#erse si intr-un inter#al anumit de timp" Curba cererii reprezinta )rafic tabelul cererii" $aca pe axa #erticala marcam preturile posibile ale marfurilor, iar pe axa orizontala - marimile corespunzatoare ale cererii acestor marfuri, obtinem curba cererii, cu inclinare de sus in +os si de la stin)a la dreapta si care reprezinta re)ula )enerala, de+a cunoscuta, ca cu cit pretul e mai mare, cu atit e mai mica cererea, si in#ers" $eci, ca si tabelul cererii, curba reprezinta relatiile dintre pret si cantitatea cererii, adica totalitatea de relatii dmtre preturi si cantitati" (anta curbei reprezinta )radul acestei dependente si se numeste flexibilitate a cererii in raport cu pretul" Cu cit e mai mare panta curbei, cu atit este mai mare si flexibilitatea cererii" ?orma si panta curbei pot fi di#erse si depind de caracterul necesitatilor consumatorilor> daca cererea marfurilor de prima necesitate ,produse alimentare de baza, chibrituri, sare, deter)enti, etc"- este de obicei stabilita, atunci si curba cererii pentru aceste marfuri are o panta mica, flexibilitatea cererii acestor marfuri fiind mica si, din contra, cererea pentru marfurile de lux se modifica imediat la once schimbare a preturilor" (anta curbei, deci si flexibilitatea cererii pentru aceste marfuri, este mare" 'arfurile care nu pot fi clasate mci in pnma si nici in a doua cate)orie ,ele ocupa o pozitie intermediara- au un spectru de di#erse curbe ale cererii" stfel, flexibilitatea este )radul de sensibilitate ale cererii fata de modificarile marfurilor si cheltuielilor banesti ale consumatorilor" (rin urmare, poate fi alcatuita flexibilitatea functie-preturi si flexibilitatea functie-#enituri" Coeficientul flexibilitatii functie preturi se calculeaza in felul urmator>
9.

$aca, de exemplu, ma+orarea pretului cu un procent ,.R- conduce la micsorarea cererii cu peste .R, atunci cererea se considera se considera flexibila ,C?(N.-; daca ma+orarea pretului cu .R nu modifica cererea, atunci se considera ca cererea lipseste ,C?(J.-" In mod analo)ic se examineaza si flexibilitatea cererii functie #enituri ale consumatorilor, care se calculeaza in felul urmator> ?lexibilitatea incrucisata caracterizeaza dependenta cererii pentru o marfa de cererea fata de alta marfa si se calculeaza in felul urmator> $aca coeficientul flexibilitatii incrucisate este e)al cu zero ,C?IJ2-, atunci marfurile si B sunt independente" Cum se modifica cererea si cantitatea cereriiE (entru a raspunde la aceasta intrebare, sint necesare cite#a explicatii" (entru analiza cererii se aplica principiul 6conditii in)hetate6, cind toti factorii ce determina cantitatea cererii, in afara de pret, se considera ca ramin constanti in perioada de timp examinata" Lrice modificare a factorilor ce n-au le)atura directa de cerere" Cresterea cererii deplaseaza curba spre dreapta; scaderea ei deplaseaza curba spre stin)a" Cind pretul la un produs scade, cererea pentru acest produs creste" !chimbarea unui sin)ur factor )enereaza noua manifestare a cererii, dar nu si a cantitatii ei" Cind cererea sporeste, cumparatorii #or dori sa achizitioneze mai mult la orice pret sau #or fi )ata sa plateasca mai mult pentru o cantitate de marfuri cumparata" $aca cumparatorii procura mai multa marfa numai pentru ca pretul la ea e scazut, inseamna ca s-a ma+orat cantitatea cererii manifestare; daca cumparatorii cumpara mai multa marfa, indiferent de pret, inseamna ca a crescut cererea" In continuare #om e#identia factorii determinanti ce influenteaza cererea si, daca se modifica macar unul dintre acestia, atunci se modifica si cererea, creand un nou raport intre pret si cantitatea cererii" cesti factori sunt> .- Uustul si preferintele indi#idului" supra )ustului si preferintelor acestora influenteaza calitatea marfurilor, reclama reusita si succesele actiunilor de marHetin), precum si oferta de marfuri noi" Cand preferintele pentru anumite marfuri cresc, cererea pentru aceste marfuri sporeste si ea, iar reducerea preferintelor conduce la micsorarea cererii" 9- Venitul" Consumatorii trebuie sa fie in stare sa plateasca pentru a-si
99

satisface cererea la anumite marfuri, #enitul constituind astfel unul din factorii determinanti ai cererii" 'odificarile #eniturilor contribuite in consideratie si la analiza situatiei din comertul extern" 'odificarea #enitului impune cumparatorului modificarea felului si calitatii marfii procurate" !e e#identiaza doua feluri de marfuri de acest fel> marfuri normale, cererea pentru care creste odata cu cresterea de #enituri si in#ers; marfuri inferioare, cererea pentru care creste numai in cazul cand se micsoreaza #enitul" 'arfurile complementare sunt utile in mod e)al, si daca se ma+oreaza pretul la una din ele, atunci se micsoreaza cererea pentru marfa a doua" :- 'arfurile ce se substituie reciproc si cele complementare" 7fectuand o ale)ere rationala, cumparatorii intele) ca unele marfuri au calitati asemanatoare si, prin urmare, pot fi substituite" lte marfuri se exploateaza concomitent, si cumparatorii, cumparand una dintre acestea, #or cumpara-o neaparat si pe a doua, adica pe cea complementara" $in aceasta cauza schimbarea pretului la una din marfuri influenteaza cererea si pentru marfa care o substituie pe prima, deci daca pretul la o marfa din aceasta cate)orie se ma+oreaza, atunci se mareste si cererea pentru marfa care o substituie"

@- steptarile consumatorului" supra consumatorilor influenteaza si factorul de asteptare a unor e#entuale modificari ale #eniturilor sau ale preturilor" In acest sens asteptarea unei ma+orari si)ure a #enitului are efectul unei ma+orari realizate a #enitului> se mareste cererea pentru marfurile normale si scade cererea pentru marfurile inferioare, si din contra, asteptarea unei scaderi a #enitului determina consumatorii sa e#ita efectuarea cumparaturilor ce ar putea fi amanate" A- =umarul de consumatori" 8ltimul factor ce influenteaza asupra ni#elului de cerere este numarul de consumatori" Cererea pietei reprezinta o suma de cereri ale unui oarecare numar de indi#izi, marirea numarului de consumatori )enereaza o tendinta de crestere a cererii, si in#ers, micsorarea numarului de consumatori face sa scada si cererea" Cele cinci determinante ale cererii trebuie sa fie examinate tinandu-se cont de 6conditiile in)hetate6" Lrice modificare a curbei cererii e determinata de toti factorii, cu exceptia pretului, si raman constanti pentru perioada data de timp, examinandu-se numai influenta pretului asupra cantitatii cererii" Cand se schimba unul din factori, apare o noua relatie dintre cerere si pret, ceea ce se ilustreaza prin deplasarea curbei cererii spre stan)a sau spre dreapta"

=F(!TA Ceoria ofertei nu este definita, in esenta sa, de teoria cererii" In consecinta, oferta
9:

poate fi cercetata prin caracteristici simetrice celor ale cererii" $in aceasta perspecti#a oferta poate fi definita drept cantitate maxima dintrun anumit bun pe care a)entii economici producatorii sau comerciantii sint dispusi sa o #inda, intr-o perioada determinata de timp pentru di#erse ni#eluri de pret" Intre cantitatea dintr-un anumit bun disponibil pentru #inzare, si pretul sau se stabileste o relatie directa redata prin curba ofertei" Lferta este adesea identificata cu productia, toti factorii care influenteaza ni#elul, structura si calitatea acesteia au impact de asupra ni#elului, structurii si calitatii ofertei" $e asemenea este necesar sa intele)em ca oferta reprezinta conceptul ce lea)a cantitatile oferite, in #ederea #inderii, de costurile producatorilor care sint de fapt 6costuri ale sanselor6" !ub aspectul costurilor obtiunile lor se #or situa, in mod si)ur, pe ramura crescatoare a curbei costurilor mar)inale, incepind de la punctul minim al costului mediu unitar" 8n cost anticipat mai ridicat pentru obtinerea unui bun #a reduce cantitatea oferita din acel produs atunci curba ofertei se #a deplasa spre stin)a si in#ers"

+antitatea oferita +antitatea marita +antitatea redusa )retul unitar initiala - Go (lei) 1''' 9'' 3'' 4'' 6'' E'' (unitatiHsaptamina) 13'' 16'' 15'' 12'' 1''' 3'' -Gi -G2 (unitatiHsaptamina) (unitatiHsaptamina) 19'' 14'' 14'' 1E'' 1E'' 1&'' 1&'' 11'' 11'' 9'' 9'' 4''

'odificarea cantitatii oferite la acelasi ni#el al pretului este determinata de o serie de factori> costul productiei, pretul altor bunuri, numarul firmelor care produc acelasi bun> e#enimentele social-politice si naturale" 5. 3ostul productiei $ecizia de oferta a anumitor bunuri trebuie sa ia in considerare un element obiecti#, costul de productie" %educerea costului productiei )enereaza sporirea cantitati#a oferite, iar cresterea costului - scaderea ofertei" Costul de productie constituie factorul esential ce determina modificarea ofertei face ca decizia de oferta sa fie sensibila la schimbarile tehnolo)ice de fabricatie si mai putin sensibila la
9@

transformarile mediului social-economic" 2. retul altor bunuri 8n anumit #olum de resurse economice poate fi utilizat, in aceleasi conditii de eficienta, pentru obtinerea a doua bunuri" $aca pretul bunului se diminueaza, o parte mai mare din cantitatea de resurse ,chiar totala- #a fi folosita pentru producerea bunului al carui pret nu s-a schimbat" In acelasi timp din productia unor bunuri principale rezulta unele produse secundare, care prin #inzarea lor contribuie la cresterea #eniturilor totale incasate" $aca pretul bunului principal creste, celelalte conditii raminind constante, oferta de pe piata bunului secundar se #a mari si in#ers daca pretul se #a reduce atunci oferta de pe piata bunurilor #a scadea"

&. &umarul !irmelor care produc acelasi bun Intr-o anumita ramura economica isi pot desfasura acti#itatea mai multe intreprinderi" $aca intr-o perioada de timp productia acestei unitati nu se modifica si apar noi firme in ramura respecti#a oferta #a creste, dar daca unele intreprinderi #or da faliment, oferta #a scadea" 6. Evenimentele social+politice si naturale (roductia oricarui bun presupune existenta unor conditii social-politice si naturale" In cazul unor conditii fa#orabile oferta creste, iar inrautatirea a unor sau altora din aceste conditii #a )enera reducerea ofertei" +=!(7ATII7( ,I0T!( =F(!TA *I )!(T %aportul dintre pretul de piata si cantitatea de marfuri pe care producatorii doresc s-o ofereze pe piata se numeste curba ofertei ori )raficul ofertei" (rin curba ofertei constatam, ca cu cit pretul de piata este mai mare cu atit producatoml doreste sa produca, sa aduca la piata si un pret mai scazut, curba se #a deplasa spre dreapta" In ceea ce pri#este cererea, aceasta si oferta se afla intr-un proces de interactiune, de a+ustare reciproca si de coordonare" Lferta totala pentru un bun reprezinta suma tuturor cantitatilor oferite de toti producatorii indi#iduali ai acesteia" Lferta totala exprima relatii pri#ind> ." Cantitatea maxima dintr-un anumit bun pe care, la un pret dat, #inzatorii doresc sa o #inda"
9A

9" (retul unitar minim acceptat de #inzatori pentru o cantitate dintr-un anumit bun pe care ei doresc sa-. #inda" !tructura ofertei este deosebit de complexa datorita, in primul rind, di#ersitatii ne#oilor de consum pe care producatorii isi propun sa le satisfaca" In arhitectura ofertei distin)em urmatoarele> oferta de bunuri de consum si oferta de bunuri de productie, oferta de bunuri industriale, a)ricole s"a" Lferta de produse 6marca6 si de produse 6anonime6" %aporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului si cantitatea oferita reprezinta continutul le)ii )enerale a ofertei"

FA+T=!II ,(T(!>I0A0TI AI =F(!T(I Lferta poate creste sau sa se reduca, in functie de e#olutia factorilor care o determma, considerind ca intr-o perioada data de timp, diferitele ni#eluri de preturi nu se modifica, fenomenul de crestere sau de reducere a ofertei poate fi pus in e#identa cu a+utorul unor date importante si sa #inda la preturile stabilite la moment o cantitate mai mare" %aportul direct dintre pret si oferta economistii numesc le)ea ofertei" Corespunzator acestei le)i> ." Cresterea pretului determina crearea cantitatii oferite" 9" %educerea pretului determina reducerea cantitatii oferite" In afara de pret, ca factorul principal al ofertei, asupra ei influenteaza si o modifica o serie de alti determinanti, cum sint> - pretul resurselor; - tehnolo)ia productiei; - impozitele si dotatiile; - asteptarile cumparatorilor; - numarul #inzatorilor pe piata" 'odificarea acestor determinanti schimba oferta si curba ofertei sau spre
90

dreapta sau spre stin)a" (retul resurselor le putem analiza in felul urmator" $aca preturile la seminte si la in)rasammte minerale se #or micsora, se poate de asteptat marirea ofertei la pommb si in#ers" Cehnolo)ia productiei - perfectionarea tehnolo)iei aduce la micsorarea cheltuielilor de resurse pe unitatea de produs, ceea ce mareste oferta" Impozitele si datoriile - primele maresc cheltuielile de productie si micsoreaza oferta, iar dotatiile se socot cu un impozit in#ers, micsorind cheltuielile, ma+orind oferta" steptarea cumparatorului - #a reduce oferta de produse pe piata" =umarul #mzatorilor - cu citi mai multi furnizori de produse, cu atit mai mare este oferta" supra ofertei influenteaza si e#enimentele social-politice si naturale" In unele domenii de acti#itate importante sint si conditiile naturale, care #or determina #olumul ofertei" (7A*TI+ITAT(A =F(!T(I Lferta precum si cererea este elastica si luam elasticitatea ofertei, dupa ce scriem corelatiile dintre oferta si pret" 7lasticitatea ofertei exprima dimensiunile sau )radul modificarii ofertei in functie de schimbarea pretului sau a oricaruia din factorii acesteia" stfel spus elasticitatea ofertei reprezinta reactia cantitatii oferite la o mica modificare a factorilor de influenta" Intensitatea acestei reactii poate fi e#identiata prin coeficientul elasticitatii ofertei" In functie de ni#el coeficientul elasticitatii ofertei la pret, formele ofertei se prezinta astfel> a- oferta elastica atunci cind unui proces de modificare a pretulm u corespunde o schimbare mai mare a ofertei" b- oferta cu elasticitate unitara atunci cind unui proces in modificarea pretului ii corespunde unul similar in transformarea ofertei" c- oferta inelastica apare atunci cind unei modificari a pretului ii corespunde o schimbare mai mica a ofertei"

d- oferta perfect elastica presupunem ca la pret dat oferta sa creasca la infinit"

9/

e- Lferta perfect ri)ida este atunci cind oferta este fixa, indiferent de ni#elul preturilor"

91