Sunteți pe pagina 1din 5

ILINA FLORIN CRISTIAN MASP

Medierea conflictelor de munca

Conflictele de munca privesc in general aspecte legate de continuarea/incetarea/derularea unui contract individual de munca. O alta categorie de conflicte priveste contractele colective de munca. A treia categorie priveste conflictele de la locul de munca care apar intre colegi sau departamente. Medierea va ofera posibilitatea sa rezolvati in timp scurt aceste conflicte, sa transformati o situatie nefavorabila intr-o noua oportunitate si sa gasiti solutii pe termen lung. Modificarile intervenite in contractul individual de munc prin acord se pot referi la oricare dintre urmtoarele elemente: durata contractului; locul muncii; felul muncii; condi iile de munc; salariul; timpul de munc !i timpul de odi"n. #e langa conflictele dintre anga$at si anga$ator, conflictele care apar intre anga$atii %departamentele& unei societati comerciale/companii/institutii cauzeaza de asemenea pierderi importante. Conflictele intre colegi sunt negli$ate si raman cel mai adesea nesolutionate o perioada indelungata de timp, ceea ce genereaza un climat de munca tensionat si neproductiv, sabota$e, stres, inactivitate si pierderi financiare insemnate. 'n afara acestor aspecte care tin de drepturile individuale ale unui anga$at, mediatorul poate a$uta la realizarea acordurilor dintre sindicate si patronate cu privire la drepturile colective, la nivel de organizatie. Tipuri de conflicte care pot fi supuse medierii n afaceri (n domeniul comercial se recurge frecvent la mediere, )n primul r*nd motivat de faptul c toate costurile pe care le implic o astfel de procedur sunt reduse )n compara ie cu cele ocazionate de calea litigioas. +e asemenea, confiden ialitatea, precum !i pstrarea sau consolidarea rela iilor de afaceri constituie alte argumente pentru care medierea )nregistreaz un
,

real succes )n cadrul de afaceri rom*nesc actual. Astfel, )n acest domeniu, men ionm c medierea poate interveni )n cazul conflictelor care se nasc )n legtur cu e-ecutarea, interpretarea !i rezilierea contractelor comerciale, spre e-emplu: - modalitatea concret de aducere la )ndeplinire a obliga iilor asumate prin contract; - e!alonarea la plat a unei datorii comerciale; - modul )n care poate )nceta un contract comercial )n cazul )n care contractul nu con ine o clauz de denun are unilateral; - stingerea anumitor obliga ii asumate prin contract etc. +e asemenea, )n cazul disputelor intervenite )n domeniul comer ului electronic, medierea se poate aplica )n special )n cazul magazinelor de comer electronic care au )nregistrat conflicte cu clien ii )n legtur cu comenzile derulate pentru livrarea diverselor produse. Apreciem c )n acest domeniu al comer ului electronic, medierea poate interveni )n special )n cazul clien ilor fideli, de business, care au anumite nemul umiri legate de produsele livrate )n urma comenzilor on-line. Tipuri de conflicte care pot fi supuse medierii n cazul litigiilor de munc Conflictele de munc se )mpart )n dou categorii: - colective, spre e-emplu un conflict )ntre un grup de anga$a i !i anga$ator; - individuale, de pild un conflict )ntre indivizi la locul de munc. Acest conflict se poate desf!ura )ntre conducere !i un anga$at sau )ntre doi anga$a i. +e asemenea, conflictele de munc se clasific )n conflicte de interese !i conflicte de drepturi, defini iile acestora fiind regsite la art. . si / din 0egea nr. ,12/,333 privind solu ionarea conflictelor de munc, cu modificrile !i completrile ulterioare.
4

5unt conflicte de drepturi urmtoarele: a& conflictele )n legtur cu )nc"eierea, e-ecutarea, modificarea, suspendarea !i )ncetarea contractelor individuale de munc; b& conflictele )n legtur cu e-ecutarea contractelor colective de munc. 5unt, de asemenea, considerate conflicte de drepturi urmtoarele: a& conflictele )n legtur cu plata unor despgubiri pentru acoperirea pre$udiciilor cauzate de pr i prin ne)ndeplinirea sau )ndeplinirea necorespunztoare a obliga iilor stabilite prin contractul individual de munc; b& conflictele )n legtur cu constatarea nulit ii contractelor individuale sau colective de munc ori a unor clauze ale acestora; c& conflictele )n legtur cu constatarea )ncetrii aplicrii contractelor colective de munc. 6u sunt considerate conflicte de drepturi, )n sensul acestei legi, conflictele dintre unit ile !i persoanele care presteaz diferite activit i acestora, )n temeiul altor contracte dec*t contractul individual de munc. Orice conflict de munc ce intervine )ntre salaria i !i unit i )n legtur cu )nceperea, desf!urarea !i )nc"eierea negocierilor colective reprezint conflict de interese! Conflictele de interese pot fi declan!ate )n urmtoarele situa ii: a& unitatea refuz s )nceap negocierea unui contract colectiv de munc, )n condi iile )n care nu are )nc"eiat un contract colectiv de munc sau contractul colectiv de munc anterior a )ncetat; b& unitatea nu accept revendicrile formulate de salaria i; c& unitatea refuz ne$ustificat semnarea contractului colectiv de munc, cu toate c negocierile au fost definitivate; d& unitatea nu )!i )ndepline!te obliga iile prevzute de lege de a )ncepe
7

negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru !i condi iile de munc; e& )n caz de divergen la negocierea anual obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru !i condi iile de munc. 6u pot constitui obiect al conflictelor de interese revendicrile salaria ilor pentru a cror rezolvare este necesar adoptarea unei legi sau a altui act normativ. #rocedura solu ionrii amiabile a conflictelor dintre anga$atori !i salaria i este prevazut )n art. 7 al 0egii nr! "#$%"&&&, precum !i )n art. 81 din acela!i act normativ. +e asemenea, art. 41 din 0egea nr! "#$%"&&& precizeaz c )n cazul )n care conflictul de interese nu a fost solu ionat ca urmare a concilierii organizate de Ministerul Muncii !i #rotec iei 5ociale, pr ile pot "otr), prin consens, ini ierea procedurii de mediere. Apreciem c legiuitorul a prevzut )n mod clar necesitatea prezen ei mediatorului at*t )n conflictele de drepturi, c*t !i )n cele de interese, )ns fr a se )nclca competen ele organelor abilitate e-pres pentru solu ionarea conflictelor de interese - aspect la care ne-am referit anterior.

Medierea coflictelor de munca poate interveni atat in faza e-traprocesuala %inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de $udecata& cat si in etapa procesuala %dupa ce s-au formulat cereri de c"emare in $udecata, apeluri sau recursuri&. Medierea in etapa extraprocesuala: 9 in situatia in care se finalizeaza prin a$ungerea la o intelegere comuna, aceasta este practic o conventie care are putere de lege intre parti. 9 intelegerea e-primata printr-un acord scris poate fi autentificata la notar, iar in masura in care contine o creanta certa, lic"ida si e-igibila acest acord autentificat constituie titlu e-ecutoriu. 9 clauzele acordului de mediere se pot insera si intr-un act aditional la contractul inc"eiat intre parti si asupra caruia e-ista diferende. 9 in situatia in care acordul nu a fost autentificat, dar ulterior semnarii acordului acesta nu a fost respectat de catre una dintre parti, iar cealalta parte intelege sa se foloseasca de acord in instanta, acordul recunoscut de catre

cealalta parte, in fata instantei, are aceeasi forta probanta ca si acordul autentificat de catre notar, si prin incuviintarea pronuntata de catre instanta de $udecata, devine, de asemenea, titlu e-ecutoriu. 'n situatia in care o parte neaga realitatea acordului de mediere aceasta va trebui sa faca si dovada faptului ca este un fals pentru a putea fi respins ca proba de catre instant de $udecata Medierea in etapa procesuala: 9 priveste acele situatii in care litigiul a fost de$a inaintat spre $udecata instantelor. 9 poate interveni oricand in cursul $udecatii, conform principiului disponibilitatii partilor cu privire la cererile lor in fata instantei de $udecata. 9 daca partile se infatiseaza la ziua fi-ata pentru $udecata, cererea pentru darea "otararii va putea fi primita, c"iar de catre un singur $udecator, urmand ca "otararea care consfinteste acordul/intelegera lor sa fie data in sedinta. 9 daca partile se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va putea da "otararea in camera de consiliu. 9 pentru incercarea de solutionare a litigiilor comerciale prin mediere, partile pot solicita instantelor de $udecata acordarea unui termen de suspendare a $udecatii pentru o perioada de 7 luni. Atat in etapa e-tra procesuala cat si in etapa procesuala, pe tot parcursul procedurii de mediere, termenele de prescriptie se suspenda in limitele legale! 5uspendarea termenului de prescriptie incepe sa curga de la data semnarii contractului de mediere, si opereaza indiferent daca medierea s-a finalizat cu un acord sau nu.