Sunteți pe pagina 1din 119

Culese de Laureniu Marius Dragomir www.lmdragomir.

ro

118

Calul cu doua capete Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa Traiau odata intr-o tara e de-a intre!ul "erde, incon#urata de ca$ ii si a#isti $inunate, doi cai cu tinuta $andra si de$na% &ceste doua ani$ale, un $ascul si o fe$ela, erau er$anent i$ reuna% Di$ineata foarte de"re$e ii uteai "edea sarind si fu!ind e ca$ iile "er'i% Le lacea sa fie i$ reuna si rietenia care ii le!a era foarte $are% Nu se des arteau niciodata( se #ucau i$ reuna, $ancau i$ reuna si dor$eau unul lan!a altul% )entru ni$ic in lu$e ei nu ar fi acce tat sa se se are% Intr-o noa te, cand dor$eau unul li iti unul de altul, ei au facut le!a$antul de a nu se des arti indiferent ce s-ar fi inta$ lat% O 'ana le au'i le!a$antul si ii intre*a( -Ce "a doriti+ - ,a fi$ intotdeauna i$ reuna, ras unsera ei fara e'itare% ,i deandata dorinta lor se si reali'a% -ana ii transfor$ase intr-un sin!ur cal, nici $ascul, nici fe$ela, dar cu doua ca ete $inunate% Caii accce tasera cu $are *ucurie transfor$area% De acu$ inainte, ei nu $ai a"eau $oti" sa se in!ri#ore'e in le!atura cu ceea ce ar !andi sau ar s une celalalt, entru ca nu se des arteau niciodata% Totusi, intr-o *una 'i, se inta$ la ce"a rau% .nul din ca ete a ince ut sa se si$ta rau si sa ai*a stari de indis o'itie ciudate care se a$ lificau e 'i ce trecea% &tunci, ca ul celalalt a ince ut sa se in!ri#ore'e( ce a"ea sa I se inta$ le si lui+ Ce riscuri erau sa ai*a si el aceeasi *oala+ Cele doua ca ete ince usera sa discute si du a ce au stat *ine e !anduri, I-au cerut 'anei sa-I transfor$e din nou si sa de"ina ce au fost $ai inainte% ,i dorinta lor a fost din nou inde linita% Cele doua ani$ale si-au reca atat ra id sanatatea si "eselia dar intelesesera ca autono$ia lor era funda$entala si ca uteau la fel de *ine sa se odihneasca sau sa colinde a#istile sin!uri sau i$ reuna, continuand sa tina unul la altul% Doresti sa fii intotdeauna i$ reuna cu cel care iti este dra! + Ca arinte iti iu*esti atat de $ult co ilul ca "rei sa fii $ereu alaturi de el, $ancand, #ucandu-"a, dor$ind intotdeauna i$ reuna+ Doresti sa nu te se ari de artenerul/a tau/ta, chiar faceti un le!a$ant sa nu "a des artiti nicioadata+ 0rei sa afli in totalitate ce !andeste, ce face celalalt+ In"ata din e1 erienta celor doi cai ca odata ce doua ersoane isi ierd indi"idualitatea si se unesc intr-un sin!ur tru , unul dintre ei se oate i$*olna"i iar celalalt "a fi in!ri#orat de ce I se oate inta$ la si lui% Desco era-ti ca acitatea de a tine foarte $ult la celalalt, de a-l iu*i si in acelasi ti$ lasa-ti ro ria ersoana sa se de'"olte autono$% 222

118

Misterul roscovanei Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa Traia odata o $inunata isicuta de an!ora care se nu$ea 3osco"ana% Desi traia intr-o casuta fer$ecatoare, ea nu era fericita defel entru ca aici, lucrurile nu se etreceau intotdeauna asa cu$ ar fi dorit ea% In fa$ilie a"ea adeseori sicane si tot felul de lucruri de'a!rea*ile% .neori fratele sau $ai $are o a!asa si o tachina rea $ult4 alteori $a$a sa stri!a sau chiar ii inter'icea sa actione'e asa cu$ i-ar fi lacut% &stfel, in casa, 3osco"ana a"ea rareori linistea dorita si se si$tea adeseori *ine sin!ura cu ro*le$ele sale% &$icii de la scoala credeau ca 3osco"ana 'a$*este rea utin4 uneori ea area foarte o*osita, atat de o*osita incat casca la ore% ,i erau norocosi rietenii care reuseau sa-i "or*easca, entru ca 3osco"ana era utin "or*areata% 3areori s unea ceea ce !andea% Intr-o 'i, 3osco"ana a are in clasa cu totul altfel% Ce schi$*are5 Era a roa e incredi*il5 Curios lucru, ince and din aceasta 'i 3osco"ana suradea tot ti$ ul4 este lina de ener!ie la scoala si rietenii se in!ra$adeau in #urul ei entru a au'i ce s unea, atat de $ult si *ine "or*ea% &"ea o $ulti$e de lucruri de s us sau de o"estit5 Dar, ce s-a inta$ lat+ De unde aceasta $odificare de co$ orta$ent+ Mister5 Doar 3osco"ana stia cu ade"arat ce se inta$ lase% .nii o"estesc si a'i ca 3osco"ana "ede acu$ lucrurile altfel entru ca o 'ana *una iar fi dat cura#ul sa infrunte dificultatile% &ltii s un ca un $a!ician i-ar fi dat talentul de a-si schi$*a $odul de a "edea lucrurile, entru ca 3osco"ana ar a"ea acu$ un *uton $a!ic de care se oate folosi oricand si cat de des doreste% Eu a$ au'it s unandu-se ca acest *uton ar fi ur si si$ lu lasat e lo*ul urechii sale dre te% 3osco"ana nu il oate "edea% Dar *utonul $a!ic este acolo intr-ade"ar, entru ca 3osco"ana nu tre*uie decat sa-si frece lo*ul urechii dre te si de indata *utonul $a!ic face $inuni% ,i ce $inuni5 6ratele $ai $are este ener"ant+ Ma$a este nera*datoare+ Tata este furios+ 3osco"ana nu se $ai lasa ranita de atitudinea celorlalti% 3osco"ana are *utonul $a!ic, de care se foloseste% ,i ea il utili'ea'a atat de des cat are ne"oie% ,i de fiecare data cand 3osco"ana se foloseste de *utonul sau $a!ic, se si$te *ine si din ce in ce $ai *ine% Iata5 ,i asa continua $isterul 3osco"anei% Ea utili'ea'a *utonul sau $a!ic si de fiecare data in ini$a sa este tot $ai *ine% ,i in ofida tuturor dificultatilor e care le intalneste, 3osco"ana surade si are intotdeauna o $ulti$e de lucruri de o"estit rietenilor sai% ,i$ti ca te raneste co$ orta$entul ne!ati" al celorlalti fata de tine+ Te influentea'a intr-o asa $asura incat referi sa iti restran!i co$unicarea cu ceilalti, sa te retra!i in sin!uratate+ &$inteste-ti ca 3osco"ana a reusit sa infrunte dificultatile, sa-si schi$*e $odul de a ri"i lucrurile, sa se si$ta din ce in ce $ai *ine, utili'and *utonul $a!ic% ,i tu oti sa-ti desco eri ro riul tau *uton $a!ic entru a a"ea tot $ai $ulta incredere in tine, entru a-ti e1 ri$a ne"oile, su ararile, referintele, senti$entele, entru a te si$ti *ine i$ reuna cu ceilalti si cu tine insuti% 222

118

Printesa mlastinilor Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa Era odata, intr-un oras foarte inde artat, in a ro ierea unui rau, o rintesa *roasca care era foarte fericita rintre ai sai% Intr-o *una 'i, a fost o furtuna $are care a inundat o arte din oras% .n "al enor$ a luat cu el rintesa care s-a a!atat de un ar*ore care lutea e rau% )rintesa noastra a"ea sa esue'e la cati"a 7ilo$etri de artare, intr-un alt oras% Era trista si de'orientata entru ca isi ierduse toata fa$ilia% 0roia sa-si faca noi rieteni ( facea iruete de toate felurile, lan!ea, se i$ in!ea in altii si uneori chiar se urta "iolent, dar ni$eni nu recunostea in ea $area rintesa% La un $o$ent dat ii "enise ideea sa-l consulte e $arele "ra#itor al orasului care ii e1 lica frustratiile e care ea le traia, s unandu-i( Cred ca erai rintesa in orasul tau% Cred ca esti foarte inteli!enta4 iti sta in utere sa arati celorlalti cine esti cu ade"arat% ,i aceasta nu *ruscandu-i e ceilalti entru a ti-i face rieteni, ci $ai de!ra*a facandu-le $ici ser"icii, s unandu-le cu"inte fru$oase si fiind atenta la ceea ce ei traiesc8 Du a aceasta con"ersatie, rintesa - *roasca isi $odifica co orta$entul si atitudinea fata de ceilalti se schi$*a e 'i ce trecea% Ea isi facu o $ulti$e de a$ici si in anul ur$ator, orasul a nu$it-o rintesa $lastinilor% Te afli de arte de casa, fa$ilia, rietenii de acasa nu sunt lan!a tine, sau oate chiar ai ierdut o ersoana dra!a si de aceea esti trist si de'orientat + 0rei sa-ti faci noi rietenii si nu reusesti si chiar $ai $ult ceilalti nu-ti recunosc "aloarea e care ai a"ut-o+ &i e1e$ lul rintesei *roaste care $odificandu-si co$ orta$entul si atitudinea si-a facut o $ulti$e de a$ici, de"enind rintesa $lastinilor% Iti sta in utere sa iti faci rieteni, sa te de'"alui celorlalti cu ade"arat, sa te afir$i, sa arcur!i un roces al de"enirii de sine, al de'"oltarii ersonale% 222

118

Acvila regala Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa .n fer$ier desco erii intr-o *una 'i un cui* de ac"ile a*andonat, cu un ou in el% Lua oul si il use in cui*ul unei !aini din o!rada sa% ,e nascu, in $i#locul !ainilor, o asare de toata fru$usetea care in"ata desi!ur sa se oarte ca o !aina% 6er$ierul se ocu a $ult de noua sa 9!aina: si facea totul entru a o rote#a% O rasfata si ii aducea i$ediat tot ceea ce aceasta cerea% &c"ila !aina de"enea e 'i ce trece foarte de endenta de fer$ier, care nu-si dadea sea$a de raul e care il face% La un $o$ent dat, ac"ila "a'u e cer o asare $are care lana si s use( - Intr-o 'i si eu "oi '*ura ca aceasta asare% &tunci, fratii si surorile sale au ince ut sa rada de ea% 3usinata, re!reta ca s usese aceste cu"inte si continua sa $anance !raunte din tarc% Intr- o *una 'i, o 'ana *una trecu e acolo si "a'u ac"ila re!ala "e!etand in $i#locul !ainilor% &tunci ea ii s use fer$ierului( - Cred ca iti iu*esti foarte $ult asarea ta rara, dar cred ca nu-i faci nici un ser"iciu tinand-o in aceste conditii% Te !andesti rea $ult la tine% &ceasta asare nu este fericita si atunci cand "a fi rea $are nu-si "a $ai de'"olta calitatile sale e1traordinare si otentialul sau neli$itat% & doua 'i, du a ce a stat e !anduri, fer$ierul nostru a luat asarea in $aini si a lansat-o in aer% &c"ila a a"ut din fericire ti$ sa-si deschida ari ile si sa ateri'e'e #alnic e a$ant, in hohotele de ras ale !ainilor% Dar o$ul nu se descura#a, ci urca e aco erisul ha$*arului si s use asarii( - Esti o ac"ila, '*oara5 ,i o lansa in aer% Dintr-un refle1 s ontan, ac"ila isi deschise ari ile, lana cate"a secunde deasu ra curtii si ateri'a in $i#locul !ainilor ui$ite8 &tunci fer$ierul urca $untele din a ro ierea fer$ei sale si lansa ac"ila s re cer% Cu *atai de ari i din ce in ce $ai $ari, ac"ila ince use sa '*oare fericita e cer, din ce in ce $ai si!ura de ea% )eriodic, ea re"enea sa-l "ada e fer$ier si e rietenele sale, !ainile, care o considerau de acu$ inainte ceea ce ea era intr-ade"ar, o ac"ila re!ala% Te recunosti in atitudinea su ra rotectoare a fer$ierului + Oferi celorlalti chiar si fara a-ti cere + &i tendinta de a-i rote#a, rasfata e ceilalti, intr-o ase$enea $asura incat le cree'i o de endenta de tine+ Te lasi rote#at, rasfatat, condus, de ceilalti fara sa-ti dai sea$a+ &$intesteti de fer$ier, care du a ce a fost consiliat de 'ana cea *una, a dat dru$ul ac"ilei din o!rada sa, lansand-o in aer entru a-si deschide ari ile sa '*oare% &$intesteti de ac"ila care desi crestea alaturi de !aini, a"ea dorinta de a '*ura recu$ o ac"ila re!ala% ,i tu iti oti redirectiona atentia dins re ceilalti s re tine, lasandu-le celorlati autono$ia necesara entru a de"enii ei insisi, entru a-si de'"olta o $ai *una incredere in ro ria ersoana% 222

118

Accidentul de schi Michel Dufour, 1993, Allegorie pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa Ji$$; facea schi inca din co ilarie% )artici ase chiar la co$ etitii de sarituri si se clasa de o*icei rintre ri$ii% Era foarte $ultu$it de sine si toti rietenii il ad$irau Intr-o fru$oasa du a a$ia'a, era foarte fericit sa faca ceea ce ii lacea sa nu$easca schi de ri$a"ara, dar in ur$a unei $iscari !resite a iesit de e artie si s-a lo"it de o stanca% & a"ut ne"oie de a#utorul sal"a$ontistilor entru a a#un!e la oalele artiei si a tre*uit sa fie dus la s ital entru ca a"ea un icior ru t% Ji$$; era foarte su arat sa ter$ine se'onul in acest fel, dar isi s unea ca a"ea suficient ti$ ana la toa$na ur$atoare entru a se "indeca% I s-a i$o*ili'at !a$*a in !hi s si a fost ne"oit sa se de lase'e cu car#e% Toti a ro iatii sai i-au sarit in a#utor entru a-l sustine in aceasta e1 erienta% Du a atru sa ta$ani i s-a scos !hi sul si si-a ince ut e1ercitiile de fi'iotera ie, continuand sa se s ri#ine la $ers de car#e% In cursul celei de-a cincea sau a sasea sedinte, tera eutul sau il sfatui sa $ear!a fara su ort dar lui Ji$$; ii era tea$a sa-si lase !reutatea e iciorul cu ricina4 refera sa astre'e car#ele entru ca cu ele se si$tea in si!uranta% & oi fi'iotera eutul continuand sa faca e1ercitii cu Ji$$; ii re eta ca era "indecat dar fara nici un re'ultat% )rietenul nostru astra $ereu car#ele% In fine intr-o fru$oasa di$ineata de "ara, iesind de la o sedinta de trata$ent, Ji$$; dadu cu "ite'a dru$ul car#elor si o lua la fu!a entru a sal"a un co il care era e unctul de-a fi lo"it de o $asina% )urtand co ilul in *rate entru a-l aduce la $a$a sa, isi dadu, dintr-o data, sea$a ca $er!ea e a$*ele icioare, fara ro*le$e si fara nici o e'itare% Cu lacri$i in ochi $a$a co ilului ii $ultu$i entru actul sau de cura# si ii s use ca atunci cand il "a'use arasind clinica, credea ca era ranit, dar acu$ isi dadea sea$a sa se inselase, entru ca a"ea in fata ei un tanar care area in lina for$a% La acestea Ji$$; ras unse rintr-o clatinare a ca ului si un suras eni!$atic% Intelesese riscul la care s-a e1 us actionand astfel, si-a dat sea$a de ti$ ul e care l-a ierdut si ca acu$ ar utea sa faca o $ulti$e de lucruri% 3eintorcandu-se acasa, citi in ochi *unicii sale adorate, *ucuria da a-l "edea co$ let "indecat, lin de si!uranta% ,i$titi ca "a este frica sa incercati de unul sin!ur, a"eti ne"oie de sustinerea celorlalti, a arintilor, sotilor, rofesorilor, rietenilor+ 3ea$intiti-"a ca si Ji$$; era sta anit de frica, dar, fara e'itare a dat dru$ul car#elor entru a sal"a un co il% Ji$$; si-a redo*andit si!uranta de sine, increderea in sine% ,i "oi uteti5 222

118

A 18-a camila )o"estirea are un <nce ut tra!ic( .n *eduin, e cale s= $oar=, <i chea$= la c= =t>iul s=u e cei trei fii ?i le s une( 9Toat= a"erea $ea sunt 1@ c=$ile% Ai c>nd "oi $uri aceste c=$ile "= "or r=$>ne "ou=% Bie, care e?ti cel $ai $are dintre fiii $ei, <Ci las $o?tenire #u$=tate din c=$ile% Bie, cel de-al doilea fiu al $eu, <Ci las $o?tenire o trei$e din c=$ilele $ele, iar Cie, cel $ai $ic, a noua arte din c=$ile%: Du = ce *eduinul $oare ?i fiii <l l>n! cu res ectul cu"enit, a#un! la $o$entul <n care tre*uie s=-?i <$ art= c=$ilele% Dar fiind cu totul 1@ c=$ile, nu se <nCele!eau deloc asu ra <$ =rCelii ?i nici o <$ =rCeal= nu =rea a fi echita*il=% Ai <n ti$ ce se certau, se <nt>$ l= c= trecea e acolo un *=tr>n c=lare e o c=$il=, care <i <ntre*= care era ro*le$a, ?i afl>nd des re ce era "or*a, <?i oferi a#utorul% Ai iat= cu$ roced=( 9Eu sunt dis us s= adau! c=$ila $ea la ale "oastre, ca s= le ute$ <$ =rCi coect% Deci, acu$ a"e$ 1D c=$ile% Tu cel, $ai $are dintre fii, ai $o?tenit o #u$=tate din c=$ile, deci 9 c=$ile sunt ale tale% Tu, cel $i#lociu, ai dre tul la o trei$e din c=$ile, deci E c=$ile sunt ale tale% Ai tu, cel $ai $ic, ai a noua arte din c=$ile, adic= F c=$ile sunt ale tale% 9 Cei trei fii erau fericiCi c= <$ =rCiser= c=$ilele <n $od corect, a?a c= <i $ulCu$ir= *=tr>nului% &cesta se urc= e c=$ila lui ?i lec= $ai de arte% G 9HEHFI 1@ c=$ileJ 222

118

Fante ie de vara cu !mar "ha##am si cu un $an de Foc 6lorinela &nca 0asilescu ,oarele, <nc= fier*inte la ora asfinCitului, co*oar= ador$it <n casa-cu tor de la ca =tul lu$ii, arunc>nd sno i cara$el de lu$in= e str=duCele <ntortocheate ale Neisha*urului, ora?ul cl=dit de &llah <n ro"incia Khorasan din nordul Iranului% 6iind <nc= 'i, ni$eni nu se <ncu$et= s= lu te cu aiele ?i l=ncile de foc c='ute din carul astrului% Oa$enii stau ascun?i <n "enele su*terane ale ora?ului de"enite redute su* scut r=coros <n lu ta ine!al= cu str=lucitorul Ma!hri*% Din astfel de locuri, ascunse de erdele !rele ?i arfu$ate se aud doar ?oa te ?i *ol*oroselile <nfundate ale nar!hilelelor% Niciun suflet - nici de o$, nici de do*itoc - nu str=*ate a?e'area% C>nd, deodat=, un tur*an s ar!e ta*loul cu orna$ente orientale, aduc>nd <n eisa# o at= de culoare, turcoa', o $i?care <$ leticit= de a?i ?i o "oce r=!u?it= ce aduce de ?tire c= O$ar Lhi;at at-Din &*u I-6tah I*rahi$ al-Kha;;a$ iar a c='ut <n =cat, uit>nd cu"intele lui &llah )rea<naltul( 9Ei te <ntrea*= des re "in ?i des re $a;sir% , une( MNn a$>ndou= este $are =cat ?i sunt ?i unele foloase entru oa$eni, dar <n a$>ndou= =catul este $ai $are dec>t folosulO5: G&l-PaQara ( F19J O$ar a!it= aerul din #urul s=u cu $i?c=ri a$ le ale $>inilor% Diri#ea'= orchestre in"i'ile de <n!eri care <l <ncon#oar= des-c>nt>ndu-i le!ile sfinte, ?i c=rora le r=s unde <n le!ea o$eneasc=( 9Ma do#eniti ca "esnic sunt *eat% Ei *ine, sunt5 Necredincios $a faceti% ,i ce daca-i asa+ )uteti orice sa s uneti e socoteala $ea% N$i a artin% )rice eti+ ,i sunt ceea ce sunt5: Dar <n!erii nu <i dau ace% ,unt <n!eri sau de$oni+ Dac= din fiecare *o* de stru!ure sa stors e l>n!= firicelul "iu de nectar ade$enitor ?i-un de$on, c>Ci de$oni sunt acu$ <n #urul lui O$ar, cocoCaCi chiar e tur*anul lui turcoa'+ Mii, 'eci de $ii( ne!ri, al*i, rose, cu ochi triun!hiulari, co'i catifelate ?i co ite dulci5 Nntinde $>inile s= rind= unul, $=car, s=-l u e-n *ot, dar toCi sar ?i dis ar, a oi a ar ?i-l tra! e *=tr>nul O$ar din colCul u$*ros al str='ii su* *anul fier*inte de e cer% Cu ochii deschi?i s re ,oare, stri!=( 9&$ <ntre*at ,a"antul si-a$ <ntre*at si ,f>ntul, , er>nd c-au sa $a-n"ete su re$a-ntele ciune% ,i du a-at>ta r>"na at>t se oate s une( Ca a$ "enit ca a a si-o sa leca$ ca ">ntul% Te chinuieste !>ndul ca faci $ereu acate% Din orice *ucurie o "ina ti-ai facut% E fara rost tristetea, Kha;;a$, caci du a $oarte 0eni-"a sau iertarea sau neantul a*solut% : Nici de$oni, nici oa$eni ?i nici <n!eri, nici <nsu?i El, &llah, nu-l ot <ns =i$>nta5 Moti"ul este lesne, O$ar iu*e?te, iar a?ii lui <$ leticiCi, e dru$ul c=tre ea ornir=% Este st= >nul lu$ii, ca orice <ndr=!ostit5 9Tu "e'i doar a arente% .n "al ascunde firea% Tu stii de $ult aceasta% Dar ini$a fira"a, Tot "rea sa $ai iu*easca% Caci ni s-a dat iu*irea &sa cu$ unor lante le-a dat &llah otra"a% Ni$ic nu $ai $-atra!e% Da-$i "in5 Nn asta seara Cea $ai fru$oasa ro'a din lu$e-i !ura ta% Da-$i "in5 ,a straluceasca a rins la fel ca ea5 Cainta $ea sa fie ca *ucla ta, usoara%%%: Ora?ul se rote?te-n .ni"ers, ase$eni unui der"i?, sau ini$a <n ie tul lui O$ar dansea'=+ ,u* soarele ornit s re so$n, oetul cade <n !enunchi, r>'>nd% Nu-i as= de ni$ic, dec>t de fa tul c= $oartea-i e de arte, ca iu*ita( 9)utina a a si utina <ine

118

,i ochii tai <n u$*ra arfu$ata% N-a fost sultan $ai fericit "reodata ,i nici un cersetor $ai trist ca $ine%: T=r=*oiul de e strad= adun= re ede oa$enii a$orCiCi <n #urul <nCele tului ne*un% &t>ta !ri#= nici de fii lor nu au, ca de acest *=tr>n a c=ror "or*e, uCini le deslu?esc% Doi "l=#!ani, ne!ustori de cafea, sar de du = tara*= ?i-l ridic= e O$ar, care se lu t= acu$ cu soarele, cu raful, cu iu*irea, cu de$oni ?i alcool, dar ?i cu doi netre*nici care nu-i dau ace ?i c=rora la r>ndul lor, le stri!=( 9,a-ti faci utini rieteni, din tine nu ie?i, Caci rea des falsitatea credinCa ne-o <nfran!e5 Cand Ci se intinde-o $>n=, Rnainte de-a o str>n!e, L>nde?te-te c=, oate, te "a lo"i-ntr-o 'i5: Lu$ea se str>n!e, uit>nd de lu ta cu Ma!hri*, care-i de arte, acu$, e c>nd O$ar, doar la doi a?i%%% Ochi ne!ri, curio?i, f=r= ast>$ =r, caut= tur*anul turcoa' <n $ulCi$ea r=s=rit= din ereCi% Da, iat=, <nCele tul <?i face loc, dar <ntre el ?i oa$eni o alt= lu$e "ine, lu$ea ideilor ce Cine, orice oet de arte de cetate5 ,f>r?esc aici o"estea% PeCia de cu"inte-i *oal= !rea, cine s= ?tie asta+5 .itaCi-"= la $ine, $=-$*=t cu a = rece, doar recitind catrene%%% Dar nu <$i as=, O$ar e l>n!= $ine, ?o tindu-$i la ureche( 9De $oarte nu $i-e tea$=%%% )refer fatalitatea acestea, celeilalte, de a $= fi n=scut%%% 0iaCa, ce-i, un *ine+5 Dar eu nu le-a$ cerut5 )=strea'=-Ci, Doa$ne, darul ?i inutilitatea5: 222

118

%am&arul Cerului 6lorinela &nca 0asilescu D! sau '() milioane de stele 0a fi odata, ca niciodata, ca daca nu ar fi, nici aceasta o"este nu si-ar a"ea locul% ,e intele!e ca nu "a fi o o"este oarecare, ci o una de soi ales, ca orice lucru ce schi$*a la un $o$ent dat cursul lu$ii Gnu nu$ai care sti$ noi ca este a noastra, ci chiar a tuturor lu$ilor, unele necucerite, inca, altele, doar, uitateJ% Misterioasa inta$ lare nu ii "a a"ea ca destinatari e cei care nu cred <n o"esti, cu toate ca este osi*il ca odata rostita si ascultata, chiar si oa$enii $ari, "or ri$i in sufletele lor $ute, culori, "i*ratii, note $u'icale, iar a oi acorduri <ntre!i%%% ,e $ai intele!e, de ase$enea, ca acest roces, foarte co$ licat de felul sau, nu se "a reali'a, nici el, oricu$, la inta$ lare, ci du a un al!orit$ $a!ic% G0edeti+5 )rea utini sunt cei care $ai cunosc uterea si rostul o"estilor%%%J &*ia, du a o sa ta$ana intrea!a, o"estea ce a fost o"este se "a i$ lini, intoc$ai% Nu $a intre*ati de ce, entru ca inca nu "a ot ras unde, este o taina, iar "oi, cei ce $a asculati nu ati ri$it, decat ri$a nota( Nota DO de la Dor de Micul )rint% *+ de la *e,nt-lnire sau '('... )este nici doua 'ile, un o$ care oarta in sufletul sau S9S de !anduri, se "a si$ti sin!ur si a*andonat% ,i entru ca tristetea sa ii fie i$ osi*il de su ortat, o*li!andu-l la !esturi care in situatii $ediocre nu le-ar fi facut, o$ul cu S9S de !anduri se "a afla e o la#a ustie% Marea cal$a, a roa e ine1istenta( nici "al, nici escarus, nici cora*ie cu irati, nici !ea$andura, niciun al*atros% Doar el, ca o *orna intre i$ensitatea de nisi si i$ensitatea de a a% Du a ce "a incerca $area cu de!etul se "a retra!e definiti" e uscat, e nisi ul fier*inte, care "a face cele S9S de !anduri sa clocoteasca, in $intea nefericitului, ase$enea ceaunelor folosite altadata in o"estile cu cani*ali% )este nici doua 'ile, acest o$ "a de"eni fara sa intelea!a ce i se inta$ la, ri'onierul unui tri* ati$as si laco$, tri*ul ro riei $inti% Cu totii sti$ ca in astfel de ca'uri ai ne"oie de cine"a, ai ne"oie de cel utin un rieten, dar el nu "a a"ea e ni$eni si ni$ic, in afara celor doua i$ensitati, a a si nisi ul% ,i cand "a crede ca ni$ic nu oate fi $ai rau, iata "a $ai desco eri inca o i$ensitate Gde asta data in interiorul luiJ, un dor nedeslusit de o anu$ita "oce, ce n-a $ai au'it-o niciodata, dar fara sa caute e1 licatii la ceea ce si$te, el stie ca si 0ocea se afla, rin si$ atie, in cautarea lui% ,e <ntele!e ca nu "a fi deloc su rins cand i se "a adresa <ntre*area( 0rei sa-ti desene' o *arca+ ,i!ur ca "reau, dar nu a'i, $aine5 "a ras unde te$ator, fara sa se intoarca% 0a aste ta incordat ras unsul, ana ce "ocea iti!aiata "a ciri i alte sunete-cu"inte% Cu$ cre'i, dar a'i a$ creioanele ascutite, asa ca *arca "a iesi $ai ele!anta, cu linii dre te, si!ure, care o "or face $ult $ai ra ida% ,i astfel si sansele sa a#un!i $ai re ede in lu$ea ta, sunt $ult $ai $ari% Cu$ ai a#uns aici+ M-a$ ratacit% &tunci, te ro!, lasa-$a sa-ti desene' o *usola5 Cu sufletul cat un *o* de i er, o$ul se "a intoarce catre locul de unde ii "a fi rasarit $inunata "oce% M. de la Mirare sau '(/... Cu un surtuc "erde, nici rea <nalt, dar nici rea scund Gca$ cat ar a"ea un *aiat "oinic de e Terra la "arsta de 9 aniJ, Micul )rint nu area deloc deran#at de ri"irea nauca a o$ului cu S9S de !anduri, care, iata, se $ai in$ultisera cu unul Gasa ca "a a"ea din acel $o$ent S9T de !anduriJ( ce cauta un rint <n ustiul lui clocotitor+ In astfel de ca'uri ra$ai fara cu"inte, chiar si atunci cand esti ratacit si nu ai *usola Gsau, $ai ales atunciJ% In cele din ur$a, ca si cu$ ar face cel $ai !reu !est din lu$e il "a <ntre*a, nu cu$ il chea$a, ori daca "rea o ortocala, ori daca a "a'ut fil$ul cu , ider$an, ci sec( Ce cauti+

118

&$ "enit din nou5 &i $ai fost aici+ Da, de$ult% &i "enit la $ine+ Micul )rint nu ii "a ras unde% Ti$ ul "a fi foarte retios entru el, asta datorita $isiunii i$ ortante ce o "a a"ea de inde linit si care-l "a o*li!a sa araseasca $icuta si $inunata lui laneta% FA de la Faraonul ,ntelept sau '(0... 0rei sa-ti desene' o *arca+ , une-$i re ede, ca tre*uie sa lec% &$ tre*uri i$ ortante de re'ol"at, care nu su orta a$anare%%% De data aceasta, o$ul nu-i "a ras unde5 0a ra$ane ne$iscat in fata co ilului, un ic altfel decat il desco erise el, de$ult, intr-o o"este cu un a"iator% Micul )rint este $ult $ai fru$os decat si-l i$a!inase ilustratorii cartilor% )ri"indu-l, "a a"ea sen'atia ca Micul )rint e $ai $ult $ai $ult decat atat, e"oluase, oate era acu$ )rintul, sau, de ce nu, Marele )rint5 &ceste !anduri, S9E la nu$ar, i se "or na'ari la "ederea ochilor lui% Este un $are ri"ile!iu sa ri"esti un ersona# de o"este in ochi5 Iar ochii Micului )rint sunt ase$eni cerului% &se$eni cerului <ntr-o noa te de "ara, cand <n!erii, lictisiti de efortul de a astra taine celeste, lasa a rinse toate stelele, trasfor$and lu$ea intr-o sala $a!ica de *al% Ce acat ca toc$ai in acele $o$ente oa$enii dor$, cautand fara rea $are succes, $inuni e tara$ul incetosat al "isului% ,e are ca nu-ti lace sa calatoresti cu *arca% Nu-i ni$ic, iti "oi desena un a"ion, de dra!ul unui "echi rieten al $eu care $-a <n"atat $ulte $istere si care $i-a dat si adresa ulti$ului 6araon <ntele t% &cest detaliu nu l-a scris <n cartea des re noi, entru ca era un $are secret, la fel de $are ca Tara$ul lacri$ilor% 1!L de la 1olutia salvatoare sau '(2... Mai traieste cine"a <n ustiul asta+5 "a <ntre*a o$ul, contrariat% E "reun alat in a ro iere+ Des re ce faraon "or*esti+ 0or*esc des re ulti$ul 6araon <ntele t, dar care nu $ai locuieste de$ult e laneta ta% &ici, nu stiu daca ai o*ser"at, intele tii nu $ai "or sa-si faca dru$% El traieste acu$, i$ reuna cu $ai $ulti faraoni e o constelatie la drea ta de laneta $ea, careia ii s une$ Orion% Din cand in cand ne face$ cu $ana si ne tri$ite$ rin inter$ediul $eteoritilor ra#ituri si se$inte de flori rare% ,i atunci, daca e atata <ntele ciune in alta arte si atata fru$usete si $ult $ai $ulta stralucire, ce cauti aici, in fata $ea, e laneta $ea, in ustiul $eu+ Ince i sa te ase$eni cu un *ancher, considerand ca totul iti a artine% Nu este chiar asa% .ite, de e1e$ lu nisi ul%%% Ce este cu nisi ul+ Este nisi ul $eu, cel utin cel care se !aseste in sandalele $ele%%% Ma arde, il destest5 Ma or*este5 Nu a$ unde sa-l arunc, ca l-as arunca% Nu este asa% Locul tau nu este aici, e clar ca te-ai ratacit% Te ro!, lasa-$a sa-ti desene' o *usola5 )ornesti e dru$ul tau, iar eu i$i "ad de trea*a% Ce acti"itati $a#ore oate desfasura, in dita$ai ustiul, un rint $ic+ Daca <$i ras un'i, lec de *una "oie, fara *arca si fara *usola% Intr-o seara l-a$ in"itat e ulti$ul 6araon intele t sa ri"i$ i$ reuna un a us de soare% Totul era ca de o*icei, insa de o intensitate $ai $ica% .nele stele nu $ai straluceau ca altadata si, din o"este in o"este, a$ a#uns sa !asesc solutia sal"atoare entru stelele care se coc si cad, ase$eni $erelor, erelor si castanelor% 6ara indoiala aceste e1 licatii erau cele $ai stranii lucruri e care o$ul le au'ise in "iata lui% )ri"indu-l e Micul )rint, "a deslusi ca "or*ele lui sunt ade"arate, si chiar el "a ince e sa se !andeasca la stralucirea tot $ai esto$ ata a stelelor Gca si cu$ !andurile care le urta ana atunci nu ar fi fost de a#unsJ ,ur rin'ator de re ede, "a anula celelalte !anduri din $intea lui si "a de"eni arti'anul stelelor-$ere, stelelor- ere si stelelor-castane%%% Ce tre*uie sa face$+ LA de la Lacrimi de 3ericire

118

Tre*uie sa lan!e$, doar ca $oti"ul tre*uie sa fie fericirea, nu furia, nici durerea si nici s ai$a% Tre*uie sa lan!i de fericire5 Eu $a "oi !andi la floarea $ea iu*ita, tu te "ei !andi la ceea ce-ti aduce fericire, dar o fericire atat de $are, incat la un $o$ent dat, sa nu $ai inca a in suflet, si sa eru a afara din el, intr-un flu"iu fier*inte din neste$ate stralucitoare% &ceste neste$ate se "or rosto!oli din suflet e o*ra#i, iar de e o*ra#i, e nisi ul fier*inte% E1 licatia Micului )rint nu-l "a sur rinde e o$ul ratacit in ustiul clocotitor, ci ur si si$ lu, il "a *loca% La cat de dis us si dedicat era ideii doar cu cate"a secunde in ur$a, e atat era de contrariat si neincre'ator, acu$, de acesta ro*a 9"ite#easca:% )rintii nu lan!, nici $acar de fericire, deoarece se !andesc, ase$eni o"estitorilor-fauritorilor lor, ca ni$eni nu are ne"oie de rinti lan!aciosi% Dar, se are, ca "re$urile se schi$*a, iar lansul "a de"eni ocu atia lor rinci ala5%%% 1. de la 1inguratate ,i "a ri"i cu$ din ochii Micului )rint, ase$eni cerului <ntr-o noa te de "ara, c>nd <n!eri lictisiti de efortul de a astra taine celeste, lasa a rinse toate stelele, transfor$and lu$ea intr-o sala $a!ica de *al, i'"oraste un rau stralucitor, care se rosto!oleste de e o*ra#ii trandafirii <n icuri de aur e nisi ul clocotitor% & oi, cu$ acesta "a cule!e cu o s atula de ar!int $ar!elutele din raful rins de lacri$ele fer$ecate si cu$ le "a ase'a, retios, intr-un si et de cristal% &cu$ este randul tau5 Dar ochii o$ului "or ra$ane seci% )entru a doua oara in "iata se "a si$ti sin!ur, arasit de el insusi% Nici un !and *un, nici o floare rea iu*ita nu-i "a lu$ina sufletul% Ce faci cu $icul tau te'aur+ Do de la Dovada ca e4ista minuni Mai stau un ic cu tine, aici, e laneta ta, a oi ornesc s re 6araonul intele t, care $a astea ta in stralucitoarele !radini de e Orion% 0o$ resara cu !ri#a uii de stele, a oi le "o$ canta si rosti oe'ii de dra!oste, iar ei "or transfor$a iu*irea noastra entru ei, <n lu$ina% E un rocedeu ce are co$ licat, dar nu este5 ,i, uite, asa, stelele-$ere, stelele- ere si stelele-castane se "or utea des rinde linistite din coroana celesta, ornind in alte $inunate calatorii, fara ca sala de *al sa-si iarda din stralucire% Cand o$ul ratacit in ustiul clocotitor "a au'i toate acestea, fara sa stie cu$, ca-ntr-o $inune, din ochii lui "or ince e a se ra"ali neste$ate% ,ufletul ii "a fi "iu, iar el se "a si$ti ase$eni un rint, chiar daca o*ra#ii ii "a a"ea aco eriti de lacri$i% 6iecare "a orni, $ai de arte, e calea lui, calcand cu !ri#a nisi ul fer$ecat din ha$*arul cerului% Cheia 1ol Cu$ aceasta o"este inca nu s-a inta$ lat, ai !ri#a, cititorule, ca daca, din inta$ lare, tu "ei fi cel ratacit in ustiul clocotitor, nu te s eria si astea ta, alaturi de un in!er, $inunea5 Iar, $ai a oi, cand din nou "ei transfor$a ustiul in !radina stralucitoare, fa-ti ti$ si recunoaste e cer, $acar una din lacri$ile tale5 222

118

Povesti din Arcana Ma5or6 7riasul care nu stia cat de urias este 6lorinela &nca 0asilescu ,i a fost Luni, a oi Marti, a oi toata 'iua lui Mercur, a oi cea a lui Ju iter, *inefacatorul, si dru$ul .riasului nu-si !asea sfarsit% ,i noa tea lu$inata de Luceafar il !asi din nou la oalele $untelui ce urta e ta$ la lui Castelul% ,i era trist .riasul nostru, si ni$eni din lu$e nu stia ricina acestei inne!urari% UIar are toane5U "ociferau *a*ele in intele ciunea lor%%% ,i satul din a ro ierea casei lui se schi$*ase, odata cu schi$*area culorii sufletului sau% ,i fara sa s un ni$ic din ce nu ar fi ade"arat, a$ "a'ut cu ochii $ei cu$ oa$enii, de la o "re$e, ince ura a se inchina cand asii .riasului '!uduiau fata ortii lor, o a cadelnita intrarea in *iserica, iar co iii se ascundeau, care incotro, intr-un Ude chiarU de-a "-ati ascunselea% ,i chiar daca ni$eni nu $ai "or*ea cu el, iar el nu cauta "or*a cu ni$eni, $untenilor le era dor de .riasul lor, asa cu$ ii o*isnuise, "esel, *un, inde$anatic, !ata oricand sa $estereasca o #ucarie entru un icione de o$, ori se re are "reun lu! !reu% insa, are-se, acele "re$uri nu a"eau sa se intoarca rea curand%%% ,i il lasau oa$enii intr-ale lui si se ru!au entru el, fiecare cu$ stia si la cine stia $ai uternic, sa "ina din nou ri$a"ara in tinului lor% Nu "-a$ s us, dar de cantecul ce-l canta intr-una .riasul de indea "enirea este acest tinut, ierdut de ti$ si cronicari, a norilor cu loi sau cu "ant, cu "ifore sau tra'nete, sau a soarelui, cu caldura si rod% &sa ca, de $ult nu $ai lu$inase &strul cel Mare ferestrele sar$anilor si $arunteilor oa$eni% ,i sa nu $ai lun!i$ "or*a, ca asta'i ti$ ul are asul $ai $are decat altadata, "a s unea$ ca noa tea de 0ineri il !asi e .riasul cu ochi al*astri la oalele $untelui, e care nu a"ea "oie sa urce% .itase cine i-a s us, dar el stia, una si *una, ca nu a"ea "oie, dre tul si caderea sa urce si sa colinde turnurile Cetatii de e cul$e% Dar "isa intr-una Cetatea% Doa$ne, dar ce "ise $ai "isa, de cu !andul nu !andesti si nici o carte de o"esti nu descrie "isele rietenului nostru urias cu ochi al*astri5 ,i nu $ai a"ea liniste, si $ai stia ca daca nu orneste sa cucereasca Cetatea el nu "a $ai fi nici urias, nici o$, nu "a $ai fi ni$ic, si cu si!uranta "a ra$ane sin!ur, fiindca oa$enii il "or uri si alun!a, dar cel $ai $ult s-ar uri el insusi% ,i astfel, si-a luat ini$a in dinti si s-a ornit a urca% ,i a a#uns la oarta Castelului% ,i oarta, ca orice oarta de cetate era lina de lanturi si lacate% ,i isi dadu sea$a, si cre'u ca totul e ierdut% ,i daca tot era acolo, ince u a cerceta ce e dincolo de oarta, si "a'u toate $inunatiile ce le "isase el, si cu ochii inchisi, si cu ei deschisi% Da, totul era acolo, ca in "isul lui5 Mai utin el, care statea ne utincios in fata ortii castelului% ,i atunci, dintr-o data, o furtuna ne*una se de'lantui, de-i urta e oa$eni e sus, ca e uful de a adie% .riasuleee, o reste-te, nu $ai !andi rau si sal"ea'a tinutul noastru5 stri!au, intr-un cor tra!ic si aerian, $arunteii% insa uriasul nu-i au'ea, nu $ai au'ea ni$ic% Dar, dintr-o data, lan!a el a aru un ici, cu arul $ulticolor, de 'iceai ca un curcu*eu 'anatic si-a facut cui* e ca ul lui% ,i-l trase de ca$asa( Vei, uriasule, uita-te la $ine5 Cine esti+ Cu$, cine sunt, nu $a recunosti+ Nu, leaca5 Nici n-ai cu$, eu sunt din alta o"este ce inca nu a fost scrisa, dar din li sa de ins iratie si ai cu sea$a ca situatia se co$ lica, &nca $-a tri$is e $ine la inaintare, sa-ti "or*esc% ,tii, sunt un fel de urtator de cu"ant, entru ca oa$enii o*isnuiti, si $ai cu sea$a care traiesc acu$ e )a$ant nu ot "or*i asa usor si cand "or ei, cu uriasii%%% .riasului, chiar daca nu ii era e lac inter"entia ate$ orala, il ri"ea e ici cu coada ochiului, $ustacind( &sa, continua5%%%

118

De"ine interesant+ De"ine, insa nu-ti fa s erante rea $ari, ca nu-$i rind eu $intea cu tine5 )iei din fata $ea, ana nu-ti lun!esc urechile5 6ara a #uca inti$idarea, co ilul isi continua rele!erea, ca de e un soclul infaili*il( Eu $i-a$ in"atat re licile si le s un% Trea*a ta ce "ei face in continuare, dar uita-te, si tu, in #urul tau, cu$ '*oara oa$enii si casele in toate directiile% Nu ti se are ca e1a!ere'i cu su ararea+ Cu$ 'iceai ca te chea$a+ Tuna "ocea uriasului, care ince u a-si freca al$ele, antrenandu-le entru o *atalie cu turul antalonilor "ar!ati ce atarnau e $icut% Nu ti-a$ s us cu$ $a chea$a, entru ca nu $-ai intre*at ana acu$% Nu$ele $eu este &;an, dar $ai a$ si alte "ariante de nu$e% inca nu e ni$ic si!ur% ,unt o schita% Pun5 ,i, de ce $a deran#e'i din dis erare+ &sa tre*uie, rosti cal$, an!elic, urtatorul de curcu*eu% E1ista un scenariu urias, $ult $ai urias ca tine, in care scrie ca noi doi tre*uie sa "or*i$%%% I-au'i5 Eu, ersonal, cred ca tu te si$ti un outsider G"a i$a!inati fata uriasului cand aude acest cu"ant si radeti5J, dar aceasta stare nu re re'inta nea arat ce"a rau%%% intele!i+ Nu rea5 3as unde uluit uriasul, care se co*ori din inalt ana la inalti$ea nasului $icului intele t, cu "ocatie de sihotera eut% Te !asesti ur si si$ lu intr-o stare de tran'itie, care ii ine*uneste e toti cei din #urul tau%%% &sa%%% Tot ce tre*uie sa faci este sa nu te deschi'i in fata suferintei si a durerii% )ri"este, cate ra"a!ii sunt in #urul tau%%% 6ii urias si descurca-te sin!ur, ca in ro*le$a care o ai nu te oti *a'a e ni$eni% Mai, $ucea, arca &;an iti s une%%% Ti-a$ 'is, e o "arianta, sunt in ro"i'orat5 Ia du-te tu in%%% o"estea ta si lasa-$a e $ine cu%%% castelul $eu5 O%K%, no ro*le$, $oshu5 Ma retra!, oricu$ nu esti co$unicati"% 6aci o!linda5 ,i iciul leca, cu cui*ul de curcu*eu e ca , cu tot% Dis aru la fel de $isterios, du a cu$ a aru% ,i ofta uriasul, ri"ind la oarta cetatii% Era fer$ con"ins ca nu "a trece niciodata de ea% Ce era $ai !ra", ca iata, are si "edenii $ulticolore, usti infatuati care ii dau sfaturi% ,farsitul lu$ii, nu alta, sau oate doar sfartitul o"estii%%% ,i era atat de con"ins ca nu trece de oarta incat nu o*ser"a ca lanturile si lacatele de e ea nu erau nici rinse, nici incuiate% De fa t, oarta era deschisa, iar Castelul il aste ta, lin de "isele lui%%% Tot ce tre*uia sa faca era sa intinda $ana, sa i$ in!a oarta incetisor, fara u' de efort urias%%% ,i asa a si facut, $ai tar'iu, dar in cele din ur$a%%% ,i acu$, de cate ori ii intalneste e oa$eni, care sunt toti *ro'ati unifor$ Gla ce ,oare *un si *land aco era tinutul lor5J, .riasul cu ochi al*astri le s une, a*ordand o atitudine intelea ta( UOri de cate ori ne si$ti$ U e dinafaraU, in noi se tre'este acel senti$ent de co il nea#utorat, senti$ent adanc inradacinat in e1 erientele co ilariei% Dra$a este ca fiind atat de rofund, sunte$ tentati sa-l reactuli'a$ $ereu si $ereu, la fel ca o laca "eche e un !ra$afon harait% 0ine un $o$ent cand ai ri"ile!iul sa o resti !ra$afonul% Dara$a-l cu iciorul, stri"este-l cu ciocanul, si nu te $ai lasa chinuit de acele idei ca nu esti Usuficient deU entru a fi acce tat sau inclus% )oti deschide orice oarta, a#un!and acolo unde "isele construiesc realitatea, inaintea taU%%% Moshule, daW de unde cunosti $ata atatea cu"inte #$e7ere+ Eu, unul, nu le-a$ $ai au'it rin artile locului% intele! astia ce le s ui, sau te asculta asa, doar sa nu le strici "re$ea+ .ita-te la ochii lor, se uita un uncte fi1e, ca sa nu 'ic Uin !olU5 .riasul se intoarce contrariat% Cine indra'neste sa-i intreru a discursul ce l-a facut cele*ru este noua tari si tot atatea $ari+ il recunoscu e ici% &;ane, inca nu te-ai Uintru atU in o"estea ta+ inca nu, sunt in stand-*;%

118

&sa%%% M-a$ !andit sa dau o tura, sa te salut, oate "rei sa $a $ai intre*i cite ce"a8 ,tii, a$ coeficientul de inteli!enta este $edie, oate te a#uta8 infuriat, uriasul se ridica cu !andul sa-l rinda de ciuful $ulticolor e &;an, dar%%% ,TO)555 &;an se intoarce acasa, la $ine si se asea'a cu$inte si ra*dator intr-unul din *u'unarele de la #acheta% Este seara, oate, sau%%% chiar nu contea'a ce $o$ent al 'ilei% Indiferent cand, o"estitorul, daca "rea, une unct o"estii si tra!e un ui de so$n, ador$it si descantat de ro riile-i cu"inte% .riasii oate s-au retras in castelele lor uriase, line de "ise uriase, care atunci cand nu $ai au loc in ca$arile de acolo, $ai sare, cate unul, si se ierde in lu$ea noastra% 222

118

Povesti din Arcana Ma5or6 +scape 6lorinela &nca 0asilescu 0a fi odata, ca niciodata, o fe$eie tanara si fru$oasa, si e cat de fru$oasa, e atat de destea ta, care intr-o seara de ri$a"ara "a desco eri cu stu oare ca *iroul ele!ant si conforta*il in care se afla oarta in el at$osfera unei redute% 0a distin!e, cu ui$ire, cu$ nori de raf si fu$ o ascund de restul lu$ii, care nu dis are, ci se reface intr-un nesfarsit luton de e1ecutie% &ude, clar, 'an!anitul ar$elor de foc si suieratul rastiilor ta$ e% Nu stie daca a $ai trait sec"enta asta, sau a "isat-o, nu stie nici daca ceea ce distin!e este real sau inchi uire% ,in!ura certitudine este fa tul ca s ai$a si sin!uratatea nu i-au fost niciodata straine% Ini$a ii "a *ate $ai re ede, "a inchide ochii, incercand sa sca e de nalucire, dar se ascunde unde nu tre*uie, inchi'andu-se inconstient chiar <n cutia )andorei, in ro ria $inte% 0a uita, inca odata, ca aceasta slu#itoare, si$ la si i$ ertinenta, atat astea ta, un infi$ se$nal, entru a relua co$anda( ULandeste, !andeste si iar !andeste, si "ei !asi solutii5 Oare+ 6e$eia fru$oasa, si e cat de fru$oasa, e atat de destea ta, "a fi din nou is itita de $inte, care ii "a u$ le fruntea de $ecanis$e, !ura de "or*e !oale si laude desarte, care ii "a olua linistea, ase$eni unei "erita*ile u'ine de adus ar!u$ente si o inii% Cand se "or inta$ la toate acestea, ni$eni nu-i "a fi in rea#$a% Institutul "a fi !ol% .n ortar lictisit, "a face sin!ura ani$atie% )e el nu il oate che$a% Nici $acar nu-i cunoaste nu$ele% In incercarea de a i$ in!e i$a!inea de'olanta si a$enintatoare a frontului in"i'i*il, $ainile se lo"esc de tastura co$ uterului, 9sin!urul cole! inteli!ent:, cu$ il alinta% Cu el de'ertea'a% 9Esca e: si are control asu ra norilor si ti$ ului% ,crie auto$at% De!etele dansea'a un ste ne*un, iar din core!rafia lor furi*unda tasnesc cu"intele ce co$ un de$isia din re'ent% O fe$eie fru$oasa, si e cat de fru$oasa, e atat de destea ta, "a scrie( 9O ra#itura cu cacao si o *e'ea% Ce ale!i+ Dar dintre trecut si "iitor+ )entru $ine este o sin!ura ale!ere, intotdeauna arie' e "iitor, e ro' si dulce% Daca nu as fi atat de conditionata de le!ile acestui uni"ers, in acest $o$ent as fi o fe$eie de DT de ani% &sta $i-as dori asta'i, da, sa $a tre'esc fara 'or di$ineata si fara desfasuratorul o*li!atoriu al ur$atoarelor ore5 Mi-as de'$orti sufletul, incet, a oi casa, ti til, cu aro$e uternice de cafea, "anilie si aine roas ata% Mi-as saluta tele atic ne otii si strane otii, a oi co ii, care sunt de arte, in trecutul $eu% &r fi inca tineri, de fa t co ii, daca stau *ine sa $a !andesc%%% De ce atat de de arte de 9acu$:+ ,i$ lu, entru ca atunci cand "rei sa leci cu ade"arat, iti ale!i o destinatie inde artata, din care sa-ti fie i$ osi*ila intoarcerea in rutina locati"a, entru te si $iri ce $oti"e, care de o*icei nu sunt reale si nici ale tale% Cand esti foarte de arte, ni$eni nu te chea$a, iar daca o face, nu te "a acu'a entru intar'iere% &sa si cu ti$ ul, este *ine sa te alun!i, strate!ic, cat $ai de arte de 9a'i:, astfel incat orice i$ uls al re'entului catre tine sa-si iarda din intensitate si i$ ortanta% Cu$ oti leca in "iitor+5 ,i$ lu, iti doresti5 Tu "rei sa leci+ Este destul de !reu la ince ut, dar a oi, aceste esca ade te aca area'a $ult $ai uternic decat osesi"ul do$n Trecut, din si$ lul $oti" ca "ariantele "iitorului sunt infinite% )ersonal, atunci cand $a intorc in 9fil$ul ce a fost:, $a lictisesc in!ro'itor% Oricat de interesanta ar fi o elicula, du a 1X "i'ionari, !ata, e consu$ata5 )ot inter"eni cu alta !a$a de senti$ente, inter retari si, $ai ales, #ustificari, dar in"aria*il entru $ereu aceeasi fa'a, entru $ereu acelasi !est, entru $ereu aceleasi cu"inte, entru $ereu acelasi nod relational, entru $ereu acelasi rahat, in care nu $ai ot schi$*a ni$ic5 ,i, "reau, nu "reau, $a incarc cu frustrari sau odioase co$ le1e de "ino"atie, ori $a fi1e' er le1 in fata unui ta*lou care $a hi noti'ea'a si $a scoate definiti" din $ine, traind re etent in 9transa: si nesansa trecutului% In "iitor, lucrurile stau altfel, oti intinde coarda, te oti #uca, iar consecintele nu sunt !ra"e, ca acu$, in re'ent, cand $i'and !resit "rei i$ediat altce"a, dar nu se $ai oate% &ceasta !ratiere din cusca o tiunilor otri"ite este accesata cu arola 9nu-e1ista-tar'iu:, entru ca in "iitor nu e1ista 9 rea tar'iu:, asa cu$ nu e1ista ceasuri in $iscare, din straniu - la <nce ut - $oti", ca nu e1ista ti$ % Ti$ ul nu $-a a#uns, inca, sa faca ra"a!ii, sa-$i intinda cor ul fi'ic in li$itele for$ale care-$i sunt alocate ca $uritoare% Cu$ s unea$, daca nu as fi atat de conditionata de

118

le!ile acestui uni"ers, in acest $o$ent as ale!e sa fiu o fe$eie de DT de ani, care nu$ai daca "rea ea traieste un an intr-un an, care nu$ai daca "rea s-ar tre'i, s-ar ridica din at, si-ar de'$orti sufletul, incet, a oi casa, ti til, cu aro$e uternice de cafea, "anilie si aine ros ata%: Dansul "a incre$eni% Mintea se "a asea'a cu-$inte la locul ei% &fara, seara de ri$a"ara "a desena e cer cu culori a rilice% E ace+ 222

118

8rans3ormarea Ion Dafinoiu, Elemente de psihoterapie intergrativa, Editura )oliro$, FXXX Traiau odata, e fundul unei $lastini, cate"a lar"e care erau foarte nedu$erite in le!atura cu ceea ce se inta$ la cu suratele lor du a ce acestea se urcau la su rafata, deoarece nici una dintre ele nu $ai re"enea in locul de unde lecase% Curioase si chiar usor s eriate, ele s-au sfatuit si s-au hotarat ca ri$a dintre ele, care "a leca, sa se intoarca si sa le o"esteasca cu$ este acolo sus% 6oarte curand una dintre ele a si$tit un i$*old ire'isti*il de a leca si a ince ut sa urce usor e tul ina unei flori% &#un!and e etalele florii, ea s-a odihnit utin, si, incet, incet, a ince ut a se schi$*a, ana s-a transfor$at intr-o su er*a li*elula% ,i-a luat '*orul, dar n-a uitat de ro$isiune si a incercat fara success sa atra!a atentia lar"elor ra$ase in $lastina% ,i-a dat sea$a intr-un tar'iu ca, desi surorile ei, e care le "edea acolo #os, ar fi utut s-o "ada, nici una n-ar fi reusit sa recunoasca in fru$oasa li*elula lar"a care fusese odata% 222

118

8randa3irul cu spini Ion Dafinoiu, Elemente de psihoterapie integrativa, Editura )oliro$, FXXX Intr-o ri$a"ara, !radinarul unui i$ arat i-a adus acestuia un trandafir $inunat, e care il culti"ase cu $ulta !ri#a% I$ aratul l-a luat in $ana, incantat de fru$usetea lui, dar, inte andu-se in s inii lui, l-a sca at din $ana% 6urios, l-a certat e !radinar( 9De!ea*a ai lucrat cu atata sar!uinta, floarea ta nu este erfecta% 0e'i de lucrea'a $ai *ine, altoieste-l, incearca sa o*tii un trandafir fara s ini, si "ei fi *ine ras latit%: Lradinarul s-a intors in !radina lui, si du a $ai $ulte incercari, a reusit sa o*tina ceea ce i se ceruse 3e ede a dus trandafirul i$ aratului% &cesta l-a luat in $ana si s-a *ucurat cand a "a'ut cat de neteda ii era tul ina, dar, cand l-a dus la nas entru a se *ucura de arfu$ul lui, a constatat cu sur rindere ca nu a"ea nici un $iros% 9Ce ai facut cu trandafirul+:, l-a intre*at i$ aratul, din nou furios, e !radinar% 9Nu $ai are arfu$ul $inunat e care i-l stia$%: 9I$ arate:, a s us !radinarul, 9orice lucru se schi$*a daca "rei sa-l altoiesti% ,i ni$ic e lu$ea asta nu este fara cusur, ar*ori, flori, oa$eni% &stfel si acest trandafir, ori intea a si are $iros, ori nu-ntea a, dar ra$ane fara nici un arfu$%: 222

118

*ugaciunea potrivita Ion Dafinoiu, Elemente de psihoterapie integrativa, Editura )oliro$, FXXX Doi tineri casatoriti si-au cu$ arat o casa si s-au !andit s-o sfinteasca entru a a"ea noroc cat ti$ "or locui acolo% L-au che$at e reotul satului si au re!atit o $asa i$*elsu!ata cu care sa incheie cere$onia% La'da a"ea cele $ai *une intentii si dorea sa-si do"edeasca $aiestria culinara% Cand a adus insa $ancarea, fe$eia si-a cerut scu'e entru ca *ucatele re!atite de ea erau ca$ arse% In ti$ ce !atise, ea citise diferite ru!aciuni, in s eranta ca $asa "a a"ea success% )reotul i-a 'a$*it rietenos si i-a s us( : Este *ine sa te ro!i, dar data "iitoare cand intri in *ucatarie, roa!a-te dintr-o carte de *ucate%: 222

118

Povestea celor trei &atrani ,'erena Na!; & fost odata ca niciodata%%% Intr-o di$ineata insorita, o fe$eie a o*ser"at trei *atrani care stateau in fata casei sale% Nu-l cunostea e niciunul dintre ei, dar si-a dat sea$a ca sunt o*ositi si fla$an'i si i-a in"itat inauntru% Patranii au intre*at( - Dar sotul tau e acasa+ - Nu, a lecat de di$ineata la $unca - a ras uns fe$eia% - &tunci nu ute$ intra - s usesera *atranii% ,eara, cand sotul ei s-a intors, fe$eia i-a o"estit cele inta$ late% ,otul i-a s us( - &cu$ ca sunt si eu acasa, ii ute$ in"ita inauntru% 6e$eia a iesit sa in"ite *atranii% .nul dintre ei i-a ras uns( - Noi nu ute$ intra i$ reuna in casa% - De ce+ - intre*a fe$eia% - El este Punastarea - s use *atranul, aratand s re unul dintre ei - el este ,uccesul - si a aratat s re celalalt - iar eu sunt Iu*irea% 0a tre*ui sa decideti, e care dintre noi il "reti in casa% 6e$eia s-a intors in casa, si a o"estit sotului cele inta$ late% &u ince ut sa se !andeasca oare e care sa-l in"ite% ,otul a s us( - De $ult i$i doresc sa a$ succes in "iata% ,a in"ita$ ,uccesul5 ,otia i-a ras uns( - Eu 'ic sa in"ita$ Punastarea, entru ca atunci "o$ fi cu ade"arat fericiti% In acel $o$ent a intrat *aietelul in casa si si-a au'it arintii "or*ind intre ei% - Eu tare $i-as dori sa in"ita$ Iu*irea la noi - s use *aietelul% In sfarsit, du a $ulte discutii s-au decis sa in"ite Iu*irea% 6e$eia a iesit din casa, si a s us *atranilor deci'ia lor% &stfel, Iu*irea s-a ridicat si s-a indre tat s re casa% Iar du a ea au ornit si ceilalti doi( Punastarea si ,uccesul% 6e$eia a fost foarte curioasa si i-a intre*at( - Cu$ de "eniti toti in casa+ Nu "oi $i-ati s us ca nu$ai unul dintre "oi oate sa intre+ - Pa da - ras unse Iu*irea% Daca ati fi ales Punastarea sau ,uccesul, nu$ai ei sin!uri ar fi utut intra in casa% Dar fiindca $-ati ales e $ine, ei $a ur$aresc este tot unde $a duc%%% ,i-a$ incalecat e o sa, si "-a$ s us o"estea asa% 222

118

Poveste po itiva despre psihoterapia po itiva &donis Pun!his & fost odata ca niciodata%%%%Intr-o 'i senina, ca$ rin anul 19ED, cand soarele 'a$*ea cu toata !ura, Psihoterapia a dat nastere unui nou co il, o fetita care s-a do"edit a fi $ai tar'iu una tare intelea ta% ,e tot !andea $a$a ce nu$e sa-i una inca de cand era insarcinata, cand a"usese un "is ca fiica ei "a reusi sa aduca *ucurie si ace unei lu$i intre!i si sa aduca un 'a$*et rin "or*ele si atitudinea ei acolo unde oa$enii nu "edeau decat tristete, durere si saracie% &"usese discutii serioase cu celelalte fiice ale ei care fiecare sustineau ca nu era ca'ul ca $a$a sa $ai aduca o fiica e lu$e, ca erau destule si nu$ai cearta se isca de fiecare data, deoarece concurau care sa fie cea $ai *una si $ai a reciata de cei din #ur, cu un statut referential si ri"ile!iata rintre *aietii ,tiintei% Toate celelalte fete a"eau nu$e ciudate, unele !reu de ronuntat sau cu se$nificatii adanci, cu$ era fiica cea $are nu$ita Psihanali a9 care dorea sa fie res ectata si a reciata de toti ca fiind o a doua $a$a entru surorile ei tera eutice, si care nici nu acce ta sa fie co$ arata cu celelalte fiice deoarece, considera ea, a"and e1 erienta necesara si fiind nascuta in ti$ uri si conditii !rele, fiind cand o"ationata, cand huiduita, a$intea $ereu ca tot ce au in"atat surorile ei i se datorea'a doar ei% E dre t ca le crescuse si educase e surorile ei $ai $ici deoarece $a$a lor, Psihoterapia era foarte ocu ata sa-si casti!e un loc rintre *aietii ,tiintei care nu "roiau s-o recunoasca nicicu$ si o tot confundau cu sora ei Psihologia9 cu care se$ana foarte *ine si care, e dre t cu"ant, la "re$ea aceea era $ult $ai cunoscuta si a reciata decat ea% ,au, si $ai rau, o confundau chiar cu sora ei "itre!a, Psihiatria9 cu care desi a"ea in co$un fa tul ca erau din acelasi tata si ca ea era $ai in "arsta, totusi $a$a, Medicina9 o a"usese din ri$a casatorie a tatalui Filoso3ul Totusi Psihanali a era destul de !reu de $ultu$it, $ereu aro!anta cu celelate surori, deoarece se considera elitista, u$*la rintre oa$eni $ari si societati distinse, si uneori nici nu "roia sa-si recunoasca fa$ilia de ori!ine% Era destul de rece si distanta, locul ei referat in ca$era $are de oas eti era intotdeuna intinsa e cana ea asociind li*er e te$ele in discutie si anli'andu-le in"itatilor "isele% Casa Psihoterapiei era "esnic lina de "i'itatori, de curiosi, de de *aietii ,tiintei care "eneau sa-i curte'e fetele si sa "ada daca $erita sa-si $ute 'estrea in casele lor% Mama 1tiinta era o $a$a se"era, foarte retentioasa si inde$na *aietii sa su una fetele la diferite teste care de care $ai interesante ca sa "ada daca erau ca a*ile sa ri$easca "otul ei de a-i intra su* aco eris% Paietii 1tiintei a"eau intalniri eriodice in care de'*ateau si ar!u$entau cu $are "er"a care dintre fete $erita sa fie "alidate si acce tate in casa lor deoarece retutindeni era recunoscut ca fiind o $are onoare sa faci arte din casa 1tiintei. )sihanali'a a"ea $ulte surori, care $ai de care $ai talentate si $ai *ine re!atite in do$eniul ei, dar care, din acate, se cioro"aiau din ricina or!oliului ca una sau alta ar a"ea o slu#*a $ai *una sau ca ar fi $ai a reciata si $ai *ine "a'uta decat alta% .na dintre ele era Psihodrama9 foarte talentata in do$eniul artistic% ,tia sa una in scena a roa e orice si ii a#uta e oa$eni sa se desco ere e ei insisi rin ris$a te$elor "ietii lor care se re etau e scena inconstient% 6ru$oasa foc, si cu o foarte *una intuitie, te citea de cand intrai e usa% &"ea cele $ai tra'nite idei, fiind cea $ai creati"a dintre surorile ei, reusind sa-I fascine'e e toti rin ceea ce le desco erea% Te indra!osteai re ede de ea deoarece stia sa te cucereasca nu rin "or*e, ci rin actiune, rin #oc, reusea sa $o*ili'e'e e toata lu$ea e scena "ietii% Cand te rindea in $re#ele dra!ostei nu te $ai lasa% I se solicita ser"iicile in toata lu$ea si a roa e in orice do$eniu% Erau doua surori !e$ene, una nu$ita Logoterapia si cealalta Anali a +4istentiala care se reocu au $ereu de sensul "ietii e a$ant, !aseau sensuri suferintei, $ortii, traiau li*er, autentic si isi asu$au res onsa*ilitatea entru actiunile lor% Erau a reciate in ascuns de surorile lor entru ca a"eau "alori $orale trainice si incercau sa-I a#ute e ceilalti sa-si desco ere ro ria "ointa, sensul in "iata si li*ertatea%

118

6iecare fiica a"ea o anu$ita articularitate si se re$arca rintr-un anu$e lucru% :estalt 8erapia era foarte $ult reocu ata de re'ent, si "esnic intre*a e toata lu$ea cu$ se si$te aici si acu$% Era foarte asionata de e1 lorare si sa-I faca e ceilalti constienti de ceea ce se inta$ la cu ei%Era interesata nu nu$ai de ce anu$e fac oa$enii ci si cu$ fac un anu$it lucru% %ipno a era un drac de fata, care a"ea tot felul de terti uri rin care a#un!ea la $intea inconstienta si reusea sa le desco ere celor din #ur cele $ai adanci intentii, le aducea in constient a$intiri re ri$ate care ii a#utau sa-si re'ol"e dile$ele din re'ent% &cestia erau $ereu "ra#iti de uterea si seductia acestei do$nisoare care le crea stari de trasa si de re"erie, ea ii facea sa se rela1e'e rofund si intotdeuna cand se tre'eau din starea aceea *i'ara, ca de so$n, cascau, se intindeau si se si$teau $ai *ine% 6eno$enal ce utea face fata asta5II facea e oa$eni $ai sanatosi si $ai fericiti% Cognitiva considera ca cel $ai i$ ortant lucru e cu$ !andesti, ca de acolo orneste totul, ii in"ata e cei din #ur cu$ sa treaca de la !anduri irationale la cele rationale% Era foarte $andra de reali'arile ei, fiind des curtata de *aietii ,tiintei, deoarece de$onstra in $ulte locuri ca de la 9ca se-$ ute estele:% ,ora ei referata, utin $ai $are decat ea, Comportamentala s unea ca cel $ai i$ ortant e co$ orta$entul, si ca noi ute$ in"ata cu$ sa ne co$ orta$ daca sunte$ conditionati de anu$ite lucruri% Du a cu$ s unea$, "eni 'iua cand Psihoterapia dadu nastere unui nou co il% &ceasta se nascuse in $i#locul conflictelor surorilor ei iar $ai tar'iu a"ea sa-si faca o slu#*a din a "indeca conflictul% ,e tot !andi cu$ sa-I una nu$ele, si deoarece 'a$*ea tot ti$ ul si era fericita chiar daca cine"a se uita incruntat la ea, chioras sau o "or*ea de rau fu nu$ita Po itiva. Era inteli!enta fetita, in scurt ti$ in"atase ce e *un de la fiecare surioara a ei, $estesu!uri care s-o a#ute sa-si faca $ai *ine $eseria e $ai tar'iu% Cu ra*dare isi confi!ura ro riul ei siste$ de tera ie, insa tinu sea$a si ce ce in"atase in co ilarie de la surorile ei tera eutice si inte!ra lucrurile *une in ro riul ei stil% ,e !andi intr-o *una 'i sa "i'ite'e fiecare surioara a ei care statea care e unde, rasfirate rin toata lu$ea% .nele erau $aritate cu *aietii 1tiintei, altele erau necasatorite iar altele ra$asera "adu"e% Era curioasa sa "ada cu$ se traieste in cultura fiecareia% Intelese ca fiecare surioara o #udeca e cealalta ca traieste corect sau incorect du a standardele societatii si culturii lor, iar ea decise ca "a in"in!e aceste re#udecati si "a incerca sa intelea!a co$ orta$entul fiecareia in $ediul ei natural% &"usese $ulte discutii cu fiecare si o*ser"a ca una o in"inuia e cealalta, se inte au cu cu"intele, deoarece fiecare din ele a"usesera $ulte !reutati, unele chiar trau$e ina a#unsera sa li se recunoasca autoritatea si statutul rofesional% .nele a"eau neca'uri de fa$ilie, se certau care e referata $a$ei si care sea$ana cel $ai *ine cu ea, care e ori!inala in idei si care nu% Po itiva intelese ca fiecare era unica, diferita si ire eta*ila, cu ne"oi articulare dar si uni"ersale,cu ro riile con"in!eri si "alori care se doreau a fi res ectate% Toc$ai de aceea, ea incerca sa fie cit $ai asnica si i$ aciuitoare si sa le intelea!a diferentele% Nu$ai ca unele se i$*olna"isera de atatea discordii, de unde trase ea conclu'ia ca dru$ul s re *oala e se$anat cu $ulte $ici neca'uri de care tre*uia sa tina sea$a ca sa nu le re ete o"estea% La orice dra$a asista, orice neca' a"ea ea incerca sa-i !aseasca o latura o'iti"a si sa nu se $ai neca#easca atat% )e oriunde $er!ea ras indea $ireas$a acii si a "oii *une% Ca sa nu le #i!neasca e surorile ei cind !reseau sau ca sa nu le 'ica direct, e fat'a ceea ce a"ea de s us ca s-ar fi su arat foc, sau oate n-ar fi inteles $esa#ul ei si nu le-ar fi icat fisa, le s unea cite o o"este orientala, un *as$, un ro"er*, o 'icala, doara doara se rinde% 0or*irea asta in ara*ole nu-i era straina deoarece Psihoterapia9 $a$a ei, o o*isnuise de $ica cu o"esti, $etafore si $ulte altele ca sa-si de'"olte uni"ersul i$a!inati" si sa intuiasca $ai *ine ce are de facut in "iata% Ma$a ei Psihoterapia ii daduse de $ica retiosul sfat( -Nu uita, dra!a $ea, ca in "iata sa ai un echili*ru cit $ai *un intre reali'arile tale, adica nut e su rasolicita cu $unca, ti$ entru entru tru ul tau, nu uita de contactul cu oa$enii si fa-ti lanuri de "iitor, increde-te in "isele tale% Daca a*u'e'i intr-o directie sau alta "ei ierde echili*rul% &stfel ea si-a for$at un Model al $alantei9 al echil*rului du a care sa se oriente'e in "iata% & in"atat ca uterea sta in ea si ca e *a'a celor F ca aciti de *a'a e

118

care le detine nati"e, cea de a iu*i si cea de a cunoaste oate sa-si construiasca un destin $a!nific% &stfel in"atata lectia, Po itiva asi in "iata cu $ulta forta si dra!oste, daruind celor din #ur acea, intele ciunea si echili*rul ei% Cand a$ intalnit-o acu$ doi ani si $-a$ lans de ro*le$ele $ele $i-a s us 'a$*itoare( Ai supravietuit. Esti puternic. Deci poti! Ai invatat din trecutul tau ca sa poti trai mai bine in viitor. Si mi-a dat un sarut dulce, matern, pe frunte ca o binecuvantare, intarindu-mi ca si cu o pecete convingerea ca totul va fi bine! Si asa a fost. Azi sunt bine! 222

118

Poveste despre vacante Dorin 0ictor 0asile ,e s une ca a fost odata ca niciodata un turist foarte $ultu$it de sine insusi si de "acanta e care si-o utea er$ite intr-o insula inde artata% ,i intr-o *una di$ineata din acea "acanta e care si-o utea er$ite, entru care $uncise foarte $ult, li$*andu-se a!ale e la#a a "a'ut intr-un ha$ac 'drentaros unde"a la u$*ra un tanar escar% Parca sa u$ila era lina de este% )ro*a*il se tre'ise noa tea, ca toti escarii, iesise in lar!, a"usese noroc si rinsese in lasa lui $ult $ai $ult este decat de o*icei% Iar acu$ se !andea cu$ sa isi etreaca cat $ai lacut 'iua e care o a"ea inainte% Turistul re"oltat de indolenta escarului il ad$onesta( UDe ce nu $er!i sa escuiesti in loc sa lene"esti aici in ha$ac+U U)ai toc$ai $-a$ intors de la escuit% Nu "e'i *arca lina+ &$ a"ut o 'i *una si a$ rins $ai $ult este decat a"ea$ ne"oie%U ras unse lenes escarul% U&tunci du-te si escuieste din nou% Este inca de"re$e, ai $ai utea escui cel utin o data%U U,i de ce ar tre*ui sa fac asta+U intre*a curios escarul UCu$ de ce+ Ca sa ai $ai $ult esteU U,i ce sa fac cu $ai $ult este+ De#a a$ $ai $ult decat as a"ea ne"oie%U UCu$ de ce+ Ca sa il "in'i, sa ai $ai $ulti *ani%U U,i ce sa fac cu $ai $ulti *ani+U intre*a in continuare lictisit escarul Turistul nostru ince ea sa fie a!asat de intre*arile Ude ceU ale escarului UCu$ ce sa faci cu *anii+ &i utea sa ii in"estesti% &i utea sa cu$ eri $ai $ulte *arci, sa an!a#e'i oa$eni care sa $unceasca entru tine% Iar in final daca ai $unci foarte $ult oate ca ai reusi chiar sa iti deschi'i o fa*rica de conser"e de este%U U,i de ce ar tre*ui sa fac asta+U intre*a escarul U,e "ede ca esti !reu de ca % Daca fa*rica "a $er!e *ine ai utea la un $o$ent dat sa an!a#e'i un $ana!er de "aloare asa, ca $ine, care sa o conduca in locul tau%U U,i eu ce o*tin din asta+U UCu$ ce o*tii+ &tunci cand altcine"a "a conduce *arcile tale, fa*rica ta, toata afacerea ta in locul tau "ei utea la un $o$ent dat sa iti er$iti asa, ca $ine, o "acanta, sa stai la u$*ra fara sa fie ne"oie sa $ai faci ni$ic% U,i de ce toata co$ licatia asta+U intre*a a roa e ador$it escarul U&sta fac chiar acu$U 222

118

Poveste despre un cali3 care dorea schim&area Dorin 0ictor 0asile ,e s une ca traia odata un calif care o"estea *ucuros oricui "oia sa il asculte ur$atoarea o"este( Cand era$ tarar era$ re"olutionar, a$*itia $a or*ea iar sin!ura $ea ru!aciune catre &llah era( UDa-$i uterea sa schi$* lu$ea%%%U & oi anii au trecut si $i-a$ dat sea$a ca $i-a$ atins $i#locul "ietii fara sa fi schi$*at nici $acar un sin!ur suflet% &sa ca a$ de"enit $ai intele t si $i-a$ schi$*at ru!aciunea( U&llah, da-$i uterea sa ii schi$* e cei a ro iati $ie% Doar fa$ilia si rietenii, oa$enii i$ ortanti entru $ine%U &cu$ a$ de"enit un o$ *atran, 'ilele i$i sunt nu$arate si sin!ura $ea ru!aciune suna asa( U&llah, da-$i uterea sa $a schi$* e $ine insu$i%U 222

118

Poveste despre un &aietel 3ricos si un caine 3ioros Dorin 0ictor 0asile Intr-o tara inde artata, intr-o localitate inde artata, intr-o fa$ilie si $ai inde artata traia un *aietel fricos% Nu fusese dintotdeauna asa insa cu ti$ ul de"enise atat de fricos incat a roa e ca nu $ai iesea din casa% )arintii sai au o*ser"at tre tat acest lucru si au incercat sa afle ce se inta$ la% Paietelului ii era frica de alti co ii, care uneori se urtau urat cu el% Ii era a oi frica de cainii "a!a*on'i de e stra'i care il latrau si uneori areau sa incerce sa il $uste% ,i $ai ii era frica sa tra"erse'e o $ica adure aflata in dru$ul dintre scoala si casa% ,i entru ca starea *aietelului area tot $ai !ra"a si $ai fara iesire, intr-o *una 'i arintii in!ri#orati au cerut sfatul unui *atran intele t care locuia in 'ona lor% &cesta le-a s us arintilor sa ii cu$ ere co ilului un caine% Cainele il "a a ara si in acelasi ti$ ii "a tine de urat asa ca ro*a*il frica "a dis area% Intele tul a adau!at insa ca acel caine nu tre*uie sa fie nici rea $ic caci "a fi insuficient entru a re'ol"a ro*le$a *aiatului si s-ar utea sa ii cree'e noi ro*le$e entru ca "a tre*ui sa ai*a !ri#a de caine% Dar sa nu fie nici rea $are si rea rau entru ca atunci "a fi e1cesi" si "a crea din nou alte ro*le$e% &r tre*ui sa fie doar suficient entru ceea ce are ne"oie% ,olutiile la ro*le$e nu tre*uie sa fie nici insuficiente nici e1cesi"e% )arintii au fost incantati de idee dar nu au $ai luat in sea$a si artea a doua a sfatului% &u $ers a oi la un renu$it crescator de caini din re!iunea lor si l-au ru!at sa le "anda un ui din cel $ai *un caine de a'a e care il a"ea% Crescatorul nu i-a intre*at entru ce au ne"oie de un caine ci doar i-a re"enit ca uiul de caine e care il cu$ ara are ca arinti caini de lu ta uternici si fiorosi, care lu ta ana la ulti$a suflare% Paietelul a fost "ra#it de noul lui rieten, un catel $ic, tacut si si$ atic% &u de"enit e loc de nedes artit( dor$eau i$ reuna, $ancau i$ reuna, $er!eau la #oaca i$ reuna% Paietelul de"enise din nou "esel, iesea din casa din nou, $er!ea la #oaca cu ceilalti co ii% Insa cainele a crescut re ede si s-a transfor$at intr-un dulau fioros care il ur$a e *aietel este tot, tacut, ca o u$*ra% Nu era la fel ca ceilalti caini de e acolo% In afara de fa tul ca era foarte $are nu latra niciodata% Nu latra, nu a$eninta, a"ea o ri"ire ine1 resi"a, ataca *rusc si o facea cu furie si deter$inare, nu ca sa a$eninte ci ca sa ucida% Cati"a caini "a!a*on'i din sat care a"usesera roasta ins iratie sa latre *aietelul cel fricos isi !asisera un sfarsit ra id si *rutal in coltii dulaului% ,fatul *atranului intele t s-a do"edit la ince ut foarte *un% In scurt ti$ toate ro*le$ele "echi ale *aietelului au dis arut% Cainii din sat stateau ascunsi atunci cand *aietelul trecea insotit de dulaul sau cel fioros, co iii rai nu $ai a"eau cura#ul sa se arate% Cu ti$ ul insa *aietelul a ince ut sa fie din nou sin!ur( nici rietenii sai nu $ai a"eau cura#ul sa se a ro rie de el de frica dulaului% Iar uneori chiar si arintii *aiatului e"itau sa se $ai #oace cu el de frica cainelui e care ei il cu$ arasera% Paiatul se i'ola din nou si de data aceasta $ult $ai !ra" entru ca cei din #urul sau il e"itau% )arintii s eriati de ce se inta$ la s-au dus din nou la *atranul intele t sa ii ceara sfatul% &cesta le-a a$intit ca le s usese ca solutia la ro*le$a lor nu tre*uie sa fie nici insuficienta, nici e1cesi"a entru ca aceasta nu "a fi o *una solutie ci "a crea noi ro*le$e% Iar noi ro*le$e cer noi solutii% )entru ca *aiatul era foarte atasat de caine nici nu se unea ro*le$a sa renunte la acesta% )ro*le$ele arareori sunt re"ersi*ile ur-si-si$ lu% &sa ca au cautat i$ reuna o solutie la noua ro*le$a, arintii, co ilul si intele tul% O solutie care sa nu fie insuficienta, sa nu fie e1cesi"a ci doar ceea ce a"eau ne"oie% &u construit o cusca solida entru caine in care acesta statea incuiat in ti$ ul 'ilei% &stfel "iata sociala a fa$iliei a fost resta*ilita% & oi au ne!ociat cu *aietelul ca acesta sa isi li$*e cainele di$ineata de"re$e, cand nu s eria si nu deran#a e ni$eni% Cainele era astfel re'ent in continuare in "iata sa dar cu anu$ite re!uli recise%

118

& fost retul e care *aiatul a tre*uit sa il acce te entru a utea astra cainele si entru a duce o "iata nor$ala% Incetul cu incetul "iata *aietelului si a fa$iliei sale a reintrat in nor$al% Iar din toata aceasta o"este fiecare din cei i$ licati a in"atat o lectie i$ ortanta% 222

118

Poveste despre trei soricei Dorin 0ictor 0asile ,e s une ca unde"a, de arte, la tara, intr-o casa $are si fru$oasa traiau trei soricei% Desi nu a"eau o rea $are e1 erienta de "iata sau rofesionala Gin rofesia de soarece, desi!urJ soriceii erau con"insi ca se rice eau la toate si se ciondaneau adeseori asu ra a ceea ce faceau si asu ra a ceea ce era de facut% Cu toate acestea, in felul lor !ala!ios traiau totusi in ar$onie si *una intele!ere% Intr-o *una 'i insa s-a inta$ lat ce"a deose*it( cu un '!o$ot asur'itor un erete intre! s-a ra*usit, lu$ina s-a intunecat iar in ca$era a asit un $onstru% Cei trei soricei au incre$enit in locurile in care se aflau in acel $o$ent, in locurile lor referate, de altfel% .nul era e eretele din fat'a, de unde ii lacea, du a s usele sale Usa infrunte lu$eaU% &ltul era e odea, unde ii lacea sa ai*a Uteren fer$ su* icioareU si sa faca lanuri% Iar cel de-al treilea soricel se afla e o scandura din ta"an de unde ii lacea sa incerce sa Uisi astre'e o ri"ire sintetica, de ansa$*luU si sa isi *ea in tihna cafeaua% Monstrul a scos un U$uuuU ins ai$antator de cate"a ori, a scuturat din coarne Gda, a"ea coarne, cu$ au toti $onstrii5J si clo otul enor$ e care il urta la !at iar a oi, du a o "esnicie a iesit in $arsarier rin eretele e care il s arsese% ,oriceii si-au re"enit cu !reu din s ai$a, s-au adunat tre tat la loc, in rit$ul lor ro riu si au ince ut a oi sa co$ente'e cele inta$ late% U&"ea coarne uriase si o li$*a a*solut enor$aU s unea cu !roa'a soricelul din erete, cel care Uinfrunta lu$eaU% U&a, si era a!resi" si *i ed% Iar clo otul e care il urta la !at era infricosator%U% U0or*esti nu$ai rostiiU s unea celalalt soricel, care fusese ascuns in odea, Uce coarne, ce li$*a, ce *i ed+ ,a fi$ realisti% Monstrul arata ca un fel de $asa cu atru icioare si de care atarnau un fel de clo ote% Clo otele atarnau e dedesu*t si nu la !at%U s unea soricelul Ucu icioarele e a$antU, cel care incre$enise e odea% ,i oate ca cei doi certareti s-ar $ai fi certat $ult si *ine daca cel de-al treilea soricel, care a"usese norocul sa asiste la e"eni$ent ase'at conforta*il e scandura sa din ta"an - si ca atare "a'use totul de sus, de la o distanta conforta*ila - nu i-ar fi intreru t( U&"eti dre tate a$andoi, desi!ur, fiecare in felul "ostru% 6iecare ati "a'ut $onstrul de e unde erati ascunsi% Mi-as er$ite sa "a s un ca in acest ca' "a li seste ers ecti"a% Monstrul a"ea intrade"ar coarne uriase din fat'a iar de dedesu*t arata ro*a*il ca o $asa cu clo ote insa de un a$ stat eu arata $ai de!ra*a ca o "aca, ca acele "aci e care le "ede$ 'ilnic la ori'ont si ne intre*a$ adeseori cu in"idie oare cine le $ul!e%U ,e s une ca din acea 'i $icutii soricei au de"enit $ult $ai atenti la relati"itatea unctelor lor de "edere% ,i au decis in *una traditie eric7soniana sa utili'e'e inta$ larea cu $onstrul entru asi i$*unatati a*ilitatile de co$unicare% ,i daca nu se "or fi des artit intre ti$ or fi i$ reuna si asta'i% ,i a$ incalecat e o sa si "-a$ s us o"estea asa% 222

118

Poveste despre entu iasm si o&stacole Dorin 0ictor 0asile ,e s une ca unde"a, cand"a traia un caine caruia ii lacea foarte $ult carnea% Ma ro!, cui nu-i lace+ Era un caine ofticios si a$*itios, intr-o continua $iscare du a lucruri lacute "ietii de caine si du a o ortunitati% ,i intr-o 'i, cainele nostru, li$*andu-se rin localitatea unde traia a "a'ut in s atele unui !ard o *ucata $are de carne cruda, a*solut ire'isti*ila, roas ata, rosie, ro*a*il ierduta de cine"a neatent% Era e #u$atate i$ achetata fru$os in hartia de la $acelarie% Cainele entu'iast era li it de !ardul cu ochiuri $ici care il des artea de *ucata de carne iar aceasta statea la cati"a centi$etri de nasul sau% Era atat de a*sor*it de sco ul sau incat uitase de o*oseala, de dru$ul catre casa, de foa$e si de sete% & etrecut astfel ore in sir hi noti'at de *ucata de carne fara sa se a ro ie de aceasta nici $acar cu un centi$etru% ,i du a ore etrecute in !ardul care il des artea de dorinta sa din artea cealalta a !ardului a "a'ut cu oroare o isica !rasa si $urdara care cu $iscari incete si i!norand total cainele or*it de furie a ince ut sa taraie cu !reu *ucata $are de carne, rea $are entru ea% Tar'iu, in noa te, du a ce isica si carnea dis arusera de$ult cainele o*osit si rese$nat leca s re casa% ,i du a cati"a asi desco eri cu$ !ardul se ter$ina *rusc% Ii dadu tarcoale neincre'ator% Lardul e1ista doar e o distanta de cati"a $etri% )entru cainele nostru a$*itios, laco$ si inca atanat a fost o lectie e care nu a uitat-o niciodata% &deseori entu'ias$ul cu care ne ur$ari$ sco urile ne i$ iedica sa "ede$ li$itele reale ale o*stacolelor din calea noastra% ,i a$ incalecat e o sa si "-a$ s us o"estea asa% 222

118

Poveste despre adolescentul care a devenit pistolar Dorin 0ictor 0asile ,e s une ca unde"a, cand"a, la o fer$a din 0estul ,al*atic $uncea din !reu un *aiat a*ia iesit din adolescenta, a roa e un co il% Nici nu $ai stia de cata "re$e $uncea acolo, oate ca din totdeauna% Nu isi aducea a$inte de arintii sai, oate ca nu ii cunoscuse niciodata% 0iata era dura in "re$urile si locurile acelea iar oa$enii faceau eforturi entru a su ra"ietui si in !eneral "iata lor a"ea foarte utine satisfactii% Paiatul din o"estea noastra se tre'ea la T di$ineata, hranea ani$alele, cara le$ne, facea curatenie si tot ceea ce $ai este de lucru la o fer$a% Munca era foarte !rea dar cel $ai rau il ne$ultu$ea li sa de ers ecti"a% Intele!ea ca "a face ro*a*il toata "iata acelasi lucru, nu "a a"ea ti$ niciodata entru a in"ata ce"a nou, entru a cunoaste lu$ea sau entru a-si inte$eia o fa$ilie% .neori, seara, ru t de o*oseala asculta la !ura focului o"estile s use de ceilalti lucratori de la fer$a des re istolarii care erau in acele "re$uri ade"arate "edete% Dueluri s ectaculoase, fai$a, *ani, !lorie, o "iata de succes% ,i incetul cu incetul dorinta de a de"eni un istolar crestea in sufletul *aiatului a*ia iesit din adolescenta si co lesit in fiecare 'i de $unca la fer$a% ,e are ca era totusi un *aiat norocos, caruia dorintele i se i$ lineau% Intr-o 'i, in ti$ ce se li$*a e un dru$ la $ar!inea fer$ei a !asit un istol nou-nout, in erfecta stare de functionare% )ro*a*il ca il ierduse "reun dru$et !ra*it sau oate "reun talhar dintre aceia $ulti care *antuiau rin "re$urile acelea% Paiatul a luat istolul, l-a ascuns cu !ri#a ca e o co$oara si 'ile in sir s-a !andit la acest istol ca la un *ilet de intrare in U"iata realaU asa cu$ o "edea el% & oi a ince ut sa se tre'easca di$inetile $ai de"re$e, se retra!ea cat $ai de arte in adurea de la $ar!inea fer$ei si se antrena tra!and la tinta% Cartusele le lua e furis de la a'nicii de la fer$a, de o*icei rea ne!li#enti ca sa le nu$ere% Norocul era din nou de artea sa( se are ca era un talent innascut la trasul la tinta, reusea sa lo"easca fara dificultate, fara efort, fara sa se !andeasca toate tintele e care si le ro unea% ,i astfel, rin'and cura# a ince ut sa oate e ascuns istolul la el acest lucru dandu-i din ce in ce $ai $ult cura# si incredere in fortele ro rii% Iar intr-o 'i s-a inta$ lat ce"a care a"ea sa ii schi$*e "iata entru totdeauna% I$ reuna cu $ai $ulti $uncitori de la fer$a a $ers in orasul in"ecinat entru a face $ici cu$ araturi% ,i confor$ noului o*icei e care il do*andise si-a luat cu el istolul e care il tinea *ine ascuns in *u'unar, lucru care ii dadea ca de o*icei $ult cura#% In oras un *eti" dornic de !lu$e roaste a scos istolul sa a$eninte in !lu$a !ru ul de $uncitori la fer$a% Iar *aiatul fara sa se !andeasca rea $ult a scos ra id istolul si l-a ra us e loc e a!resor cu un sin!ur !lont *ine tintit% Inta$ larea a facut ca acel *eti" sa fie un istolar destul de cunoscut in locurile acelea asa ca inta$ larea a atras i$ediat atentia% ,i ana ca *aiatul nostru sa isi dea sea$a ce i se inta$ la a ri$it e loc $ai $ulte ro"ocari la duel de la istolari care nu uteau acce ta unul nou rintre ei% Talentul *aiatului de a tinti re ede l-a a#utat de fiecare data, rand e rand lichidandu-si toti o onentii% Iar din acea 'i s-a $utat la cel $ai *un hotel din oras, a ince ut sa se i$*race ele!ant si ca rintr-un $iracol "iata sa s-a schi$*at% Era incon#urat de fe$ei fru$oase, de ad$iratori, ri$ea o arte din *anii din ariurile care sa faceau e el si se duela in fiecare 'i% ,i entru ca ii laceau ar$ele isi facuse si o colectie fru$oasa de istoale scu$ e% 0iata !rea de la fer$a era a roa e uitata si ori de cate ori isi a$intea ca rin "is de aceasta isi s unea de fiecare data ca a facut ale!erea corecta de"enind istolar% Nu a"ea o i$a!ine rea clara a "iitorului, nici nu il interesa acest lucru% )re'entul era tot ceea ce a"ea si re'entul era e1traordinar, $ai $ult decat ar fi utut "isa "reodata% Intr-o di$ineata insa s-a tre'it trans irat si tre$urand ca du a un cos$ar e care nu utea sa si-l $ai a$inteasca% &"ea o stare de neliniste e care nu si-o utea e1 lica, res ira cu !reutate si a"ea senti$entul unui ericol i$inent% Mai intai s-a !andit ca oate a e1a!erat cu duelurile asa ca si-a luat cate"a 'ile de "acanta% O "edeta ca el utea sa isi er$ita $ulte,

118

inclusi" cate"a 'ile de "acanta% & oi si-a adus a$inte ca a*andonase de$ult $icul lui antrena$ent din fiecare di$ineata% Dar nici antrena$entul e care l-a reluat, nici odihna nu reuseau sa il sca e de starea de neliniste care il cu rindea din ce in ce $ai des% & oi intr-o 'i a inteles% & inteles ca este doar o ro*le$a de ti$ ana "a $uri% De utin ti$ % Ca intr-o 'i un alt adolescent a$*itios care "a dori sa sca e de "iata !rea de la o fer$a oarecare "a "eni sa il ro"oace la duel si "a fi oate cu o fractiune de secunda $ai ra id decat el% Ca oate intr-o 'i nelinistea, o*oseala, in!ri#orarea il "or face sa ii tre$ure $ana si atunci totul se "a sfarsi% In in!ri#orarea ce il cu rindea tot $ai des ince use sa "ada detalii e care ana atunci nu le "a'use niciodata% Toti cei cu care se duela erau oa$eni tineri si foarte tineri, entru ca nu a ucau sa i$*atraneasca% Nici unul dintre ei nu a"ea fa$ilie entru ca nu a ucau sa isi faca o fa$ilie% Nici unul dintre ei nu stia sa faca ni$ic altce"a in afara de dueluri entru nu a ucau sa in"ete sa faca altce"a% & ince ut sa anali'e'e osi*ilitatile e care le a"ea ca sa sca e din aceasta ca cana e care si-o construise sin!ur si anu$e "iata de istolar% Ince use chiar sa re!rete "iata !rea de la fer$a in care nu isi unea in ri$e#die "iata in fiecare 'i% )ri$a o tiune ar fi fost sa fu!a% Intr-o noa te fara luna sa isi ia cate"a lucruri ersonale, utinii *ani e care ii stransese in "iata de hu'ur e care o traise ana atunci si sa lece oriunde% Dar si-a dat sea$a ca nu era o idee rea *una% Era de#a cunoscut, a oi nu stia sa faca ni$ic din care sa isi casti!e e1istenta, ro*a*il ar $ai trait o "re$e tot din dueluri% O alta "arianta ar fi fost sa se retra!a din acti"itate cu$"a UoficialU% ,a in"ente'e o *oala, o infir$itate% Dar e ter$en lun! nu i-ar fi adus si!uranta% 6ai$a e care si-o construise era un *leste$ care il ur$area% 6iecare adolescent dornic sa se afir$e l-ar fi cautat sa il ro"oace la duel entru a iesi din anoni$at la randul sau% )rietenii celor lichidati de el de-a lun!ul ti$ ului l-ar fi cautat entru ra'*unare% &sa ca, entru a su ra"ietui era o*li!at sa fie cel $ai *un in continuare% ,-a $ai !andit in dis erare sa isi faca o scoala de istolari% &ceasta i-ar fi asi!urat, cel utin entru o "re$e res ectul celorlalti si i-ar fi a"ut alaturi si e ucenici% Dar si-a dat sea$a ca de fa t isi ro unea sa isi creasca "iitorul asasin% Orice ucenic este dornic sa isi de aseasca $aestrul si cea $ai ra ida cale in ca'ul istolarilor era sa isi lichide'e $aestrul% I-a $ai trecut rin ca sa isi foloseasca influnta e care o a"ea in orasel entru a de"eni serif sau ri$ar si a arasi astfel in $od oficial "iata de dueluri% Insa cei care se duelau nu rea res ectau autoritatea si re!ulile astfel ca o ase$enea hotarare nu ar fi dus nicaieri%%% )o"estea adolescentului nostru care a dorit sa de"ina istolar se ter$ina aici% Nu stiu ce deci'ie a luat dar "a in"it e d"s% sa luati aceasta deci'ie in locul lui% ,i sa dati un final acestei o"esti% Iar daca doriti sa ni-l s uneti si noua, chiar aici, e aceasta a!ina% 222

118

Poveste ca sa nu se intample ceva Dorin 0ictor 0asile ,e s une ca intr-o tara inde artata traiau niste oa$eni foarte rudenti din fire care a"eau !ri#a ca intotdeauna sa nu se inta$ le ce"a% 0erificau cu atentie incuietorile de la case de cate"a ori inainte de a leca de acasa si e"entual $ai $ontau inca un lacat su li$entar, entru si!uranta% Dease$enea acesti locuitori din tara inde artata isi faceau case cat $ai $ici si $ai discrete ca sa nu atra!a atentia hotilor% Isi in"atau co iii sa fie rudenti si $ereu atenti, Uca sa nu se inta$ le ce"aU% 3es ectau cu $are !ri#a culoarea rosie a se$aforului% De fa t la culoarea rosie a se$aforului se si$teau cel $ai in si!uranta intrucat atunci cand stateau e loc nu se utea inta$ la ni$ic rau% Incetul cu incetul $asinile stateau $ai $ult in !ara#e intrucat acolo erau $ai in si!uranta% Lara#ul este ro*a*il locul cel $ai si!ur entru o $asina, chiar daca nu toc$ai entru a sta in !ara# a fost facuta $asina% Oa$enii nu $ai se$anau de frica secetei% Nu $ai cresteau ani$ale de frica ca acestea sa nu se i$*olna"easca% Nu $ai faceau co ii de tea$a ca acestia sa nu ateasca ce"a% ,e i$*racau in haine cat $ai unifor$e, tot entru a nu atra!ea atentia% De fa t nu $ai faceau a roa e ni$ic de tea$a sa nu se inta$ le ce"a% ,i intrade"ar, la un $o$ent dat in tara cea inde artata nu s-a $ai inta$ lat ni$ic% 222

118

! gradina si doua lumi Intr-o noa te de "ara foarte calduroasa, $e$*rii unei fa$ilii au dor$it afara, in !radina din s atele casei lor% Ma$a a o*ser"at, cu destula ne lacere, ca fiul sau si sotia acestuia G e care nu o su orta delocJ dor$eau cui*ariti unul in *ratele celuilalt% Ne utand sa su orte acest lucru, ea i-a tre'it si le-a s us( 9Cu$ uteti dor$i atat de a ro iati unul de celalat e caldura aceasta+ Este nesanatos si ericulos%: In alt colt al !radinii dor$eau fiica sa si !inerele sau, e care il adora% &cestia dor$eau insa de arte unul de altul% Ma$a i-a tre'it usor s unand( 9Dra!ii $ei, cu$ uteti dor$i atat de de arte unul de altul, cand este un fri! ca acesta+ De ce nu "a incal'iti unul e altul+:% Nora sa, care a au'it aceste "or*e, s-a ridicat in ca ul oaselor, si, cu "oce tare, a s us ur$atoarele cu"inte, ca e o ru!aciune( 9Ce $ilosti" este Du$ne'eul nostru% O sin!ura !radina si o "re$e asa de schi$*atoare5: 222

118

MA8+MA8.C.A;7L )atric7 Es$ond, nvt nd de la pacient .n $ate$atician $er!e la tera eut ?i s une c= a a"ut un "is $ate$atic care arat= a?a( 8F F S S8 Ai era ce"a <nainte ?i ce"a du = aceste cifre% T( Atiu%% Nnainte era 11 ?i du = era DD, e1act a?a cu$ <n toate lcururile e care le du*le'i <n "iaC= acest "is <Ci arat= cu$ funcCione'i( 11 Y F fac FF, etc G 0ede c= clientul nu este rea con"insJ T( Ce nu-Ci lace+ C( Da, dar dac= de fa t <nainte a"e$ X ?i a oi a"e$ EE, atunci ute$ s une c= XHFF fac FF, FFHFF fac SS, SSH FF fac EE% Eu cred c= oate fi ?i a?a% T( Nu contest% Dar ascult=-$= ?i e $ine% &sta este o re'istenC= din artea ta% Tu du*le'i lucrurile% Du-te acas=% Ne "ede$ data "iitoare% C "ine esteo s= t=$>n= ?i s une( C( )=i du = D "=d a?a( 1 FF SS EE D Ai linia de la D arc= nu se "ede foarte *ine, nu se <nchide, n-are nici o noi$=% )arc= e un 981FFSSEED9E%% T( 0e'i, c>t de eficient= oate fi re'istenCa% )rintr-o $ic= liniuC= li s= nu oCi "edea un lucru lo!ic ?i $ate$atic% &?a funcCione'= incon?tientul% C( Dar nu "=d un 1, ci este un E% Nu se oate( E1FFSSD9E T( &sta nici nu sea$=n= cu un 1% C( &cu$ ?tiu( E,1F,FS,SD,9E% 222

118

<iata ca un 3luture al&astru & fost odata un *ar*at caruia i-a $urit sotia, astfel incat el locuia i$ reuna cu cele doua fete ale sale, care erau din fire foarte curioase si inteli!ente% 6etele ii uneau $ereu $ulte intre*ari8 la unele stia sa le ras unda, la altele nu8 Tatal lor isi dorea sa le ofere cea $ai *una educatie, de aceea intr-o 'i si-a tri$is fetele sa etreaca o erioada de ti$ in casa unui intele t% &cesta stia intotdeauna sa le ras unda la inte*arile e care ele le uneau% La un $o$ent dat una dintre ele a a adus un fluture al*astru e care lanuia sa il foloseasca entru a insela intele tul% -Ce "ei face+ o intre*a sora ei% -O sa ascund fluturele in $ainile $ele si o sa intre* intele tul daca e "iu sau $ort% Daca "a 'ice ca e $ort, i$i "oi deschide $ainile si il "oi lasa sa '*oare% Daca "a 'ice ca e "iu, il "oi stran!e si il "oi stri"i% ,i astfel orice ras uns "a a"ea, se "a insela5 Cele doua fete au $ers intr-o cli a la intele t si l-au !asit $editand% -&$ aici un fluture al*astru% , une-$i, intele tule, e "iu sau $ort+ 6oarte cal$, intele tul surase si ii 'ise( -De inde de tine8 fiindca e in $ainile tale5 &sa este si "iata noastra, re'entul si "iitorul nostru% Nu tre*uie sa in"ino"ati$ e ni$eni cand ce"a nu $er!e( noi sunte$ res onsa*ili entru ceea ce do*andi$ sau nu% 0iata noastra e in $ainile noastre, ca si fluturele al*astru% De noi de inde sa ale!e$ ce "o$ face cu ea% 222

118

Povestea unui 3luture Intr-o 'i intr-un cocon a a arut o $ica !aura% .n o$, care trecea din inta$ lare rin rea#$a, s-a o rit $ai $ulte ore entru a o*ser"a fluturele care se forta sa iasa% Du a $ulte incercari, se area ca fluturele a a*andonat, s atiul acela rin care se straduia sa iasa ra$asese la fel de in!ust% )area ca fluturele a facut tot ceea ce utea si nu $ai era in stare de $ai $ult% &tunci o$ul a decis sa a#ute fluturele( a luat un cutit si a deschis coconul% 6luturele a iesit i$ediat% Insa cor ul lui era sla* si ane$ic% &ri ile sale erau utin de'"oltate si a roa e ca nu se $iscau% O$ul a continuat sa o*ser"e cre'and ca dintr-un $o$ent in altul ari ile fluturelui se "or deschide ,i "or utea su orta !reutatea acestuia entru a utea '*ura% &cest lucru nu s-a inta$ lat5 6luturele si-a trait restul "ietii tarandu-se e a$ant, cu cor ul sau sla* si cu ari ile chircite% Nu a utut '*ura NICIOD&TZ 5 Ceea ce o$ul, rin !estul sau de *unatate si rin intentia sa de a a#uta, nu a inteles, este ca trecerea rin s atiul acela stra$t era efortul necesar entru ca fluturele sa oata '*ura% Era chinul rin care "iata il unea sa treaca entru a utea cre,te ,i entru a se de'"olta% .neori, efortul este e1act lucrul de care a"e$ ne"oie in "iata% Daca ni s-ar er$ite sa ne trai$ "iata fara a intalni o*stacole, a$ fi li$itati% Nu a$ $ai utea fi atat de uternici cu$ sunte$% Nu a$ $ai utea '*ura NICIOD&TZ[5 &$ cerut utere5,i "iata $i-a dat dificultati entru a $a face uternic% &$ cerut intele ciune5 ,i "iata $i-a dat ro*le$e ca sa le re'ol"% &$ cerut ros eritate5 ,i "iata $i-a dat creier si forta entru a $unci% &$ cerut sa ot '*ura5 ,i "iata $i-a dat o*stacole entru a le de asi% &$ cerut iu*ire5 ,i "iata $i-a dat oa$eni e care sa ii a#ut in ro*le$ele lor% &$ cerut fa"oruri5 ,i "iata $i-a dat otential% Nu a$ ri$it ni$ic din ce a$ cerut, dar a$ ri$it tot ce a"ea$ ne"oie% Nu fran!eti '*orul ni$anui5 Traieste-ti "iata cu cura# 5 Infrunta o*stacolele si de$onstrea'a ca le oti de asi 5 222

118

Povestea vasului crapat O fe$eie *atr>na din China a"ea doua "ase $ari, e care le at>rna de cele doua ca ete ale unui *at, si le cara e du a !>t% .n "as era cra at, e c>nd celalalt era erfect si tot ti$ ul aducea <ntrea!a cantitate de a a% La sf>rsitul lun!ului dru$ ce ducea de la i'"or ana acasa, "asul cra at a#un!ea doar e #u$atate% Ti$ de doi ani, asta se <nt>$ la 'ilnic( fe$eia aducea doar un "as si #u$atate de a a% Pine<nteles, "asul *un era $>ndru de reali'arile sale% Dar *ietului "as cra at <i era at>t de rusine cu i$ erfec\iunea sa, si se si$tea at>t de rau ca nu utea face dec>t #u$atate din $unca entru care fusese $enit5 Du a F ani de asa 'isa nereusita, du a cu$ credea el, i-a "or*it <ntr-o 'i fe$eii l>n!a i'"or( UMa si$t at>t de rusinat, entru ca aceasta cra atura face ca a a sa se scur!a e tot dru$ul >na acasa5U Patr>na a '>$*it, U&i o*ser"at ca e artea ta a dru$ului sunt flori, insa e cealalta nu+U U&sta entru ca a$ stiut defectul tau si a$ lantat se$inte de flori e artea ta a otecii, si, in fiecare 'i, <n ti$ ce ne <ntoarce$, tu le u'i%U UDe doi ani cule! aceste flori si decore' $asa cu ele% Daca nu ai fi fost asa, n-ar $ai e1ista aceste fru$useti care <$ ros atea'a casa%U Morala( Cra atura "asului nu <nsea$na sf>rsitul, ci o osi*ilitate de a face ce"a diferit5 Nu$arati-"a *inecu">ntarile%%%55 222

118

Povestea lui $el=er Ca "eterinar, a$ fost che$at sa consult un caine in "arsta de 'ece ani, nu$it Pel7er% ,ta anii cainelui, 3on, sotia sa Lisa si fiul lor ,hane erau foarte atasati de Pel7er si s erau intr-un $iracol% L-a$ consultat e Pel7er si a$ desco erit ca a"ea sa $oara de cancer% &$ s us fa$iliei ca nu se oate face ni$ic entru Pel7er si $-a$ oferit sa e1ecut rocedura de eutanasie a *atranului catel la ei acasa% In ti$ ce sta*ilea$ ur$atorii asi, 3on si Lisa $i-au s us ca, du a arerea lor, ar fi *ine ca fiul lor de E ani, ,hane, sa ur$areasca rocedura% Ei credeau ca ,hane ar utea sa in"ete ce"a din aceasta e1 erienta% In ur$atoarea 'i, a$ si$tit fa$iliarul nod in !at atunci cand fa$ilia lui Pel7er l-a incon#urat% ,hane area atat de cal$, $an!aind *atranul caine entru ulti$a data, incat $-a$ intre*at daca intele!ea ce se etrece% In decursul a cate"a $inute, Pel7er s-a stins in liniste% Micutul *aiat a arut sa acce te trecerea lui Pel7er fara "reun ic de dificultate sau confu'ie% &$ stat cu totii entru o "re$e, i$ reuna, du a $oartea lui Pel7er, co$entand cu !las tare tristul fa t ca "ietile ani$alelor sunt $ai scurte decat cele ale oa$enilor% ,hane, care ascultase in liniste, a s us cu !lasul lui su*tire( - Eu stiu de ce% , eriati, ne-a$ intors cu totii s re el% Cu"intele e care le-a rostit in ur$atorul $o$ent $-au ui$it% Nu au'ise$ niciodata o e1 licatie $ai alinatoare% El a s us( - !amenii se nasc pentru a invata cum sa traiasca o viata mai &una > cum e sa iu&esti pe toata lumea mereu si sa 3ii &un9 nu-i asa? Co ilul de sase ani a continuat( - +i &ine9 cateii stiu de5a cum sa 3aca toate lucrurile astea9 deci nu tre&uie sa traiasca la 3el de mult@ 222

118

Dragostea neconditionata .n tanar fusese in ra'*oi in 0ietna$ a roa e 3 ani de 'ile% Intr-un final se intoarce in &$erica si isi suna arintii la telefon% ( - Ma$a, tata, $a intorc acasa, dar "reau sa "a cer o fa"oare% &$ un rieten foarte *un si as "rea sa il aduc acasa cu $ine% - ,i!ur, ne-ar face $are lacere sa il cunoaste$, au s us arintii% - Mai e ce"a ce ar tre*ui sa stiti des re el4 in ti$ ul ra'*oiului a fost ranit foarte rau% & calcat e o $ina si e1 lo'ia l-a lasat fara o $ana si un icior% Nu are unde sa se duca si "reau sa "ina sa stea cu "oi acasa% - Ne are rau sa au'i$ asta, fiule% )oate re'ol"a$ cu$"a sa ii !asi$ unde sa stea% - Nu, "reau sa stea i$ reuna cu noi acasa% - 6iule, ii ras unde tatal, nu-ti dai sea$a des re ce "or*esti% .n o$ handica at ca el insea$na o o"ara foarte $are entru noi% &"e$ si noi "ietile noastre de trait% Ce sens are sa ne incarca$ "iata cu unul ca el% Lasa-l in ace si "ino acasa% O sa-si !aseasca el unde sa stea% In acest $o$ent, fiul inchide telefonl *rusc% )arintii n-au $ai au'it ni$ic de el de atunci% Du a cate"a 'ile, au ri$it un telefon de la )olitie care ii anunta ca fiul lor s-a sinucis aruncandu-se de e o cladire% Erau che$ati sa identifice tru ul% )arintii in$ar$uriti, au a#uns re ede la $or!a si acolo au desco erit ca intr-ade"ar, fiul lor era cel care $urise% De ase$enea au $ai desco erit un lucru% Paiatul lor a"ea doar o $ana si un icior% )arintii din o"este sea$ana cu noi% Ne e atat de usor sa ii acce ta$ si sa ii iu*i$ e cei care sunt a$u'anti, lini de "iata, fara ro*le$e, dar nu ne asa de cei care ne ot incurca lanurile, care au ro*le$e, sau ni$eni nu-i *a!a in sea$a% ,unte$ i ocriti% Da, eu sunt unul din ei% 222

118

Filo o3ie de viata deose&ita .n rofesor de filosofie statea in fata studentilor sai a"and cate"a o*iecte in fa'a lui% Cand a ince ut ora, fara sa s una un cu"ant, a luat un *orcan $are si a ince ut sa il u$ le cu ietre, cu dia$etrul de a ro1i$ati" T c$%% & oi i-a intre*at e studenti daca *orcanul este lin% &u fost cu totii de acord ca este lin% & oi a luat o cutie de ietricele si le-a turnat in *orcan, scuturandu-l usor% Desi!ur ca acestea s-au rosto!olit rintre ietrele $ari si au u$ lut s atiile li*ere% & oi i-a intre*at e studenti daca *orcanul este lin% &u fost din nou cu totii de acord ca este lin% ,i au ras% & oi rofesorul a luat o cutie de nisi si l-a turnat in *orcan, scuturandu-l usor% Desi!ur ca nisi ul a u$ lut s atiul ra$as li*er% U&cu$, s use rofesorul, "reau sa recunoasteti ca aceasta este "iata "oastra% )ietrele $ari sunt lucrurile i$ ortante entru fiecare( fa$ilia, artenerul de "iata, sanatatea si co iii "ostri, lucruri care, daca totul este ierdut si nu$ai ele "-au ra$as, "iata "oastra tot ar fi co$ leta% )ietricelele sunt celelalte lucruri care contea'a( slu#*a, casa si $asina% Nisi ul re re'inta lucrurile $ici care co$ letea'a restul% Daca uneti $ai intai nisi ul, nu $ai ra$ane loc entru ietrele $ari si entru ietricele%La fel se desfasoara si "iata "oastra( daca "a consu$ati ti$ ul si ener!ia cu lucruri $ici, nu "eti a"ea niciodata s atiu entru lucruri i$ ortante% 6iti atenti la lucrurile care sunt esentiale entru fericirea "oastra% Jucati-"a cu co iii "ostri, faceti-"a ti$ entru controale $edicale, duceti-"a artenerul la dans% 0a ra$ane $ereu destul ti$ sa $er!eti la ser"iciu, sa faceti curat in casa, sa dati o etrecere sau sa duceti !unoiul% &"eti !ri#a de ietrele $ari in ri$ul rand, de lucrurile care intr-ade"ar contea'a% ,ta*iliti-"a rioritatile, restul este doar ]nisi :55 &cu$ ur$ea'a artea co$ica a o"estirii( .n student a luat *orcanul, des re care cu totii au fost de acord ca este lin si a turnat in el o sticla de *ere% Perea a u$ lut s atiile ra$ase li*ere si a u$ lut cu ade"arat *orcanul% Morala( Nu contea'a cat de lina este "iata, $ereu ra$ane loc entru o *ere5 222

118

;u uita niciodata sa evolue i In ri$a 'i de scoala, rofesorul ni s-a re'entat si ne-a dat dre t sarcina sa face$ cunostinta cu cine"a necunoscut% M-a$ ridicat sa $a uit in #ur si atunci o $ana fra!ila i$i atinse u$arul% Cand $-a$ intors, a$ "a'ut o *atranica $arunta, cu chi ul *ra'dat de riduri, care $a ri"ea cu un 'a$*et ce ii lu$ina intrea!a fiinta% , use( - Puna, fru$osule% Ma nu$esc 3ose% &$ DE de ani% )ot sa te i$*ratise'+ &$ i'*ucnit in ras si, du a acce tul $eu, $a stranse in *rate cu utere% - Ce cauti la uni"ersitate la "arsta asta fra!eda si inocenta+ a$ intre*at% - 0reau sa !asesc un *ar*at *o!at, sa $a casatoresc, sa $a sta*ilesc la casa $ea, sa fac niste co ii, ras unse ea 'a$*ind% - Vai sa lasa$ !lu$a, a$ reluat% Era$ foarte curios sa aflu ce o $oti"ase sa a*orde'e acest !en de ro"ocare la "arsta ei% - Dintotdeauna $i-a$ dorit sa $er! la uni"ersitate si acu$a $i se inde lineste "isul, i$i s use% Du a curs ne-a$ dus la *ufetul studentesc si a$ *aut un $il7sha7e de ciocolata% Nea$ i$ rietenit e loc% Ti$ de trei luni, 'ilnic, du a ore, leca$ i$ reuna si statea$ de "or*a necontenit% Era$ de-a dre tul fascinat sa ii ascult acestei U$asinarii a ti$ ului 9confesiunile atat de *o!ate in intele ciune si e1 erienta% De-a lun!ul anului, 3ose a de"enit 9$ascota 9ca$ usului si se i$ rietenea cu usurinta cu toata lu$ea, oriunde s-ar fi dus% Ii lacea sa se una la atru ace si sa se lafaie in atentia e care i-o acorda toata lu$ea in #ur% ,i se *ucura de fiecare cli a% La sfarsitul se$estrului a$ in"itat-o e 3ose sa tina un discurs la *anchetul fot*alistilor% I$i "or ra$ane $ereu in $inte in"ataturile ei% & fost re'entata si a ornit s re tri*una% Cand a ince ut discursul ei re!atit de acasa, sca a trei dintre cele cinci cartonase e care isi notase ce "oia sa s una% Deran#ata si stan#enita, se a leca s re $icrofon si s use ur si si$ lu( - I$i are rau ca sunt atat de neinde$antica% &$ renuntat la *ere in fa"oarea whis7e;ului si $arca asta, Lent, $a *a!a in $or$ant% N-a$ sa reusesc sa $ai un in ordine cartonasele astea, asa ca a$ sa "a s un ceea ce stiu% Noi a$ ras si ea tusi ca sa-si drea!a !lasul% Continua( - Nu inceta$ sa ne #uca$ entru ca i$*atrani$% I$*atrani$ entru ca inceta$ sa ne #uca$% E1ista nu$ai atru secrete entru a te $entine tanar, a fi fericit si a de"eni un o$ de succes% Tre*uie sa ra'i si sa !usti u$orul fiecarei 'ile% Tre*uie sa ai un "is% &tunci cand ra$ai fara "ise, $ori% ,unte$ incon#urati de oa$eni $orti si nici nu ne da$ sea$a% E o $are diferenta intre a i$*atrani si a e"olua% Daca ai 19 ani si stai in at inert ti$ de un an, fara sa faci un lucru roducti", "ei i$ lini FX de ani% Daca a$ D@ de ani si 'ac in at ti$ de un an fara sa fac ni$ic "oi i$ lini DD% Toata lu$ea i$*atraneste% Nu e ne"oie de talent sau rice ere% Ideea e sa e"olue'i, identificand $ereu o ortunitatile care se ascund in ini$a schi$*arii% Nu re!reta ni$ic% Cei care sunt de#a *atrani nu re!reta ceea ce au facut, ci $ai de!ra*a ceea ce nu au facut% Nu$ai cei care au re!rete se te$ de $oarte% ,i-a incheiat discursul cantand cu a"ant UTrandafirulU% Ne-a incura#at sa ii studie$ "ersurile si sa le une$ in ractica in "iata cotidiana% 3ose si-a luat di lo$a e care o dorise atatia ani si o o*tinuse la o "irsta asa inaintata%% La o sa ta$ana du a a*sol"ire, 3ose s-a stins e tacute in so$n% )este FXXX de studenti au fost alaturi de cea care le-a de$onstrat ca nu e niciodata rea tar'iu sa fii ceea ce iti doresti sa fii% &ceste !induri au fost co$ use in $e$oria lui 3ose% 1i nu uita niciodata6 nu poti alege sa im&atranesti sau nu9 dar poti alege sa evolue iAA 222

118

Morcov9 ou sau &oa&a de ca3ea?? In $od cert%%%%%Nu "eti $ai ri"i o ceasca de cafea la fel ca inainte du a ce "eti citi aceasta o"este55 O tanara s-a dus la $a$a ei s unindu-i de des re "iata ei si des re cat de !reu ii este% Nu stia cu$ sa $ear!a $ai de arte si se hotarase sa renunte% Era o*osita de lu ta si de '*ateri% )area ca de indata ce o ro*le$a se re'ol"a, a area alta% Ma$a ei o lua la *ucatarie, .$ lu 3 "ase cu a a si le use e fiecare la foc $are% Curand a a a fiert% In ri$ul "as a us $orco"i, in al F-lea a us oua si in al 3-lea a us cafea% Le-a lasat la fiert, fara sa s una un cu"ant, iar a oi, du a "reo FX $inute a stins focul este tot% & scos afara $orco"ii si i-a us intr-un *ol% & scos ouale si le-a us intr-un *ol% & oi a us si cafeaua intr-un *ol% Intorcandu-se catre fiica ei, a intre*at-o( U, une-$i, ce "e'i +: UMorco"i, oua si cafea55:s use ea% Ma$a ei a i$ ins-o $ai a roa e, ru!and-o sa atin!a $orco"ii% Ea i-a atins, o*ser"and ca sint $oi% & oi, $a$a a ru!at-o sa ia un ou si sa-l s ar!a% Du a ce a inlaturat coa#a, ea o*ser"a oul fiert tare% In cele din ur$a, $a$a o ru!a sa ia o !ura de cafea% 6iica 'i$*ea, in ti$ ce !usta aro$a *o!ata a cafelei% & oi, fiica intre*a( UCe insea$na asta, $a$a+: Ma$a ii e1 lica a oi ca fiecare din aceste o*iecte a su ortat aceeasi ad"ersitate, acelasi $ediu ostil( a a fier*inte% 6iecare a reactionat diferit% Morco"ul a fost la ince ut tare, dur si neindu lecat% Totusi, in a a fier*inte el s-a in$uiat si a de"enit sla*% Oul a fost fra!il la ince ut% Coa#a lui su*tire rote#a lichidul interior, dar, du a ce a stat in a a fier*inte, interiorul sau s-a intarit, desi la e1terior nu s-a schi$*at cu ni$ic%%% Poa*ele de cafea au fost unice, re$arca*ile% Du a ce au stat in a a fier*inte, ele au schi$*at a a% UCine esti tu +:isi intre*a ea fiica% UCind !reutatile *at la usa ta, cu$ ras un'i + Esti ca un $orco", ca un ou sau ca o *oa*a de cafea +: Lindeste-te la ur$atoarele( Cine sint eu+ ,int eu recu$ $orco"ul care are tare, dar care intilneste suferinta si ad"ersitate de"ine $oale si isi ierde uterea si se in$oaie+ ,int recu$ oul care orneste cu o ini$a $alea*ila, dar care se schi$*a la caldura+++ &$ fost un o$ deschis, cald, fle1i*il, dar du a o $oarte, du a o des artire, ierdere financiara sau du a alte incercari, a$ de"enit dur, inca atinat, rece, as ru+ &rata e1teriorul $eu la fel, dar inauntru sint $ai in"ersunat, $ai inca atinat, cu ini$a i$ ietrita si rece+ ,au sint recu$ *oa*ele de cafea + Ele ractic schi$*a a a fier*inte, un $ediu care aduce $ulta durere% Cind a a fier*e, aceasta se arfu$ea'a si ca ata aro$a unica a *a*elor de cafea si ia si sa"oarea dorita%% Daca esti recu$ *oa*ele de cafea, atunci cind lucrurile $er! cel $ai rau, tu faci ca situatia sa se schi$*e in *ine si la fel si cu cei din #urul tau% &sa ca, !indeste-te( Cu$ faci fata ad"ersitatilor si situatiilor la li$ita+ +sti un morcov9 un ou sau un &o& de ca3ea?? ,a ai destula fericire, care sa te faca dulce, destule incercari, care sa te faca uternic, destule su arari, care sa te astre'e u$an, si destula s eranta, care sa te faca fericit% Cei $ai fericiti oa$eni nu au in $od necesar ce-i $ai *un din toate4 ei doar scot $a1i$u$ din tot ce le iese in cale% 0iitorul cel $ai stralucit "a fi $ereu *a'at e un trecut uitat4 nu oti $er!e $ai de arte in "iata ana ce nu lasi in ur$a !reselile trecute si durerile ini$ii%Cind te-ai nascut, lin!eai si toata lu$ea din #urul tau radea% Traieste-ti "iata asa incat, la sfirsit, tu sa fii cel care 'i$*este, cind toti din #urul tau lan!% )oate "ei dori sa tri$iti acest $esa# acelor oa$eni care insea$na ce"a t tine G&,& C.M &M &M 6&C.T ,I E., LINDIND.-M& L& TINEJ4 acelora care ti-au atins "iata,

118

intr-un fel sau in altul, acelora care te fac sa 'i$*esti atunci cind ai intr-ade"ar ne"oie4 acelora care te fac sa "e'i artea *una a lucrurilor atunci cind esti dara$at4 celor a caror rietenie tu o a recie'i, celor care insea$na atit de $ult in "iata ta% 222

118

*especta-ti valoarea ta... )aul, cu o fi!ura trista si a*atuta, se intalni cu rietena sa Daniela intr-un *ar, la o cafea% De ri$at, ince u sa se descarce in fata ei, o"estindu-i des re toate reocu arile sale%%% $unca%%% *anii%%% ra ortul cu rietena%%%sco ul sau in "iata5%%% Totul area sa ii $ear!a rost% Daniela *a!a $ana in !eanta, scoase o *ancnota de TX E.3O si ii 'ise( - 0rei aceasta *ancnota+ )aul, utin confu', la ince ut ii ras unse( - Pineinteles Daniela%%% sunt TX E.3O, cine nu i-ar "rea+ &tunci Daniela lua *ancnota intr-o $ana si o stranse cu utere ana cand facu un $ic !he$otoc% &ratandu-i !he$otocul lui )aul il intre*a din nou( - &cu$ o $ai "rei+ - Daniela, nu stiu unde "rei sa a#un!i, dar sunt in continuare TX E.3O% Pineinteles ca ii iau si asa, daca $i-i dai% Daniela desfacu !he$otocul, arunca *anc5 nota e #os si o calca cu iciorul, ana cand se $urdari toata% - Tot $ai "rei *ancnota+ - &sculta, Daniela, tot nu intele! unde "rei sa a#un!i, este oricu$ o *ancnota de TX E.3O, si ana cand nu o ru i isi astrea'a "aloarea%%%% - )aul, tre*uie sa stii ca chiar daca uneori ce"a nu iese asa cu$ "rei tu, chiar daca "iata te indoaie si te face un $ic !he$otoc, tu continui sa fii la fel de i$ ortant cu$ ai fost intotdeauna%%% Ceea ce tre*uie sa te intre*i este cat "alore'i in realitate, nu cat de $ult oti sa fii a*atut intr-un anu$it $o$ent% )aul ra$ase ne$iscat uitandu-se la Daniela fara sa 'ica un cu"ant, in ti$ ce $esa#ul ii intra *ine in $e$orie% Daniela use *ancnota desfacuta alaturi de el, e $asa, iar cu un 'a$*et co$ lice ii s use( - Ia-i, tine-i cu tine ca sa iti a$intesti de acest $o$ent atunci cand nu te "ei si$ti *ine%%% dar tre*uie sa i$i dai o *anconta noua de TX E.3O ca sa o ot utili'a cu ur$atorul rieten care are ne"oie% Il u a e o*ra' si se indre ta catre usa% )aul ri"i *ancnota, 'a$*i, o ri"i din nou si cu o ener!ie noua il stri!a e os atar sa lateasca contul%%%U De cate ori ne indoi$ de "aloarea noastra, de ceea ce $erita$ intr-ade"ar si de ceea ce ute$ reali'a++ &cu$ !andeste-te *ine8 Incearca sa ras un'i la ur$atoarele intre*ari( 1 - , une care sunt cele $ai *o!ate T ersoane din lu$e% F - , une care sunt ulti$ele T casti!atoare de la Miss .ni"ers% 3 - , une 1X casti!atori ai re$iului No*el% S - , une care sunt ulti$ii T casti!atori ai re$iului Oscar ca fiind cel $ai *un actor sau actrita% Cu$ $er!e+ 3au+ Nu te reocu a% Nici unul dintre noi nu isi a$inteste care erau cei $ai *uni ieri% Iar a lau'ele se duc5 ,i trofeele se u$ lu de raf5 Casti!atorii se uita5 &cu$ ras unde la ur$atoarele( 1 - , une 3 rofesori care te-au a#utat in for$area ta% F - , une 3 rieteni deose*iti, care te-au a#utat in $o$ente dificile%

118

3 - Landeste-te la cate"a ersoane care te-au facut sa te si$ti s ecial% S - , une nu$ele a T ersoane dra!i, cu care iti etreci ti$ ul% Cu$ $er!e+ Mai *ine+ )ersoanele care fac diferenta in "iata ta nu sunt cele cu cele $ai *une re'ultate, cu $ulti *ani sau $ulte re$ii%%% ,unt cele care isi fac !ri#i entru tine, care au !ri#a de tine sau de care ai !ri#a sau iti asa cu ade"arat de ei, sint rietenii care sint $ereu a roa e de sufletul tau%%% Landeste-te o cli a%%% 0iata este foarte scurta5 Tu, e ce lista esti+ Nu stii+%%% Lasa-$a sa te a#ut%%% Nu esti rintre cei fai$osi, dar esti rintre rietenii dra!i, de suflet, la care $-a$ !andit sa tri$it acest $esa#% Daca tri$iti acest e-$ail si altor ersoane, rietenilor tai dra!i, oate reusi$ sa schi$*a$ in $ai calda, $ai $inunata, $ai sensi*ila, $ai !eneroasa ini$a noastra si e cea a altor ersoane% UO lu$anare nu ierde ni$ic daca a rin'i o alta de la flacara ei, insa lu$ina si caldura "a fi $ai $are55U 222

118

:induri pentru tine Madre Teresa de Calcutta 9Nu uita niciodata ca ielea se increteste, arul incarunteste, iar 'ilele se aduna in ani%%% Dar ce e $ai i$ ortant se conser"a4 forta si deter$inarea ta nu au "arsta% , iritul tau e cel care inde artea'a an'ele de aian#en% Dincolo de orice unct de sosire e unul de lecare% Dincolo de orice reusita e o alta incercare% Cat ti$ traiesti, si$te-te "ie% Daca ti-e dor de ce faceai, fa-o din nou% Nu te ierde rintre foto!rafii in!al*enite de ti$ %%% Mer!i $ai de arte atunci cand toti se astea ta sa renunti% Nu lasa sa se toceasca taria e care o ai in tine% 6a astfel ca in loc de $ila, sa i$ ui res ect% Cand nu $ai oti sa aler!i, ia-o la tra % Cand nu oti nici asta, ia-o la as% Cand nu oti sa $er!i, ia *astonul% Insa nu te o ri niciodata%U 222

118

Ce ai 3ace tu? Esti sin!ur in $asina si conduci intr-o noa te furtunoasa4 cand treci e lan!a o statie de auto*u', "e'i 3 ersoane aste tand auto*u'ul( 1% o *atranica *olna"a care are e $oarte F% un "echi rieten care ti-a sal"at "iata 3% iu*itul / iu*ita ideal / a e care aste tai de o "iata sa il intalnesti% )e care l-ai lua in $asina, daca ar e1ista osi*ilitatea ca lan!a sofer sa stea un sin!ur asa!er+ Landeste-te *ine inainte sa continui%%% &ceasta este o ro*le$a de etica $orala care a fost folosita ca arte a unui inter"iu entru o slu#*a% )oti sa iei *atrana, intrucat ea e e $oarte4 sau oti sa il ale!i e "echiul tau rieten care ti-a sal"at "iata, si astfel sa te re"anse'i% ,i totusi, sansa de a !asi artenerul ideal s-ar utea sa nu ti se $ai ofere "reodata55 3as unsul candidatului care a o*tinut slu#*a a fost( UI-as da cheile de la $asina rietenului $eu sa o duca e *atrana la s ital si as aste ta auto*u'ul alaturi de artenerul ideal5U .neori, a"e$ $ult de casti!at daca renunta$ la li$itarea unei !andiri inca atanate% Nu uita niciodata sa ai o "i'iune de ansa$*lu55 222

118

7ltimul &iscuit O tanara statea si aste ta a"ionul in sala de aste tare a unui aero ort $are% )entru ca tre*uia sa aste te $ult ti$ , si-a cu$ arat o carte si un achet de *iscuiti, ca sa treaca ti$ ul $ai usor% ,-a ase'at in sala de aste tare 0I) si a ince ut sa citeasca% Lan!a ea, e scaunul alaturat erau *iscuitii si e ur$atorul scaun era un do$n care citea 'iarul% Cand a ince ut achetul si i$ licit ri$ul *iscuit, do$nul de alaturi a luat si el unul% Ea s-a si$tit indi!nata, dar n-a 'is ni$ic si a continuat sa citeasca% In interiorul ei isi s unea U.ite ce fel de ersoana e acest *ar*at 5 Daca as a"ea nu$ai utin cura#, i-as face $orala%%%U ,i asa de fiecare data cand ea lua un *iscuit, lua si el unul ana cand a $ai ra$as in achet ulti$ul *iscuit% Ea !andea( Uah, acu$ "reau sa "ad ce i$i 'ice cand se "or ter$ina toti 55:Par*atul a luat ulti$ul *iscuit, l-a ru t in doua si i-a dat #u$atate% U&h, asta e cul$ea5U, !andi ea si isi lua lucrurile, cartea si !eanta si se indre ta s re iesirea salii de aste tare% Cand se si$ti un ic $ai linistita si ner"ii ii trecusera, se ase'a e un scaun de-a lun!ul unui coridor $ai ferit de ri"iri indiscrete% Inchise cartea si deschise !eanta entru a une acolo #u$atatea de *iscuit ra$asa cand%%%% deschi'and !eanta "ede ca achetul de *iscuiti era intre!, in !eanta% ,e rusina de $odul in care se co$ orta si a*ia atunci intelese ca achetul de *iscuiti e care il $ancase nu era al ei, ci al do$nului de alaturi care a i$ artit cu ea chiar si ulti$a *ucatica, fara a se si$ti indi!nat, ner"os sau su erior, fata de ea care se co$ ortase urat si chiar isi si$tise or!oliul atins% Morala( De cate ori in "iata a$ $ancat *iscuitii altcui"a fara sa ne da$ sea$a + Inainte de a a#un!e la o conclu'ie si inainte de a !andi rau des re o ersoana, .IT&TE atent la ceea ce ai in #ur, de o*icei ceea ce "e'i nu e si ade"arul situatiei 5555 E1ista T lucruri in "iata care N. ,E )OT 3EC.)E3&( - o iatra, du a ce ai aruncat-o4 - o "or*a, du a ce ai s us-o4 - o sansa, du a ce ai ierdut-o4 - ti$ ul, du a ce a trecut4 - iu*irea, entru cel ce nu lu ta% 222

118

Plim&area cu ta4iul &cu^ doua'eci de ani, lucra$ ca si ta1i$etrist ca sa $a intretin% Cand a$ a#uns la F(3X &M, cladirea era aco erita in intuneric, doar cu e1ce tia unei sin!ure lu$ini la arterul unei ferestre%%% In ase$enea circu$stante, $ulti ta1i$etristi ar cla1ona o data sau de doua ori, ar aste ta un $inut si a oi ar leca% Dar a$ "a'ut rea $ulti oa$eni saraci care de indeau de ta1i ca fiind sin!urul lor $od de trans ort% Daca nu $i se area un ericol, intotdeauna $er!ea$ la usa% Deci a$ $ers si-a$ *atut la usa% 9Doar un $inut:ras unse o "oce fira"a, a unei ersoane $ai in "arsta% &u'ea$ ce"a fiind tras de-a lun!ul ardoselii% Du a o au'a lun!a, usa s-a deschis% O fe$eie $ica de statura, in #ur de "reo DX de ani statea in fata $ea% )urta o rochie colorata si o alarie $are cu un $aterial de catifea rins e ea, ca si o fe$eie dintr-un fil$ din anii RSX% Lan!a ea era o "ali'a $ica de nailon% & arta$entul arata ca si cu$ ni$eni n-a $ai locuit acolo de ani de 'ile% Tot $o*ilierul era aco erit cu cearsafuri% Nu !aseai nici un ceas e ereti, nici *i*elori sau alte lucruri e rafturi% Intr-un colt era un anou lin cu o'e este care era us un su ort de sticla% U&ti utea sa i$i duceti *a!a#ul ana la $asina+U'ise ea% &$ dus "ali'a la $asina si a oi $-a$ intors sa sa o a#ut e fe$eie% Ea $-a luat de *rat si a$ $ers incet s re $asina% & continuat sa-$i $ultu$easca entru a$a*ilitatea $ea% UNu e $are lucru:i-a$ 'is eu% 9Doar incerc sa-$i trate' asa!erii in felul in care as "rea ca $a$a $ea sa fie tratataU 9Oh, sunteti un *aiat asa de *un5:'ise ea% Cand a$ intrat in $asina, $i-a dat o adresa si a oi $-a intre*at( 9&i utea sa conduci rin centrul orasului+U UNu este calea cea $ai scurta:a$ ras uns eu ra id% 9Oh, nu conte'a:s use ea% 9Nu $a !ra*esc% Eu acu$ $er! s re os iciu%%%U% M-a$ uitat in o!linda retro"i'oare% Ochii ei erau scanteietori%%% 9Nu $i-a $ai ra$as ni$eni din fa$ilie%%%:a continuat ea%:Doctorul s une ca nu $ai a$ $ult ti$ %%%:In tacere a$ cautat ceasul de ta1are si l-a$ o rit% U)e ce ruta ati "rea sa $er!+:&$ intre*at% )entru ur$atoarele doua ore a$ condus rin oras% Mi-a aratat cladirea unde, odata, ea lucrase ca si o erator e lift% &$ condus rin cartierul unde ea si sotul ei locuiau cand erau roas at casatoriti% M-a dus in fata unui $a!a'in cu $o*ila care, odata, fusese o sala de *al unde o*isnuia sa $ear!a la dans e "re$ea cand era fata% Cateodata $a ru!a sa o resc in fata unor cladiri sau colturi de strada si statea acolo in intuneric, conte$ land in tacere% Cu$ ri$a alu'ie de soare s-a aratat e ori'ont, $i-a s us dintr-odata( U,unt o*osita%%% Vai sa $er!e$%U &$ condus in tacere s re adresa e care $i-o daduse% Era o cladire ieftina, ca si o casa $ica, cu un dru$ de arcare care trecea e su* o ortita% Doi oa$eni au "enit s re ta1i cu$ a$ si a#uns acolo% Erau atenti si concentrati asu ra fiecarei $iscari e care o facea fe$eia% &$ deschis ort*a!a#ul si a$ dus $icuta "ali'a ana la usa% 6e$eia a fost ase'ata de#a intr-un scaun cu rotile% UCat "a datore'+Ua intre*at ea, in ti$ ce-si cauta ort$oneul% UNi$ic:a$ 'is eu% 9Dar tre*uie si tu sa te intretii%U UNu "a faceti !ri#i%%sunt si alti asa!eri:a$ ras uns eu%

118

& roa e fara sa $a !andesc $-a$ a lecat si i-a$ dat o i$*ratisare% Ea $-a strans cu utere%% 9&i facut unei fe$ei in "arsta un $icut $o$ent de *ucurie:s use ea% 9Multu$esc%U I-a$ strans $ana si a oi a$ lecat in lu$ina di$inetii% In s atele $eu, o usa se inchisese%%% Era ca si sunetul de incheiere a unei "ieti%%% Nu a$ $ai luat alti asa!eri in tura aceea de lucru% &$ condus ierdut in !anduri%%% )entru restul 'ilei de-a*ia $ai utea$ "or*i% Ce ar fi fost daca fe$eia aceea ar fi dat este un ta1i$etrist $anios, sau unul care ar fi fost nera*dator sa-si ter$ine tura+%%% Ce-ar fi fost daca as fi refu'at sa iau co$anda, sau doar sa cla1one' o data si a oi sa lec+%% .itandu-$a in ur$a% nu cred ca a$ facut ce"a $ai i$ ortant in intrea!a $ea "iata% ,unte$ conditionati sa crede$ ca "ietile noastre se in"art in #urul unor $o$ente $arete% Dar adesea aceste $o$ente $arete ne iau rin sur rindere fru$os i$ achetate in ceea ce altii ar considera ce"a utin, ce"a neinse$nat% !amenii s-ar putea sa nu-si aminteasca e4act ceea ce ai 3acut sau ceea ce ai spus9 dar intotdeauna isi vor aminti cum i-ai 3acut sa se simtaAAA N-o sa ai arte de nici o sur ri'a in 1X 'ile daca o sa tri$iti acest $esa# la alte 1X ersoane% Dar, s-ar utea sa a#uti lu$ea sa fie utin $ai *una si $ult $ai intele!atoare rin si$ lu fa t ca-l tri$iti $ai de arte% 0iata aceasta s-ar utea sa nu fie etrecerea e care o s era$, dar cat ti$ sunte$ aici ute$ de ase$enea sa dansa$% In fiecare di$ineata cand i$i deschid ochii, i$i s un(:-iua de a'i este o 'i s eciala5U Nu ne $ai ute$ intoarce niciodata ina oi, acesta e sin!urul s ectacol e care il #uca$% Tratea'a oa$enii in felul in care ai "rea T. sa fii tratat si "ei si$ti diferenta5 222

118

1i Dumne eu a creat 3emeia )ana cand Du$ne'eu a creat fe$eia, El era de#a in a sasea 'i de lucru este ro!ra$% .n in!er a a arut si a s us( - De ce iti ia asa de $ult ti$ sa cree'i asta+ ,i Du$ne'eu a ras uns( - &i "a'ut lanul entru ea+ Tre*uie sa fie re'istenta la a a, dar nu din lastic, sa ai*a este FXX arti care sa se $iste, toate care sa se oata inlocui, si sa fie in stare sa functione'e cu diet co7e si resturi de $ancare, sa oata tine S co ii deodata in *rate, sa ai*a un sarut cu care sa "indece de la un !enunchi '!ariat la o ini$a 'dro*ita, si o sa faca totul doar cu F $aini% In!erul a fost ui$it de cereri% - Doar cu F $aini+ Nici o sansa% ,i astea sunt cereri doar entru $odelul standard+ E rea $ulta $unca entru o 'i% &stea ta ana $aine sa ter$ini% - Dar nu o sa aste t, a rotestat Du$ne'eu% ,unt a roa e sa ter$in aceasta creatie si e atat de a roa e de ini$a $ea% De#a se "indeca e ea insasi cand e *olna"a% ,i oate lucra 1D ore e 'i% In!erul s-a a ro iat si a atins fe$eia% - Dar ai facut-o asa de fina Doa$ne5 - Ea este fina, a fost de acord Do$nul, dar a$ facut-o si uternica% Nici nu ai idee ce oate indura sau reali'a% - 0a fi in stare sa !andeasca+ a intre*at in!erul% - Nu nu$ai ca "a fi in stare sa !andeasca, i-a ras uns Du$ne'eu, "a fi in stare sa ratione'e si sa ne!ocie'e% & oi in!erul a o*ser"at ce"a, a intins $ana si a atins o*ra'ul fe$ei% - . s, se are ca ai o scur!ere in $odelul asta% Ti-a$ s us ca ai incercat sa ui rea $ult in $odelul asta% - Nu-i o scur!ere, l-a corectat Do$nul, asta-i o lacri$a5 - )entru ce e lacri$a+ a intre*at in!erul% Do$nul a ras uns( - Lacri$a e felul ei de a-si e1 ri$a *ucuria, tristetea, durerea, de'a$a!irea, dra!ostea, sin!uratatea, su ararea si $andria ei% In!erul a fost i$ resionat% - Doa$ne, esti un !eniu% Tu te-ai !andit la toate% 6e$eia e cu ade"arat ui$itoare% ,i asa este5 6e$eile au uteri care ii ui$esc e *ar*ati% Ele trec rin dificultati si ele oarta o"eri, dar $entin fericirea, dra!ostea si *ucuria% Ele 'a$*esc cand ar "rea sa ti e% Canta cand ar "rea sa lan!a, )lan! cand sunt fericite ,i rad cand sunt ner"oase% ,e lu ta entru lucrurile in care cred% ,e i$ otri"esc nedre tatii% Nu acce ta ]nu ca ras uns% Cand cred ca e1ista o solutie $ai *una ele se li sesc de *unuri ca fa$iliile lor sa ai*a dea#uns% Ele $er! la doctor cu un rieten s eriat% Iu*esc neconditionat% )lan! cand co ii lor au success si se *ucura cand rietenii lor ri$esc reco$ ense% ,unt fericite cand aud de un nou nascut sau o nunta% Ini$a lor se fran!e cand un rieten $oare% Ele #elesc la $oartea unui $e$*ru din fa$ilie% Totusi sunt uternice cand cre'i ca nu $ai au nici o utere% ,tiu ca o i$*ratisare si un sarut oate "indeca o ini$a frinta%

118

6e$eile "in in orice for$a, $ari$e si culoare% Ele "or conduce $asini, "or '*ura, "or $er!e, "or aler!a sau iti "or scrie tie un e-$ail ca sa-ti arate cat de $ult le asa de tine% Ini$a fe$eii este ceea ce tine lu$ea sa $ear!a% Ele aduc *ucurie, s eranta si dra!oste% &u co$ asiune si idealuri% Dau su ort $oral fa$iliei si rietenilor% 6e$eile au lucruri "itale sa s una si totul sa daruiasca% 8otusi9 daca e4ista o sla&iciune in 3emeie9 aceasta e ca isi uita valoarea. )uteti tri$ite acest $esa# $ai de arte, tuturor fe$eilor e care le cunoasteti, ca sa le a$intiti cat de ui$itoare sunt%%% si tuturor *ar*atilor, ca sa le rea$intiti cat de ui$itoare sunt fe$eile%%% 222

118

Povestea unei 3urnici In fiecare 'i, de"re$e de tot, "enea la ser"iciu 6urnica cea harnica, roducti"a si *ucuroasa de $unca ei% &colo isi etrecea ea 'ilele, $uncind cu sar! si fredonand un cantecel% Era harnica, roducti"a si *ucuroasa de ce facea, dar, "ai, nu o su er"i'a ni$eni% Pondarul, resedinte si director !eneral, a considerat ca asa un se $ai oate si a creat un ost de su er"i'or, e care a an!a#at un Landac cu $ulta e1 erienta% )ri$a !ri#a a Landacului a fost aceea de a standardi'a ora de sosire si de lecare de la $unca, si a ela*orat si niste ra oarte $inunate e aceasta te$a% Curand s-a "a'ut ca era ne"oie si de o secretara care sa re!ateasca ra oartele, si ca ur$are au an!a#at o )aian#enit'a, care a or!ani'at o arhi"a si s-a ocu at si de telefoane% ,i in tot acest ti$ , 6urnica era harnica, roducti"a si se *ucura de $unca ei% Muncea si iar $uncea% ,i din cand in cand fredona o $elodie% Pondarul, resedinte si director !eneral, era incantat de ra oartele Landacului su er"i'or, *a chiar i-a $ai cerut si niste ta*ele co$ arati"e si !rafice, indicatori de !estiune si anali'e ale tendintelor de "iitor% &sa ca a fost ne"oie sa an!a#e'e si o Musca, e functia de a#utor de su er"i'or si a tre*uit sa-i cu$ ere si un la to cu i$ ri$anta in culori% Curand 6urnica harnica, roducti"a si *ucuroasa de $unca ei, a incetat sa $ai fredone'e o $elodie, si a ince ut sa se "aiete ca ierde "re$ea cu hartoa!ele e care o uneau sa le co$ lete'e, in loc s-o lase sa lucre'e% ,i atunci, Pondarul, resedinte si director !eneral, a hotarat ca e $o$entul sa ia $asuri( s-a creat ostul de ad$inistrator !eneral al de arta$entului in care lucra 6urnica harnica, roducti"a si *ucuroasa de $unca ei% &ceasta res onsa*ilitate a fost incredintata Lacustei care, ca ri$a $asura a us $ocheta *e# in *iroul sau si a cerut sa i se cu$ ere un fotoliu s ecial% Noul ad$inistrator !eneral - e clar - a a"ut a oi ne"oie de o $asina, de un la to *a chiar si de o retea intranet entru co$unicarea cu su*alternii% Tot noul ad$inistrator !eneral a $ai a"ut ne"oie si de o asistenta ersonala si a adus-o e Proasca, cea care-i fusese secretara la recedentul loc de $unca% &ceasta ur$a sa-l a#ute la ela*orarea lanului strate!ic si a *u!etului entru de arta$entul in care $uncea 6urnica harnica, roducti"a si *ucuroasa de $unca ei% 6urnica nu rea $ai canta, si e 'i ce trece de"enea tot $ai a!itata si $ai ner"oasa% U0a tre*ui sa selectiona$ o societate de consultanta care sa ne ela*ore'e un studiu cu ri"ire la $ediul de lucru in societatea noastraU, ro use Lacusta% Iar societatea aleasa, contra unei su$e consistente, se use e studiu, anuntand ca are ne"oie de cate"a luni de lucru% Dar intre ti$ , Pondarul resedinte si director !eneral, reanali'and cifrele, a#unse la conclu'ia ca de arta$entul in care lucra furnica harnica, roducti"a, si ce"a $ai utin *ucuroasa de $unca ei, nu $ai aducea acelasi rofit ridicat ca ana acu$% ,i l-a contactat e Pufnit'a, renu$itul consultant in afaceri, ca sa-i ceara un dia!nostic al situatiei% Do$nul Pufnita s-a in"artit trei luni rin *irourile societatii si a ela*orat un ra ort sofisticat, in $ai $ulte "olu$e, in "aloare de cate"a 'eci de $ii de Euro, care se incheia cu conclu'ia( U,unt rea $ulti salariati in acest de arta$ent% Tre*uie efectuate concedieriU% &sa ca Pondarul, resedinte si director !eneral, a tre*uit sa ur$e'e sfatul consultantului care-l costase cate"a 'eci de $ii de euro, si sa o concedie'e e 6urnica harnica, roducti"a si furioasa, care e "re$uri era harnica, roducti"a si *ucuroasa de $unca ei% Morala( ,a nu cu$"a sa-ti treaca rin $inte sa fii o 6urnica harnica, roducti"a si *ucuroasa de $unca ei5 Este $ult $ai o ortun sa fii sau o Lacusta sau un Landac, inutil si inco$ etent% Inco$ etentii nu au ne"oie de su er"i'ori, asta o stie toata lu$ea% )e ei nu-i stresea'a ni$eni 5 Daca, totusi, nu te oti i$ iedica sa fii harnic si roducti", sa nu cu$"a sa arati ca esti *ucuros de $unca ta% &sta n-au sa ti-o ierte niciodata5 In"entea'a din cand in cand ca ti s-a inta$ lat o nenorocire% 6a e "icti$a5 6a in asa fel incat sa nu le fie ciuda ca te *ucuri de ce faci5 Iar daca, in ciuda acestor sfaturi, te inca atane'i sa fii o 6urnica harnica, roducti"a si *ucuroasa de $unca ei, a uca-te de o acti"itate inde endenta, cel utin asa nu "or trai e

118

s inarea ta toti Pondarii, Landacii, )aien#enii, Mustele, Lacustele, Proastele si Pufnitele52 2 2

118

$uline si stelute de Ma4 Lucado Locuitorii din _e$$i7, eroii o"estirii noastre, erau niste o$uleti $ici, din le$n, cio liti toti de un t>$ lar e nu$e Eli% &cesta <si a"ea atelierul e un deal, de la a carui <nalti$e se "edea <ntre! satul% 6iecare o$ulet era altfel% .nii a"eau nasul $are, altii a"eau ochii $ari% .nii erau <nalti, altii erau scun'i% .nii urtau alarie, altii urtau costu$% Nnsa doua lucruri le erau co$une( toti erau facuti de acelasi t>$ lar si traiau <n acelasi sat% De di$ineata >na seara, 'i de 'i, o$uletii faceau un sin!ur lucru( li eau etichete unul e celalalt% 6iecare o$ulet a"ea o cutie lina cu stelute aurii si o cutie lina cu *ulinute ne!re% C>t era 'iua de lun!a <i "edeai e stra'ile satului li ind stelute sau *uline unul e celalalt% O$uletii dra!uti, din le$n lustruit si fru$os "o siti <ntotdeauna ri$eau stelute, dar aceia din le$n neci'elat, cu "o seaua sarita, nu ri$eau dec>t *uline% Tot stelute ri$eau si cei talentati4 unii uteau ridica !reutati deasu ra ca ului, altii uteau sarii este cutii <nalte% Mai erau unii care stiau cu"inte dificile, iar altii care c>ntau c>ntece fru$oase% &cestora toata lu$ea le dadea stelute aurii% &sa se face ca unii o$uleti a"eau tru ul lin de stelute%%% Ori de c>te ori ri$eau c>te o steluta se si$teau at>t de *ine <nc>t <si doreau sa $ai faca ce"a ca sa oata ri$i <nca una% &ltii <nsa nu stiau sa faca rea $ulte lucruri si a"eau arte doar de *uline% )ancinello era unul dintre acestia din ur$a% Tot ti$ ul <ncerca sa sara c>t $ai sus, ca altii dar <ntotdeauna cadea la a$>nt% Iar c>nd ceilalti <l "edeau #os se adunau *uluc <n #urul lui si li eau *uline e el% De $ulte ori se $ai si '!>ria <n cadere, lucru entru care $ai ri$ea *uline ne!re% Iar du a aceea c>nd <ncerca sa le e1 lice o$uletilor de ce ca'use $ereu s unea c>te o ne!hio*ie si toti se <n!ra$adeau sa li easca si $ai $ulte *uline e el% Du a un ti$ a"ea at>t de $ulte <nc>t nu $ai "roia sa iasa e strada, se te$ea ca "a face iar ce"a ana oda( cine stie, o sa-si uite alaria sau o sa calce <ntr-o *alta%%% si i$ediat o sa ri$easca *ulinute555 &de"arul este ca a"ea at>t de $ulte *uline <nc>t ceilalti o$uleti "eneau si <i li eau altele fara nici un $oti"% ]Merita $ulti$ea asta de *uline ne!reU, <si s uneau o$uletii unii altora% ]Este clar ca nu e *un de ni$ic5U Du a un ti$ )ancinello a a#uns sa creada ce se s unea des re el( ]&sa este nu sunt *un de ni$ic5U, <si s unea el% Nn rarele dati c>nd iesea din casa statea cu cei care erau ca el, cu $ulte *uline% Cu ei se si$tea $ai <n lar!ul lui% Nntr-o 'i, se <nt>lni cu un o$ulet total diferit de ceilalti( nu a"ea nici stelute, nici *uline% Era din le$n si at>t% Era o fata e nu$e Lucia% ,a nu credeti ca oa$enii nu <ncercau sa li easca etichete si e ea5 Nncercau nu$ai ca nu ra$>neau li ite ci cadeau% 6iindca nu a"ea nici o *ulina unii o ad$irau at>t de $ult <nc>t se !ra*eau sa-i li easca o steluta% Dar nici una nu statea li ita% &ltii insa o ri"eau cu dis ret fiindca nu a"ea nici o stea si atunci "roiau sa <i li easca o *ulina dar si aceasta cadea i$ediat% ]Ca ea "reau sa fieU, <i trecu ri$ $inte lui )ancinello% ]Nu $ai "reau sa ri$esc etichete de la ceilalti5U &sa ca o <ntre*a e Lucia cu$ se face ca ea nu are nici o eticheta% ]Nu este $are lucruU, <i ras unse ea% ]Nn fiecare 'i $a duc sa <l "ad e Eli%U ])e Eli+U ]Da, e Eli, t>$ larul, <$i lace sa stau cu el <n atelier%U ]Dar de ce+U ]Ce ar fi sa desco eri sin!ur+ Du-te la el sus e deal5U ,i cu aceste cu"inte, Lucia se <ntoarse si leca% ]Dar cre'i ca-i "a face lacere sa $a "ada+5+U stri!a el du a ea%

118

Nnsa Lucia nu-l $ai au'i% &sa ca )ancinello se <ntoarse acasa, se ase'a la fereastra si <nce u sa se uite cu$ aler!au o$uletii de colo-colo, li indu-si etichetele unul e celalalt% ]Dar nu este dre t5U, <si s use el su arat% ,i e loc se hotar< sa $ear!a le Eli% ,e <ndre ta s re deal si urca e cararea str>$ta >na ce a#unse <n ">rf% C>nd intra <n atelier, facu ochii $ari de ui$ire% Toate o*iectele erau .3I&,E% ,caunul era c>t el de <nalt% Ca sa "ada ce se afla e *ancul de lucru tre*ui sa se ridice e ">rfuri% Ciocanul era lun! c>t *ratul lui5 Nn!hiti <n sec si <si 'ise( ]Eu aici nu ra$>n5U, si se <ndre ta s re iesire% Dar chiar atunci <si au'i nu$ele( ])ancinello, tu esti+U, se au'i un !las atrun'ator% )ancinello se o ri% ]C>t $a *ucur sa te "ad, )ancinello5 0ino $ai a roa e, "reau sa te "ad $ai *ine5U )ancinello se <ntoarse <ncet si <l ri"i e $esterul t>$ lar, un *ar*at <nalt, cu o *ar*a stufoasa% ],tii cu$ $a chea$a+U, <l <ntre*a )ancinello% ]Pine<nteles ca stiu, doar eu te-a$ creat5U Eli se leca, <l ridica de #os si <l ase'a l>n!a el e *anca% ]V$$%%%U, $ur$ura $esterul <n!>ndurat, <n ti$ ce se uita la *ulinele ne!re ale lui )ancinello% ],e are ca ai adunat ce"a etichete%%%U ]Nu a$ "rut, Eli5 &$ <ncercat din ras uteri sa fiu *un5U ])ancinello, co ilul $eu, <n fata $ea nu este ne"oie sa te a eri5 Mie nu-$i asa ce s un ceilalti des re tine5U ]Chiar nu-ti asa+U ]Nu, si nici tie nu ar tre*ui sa-ti ese5 Cine sunt ei ` sa <$ arta etichete *une sau rele+ ,i ei sunt tot o$uleti de le$n ca tine% Nu contea'a ce !>ndesc ei, )ancinello% Contea'a doar ceea ce !>ndesc eu, iar eu cred ca esti o ersoana tare deose*ita5U )ancinello <nce u sa r>da( ]Eu, deose*it+ De ce as fi deose*it+ Nu ot sa $er! re ede, nu ot sa sar, "o seaua $i se duce% De ce as <nse$na ce"a entru tine+U Eli se uita la )ancinello, <si use $>na e u$arul lui $icut si s use <ncet( ]6iindca esti al $eu, de aceea <nse$ni foarte $ult entru $ine5U Ni$eni%%%, niciodata%%% nu-l $ai ri"ise astfel e )ancinello%% si <n lus, cel care-l ri"ea astfel era chiar creatorul lui5 Nici nu $ai a"ea cu"inte%%% ]Nn fiecare 'i a$ s erat ca "ei "eni la $ineU, continua a oi Eli% ]&$ "enit fiindca $-a$ <nt>lnit cu cine"a care nu a"ea nici un fel de eticheteU, ras unse )ancinello% ],tiu, $i-a o"estit des re tine%U ]De ea de ce nu se rind etichetele+U ]6iindca a hotar>t ca este $ai i$ ortant ce !>ndesc eu des re ea, dec>t ce !>ndesc altii% Etichetele se li esc de tine doar daca le lasi5U ]Cu$ adica+U ]Etichetele se li esc doar daca le consideri i$ ortante% Dar cu c>t te <ncre'i $ai $ult <n dra!ostea $ea, cu at>t $ai utin <ti asa de etichetele e care ti le un ceilalti oa$eni% Nntele!i+U ])ai, nu rea%%%U Eli '>$*i% ]0ei <ntele!e cu ti$ ul% &cu$ esti <nca lin de *uline ne!re% Deoca$data <ti "a fi de a#uns sa "ii la $ine <n fiecare 'i, iar eu <ti "oi aduce a$inte c>t de i$ ortant esti entru $ine%U Eli <l use #os e )ancinello% Nn ti$ ce acesta se <ndre ta s re usa, Eli <i s use( ]Nu uita, esti o ersoana deose*ita fiindca eu te-a$ creat5 Iar eu nu !resesc niciodata5U )ancinello nu se o ri din $ers, dar !>ndi(

118

]Cred ca Eli chiar "or*este serios% )oate are dre tate5U ,i chiar <n cli a aceea ca'u de e el o *ulina%%% 0iata este si$ la%%% noi o co$ lica$%%% doar fii, doar fii e1act asa cu$ esti5 222

118

Lumina de la capatul tunelului Traducerea <n li$*a 3o$ana - Iosi , &"ni .n o$ si cainele sau au $urit deodata% &#un!and <n cer, au $ers e dru$ul ietruit cu aur%0a a$intiti+ )e lan!a un !ard de $ar$ura fina% .rcand s re deal au <ntalnit o oarta su er*a, construita din erle, ce straluceau su* ra'ele soarelui% &#un!and lan!a oarta, au "a'ut un o$ se'and <n ra!ul ei% U,cu'ati-$a, i s-a adresat sta anul cainelui, unde ne afla$+U -Nn 3ai, a ras uns ortarul% -)ute$ ri$ii un ahar cu a a+ a <ntre*at sta anul cainelui% -Desi!ur, a ras uns ortarul, intra si "ei ri$ii a a racoritoare% -,i rietenul $eu oate intra+ a <ntre*at "i'itatorul% -3e!ret, i-a ras uns ortarul, nu er$ite$ intrarea ani$alelor% O$ul a decis sa renunte la a a, si-a che$at cainele si-au lecat $ai de arte% Dru$ul <n continuare, era ane"oios si lin de raf% Tot $er!and au a#uns la o oarta si$ la de le$n, fara !ard i$ re#ur% )ortarul re'e$at de oarta, citea dintr-o carte% -)ardon, i s-a adresat "i'itatorul, ute$ ri$ii utina a a+ -Desi!ur, cu lacere, ofti$ intrati a ras uns a$a*il ortarul% Ei au trecut oarta si au *aut a a rece din fantana a ro iata, cat au oftit% -Multu$i$, uteti si sa ne s uneti unde ne afla$+ -Nn 3ai le-a ras uns ortarul% -,unt co$ let derutat si ortarul recedent, $i-a s us, ca la oarta lui e intrarea <n 3aia s us "i'itatorul% &h, te referi la strada aurita si oarta cu erle+ Nu, acolo e Iadul% -,i nu "a asa ca acolo se folosesc de nu$ele "ostru+ s-a $irat, sta anul cainelui% -Nu, i-a ras uns ortarul, noi sunte$ *ucurosi ca ei <i iau e toti aceia, care sunt de acord, sa-si araseasca rietenii si sa-i lase afara% ,a tineti $inte, e "eci5 Cu un rieten *un, <ntodeauna "eti a"ea, o ra'a de lu$ina la ca atul tunelului% 222

118

Pasi pe nisip de &de$ar Paross &$ a"ut un "is in noa tea de Craciun% Mer!ea$ e o la#a iar Du$ne'eu asea alaturi de $ine, asii ni se i$ ri$au e nisi , lasand o ur$a du*la( una era a $ea, cealalta a Lui% &tunci $i-a trecut rin $inte ideea ca fiecare din asii nostri re re'entau o 'i din "iata $ea% M-a$ o rit ca sa ri"esc in ur$a% ,i a$ re"a'ut toti asii care se ierdeau in de artare% Dar a$ o*ser"at ca in unele locuri in loc de doua ur$e nu $ai era decat una sin!ura%%% &$ re"a'ut fil$ul "ietii $ele% Ce sur ri'a 5 Locurile in care nu se "edea decat o sin!ura ur$a cores undeau cu 'ilele cele $ai intunecate ale e1istentei $ele( 'ile de neliniste si de rea-"ointa, 'ile de e!ois$ sau de roasta dis o'itie, 'ile de incercari si de indoiala, 'ile de nesu ortat%%% -ile in care eu fusese$ de nesu ortat% ,i atunci intorcandu-$a s re Do$nul a$ indra'nit sa-i re rose'( -Totusi ne-ai ro$is ca "ei fi cu noi in toate 'ilele5 De ce nu ti-ai tinut ro$isiunea+ De ce $-ai lasat sin!ur in cele $ai !rele $o$ente din "iata, in 'ilele cand a"ea$ cea $ai $are ne"oie de Tine+ Iar Do$nul $i-a ras uns( -Dra!ul $eu, 'ilele entru care n-ai "a'ut decat o sin!ura ur$a de asi e nisi sunt 'ilele in care te-a$ urtat e *rate%%% 222

118

.nvata In"ata de la a a sa ai statornic dru$% In"ata de la flacari ca toate-s nu$ai scru$% In"ata de la u$*ra sa treci si sa "e!he'i% In"ata de la stanca cu$ neclintit sa se'i% In"ata de la soare cu$ tre*uie s-a ui% In"ata de la "antul ce adie e oteci% Cu$ tre*uie rin lu$e de linistit sa treci% In"ata de la toate caci toate-ti sunt surori, Cu$ treci fru$os rin "iata, Cu$ oti fru$os sa $ori5 In"ata de la "ier$e ca ni$eni nu-i uitat%% In"ata de la nufar sa fii $ereu curat% In"ata de la flacari ce-a"e$ de ars in noi% In"ata de la a e sa nu dai ina oi% In"ata de la u$*ra sa fii s$erit ca ea% In"ata de la stanca sa-nduri furtuna !rea% In"ata de la soare ca "re$ea sa-ti cunosti% In"ata de la stele ca-n cer sunt $ulte osti% In"ata de la !reier cand sin!ur esti sa canti% In"ata de la luna sa nu te ins ai$anti% In"ata de la "ulturi cand u$erii ti-s !rei% ,i du-te la furnica si "e'i o"ara ei% In"ata de la floare sa fii !in!as ca ea% In"ata de la $iel sa ai *landetea sa% In"ata de la asari sa fii $ereu in '*or% In"ata de la toate ca totu-i trecator% Ia sea$a fiu al #ertfei rin lu$ea-n care treci ,a-n"eti din tot ce iere cu$ sa traiesti in "eci5 222

118

Cele trei porti .n re!e a"ea un fiu deste t si cura#os% Ca sa-l re!ateasca entru a infrunta "iata, il tri$ise la un *atran intele t% -Lu$inea'a-$a( ce tre*uie sa stiu in "iata+ -0or*ele $ele se "or ierde recu$ ur$ele asilor tai e nisi % Dar o sa-ti dau totusi cate"a sfaturi% In dru$ul tau rin "iata "ei intalni trei orti% Citeste ce scrie e fiecare dintre ele% O dorinta $ai uternica decat tine te "a i$ in!e sa le ur$e'i% Nu incerca sa te intorci, caci "ei fi conda$nat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa e"iti% Nu ot sa-ti s un $ai $ult% Tu sin!ur tre*uie sa treci rin asta, cu ini$a si cu tru ul% &cu$ du-te%.r$ea'a dru$ul acesta dre t din fata ta% Patranul intele t dis aru si tanarul orni e dru$ul "ietii% Nu du a $ult ti$ , se !asi in fata unei orti $ari, e care se utea citi( -,CVIMP& L.ME&% -&sta era si intentia $ea, !andi rintul, caci chiar daca sunt lucruri care i$i lac e aceasta lu$e, altele nu-$i con"in deloc%&tunci ince u ri$a sa lu ta% Idealul sau, a*ilitatea si "i!oarea sa il i$ insera sa se confrunte cu lu$ea, sa intre rinda, sa cucereasca, sa $odele'e realitatea du a dorinta sa% El !asi lacerea si *etia cuceritorului, dar nu si alinarea ini$ii% 3eusi sa schi$*e cate"a lucruri, dar $ulte altele ii re'istara% &nii trecura% Intr-o 'i il intalni din nou e *atranul intele t, care-l intre*a( -Ce-ai in"atat tu e acest dru$+ -&$ in"atat sa deose*esc ceea ce e in uterea $ea de ceea ce i$i sca a, ceea ce de inde de $ine de ceea ce nu de inde de $ine% -Pine, 'ise *atranul% .tili'ea'a-ti fortele entru ceea ce sta in uterea ta si uita ceea ceti sca a rintre de!ete% ,i dis aru% )utin du a aceasta intalnire, rintul se !asi in fata celei de-a doua orti e care statea scris( -,CVIMP&-I )E CEIL&LTI% -&sta era si intentia $ea, !andi el% Ceilalti sunt sursa de lacere, *ucurii si satisfactii, dar si de durere, neca'uri si frustrari% El se ridica deci contra a tot ce-l deran#a sau nu-i lacea la cei din #urul sau% Incerca sa le atrunda in caracter si sa le e1tir e'e defectele% &ceasta fu a doua lu ta a sa% Intr-o 'i, e cand $edita asu ra utilitatii tentati"elor sale de a-i schi$*a e ceilalti, il intalni din nou e *atranul intele t, care-l intre*a( -Ce ai in"atat tu, deci, e acest dru$+ -&$ in"atat ca nu ceilalti sunt cau'a sau sursa *ucuriilor sau neca'urilor, a satisfactiilor sau infran!erilor $ele% Ei sunt doar rile#ul, oca'ia care le scoate la lu$ina% In $ine rind radacina toate aceste lucruri% -&i dre tate, s use *atranul% )rin ceea ce ceilalti tre'esc in tine, ei te desco era in fata ta% 6ii recunoscator celor care fac sa "i*re'e in tine *ucuria si lacerea, dar si celor care fac sa se nasca in tine suferinta sau frustrarea, caci rin ei "iata iti arata ce $ai ai inca de in"atat si calea e care tre*uie s-o ur$e'i% Nu du a $ulta "re$e, rintul a#unse in fata unei orti e care scria( ,CVIMP&-TE )E TINE IN,.TI% -Daca eu sunt cau'a ro*le$elor $ele, atunci insea$na ca asta i$i ra$ane de facut, isi 'ise el si ince u lu ta cu el insusi% El cauta sa atrunda in interiorul sau, sa-si co$*ata i$ erfectiunile, sa-si inlature defectele, sa schi$*e tot ce nu-i lacea in el, tot ce nu cores undea idealului sau% Du a cati"a ani de lu ta cu el insusi, du a ce cunoscu cate"a succese dar si esecuri si re'istenta, rintul il intalni iarasi e *atranul intele t, care-l intre*a( -Ce ai in"atat tu e acest dru$+ -&$ in"atat ca e1ista in noi lucruri e care le ute$ a$eliora, dar si altele care ne re'ista si e care nu le ute$ in"in!e% -&sa este, s use *atranul%

118

-Da, dar $-a$ saturat sa lu t i$ otri"a a tot, a toti si chiar i$ oti"a $ea5 Oare nu se ter$ina niciodata+ I$i "ine sa renunt, sa $a dau *atut si sa $a rese$ne'% -&sta "a fi ulti$a ta lectie, dar inainte de a $er!e $ai de arte, intoarce-te si conte$ la dru$ul arcurs, ras unse *atranul si a oi dis aru% )ri"ind ina oi, rintul "a'u in de artare s atele celei de-a treia orti e care statea scris( -&CCE)T&-TE )E TINE IN,.TI% )rintul se $ira ca n-a "a'ut cele scrise atunci cand a atruns ri$a data rin acea oarta, dar in celalalt sens% -In lu ta de"eni$ or*i, isi s use el% ,i $ai "a'u 'acand e #os, este tot in #urul lui, tot ce a res ins si a in"ins in lu ta cu el insusi( defectele, u$*rele, frica, li$itele sale% Le recunoscu e toate si in"ata sa le acce te si sa le iu*easca% In"ata sa se iu*easca e el insusi, fara sa se $ai co$ are, sa se #udece, sa se in"ino"ateasca% Il intalni din nou e *atranul intele t, care-l intre*a( -Ce-ai in"atat in lus e acest dru$+ -&$ in"atat ca urand sau detestand o arte din $ine insea$na sa $a conda$n sa nu fiu niciodata de acord cu $ine insu$i% &$ in"atat sa $a acce t in totalitate, neconditionat% -Pine, acesta este ri$ul lucru e care nu tre*uie sa-l uiti in "iata, acu$ oti $er!e $ai de arte% )rintul 'ari in de artare cea de-a doua oarta, e s atele careia scria -&CCE)T&-I )E CEIL&LTI% ,i in #urul lui recunoscu toate ersoanele e care le-a intalnit in "iata sa, e cei e care i-a iu*it si e cei e care i-a urat, e cei e care i-a a#utat si e cei e care i-a infruntat% Dar s re sur ri'a sa, acu$ era inca a*il sa le "ada i$ erfectiunile, defectele, lucrurile care altadata il deran#au enor$ si i$ otri"a carora lu tase% Patranul intele t a aru din nou si-l intre*a( -Ce-ai in"atat $ai $ult decat ri$a data e acest dru$+ -&$ in"atat ca fiind in acord cu $ine insu$i, nu $ai a$ ni$ic de re rosat celorlati si nici nu $a $ai te$ de ei% &$ in"atat sa-i acce t si sa-i iu*esc asa cu$ sunt% -Pine, acesta este cel de al doilea lucru e care tre*uie sa-l tii $inte% Continua dru$ul% )rintul 'ari ri$a oarta, rin care trecuse cu $ult ti$ in ur$a, si "a'u ceea ce era scris e s atele ei( -&CCE)T& L.ME&% )ri"i in #urul sau si recunoscu acea lu$e e care a dorit s-o cucereasca, s-o transfor$e, s-o schi$*e% 6u i'*it de lu$ina si fru$usetea tuturor lucrurilor, de erfectiunea lor% Era totusi aceeasi lu$e de alta data% Oare lu$ea se schi$*ase, sau ri"irea sa+ &tunci se i"i *atranul, care-l intre*a( -Ce-ai in"atat e dru$ul acesta+ -&cu$ a$ in"atat ca lu$ea este o!linda sufletului $eu% Ca eu nu "ad lu$ea, ci $a "ad in ea% Cand sunt fericit, lu$ea $i se are $inunata, cand sunt neca#it, lu$ea i$i are trista% Ea nu este nici "esela, nici trista% Ea e1ista, atat% Nu lu$ea $a neca#ea, ci starea $ea de s irit si !ri#ile e care $i le facea$% &$ in"atat sa o acce t fara sa o #udec, fara nici o conditie% -&cesta este cel de al treia lucru i$ ortant e care nu tre*uie sa-l uiti% &cu$ esti i$ acat cu tine, cu ceilalti si cu lu$ea5 Esti re!atit sa ornesti s re ulti$a incercare( trecerea de la linistea i$ linirii, la i$ linirea linistii, s use el si dis aru entru totdeauna% 222

118

Picatura si oceanul & fost odata ca niciodata un co il care l-a intre*at e tatal sau( -Care este lucrul care $a se ara de ade"ar+ Tatal i-a ras uns( -Nu esti sin!urul care este se arat de ade"ar, $ai sunt si altii% Iti "oi s une cate"a o"esti care iti "or area si$ le% Tre*uie sa te !andesti la ele ana cand le "ei intele!e si "or ca ata entru tine ro ortii uriase%si chiar $ai de arte, ana "or de"eni din nou si$ le% )ri$a o"este( & fost odata ca niciodata o icatura intr-un Ocean% Ea s unea ca Oceanul nu e1ista% Tot astfel se inta$ la cu $ulti oa$eni% Traiesc in interiorul creatiei di"ine si s un ca nu e1ista di"initate% & doua o"este( -0reau sa fiu li*era5 s use icatura de a a din $i#locul Oceanului, si oceanul in co$ asiunea sa a ridicat-o la su rafata% -0reau sa fiu li*era5 s use din nou icatura de a a si soarele au'indu-i !lasul o ase'a intr-un nor% -0reau sa fiu li*era5 s use icatura inca o data si norul o eli*era iar aceasta ca'u din nou in Ocean% & treia o"este( O icatura intelectuala este o icatura intelectuala, dar nu $ai a artine Oceanului% & atra o"este( -Nici o icatura nu are nici o "aloare, s use icatura din $i#locul Oceanului% & cincea o"este( -E1ista un lucru de care $i-a$ dat sea$a( fara indoiala, eu sunt $ai i$ ortanta decat Oceanul5 & sasea o"este( -Nu "oi utea niciodata sa a#un! la Ocean5 s use icatura din Ocean% & sa tea o"este( -Oh, ce-$i asa $ie de Ocean5 s use icatura din Ocean% & o ta o"este( Era odata o icatura care-si re!reta soarta( la ur$a ur$ei, ea era in $i#locul Oceanului si nu stia ni$ic des re Ocean% & noua o"este( O icatura din Ocean che$a toate celelalte icaturi sa i se alature entru a se rascula i$ otri"a Oceanului% & 'ecea o"este( -)rin uterea cu care a$ fost in"estita, s use icatura din Ocean, toate cele care nu !anditi ca $ine, de asta'i sunteti e1cluse din Ocean% & uns re'ecea o"este( -Tu te afli in $i#locul iu*irii $ele, ii s use Oceanul icaturii de a a% Dar icatura nu au'i Oceanul entru ca era lina de iu*ire entru alta icatura%

118

& dois re'ecea o"este( -Daca as utea cu rinde, !andi o icatura, fiecare icatura cu dra!ostea $ea%atunci as de"eni Oceanul5 Cu$ !andi aceasta, icatura ince u sa re"erse dra!ostea sa asu ra tuturor icaturilor, e rand% Dar era o icatura care ii facuse un $are rau si desi era ca a*ila de o $are iu*ire, icatura nu utu sa o ierte% ,i entru ca nu utu sa-si re"erse dra!ostea sa asu ra acesteia nu utu sa de"ina Oceanul% Co ilul il intre*a e tatal sau( -& e1istat "reodata o icatura care a de"enit Oceanul + ,i tatal sau ii s use ulti$a sa o"este( Era odata o icatura care cauta acea Oceanului, care cauta cauta rofun'i$ea Oceanului% Dorinta ii era $are si uterea de iertare ii era $are%si deodata Oceanul ii s use( -Tu si cu $ine, noi sunte$ una5 ,i Oceanul isi deschise lar! *ratele si i$*ratisa icatura, si tot ce a artinea Oceanului de"eni si al icaturii% Ea se atrunse de acea Oceanului, se intinse e toata su rafata Oceanului si rin rofun'i$ea sa de"eni sal"area lu$ii% - &fla astfel, co ile, ca Oceanul este lin de iu*ire entru cei ce-l iu*esc si ca-i ri$este in $aretia sa e toti cei ce o doresc cu ade"arat% -Dar ce se "a inta$ la daca o astfel de icatura de"ine $urdara+ Tatal rase din toata ini$a si s use( ! picatura nu poate deveni atat de murdara incat oceanul sa nu o poata curata. 222

118

$i&lia invingatorului Cand in"in!atorul co$ite o !reseala, s une( &$ !resit5- si in"ata lectia% Cand in"insul co$ite o !reseala, s une( -Nu e "ina $ea5 si arunca "ina e altii% .n in"in!ator stie ca ad"ersitatea este cel $ai *un in"atator% .n in"ins se si$te "icti$a in fata ad"ersitatilor "ietii% .n in"in!ator stie ca re'ultatele actiunilor lui de ind de el% .n in"ins crede in e1istenta !hinionului% .n in"in!ator $unceste $ult, dar isi si creea'a $ult ti$ li*er entru el insusi% .n in"ins este o ersoana $ereu foarte ocu ata, care nu are ti$ nici entru ai lui% .n in"in!ator infrunta ro"ocarile una cate una% .n in"ins le e"ita si nu indra'neste sa le infrunte% .n in"in!ator ro$ite, isi da cu"antul si si-l tine% .n in"ins face ro$isiuni, dar nu da nici o asi!urare% .n in"in!ator s une -,unt *un, dar "oi fi si $ai *un5 .n in"ins s une( -Nu sunt chiar asa de rau ca $ulti altii% .n in"in!ator asculta, intele!e si ras unde% .n in"ins doar astea ta ana cand ii "ine randul sa "or*easca% .n in"in!ator ii res ecta e cei ce stiu $ai $ult decat el, si incearca sa in"ete ce"a de la ei% .n in"ins se i$ otri"este celor care stiu $ai $ult decat el si tine sea$a nu$ai de defectele lor% .n in"in!ator s une( Tre*uie sa e1iste o cale $ai *una de a o face%.n in"ins s une( &sa a$ facut-o intotdeauna5 .n in"in!ator este o arte din solutie% .n in"ins este o arte din ro*le$a% .n in"in!ator tine sea$a de cu$ se "ede 'idul in intre!i$e% .n in"ins tine sea$a de cara$ida e care tre*uie sa o una% .n in"in!ator ca tine i$ artaseste acest $esa#% .n in"ins, ca ceilalti, este e!oist si il astrea'a nu$ai entru el insusi% 222

118

1crisoare de dragoste Dra!ul $eu, &'i di$ineata, c<nd te-ai tre'it din so$n, era$ l<n!a atul tau, <n lu$ina $inunatului rasarit de soare, care a inundat odaia ta% &$ s erat <n acel $o$ent ca <$i "ei s une cu$ se cu"ine UPuna di$ineataU% Dar n-ai facut-o% M-a$ !indit ca oate era rea de"re$e si ca de aceea nu $-ai utut o*ser"a%%% &$ <ncercat sa-ti atra! atentia c<nd, !ra*it, ai deschis usa si ai lecat% ai-a$ sarutat fata cu *oarea di$inetii, a$ re"arsat asu ra ta $ireas$a dulce a florilor, ti-a$ $ur$urat o $elodie de dra!oste, rin !in!asul ciri it al asarelelor% &i trecut e lin!a $ine !ra*ind asul, fara sa $a iei in sea$a%%% Mai t<r'iu, te-a$ ri"it duios, c<nd $er!eai reocu at si discutai a rins cucei cu care te <nt<lneai% &h, c<t as fi dorit sa schi$*i si cu $ine cite"a cu"inte, dar ai trecut e lin!a $ine fara sa-$i dai nici o atentie%%% Du a-a$ia'a, fiindca era cald, ti-a$ tri$is o loaie <n"ioratoare si ti-a$ stralucit <n fiecare icatura de loaie% &$ stri!at din ceruri, cu !las de tunet, doar, doar $a "ei au'i cu$"a% -adarnic%%% & oi a$ ictat un curcu*eu fer$ecator <n $i#locul norilor si $i-a$ 'is( UCu si!uranta $a "a "edeaU, dar n-ai facut-o, nu $-ai "a'ut%%% ,eara, la sf<rsitul 'ilei, ti-a$ tri$is un $inunat a us de soare, !<ndind ca $a "ei ri"i% Te-a$ cautat atit de $ult cu ri"irea $iilor de stele stralucitoare, nada#duind ca $a "ei "edea, dar a$ ra$as ierduta in ne asarea ta%%% Nn sf<rsit, noa tea, la culcarea ta, a$ re"arsat este tine lu$ina lunii, ca sa-ti a$intesc ca eu nu te ot uita% &$ nada#duit ca $acar acu$ $a "ei o*ser"a, inainte de a ador$i, dar ai tacut, nu $-ai ri"it% ,i ai ador$it%%% & ta "esnica rietena, 6ericirea 222

118

A5utorul divin Nn ti$ ul unei $ari inundatii, un o$ statea <n a a <na la !enunchi% & "enit o *arca si cei din ea i-au s us( U.rca5U% UO, nu, Do$nul "a a"ea !ri#a de $ineU, a ras uns el% C<te"a $inute $ai t<r'iu a a <i a#un!ea <na la *r<u% & "enit o alta *arca4 cei din ea i-au s us( U.rca5U% UO, nu, Do$nul "a a"ea !ri#a de $ineU, a s us el% Ce"a $ai t<r'iu se afla e un aco eris, cu a a <na la !<t% & "enit un elico ter - UO, nu, Do$nul "a a"ea !ri#a de $ineU, s-a !ra*it sa ras unda% Nn final, s-a <necat% & a#uns <n Ceruri, s-a <nt<lnit cu Do$nul si L-a <ntre*at( UCe s-a <nt<$ lat+U Do$nul a s us( UNu stiu ce s-a <nt<$ lat - a$ tri$is doua *arci si un elico ter entru tine%U 222

118

7n cadou special -i de "ara% &uto*usul o intea e o sosea lina cu !ro i% )e un scaun $ai <n s ate statea un *ar*at uscati", tin<nd <n *rate un $anunchi de flori de c<$ % )e artea o usa, o fetiscana oachesa se uita fascinata la $acii, $ar!aretele si al*astrele *atr<nului% Nu-si $ai utea lua ochii de la ele% 3a'*atea din c<nd <n c<nd un arfu$ ire'isti*il si roas at% 6ata <ncerca sa ri"easca e fereastra rafuita a auto*usului, dar de!ea*a% Ca un $a!net, o atra!eau florile *atr<nului% La ur$atoarea statie, *atr<nul dadu sa co*oare% E'ita entru o cli a, du a care se adresa fetei( U0ad ca-ti lac florile $ele% Cred ca sotiei $ele i-ar face $are lacere sa ti le daruiesc% &$ sa-i s un ca ti le-a$ dat tieU% 6ata ri$i florile, <$*u#or<ndu-se de lacere% .r$ari a oi e *atr<nelul uscati" cu$ se co*or< din auto*us si intra e oarta de fier for#at a unui $ic ci$itir din a ro iere% 222

118

Povestea 3luturelui Nntr-o 'i <ntr-un cocon a a arut o $ica !aura% .n o$, care trecea din <nta$ lare rin rea#$a, s-a o rit $ai $ulte ore entru a o*ser"a fluturele care se forta sa iasa% Du a $ulte <ncercari, se area ca fluturele a a*andonat, s atiul acela rin care se straduia sa iasa ra$asese la fel de <n!ust% )area ca fluturele a facut tot ceea ce utea si nu $ai era <n stare de $ai $ult% &tunci o$ul a decis sa a#ute fluturele( a luat un cutit si a deschis coconul% 6luturele a iesit i$ediat% Nnsa cor ul lui era sla* si ane$ic% &ri ile sale erau utin de'"oltate si a roa e ca nu se $iscau% O$ul a continuat sa o*ser"e cre'and ca dintr-un $o$ent <n altul ari ile fluturelui se "or deschide si "or utea su orta !reutatea acestuia entru a utea '*ura% &cest lucru nu s-a <nta$ lat5 6luturele si-a trait restul "ietii tarandu-se e a$ant, cu cor ul sau sla* si cu ari ile chircite% Nu a utut '*ura NICIOD&Tb 5 Ceea ce o$ul, rin !estul sau de *unatate si rin intentia sa de a a#uta, nu a <nteles, este ca trecerea rin s atiul acela stra$t era efortul necesar entru ca fluturele sa oata '*ura% Era chinul rin care "iata <l unea sa treaca entru a utea creste si entru a se de'"olta% .neori, efortul este e1act lucrul de care a"e$ ne"oie <n "iata% Daca ni s-ar er$ite sa ne trai$ "iata fara a <ntalni o*stacole, a$ fi li$itati% Nu a$ $ai utea fi atat de uternici cu$ sunte$% Nu a$ $ai utea '*ura NICIOD&Tb5 -&$ cerut utere%si "iata $i-a dat dificultati entru a $a face uternic% &$ cerut <ntele ciune%si "iata $i-a dat ro*le$e ca sa le re'ol"% &$ cerut ros eritate%si "iata $i-a dat creier si forta entru a $unci% &$ cerut sa ot '*ura%si "iata $i-a dat o*stacole entru a le de asi% &$ cerut iu*ire%si "iata $i-a dat oa$eni e care sa <i a#ut <n ro*le$ele lor% &$ cerut fa"oruri%si "iata $i-a dat otential% Nu a$ ri$it ni$ic din ce a$ cerut%dar a$ ri$it tot ce a"ea$ ne"oie% Nu fran!eti '*orul ni$anui5 Traieste-ti "iata cu cura#, <nfrunta o*stacolele si de$onstrea'a ca le oti de asi 5 222

118

8estul celor trei In Lrecia antica ,ocrate GSE9-399 PCJ, era foarte $ult laudat entru intele ciunea lui% Intr-o 'i, $arele filo'of s-a intalnit inta$ lator cu o cunostinta si care i-a s us( - ,ocrate, stii ce-a$ au'it toc$ai acu$, des re unul dintre studentii tai+ - ,tai o cli a, re lica ,ocrate% Inainte sa-$i s ui, as "rea sa treci rintr-un $ic test, nu$it TE,T.L CELO3 T3EI% - Trei+ - &sa este, a continuat ,ocrate% Inainte sa-$i "or*esti des re studentul $eu, sa sta$ utin si sa testa$ ce ai de !and sa-$i s ui% )ri$ul test este cel al &DE0&3.L.I% Esti a*solut si!ur ca ceea ce "rei sa-$i s ui este ade"arat+ - Nu, s use o$ul% De fa t doar a$ au'it des re el% - E-n re!ula, 'ise ,ocrate% &sadar, in realitate, tu nu stii daca este ade"arat sau nu% - &cu$ sa incerca$ testul al doilea, testul PINEL.I% Ceea ce "rei sa-$i s ui des re studentul $eu este ce"a de *ine+ - Nu, di$ otri"a% - Deci, a continuat ,ocrate, "rei sa-$i s ui ce"a rau des re el, cu toate ca nu esti si!ur ca este ade"arat+ O$ul a dat din u$eri, utin stan#enit% ,ocrate a continuat( - Totusi $ai oti trece testul, entru ca e1ista a treia ro*a - filtrul 6OLO,INTEI% Ceea ce "rei sa-$i s ui des re studentul $eu i$i este de folos+ - Nu, nu chiar% - Ei *ine, a conchis ,ocrate, daca ceea ce "rei sa-$i s ui nu sti daca este &DE0&3&T, nici de PINE, nici $acar de 6OLO,, atunci de ce sa-$i $ai s ui+ 222

118

*ugaciunea unui copil .n co il, ru!andu-se, a s us asa( -Doa$ne, <n seara asta, te ro! ce"a s ecial% Transfor$a-$a <ntr-un tele"i'or, ca sa-i ot lua locul% Mi-ar lace sa traiesc cu$ traieste tele"i'orul <n casa $ea% ,a a$ o ca$era s eciala, unde sa se reuneasca toata fa$ilia <n #urul $eu% 6a sa fiu luat <n serios% ,a fiu <n centrul atentiei, asa <ncat toti sa $a asculte fara sa $a <ntreru a sau sa discute% Mi-ar lace sa $i se dea atentia deose*ita care este acordata tele"i'orului atunci cand ce"a nu functionea'a%%% ,i sa-i tin de urat tatalui cand se <ntoarce acasa, chiar si atunci cand "ine o*osit de la $unca% ,i $a$a, <n loc sa $a i!nore, sa stea cu $ine cand e sin!ura si lictisita% Iar fratii si surorile $ele sa se certe ca sa oata sta cu $ine%%% ,i sa distre' toata fa$ilia, chiar daca uneori nu s un ni$ic% Mi-ar lace sa si$t ca lasa totul deo arte ca sa stea cate"a $inute alaturi de $ine% Doa$ne, nu-ti cer rea $ult% Doar sa traiesc cu$ traieste orice tele"i'or% 222

118

.F - DACA - A;8. DACA .F - *ud#ard "ipling If ;ou can 7ee ;our head when all a*out ;ou &re losin! theirs and *la$in! it on ;ou, If ;ou can trust ;ourself when all $en dou*t ;ou, Put $a7e allowance for their dou*tin! too4 If ;ou can wait and not *e tired *; waitin!, Or *ein! lied a*out, donRt deal in lies, Or *ein! hated, donRt !i"e wa; to hatin!, &nd ;et donRt loo7 too !ood, nor tal7 too wise( If ;ou can drea$ - and not $a7e drea$s ;our $aster4 If ;ou can thin7 - and not $a7e thou!hts ;our ai$4 If ;ou can $eet with Triu$ h and Disaster &nd treat those two i$ osters #ust the sa$e4 If ;ou can *ear to hear the truth ;ouR"e s o7en Twisted *; 7na"es to $a7e a tra for fools, Or watch the thin!s ;ou !a"e ;our life to, *ro7en, &nd stoo and *uild Re$ u with worn-out tools( If ;ou can $a7e one hea of all ;our winnin!s &nd ris7 it on one turn of itch - and toss, &nd lose, and start a!ain at ;our *e!innin!s &nd ne"er *reathe a word a*out ;our loss4 If ;ou can force ;our heart and ner"e and sinew To ser"e ;our turn lon! after the; are !one, &nd so hold on when there is nothin! in ;ou E1ce t the _ill which sa;s to the$( UVold on5U If ;ou can tal7 with crowds and 7ee ;our "irtue, Or wal7 with Kin!s - nor lose the co$$on touch, If neither foes nor lo"in! friends can hurt ;ou, If all $en count with ;ou, *ut none too $uch4 If ;ou can fill the unfor!i"in! $inute _ith si1t; secondsR worth of distance run, cours is the Earth and e"er;thin! thatRs in it, &nd - which is $ore - ;ouRll *e a Man, $; son5 DACA - Dan Dutescu Daca esti cal$, c<nd toti se ierd cu firea Nn #urul tau, si s un ca-i "ina ta4 De cre'i <n tine, chiar c<nd O$enirea Nu crede, dar <i cre'i si ei cu$"a4 De stii s-aste ti, dar fara te"atura4 De nu de'$inti $inciuni $intind, ci dre t4 De nu ras un'i la ura tot cu ura ,i nici rea *un nu ari, nici rea-ntele t4 Daca "ise'i - dar nu-ti faci "isul astru4 De oti sa s eri - dar nu-ti faci #indul tel4 De-nt<$ ini si Triu$ful si De'astrul Mereu senin si <n acelasi fel4

118

Daca su orti sa-ti "e'i "or*a sucita De sarlatan, ce-ti s urca al tau rost4 De oti ca $unca "ietii, naruita, ,-o faci de la-nce ut recu$ a fost4 Daca-ndra'nesti a!onisita-ti toata ,-o ui, farRa cli i, e-un sin!ur 'ar ,i, dac-o ier'i, sa-nce i ca ri$a data 6ar-sa te l<n!i cu un oftat $acar4 De stii, cu ner", cu ini$a, cu "<na, Dre t sa ra$<i, c<nd ele #une nu-s, ,i stai tot d<r', c<nd nu $ai e sta <na Dec<t 0ointa ce le tine sus4 Daca-ntre 3e!i ti-e firea neschi$*ata Ca si-n Multi$e - nu strain de ea4 &$ic sau nu, de nu ot sa te-a*ata4 De toti de-ti asa, dar de ni$eni rea4 Daca ti-e dat, rin cli a 'dro*itoare, ,a treci si s-o <ntreci, $ereu *ono$, atunci( a ta e Lu$ea asta $are si, $ai $ult, fiul $eu( atunci - esti O$5 DACA - anonim Daca-ti ra$<ne $intea c<nd cei din #ur si-o ierd ,i fiindca-o ai te-a asa, cu "or*e care dor4 Daca $ai cre'i <n tine c<nd altii nu $ai cred ,i-i ierti si nu te su eri de <ndoiala lor4 Daca de aste tare nu ostenesti nicicand, Nici de $inciuna !oala nu-ti clatini !<ndul dre t, Daca, i'*it de ura, nu te ra'*uni ur<nd ,i totusi nu-ti ui $asca de sf<nt sau de-ntele t4 Daca "ise'i, dar "isul sta <n de nu ti-l faci ,au !<ndul, desi #udeci, de nu ti-e unic tel4 Daca-ncerc<nd triu$ful sau ra*usirea taci ,i oti, rin a$<ndoua trec<nd, sa fii la fel4 Daca <nduri sa afli cinstitul tau cu"<nt 3astal$acit, nai"ii sa-i duca <n is ita4 ,au truda "ietii tale, <ns ul*erata-n "<nt, De oate iar s-o-nalte unealta-ti rea tocita4 Daca oti str<n!e toate c<sti!urile tale Ca sa le #oci e-o carte si sa le ier'i asa ,i iarasi de la ca at sa-nce i aceeasi cale, 6ara sa s ui o "or*a de nei'*<nda ta4 Daca oti !<ndul, ner"ii si ini$a sa-i ui ,a te slu#easca <nca, este uterea lor, Desi <n tru ul fira" o alta forta nu-i, &fara de "ointa ce le i$ une( s or5 Daca te "rea $ulti$ea, desi n-ai lin!usit ,au l<n!a re!e u$*li ca l<n!-un oarecare, Daca de rai sau rieteni nu oti sa fii lo"it4 Daca nu nu$ai unul, ci toti <ti dau cre'are4 Daca a#un!i sa u$ li $inutul trecator

118

Cu sai'eci de cli ite de "esnicii, $ereu, 0ei fi e-ntre! )a$<ntul de lin sta <nitor ,i $ai resus de toate, un OM, co ilul $eu5 A;8. DACA de "ostas <arnalis De oti sa faci e rostul c<nd altul te re ede 6ac<nd-o e deste tul si c-un cu"<nt nu-l certi, De nu te-ncre'i <n ni$eni si ni$eni nu te crede, De-ti oti ierta acatul, dar altora nu-l ierti4 De nu a$<ni o cli a un rau sa-l <$ linesti, ,i daca $inti $ai tare c<nd altii nu s un dre t, De-ti lace <n iu*ire cu ura sa lo"esti, ,i totusi <ti ui $asca de sf<nt si de-ntele t, De te te t<rasti ca "ier$ii si-n "isuri nu-ti iei '*orul, ,i nu$ai interesu-ti <l sui la ran! de tel, De arasesti <n"insul si treci cu-n"in!atorul, ,i-i "in'i, fara sfiala, e a$<ndoi la fel4 De ra*'i sa-ti afli scrisul si s usa tal$acite, Dre t ade"ar, sa-nsele $ulti$ea oar*a, si, C<nd "or*ele si fa ta <n "<nt ti-s risi ite, Tu d<ndu-le la dracu5, oti altele scorni, De oti sa faci <ntruna dintr-un c<sti!, o $ie, ,i atria e-o carte s-o "in'i la ri$ul se$n, De nu-ti latesti *anutul luat ca datorie, Dar tu sa fii latitul, !asesti ca-i dre t si de$n, De oti sa-ti storci si !<ndul, si ini$a, si ner"ii N$*atr<nite-n rele, sa faca rele noi, ,i su* nehotar<re, lec<ndu-te ca ser"ii, C<nd toti stri!a( Nainte5, doar tu stri!i( Nna oi5, Daca, st<nd <n $ulti$e, te-$ aune'i se$et, Dar l<n!a cel uternic <n!enunche'i slu!arnic, ,i e dus$ani sau rieteni, trat<ndu-i cu dis ret Te faci ca tii la d<nsii, dar <i <nseli a$arnic, Daca nu i er'i $o$entul sa faci oriunde-un rau, ,i-n u$*ra lui te-nlinisti ca-n u$*ra unui o$, &l tau "a fi )a$<ntul, cu tot rinosul sau, 0ei fi-ntre Do$ni <nt<iul, dar NICIOD&Tb OM%% 222

118

Povestea clopoteilor de vant ,e o"esteste ca odata, de$ult, traia retras in $untii din China un $aestru% Era "esel tot ti$ ul, le 'a$*ea tuturor celor care ii ieseau in cale% .nul dintre ele"ii lui, curios fiind sa afle cu$ de $aestrul este tot ti$ ul fericit, l-a intre*at intr-o 'i( - Maestre, de unde acest 'a$*et continuu e chi ul tau+ - De la clo oteii de "ant, ras unse $aestrul% - Cu$ asa+ - De fiecare data cand suna clo oteii de ar!int de la oarta $ea, $a cu rinde o *ucurie fara $ar!ini5 Insea$na ca "ine cine"a%,i sosirea cui"a, fie si doar a "antului, $a u$ le de fiecare data de fericire% Landind ca ar a"ea in ei ce"a $a!ic, intr-o noa te ele"ul hotari sa fure clo oteii% Ii duse in casa lui, ii ase'a la oarta si aste ta ca $iracolul sa se roduca% Dar nu si$ti ni$ic cand acestia sunara%Pa $ai $ult, du a o sa ta$ana sunetul clo oteilor ince u sa il ener"e'e din cale afara5 Cand totul de"eni insu orta*il, cu rins de re$uscari, se duse ina oi la $aestrul sau sa-i ina oie'e clo oteii% Isi ceru de nenu$arate ori iertare, si cand fu si!ur ca $aesrul l-a iertat, ii use intre*area care il fra$anta( - De ce la $ine nu se inta$ la ni$ic atunci cand suna clo oteii+ De ce nu a are *ucuria e care o "ad la tine+ - Dra!ul $eu, ii ras unse $aestrul, unde ai ase'at tu clo oteii+ - La oarta casei $ele, $aestre5 - Ei, "e'i+ Tre*uia sa-i ase'i la oarta sufletului tau% 222

118

1pune-mi ce dai ca sa-ti spun ce o sa primesti Era odata un *ar*at care sedea la $ar!inea unei oa'e la intrarea unei cetati din Orientul Mi#lociu% .n tanar se a ro ie intr-o *una 'i si il intre*a( - Nu a$ $ai fost niciodata e aici% Cu$ sunt locuitorii acestei cetati+ Patranul ii ras unse rintr-o intre*are( - Cu$ erau locuitorii cetatii de unde "ii+ - E!oisti si rai% De aceea $a *ucur ca a$ utut leca de acolo5 - &sa sunt si locuitorii acestei cetati, ras unse *atranul% )utin du a aceea, un alt tanar se a ro ie de o$ul nostru si ii use aceeasi intre*are( - &*ia a$ sosit in acest tinut% Cu$ sunt locuitorii acestei cetati+ O$ul nostru ras unse cu aceeasi intre*are( - Cu$ erau locuitorii cetatii de unde "ii+ - Erau *uni, $arini$osi, ri$itori, cinstiti% &"ea$ $ulti rieteni acolo si cu !reu i-a$ arasit% - &sa sunt si locuitorii acestei cetati, ras unse *atranul% .n ne!utator care isi aducea e acolo ca$ilele la ada at au'ise aceste con"or*iri si e cand cel de-al doilea tanar se inde arta, se intoarse s re *atran si ii 'ise cu re ros( - Cu$ oti sa dai doua ras unsuri cu totul diferite la una si aceeasi intre*are e care tio adresea'a doua ersoane+ - 6iule, fiecare oarta lu$ea sa in ro ria-i ini$a% &cela care nu a !asit ni$ic *un in trecut nu "a !asi nici aici ni$ic *un% Di$ otri"a, acela care a a"ut si in alt oras rieteni "a !asi si aici to"arasi credinciosi si de incredere% )entru ca, "e'i tu, oa$enii nu sunt altce"a decat ceea ce sti$ noi sa !asi$ in ei% 222 3atacind e ici, e colo, un caine urias a#unse intr-o odaie care a"ea e toti eretii o!lin'i i$ense% &stfel se "a'u dintr-odata incon#urat de caini% ,e infurie, ince u sa scrasneasca din dinti si sa $araie% 6ireste, si cainii din o!linda facura la fel, desco erindu-si coltii fiorosi% Cainele nostru ince u sa se in"arta "erti!inos intr-o arte si in alta entru a se a ara de atacatori, du a care - latrand cu furie - se arunca asu ra unuia dintre resu usii sai ad"ersari% In ur$a uternicei i'*ituri in o!linda, ca'u la a$ant fara suflare si lin de san!e% Daca ar fi dat din coada rieteneste o sin!ura data, toti cainii din o!linda ar fi ras uns in acelasi fel% ,i intalnirea lor ar fi fost o sar*atoare5 222 .n tata si fiul sau $er!eau rin $unti% 6iul s-a lo"it de o stanca, si din cau'a durerii a stri!at( - &aaaahhhhh5 ,ur rins, au'i o "oce re etand cu"intele sale( - &aaaahhhhh5 Curios, co ilul stri!a( - Cine e acolo+ Din nou, ecoul il aduse ina oi cu"intele( - Cine e acolo+ Co ilul isi intre*a tatal( - Ce se inta$ la+ - ,unetul care se aude se nu$este -ecou, el se asea$ana $ult cu 0I&T&, entru ca si ea iti intoarce tot ceea ce faci si s ui5

118

0iata noastra este o reflectare a ro riilor noastre actiuni% Daca doresti $ai $ulta iu*ire in #urul tau, creea'a $ai $ulta iu*ire in #urul tau% Daca doresti fericire, daruieste fericire celor ce te incon#oara% Daca iti doresti o ini$a sura'atoare, daruieste un suras in ini$a celor e care ii intalnesti% 222

118

Fii deasupra destinului tauA )o"estea s une ca era odata o fata care, lo"indu-se de !reutatile "ietii, a $ers la tatal ei sa se lan!a ca ni$ic nu-i iesea asa cu$ isi doreste% O*osise sa lu te fara a o*tine re'ultatele e care le aste ta% Nu stia cu$ sa faca sa $ear!a $ai de arte in "iata entru ca se si$tea e ui'ata% &"ea i$ resia ca de cate ori re'ol"a o ro*le$a, a area alta% Tatal ei a ascultat-o atent si a oi a in"itat-o sa re!ateasca i$ reuna $icul de#un% &#unsi in *ucatarie, el a luat trei oale si le-a us cu a a la fiert% Cand au ince ut sa fiar*a a us intr-una $orco"i, intr-una oua si in cea de a treia cafea% Le-a lasat sa fiar*a fara sa s una nici un cu"ant% Doar ii suradea fetei lui% Ea aste ta cu nera*dare, intre*andu-se ce "oia sa faca tatal ei% Du a FX de $inute tatal a stins focul, a us ouale intr-un castron, $orco"ii intr-o farfurie si a turnat cafeaua intr-o ceasca% & oi a intre*at-o( -Dra!a $ea, ce "e'i aici+ -Oua, $orco"i si cafea, a ras uns ea% &tunci a inde$nat-o sa atin!a $orco"ii% Ea ii atinse si o*ser"a ca erau $oi% & oi i-a cerut sa curete un ou de coa#a si ea o*ser"a astfel ca oul era foarte tare% & oi i-a s us sa !uste din cafea% Curioasa, ea sor*i din lichidul arfu$at a oi intre*a( -Ce insea$na toate astea, tata+ &tunci el i-a e1 licat ca toate cele trei ele$ente a"usesera de infruntat aceeasi ad"ersitate( a a fiarta% Doar ca au reactionat co$ let diferit( $orco"ii s-au in$uiat si au de"enit usor de sfara$at, ouale au de"enit foarte tari, in schi$* cafeaua a schi$*at cu aro$a ei a a% -Cu care dintre acestea trei cre'i ca te ase$eni tu+, isi intre*a el fata% -Cand ad"ersitatea *ate la usa ta, cu$ ras un'i+ Esti ca un $orco" a arent tare, dar cand durerea te atin!e te in$oi si-ti ier'i uterea+ Esti ase$enea oului, care ince e cu o ini$a $alea*ila si un s irit fluid, dar du a un e"eni$ent nefericit de"ine dur si infle1i*il+ )e dinafara ra$ai la fel, dar e dinauntru ai ini$a a$ara+ ,au esti ca un !raunte de cafea+ Cafeaua schi$*a a a fiarta, ele$entul care ii cau'ea'a durerea% Cand a a a#un!e la unctul $a1i$ de fier*ere cafeaua lasa cea $ai *una aro$a si sa"oare% Morala6 Nu te lasa infrant5 6ii deasu ra destinului tau, da oca'ia ad"ersitatilor "ietii sa fie entru tine tot atatea rile#uri de a lasa -dulcea aro$a de cafea care iti este ro rie, e care doar tu o oti oferi% 222

118

Ce daruri accepti? Lan!a To7io traia un "estit ra'*oinic ,a$urai, care a decis sa-i indru$e e cei tineri in *udis$ul -en% ,e s une ca in ciuda "arstei inaintate, el utea infran!e orice ad"ersar% Intr-o du a-a$ia'a, un lu tator - cunoscut entru li sa lui de scru ule - a a#uns in localitatea unde traia *atranul ,a$urai% Era cunoscut entru tehnicile lui de a ro"oca la lu ta, aste ta ana cand ad"ersarul facea ri$a $iscare si a oi contraataca cu "ite'a% Tanarul lu tator nu ierduse inca nici o lu ta% &u'ind de re utatia ,a$uraiului, a decis sa-l in"in!a entru a-si $ari fai$a% Toti studentii erau i$ otri"a lu tei, dar *atranul ,a$urai a acce tat ro"ocarea% ,-au adunat toti in iata din centrul orasului, iar tanarul a ince ut sa-l insulte e ,a$urai% & aruncat cate"a ietre in directia lui, l-a scui at in fata, i-a aruncat toate insultele ce e1ista su* soare, ia insultat ana si e stra$osii sai% Ti$ de cate"a ore, a facut totul entru a-l ro"oca e $aestru, dar *atranul ra$anea i$ asi*il% La sfarsitul du a-a$ie'ii, si$tindu-se o*osit si u$ilit, ra'*oinicul a a*andonat si a lecat% Dece tionati de fa tul ca $aestrul ri$ise atat de $ulte insulte si ro"ocari, studentii l-au intre*at( - Cu$ ai utut ra*da atat de $ulta u$ilinta+ De ce nu ti-ai folosit s ada, chiar daca stiai ca ai fi ierdut, in loc sa-ti e1 ui lasitatea in fata tuturor+ - Daca cine"a "ine la tine cu un dar si tu nu il ri$esti, cui a artine darul+ intre*a ,a$uraiul% -Celui care ti l-a oferit, re lica unul dintre disci oli% - La fel si cu orice $anie, insulta sau in"idie, s use $aestrul% Cand nu sunt acce tate, continua sa a artina celui care le-a urtat% In "iata de 'i cu 'i sunt nenu$arate situatiile in care ne tre'i$ rinsi fara sa "re$ in tot felul de situatii nedorite% 6iecare cli a isi are darul ei% .nele daruri ne sunt de folos, altele ne incurca% Totul de inde de noi% )ute$ ale!e sa acce ta$ orice dar si sa ne lasa$ atrasi in #ocul altora, sau sa fi$ selecti"i%si sa acce ta$ doar acele daruri care ne a#uta in cresterea noastra% 222

118

Creativitatea6 reintoarcerea la adevarata noastra natura du a Jac7 Canfield Intr-o 'i un *aietel s-a dus la scoala% Paietelul era $ic, iar scoala era $are% Dar cand *aietelul a "a'ut ca intrarea in clasa lui se facea rintr-o usa direct din curte a fost foarte fericit%iar scoala nu i s-a $ai arut atat de $are ca la ince ut% Intr-o di$ineata cand *aietelul se afla in clasa, rofesoara le-a s us co iilor( -&sta'i o sa face$ un desen% -Lro'a", a s us *aietelul, caci ii lacea foarte $ult sa desene'e% ,tia sa desene'e o $ulti$e de lucruri( lei si ti!ri, ui si "aci, trenulete si "a oare% ,i si-a scos cutiuta cu creioane colorate si a ince ut sa desene'e% Dar rofesoara a 'is( -&ste tati5 Nu ince eti inca5 ,i a aste tat ana cand toti co iii au fost re!atiti% -&cu$ o sa desena$ o floare, a 'is rofesoara% -Lro'a" s-a !andit *aietelul, caci ii lacea sa desene'e flori% ,i a ince ut sa desene'e flori fru$oase, si le-a colorat in ro', ortocaliu, al*astru% Dar rofesoara le-a 'is co iilor( - &ste tati, "a "oi arata eu cu$ sa colorati% ,i a desenat o floare rosie cu o tul ina "erde% - &cu$ uteti ince e, a 'is rofesoara% Paietelul a ri"it floarea rofesoarei, a oi s-a uitat la floarea sa% & lui era $ai fru$oasa decat a rofesoarei4 dar n-a s us ni$ic% & intors doar a!ina si a desenat o floare ca cea a rofesoarei%Era rosie, cu o tul ina "erde% Intr-o alta 'i, cand *aietelul intrase in clasa rin usa din curte rofesoara le-a s us co iilor( - &sta'i o sa face$ ce"a din ar!ila% -Lro'a", a s us *aietelul, caci ii lacea sa lucre'e cu ar!ila% ,tia sa faca tot felul de lucruri din ar!ila( ser i si oa$eni de 'a ada, elefanti si ca$ioane% Dar a aste tat ana ce toti co iii au fost !ata% - &cu$ o sa face$ o farfurie, a 'is rofesoara% -Lro'a", s-a !andit *aietelul caci ii lacea sa faca farfurii de toate for$ele si $ari$ile% ,i a ince ut sa faca farfurii de toate for$ele si $ari$ile% Dar rofesoara le-a s us co iilor( - &ste tati, "a arat eu cu$ se face5 ,i le-a aratat cu$ sa faca o farfurie adanca% - &sa5 &cu$ uteti ince e5, a 'is rofesoara% Paietelul s-a uitat la farfuria rofesoarei si a oi la ale sale% Ii laceau $ai $ult farfuriile lui, decat farfuria adanca a rofesoarei% Dar n-a s us nici un cu"ant% ,i-a transfor$at farfuriile lui intr-o *ila $are de ar!ila din care a facut o farfurie adanca si $are ca cea facuta de rofesoara% ,i foarte curand *aietelul a in"atat sa aste te si sa ri"easca si sa faca lucruri ca cele facute de rofesoara, si foarte curand n-a $ai facut ni$ic de unul sin!ur% ,i s-a inta$ lat intr-o 'i ca *aietelul si fa$ilia lui s-au $utat intr-o alta casa, intr-un alt oras% ,i *aietelul a tre*uit sa $ear!a la scoala% ,coala cea noua era si $ai $are si nu $ai a"ea nici o usa rin care sa intre direct din curte in clasa lui% Tre*uia sa urce niste tre te inalte si sa $ear!a de-a lun!ul unui coridor lun! ana a#un!ea in clasa lui% In ri$a 'i de scoala rofesoara le-a 'is co iilor( - &sta'i o sa face$ un desen5 - Lro'a", a 'is *aietelul, si a aste tat sa-i s una rofesoara ce sa faca% Dar ea n-a 'is ni$ic% ,-a li$*at rin clasa% Cand a a#uns lan!a *aietel i-a s us( - Tu nu "rei sa desene'i+ - Pa da, a 'is *aietelul% - Ce desen face$+ - Nu stiu ana nu-l faci, a 'is rofesoara% - Cu$ sa-l fac+ 'ise *aietelul%

118

- Cu$ isi lace tie5 ras unse ea% - ,a-l colore' cu$ "reau eu+ a $ai intre*at *aietelul% - Cu$ "rei tu5, a fost ras unsul ei% Daca toti ati face acelasi desen, si l-ati colora la fel, cu$ sa stiu eu cine l-a facut+ - Nu stiu, 'ise *aietelul% ,i a ince ut sa desene'e o floare rosie cu o tul ina "erde% Morala6 Creati"itatea u$ana este un dar ne retuit% Iti aduci a$inte de usurinta cu care uteai sa iti i$a!ine'i #ocuri cand erai co il, sau sa "e'i in #ucaria de car e cea $ai fru$oasa a usa din lu$e+ Cine s une ca floarea tre*uie sa ai*a etale rosii si frun'e "er'i+ )uterea de a fi creati"i este ceea ce ne defineste ca oa$eni% Einstein s unea ca -Mintea intuiti"a este un dar sacru iar $intea rationala este ser"itorul ei de incredere% &$ creat o societate care onorea'a ser"itorul si a uitat darul% 222

118

! &i5uterie valoroasa si unica - Intele tule, a$ "enit la tine entru ca $a si$t atat de $ic, de neinse$nat, ni$eni nu da doi *ani e $ine si si$t ca nu $ai a$ forta sa fac ce"a *un%&#uta-$a, in"ata-$a cu$ sa fac sa fiu $ai *un+ Cu$ sa le schi$* oa$enilor arerea des re $ine+ 6ara ca $acar sa se uite la el, *atranul ii s use( - I$i are rau, *aiete, nu te ot a#uta acu$, a$ de re'ol"at o chestiune ersonala% )oate du a aceea% & oi, du a o $ica au'a adau!a( - Daca insa $-ai utea a#uta tu e $ine, atunci oate ca as re'ol"a ro*le$a $ea $ai re ede si as utea sa $a ocu si de tine% - &aa%incantat sa "a a#ut - *ai!ui tanarul ca$ cu #u$atate de !ura, si$tind ca iarasi e neluat in sea$a si a$anat% - Pine - incu"iinta *atranul in"atat% Isi scoase din de!etul $ic un inel si-l intinse *aietanului adau!and( - Ia calul e care-l !asesti afara si du-te de!ra*a la tar!% Tre*uie sa "and inelul acesta entru ca a$ de latit o datorie% E ne"oie insa ca tu sa iei e el cat se "a utea de $ulti *ani, dar ai !ri#a ca su* nici in ru tul ca ului sa nu-l dai e $ai utin de un *anut de aur% )leaca si "ino cu *anii cat $ai re ede% Tanarul lua inelul, incaleca si leca% Odata a#uns in tar! ince u sa arate inelul in stan!a si-n drea ta, doar-doar "a !asi cu$ aratorul otri"it% Cu totii $anifestau interes entru $ica *i#uterie, ana cand le s unea cat cere e ea% Doar ce a uca sa le 'ica de *anutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau i$ediat s atele% .n $osnea! i-a e1 licat cat de scu$ este un *an de aur si ca nu oate sa o*tina un ase$enea ret e inel% &ltcine"a s-a oferit sa-i dea doi *ani, unul de ar!int si unul de cu ru, dar tanarul stia ca nu oate "inde inelul e $ai utin de un *anut de aur, asa ca refu'a oferta% Du a ce *atu tar!ul in lun! si-n lat, ra us nu atat de o*oseala, cat $ai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la *atranul intele t% 6lacaul si-ar fi dorit sa ai*a el o $oneda de aur e care s-o oata da in schi$*ul inelului, ca sa-l oatdatilde4 sca a e in"atat de !ri#i si, astfel, acesta sa se oata ocu a si de el% Intra cu ca ul lecat% - I$i are rau - ince u el - dar n-a$ reusit sa fac ceea ce $i-ati cerut% De-a*ia daca as fi utut lua doi sau trei *anuti de ar!int e inel, dar nu cred sa ot acali e cine"a cu ri"ire la ade"arata "aloare a inelului% - Nici nu-ti i$a!ine'i cat ade"ar au "or*ele tale, tinere rieten5 - s use 'a$*itor intele tul% &r fi tre*uit ca $ai intai sa cunoaste$ ade"arata "aloare a inelului% Incaleca si aler!a la *i#utier% Ni$eni altul n-ar utea s une $ai *ine cat face% , une-i ca ai "rea sa "in'i inelul si intrea*a-l cat ti-ar da entru el% Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l "inde% Intoarce-te cu inelul5 6lacaul incaleca si leca in !oana%Pi#utierul e1a$ina atent $icul inel, il ri"i atent rin lentila rinsa cu ochiul, il rasuci si a oi 'ise( - , une-i in"atatorului ca daca ar "rea sa-l "anda acu$, nu-i ot oferi decat TD de *ani de aur entru acest inel% - Cuuu$, TD de *ani de aur+5+ - e1cla$a naucit tanarul% - Da, ras unse *i#utierul% ,tiu ca-n alte "re$uri ar $erita si @X, dar daca "rea sa-l "anda de!ra*a, nu-i ot oferi decat TD% Tanarul $ultu$i si se intoarse de!ra*a la in"atat, o"estindu-i e nerasuflate cele inta$ late% - Ia loc, te ro! - ii s use acesta du a ce-l asculta% Tu esti ase$enea acestui inel, o *i#uterie "aloroasa si unica% ,i, ca si in ca'ul lui, doar un e1 ert oate s une cat de $are este "aloarea ta% , unand acestea, lua inelul si si-l use din nou e de!etul $ic% - Cu totii sunte$ ase$enea lui, "alorosi si unici, erindandu-ne rin tar!urile "ietii si aste tand ca $ulti oa$eni care nu se rice sa ne e"alue'e%

118

)o"estea aceasta este dedicata acelora care 'i de 'i se straduie, lustruind cu $i!ala, sa adau!e "aloare *i#uteriei e care ei o re re'inta si sa reali'e'e "aloarea e care o au% &$intiti"a $ereu cat de $are este "aloarea "oastra, chiar daca $ulti din #ur "a i!nora sau ar sa nu-si dea sea$a cat sunteti de retiosi% 222

118

Povestea cutiei cu piersici .n rofesor a dat fiecarui student ca te$a entru lectia de sa ta$ana "iitoare sa ia o cutie de carton si entru fiecare ersoana care ii su ara, e care nu ot sa o sufere si sa o ierte sa una in cutie cate o iersica, e care sa fie li ita o eticheta cu nu$ele ersoanei res ecti"e% Ti$ de o sa ta$ana, studentii au a"ut o*li!atia sa oarte er$anent cutia cu ei( in casa, in $asina, la lectii, chiar si noa tea sa si-o una la ca ul atului% ,tudentii au fost a$u'ati de lectie la ince ut, si fiecare a scris cu ardoare o $ulti$e de nu$e, ra$ase in $e$orie inca din co ilarie% & oi, incetul cu incetul, e $asura ce 'ilele treceau studentii adau!au nu$e ale oa$enilor e care ii intalneau si care considerau ei ca au un co$ orta$ent de neiertat% 6iecare a ince ut sa o*ser"e ca de"enea cutia din ce in ce $ai !rea% )iersicile ase'ate in ea la ince utul sa ta$anii ince usera sa se desco$ una intr-o $asa li icioasa, cu $iros de'!ustator, si stricaciunea se intindea foarte re ede si la celelalte% O ro*le$a dificila $ai era si fa tul ca fiecare era dator sa o oarte er$anent, sa ai*a !ri#a de ea, sa nu o uite rin $a!a'ine, in auto*u', la "reun restaurant, la intalnire, la $asa, la *aie, $ai ales ca nu$ele si adresa fiecarui student, ca si te$a e1 eri$entului, erau scrise chiar e un!a% In lus, cartonul cutiei se stricase si ea a#unsese intr-o stare #alnica( cu $are !reutate $ai utea sa faca fata sarcinii sale% 6iecare a inteles foarte re ede si clar lectia e care a incercat sa le-o e1 lice rofesorul cand s-au re"a'ut du a o sa ta$ana, si anu$e ca acea cutie e care o carasera cu ei o sa ta$ana intrea!a nu a fost decat e1 resia !reutatii s irituale e care o urta$ cu noi, atunci cand stran!e$ in noi ura, in"idie, raceala fata de alte ersoane% De $ulte ori crede$ ca a ierta e cine"a este un fa"or e care i-l face$ acelei ersoane% In realitate insa, acesta este cel $ai $are fa"or e care ni-l ute$ face chiar noua insine% In cutia ta cate iersici sunt%si ce ai de !and sa faci cu ele++ 222

118

Legenda divinitatii omului du a Eric Putterworth O le!enda "eche s une ca $ai de$ult oa$enii erau *uni% Dar au rofitat atat de $ult de uterea di"ina din ei incat sta anul tuturor 'eilor a decis sa le ia aceasta utere si sa o ascunda intr-un loc unde "a fi i$ osi*il de !asit% Tot ce i-a ra$as sa faca era sa !aseasca ascun'atoarea otri"ita% & fost con"ocat consiliul 'eilor entru a se !asi solutia% -eii au su!erat( -De ce sa nu in!ro a$ uterile o$ului in a$ant+ Prah$a a ras uns( -Nu, nu "o$ face asta entru ca o$ul "a sa a adanc si le "a !asi% &tunci 'eii au s us( -In acest ca', sa le tri$ite$ di"initatea e cel $ai adanc fund al oceanului5 Dar Prah$a a ras uns din nou( -Mai de"re$e sau $ai tar'iu o$ul "a e1 lora adancurile oceanului si cu si!uranta ca o "or !asi si o "or aduce la su rafata% &tunci 'eii s-au aratat in"insi( -Nici a$antul, nici oceanul nu sunt locuri unde uterea di"ina sa fie in si!uranta, insa alte idei de ascun'atoare nu $ai a"e$% Prah$a a e1cla$at dintr-o data( -Iata ce "o$ face cu di"initatea o$ului5 O "o$ ascunde adanc inauntrul lui, entru ca este sin!urul loc unde nu "a cauta% De atunci incoace, confor$ le!endei, o$ul a cautat in toata lu$ea, a e1 lorat, a urcat si a sa at cautand%ce"a ce a fost in tot acest ti$ inauntrul lui% 222

118

Principiul narcisei gal&ene 6iica $ea $i-a telefonat de $ai $ulte ori sa-$i s una( -Ma$a, tre*uie sa "ii sa "e'i narcisele !al*ene inainte ca "re$ea lor sa treaca5 Eu dorea$ acest lucru, dar era un dru$ de doua ore cu $asina de la La!una la lacul 0arful ,a!etii% Cand fiica $ea a sunat a treia oara, i-a$ ro$is ca "oi $er!e #oia "iitoare% In acea 'i insa ti$ ul s-a racit dintr-odata si a louat% Dar ro$isese$, asa ca a$ $ers acolo% Cand in sfarsit a$ asit in casa lui Carol;n si i-a$ salutat si i$*ratisat e ea si e ne otii $ei a$ s us( -Carol;n, lasa narcisele !al*ene% Ti$ ul este nefa*ora*il,sunt nori si ceata, asa ca nu e1ista ni$ic in lu$ea aceasta care sa $a faca sa $ai conduc cati"a 7ilo$etri5 6iica $ea a 'i$*it si, cu $ult cal$, a s us( -Noi conduce$ e "re$ea asta, $a$a% -Ei *ine, nu $er! nicaieri ina nu se face ti$ fru$os% &$ cre'ut ca a$ fost destul de con"in!atoare% -, er insa ca $a "ei duce la ser"ice ca sa-$i ridic $asina, a s us fiica $ea% -Cat de de arte tre*uie sa $er!e$+ -Cate"a stra'i% O sa conduc eu, sunt o*isnuita cu asta% Du a cate"a $inute, a$ intre*at-o( -.nde $er!e$ + &sta nu e dru$ul s re ser"ice% -Mer!e$ s re narcisele !al*ene% Carolin a 'a$*it% -Carol;n, a$ s us eu cu as ri$e in !las, te ro! sa intorci% -Linisteste-te, $a$a% Nu-ti "ei ierta niciodata daca ier'i aceasta e1 erienta% Du a a ro1i$ati" FX de $inute, a$ intrat e o straduta ietruita si a$ "a'ut o $ica *iserica% Mai incolo, e artea *isericii, a$ "a'ut scris cu litere de $ana( -Lradina narciselor !al*ene% &$ co*orat din $asina si a$ $ers in ur$a lui Carol;n in #os e carare% & oi cararea a cotit si cand a$ ridicat ri"irea a$ ra$as $uta de ui$ire% Inaintea $ea se afla cea $ai $inunata i$a!ine% &rata de arca cine"a luase un *utoi urias de aur si il re"arsase este iscul si "ersantii $untelui% 6lorile au fost lantate in $aiestuoase "arte#uri, $inunate fasii si randuri ortocaliu inchis, al*e, !al*en ca la$aia, ro'ortocaliu, !al*en ca sofranul si !al*en ca untul% 6iecare "arietate de flori a fost lantata ca un !ru , asa ca s-au in"ol*urat si au inflorit ca niste rauri cu tonalitati cro$atice unice% Erau T acri de flori% -Dar cine a facut asta+, a$ intre*at-o e Carol;n% -O fe$eie% Ea locuieste aici e ro rietate% &ceea este casa ei% Carol;n $i-a indicat o casa $ica si $odesta in $i#locul acelui tinut% &$ $ers catre casa% )e un 'id a$ "a'ut un afis% -3as unsuri la intre*arile e care stiu ca ti le ui era titlul% )ri$ul ras uns a fost un si$ lu( -TX%XXX *ul*i% &l doilea ras uns a fost( -.nul, us e rand, de catre o sin!ura fe$eie% & fost ne"oie de doua $iini, doua icioare si utin creier% &l treilea ras uns a fost( -&$ ince ut in 19TD% &$ desco erit atunci )rinci iul Narcisei Lal*ene% )entru $ine, acel $o$ent a fost o e1 erienta care $i-a schi$*at "iata% M-a$ !indit la aceasta fe$eie e care eu nu a$ intalnit-o niciodata si care, cu $ai $ult de SX de ani in ur$a, a ince ut cu un *ul*, creand in ti$ ro ria sa "i'iune asu ra fru$usetii si *ucuriei si i$ odo*ind "arful unui $unte o*scur% )lantand e rand cate un *ul* de narcisa, an du a an, ea a schi$*at entru totdeauna lu$ea in care traia% & creat ce"a nes us de $a!nific, de fru$os, de ins irat% )rinci iul e care ni-l arata !radina ei de narcise !al*ene este unul din cele $ai $arete rinci ii ale cresterii si e"olutiei% Este lectia care ne in"ata sa inainta$ s re sco urile si dorintele noastre, as cu as - adesea facand doar un as $ic, de co il - si sa in"ata$ sa iu*i$ ceea ce face$, sa in"ata$ sa folosi$ acu$ularea in ti$ %

118

Cand $ulti lica$ $o$entele scurte de ti$ in care roduce$ ce"a $ic, rin efort 'ilnic, "o$ constata ca ute$ reali'a lucruri $a!nifice% )ute$ schi$*a lu$ea% -Trea*a asta $a intristea'a, intr-un fel, a$ recunoscut eu% Cate as fi utut reali'a, daca $i-as fi sta*ilit un sco $inunat acu$ 3T ori SX de ani si as fi $uncit in toti acesti ani sa-l atin!, lantand cate un sin!ur *ul* o data%Landeste-te ce-as fi fost in stare sa reali'e'5 6iica $ea $i-a s us ras uns in stilul ei direct( -Ince e de $aine5 Nu $ai are nici un rost sa te !andesti la ti$ ul ierdut% Modul de a face dintr-o -lectie o *ucurie si o cale de e"olutie, in loc de un $oti" de re!ret, este sa te intre*i( -Cu$ ot folosi a'i ceea ce toc$ai a$ in"atat+% Ne con"in!e$ e noi insine ca "iata "a fi $ai fru$oasa du a ce ne "o$ casatori, du a ce "o$ a"ea un co il, a oi altul% Du a care sunte$ frustrati ca nu sunt co iii destul de $ari si s era$ ca "o$ fi $ai $ultu$iti atunci cind ei "or creste% & oi sunte$ frustrati ca sunt adolescenti si se oarta ca atare% ,unte$ si!uri ca "o$ fi fericiti cand ei se "or $aturi'a% Ne s une$ ca "iata noastra "a fi co$ leta cand ei se "or casatori, cand "o$ a"ea o $asina noua, cand "o$ utea a"ea o "acanta lacuta, sau cand ne "o$ ensiona% &de"arul este ca nu e1ista un $o$ent $ai *un entru a fi fericit, decat cel re'ent% Daca nu acu$, atunci cand+ 0iata noastra "a fi intotdeauna lina de schi$*ari% Este cel $ai *ine sa acee ti asta in sinea ta si sa deci'i sa fii fericit oricu$% 6ericirea este calea% &sa ca, *ucura-te si retuieste fiecare $o$ent e care il ai si retuieste-l si $ai $ult, entru ca te *ucuri de el i$ reuna cu cine"a a ro iat, cine"a suficient de s ecial ca sa-ti etreci ti$ ul cu el/ea%si a$inteste-ti ca ti$ ul nu astea ta e ni$eni% &sa ca INCETE&-& sa $ai aste ti% - ana cand $asina ori casa este latita, - ana cand iti iei o $asina sau casa noua, - ana cand co iii leaca de acasa, - ana cand iti ter$ini studiile, - ana cand sla*esti 1X 7!, - ana cand te in!rasi 1X 7!, - ana cand te casatoresti, - ana cand ai co ii, - ana cand te ensione'i, - ana la "ara, - ana la ri$a"ara, - ana la iarna, - ana la toa$na, - ana cand $ori% Nu e1ista un $o$ent $ai *un ca cel de acu$, entru ca sa fii fericit% 6ericirea este o calatorie, nu o destinatie5 ,i oate ca asta'i este cea $ai *una 'i ca sa lante'i ri$ul *ul* al ro riei tale !radini de narcise%tu stii cel $ai *ine5 222

118

Capcana Era odata un sat atacat deseori de $istreti% In fiecare 'i, acestia intrau in sat si ro"ocau $ari distru!eri in incercarea lor de a-si !asi hrana% ,atenii au incercat diferite $etode entru a-i inde arta sau a-i "ana, dar fara rea $ult noroc% Intr-o 'i, un intele t dintr-un sat "ecin a "enit sa-i sfatuiasca entru a sca a de $istreti% El le-a cerut satenilor sa ii asculte intoc$ai sfaturile si instructiunile% )entru ca de#a incercasera ana atunci tot ce le statuse in uteri, satenii au acce tat% Intele tul le-a s us acestora sa adune $ancare entru $istreti din toate !os odariile si sa o una in $i#locul unui ca$ % Ei i-au ur$at sfatul si indata au "a'ut sute de $istreti a ro iindu-se de locul unde fusese ase'ata $ancarea% Mistretii s-au aratat $ai intai in!ri#orati, dar odata ce au luat ri$ele in!hitituri au rins cura# si s-au intors in acel loc si in 'ilele ur$atoare% In fiecare 'i, satenii uneau cat $ai $ulta $ancare%iar $istretii "eneau acolo sa $anance% Du a un ti$ , intele tul le-a cerut oa$enilor sa ridice atru stal i $ari care sa $arche'e locul% Mistretii erau rea reocu ati de $anancare si n-au o*ser"at% Du a cate"a sa ta$ani, $istretii a"eau de#a o*iceiul de a "eni sa $anace $ancarea usa de sateni fara sa $ai dea atentie locului unde ea se !asea ase'ata% Intele tul a us a oi oa$enii sa i$ re#$uiasca cu un !ard ca$ ul si sa faca o oarta $are e unde sa oata intra $istretii sa $anance% In cele din ur$a, satenii au reusit sa ter$ine !ardul si atunci au inchis oarta, rin'and $istretii inauntru% Mistretii fusesera in"insi5 Morala6 Co$ orta$entele e care le de'"olta$ au un sens, o utilitate intr-un anu$it conte1t% )e de o arte, econo$isi$ ener!ie si ti$ folosindu-le% )e de alta arte%din acate de rea $ulte ori continua$ sa folosi$ co$ orta$entele de#a in"atate si atunci cand conte1tul se schi$*a, si astfel o*iceiurile e care le a"e$ se transfor$a in ca cane% .nul dintre lucrurile care ii deose*esc e oa$enii de succes de ceilalti oa$eni este acuitatea( ca acitatea de a o*ser"a ro$t schi$*arile conte1tului in care e"oluea'a% Ca ur$are, ei ot actiona de fiecare data in consecinta, fara a lasa o*iceiurile e care le au sa se transfor$e in ca cane% 222

118

Povestea supei de pietre Cu $ulti ani in ur$a, trei calatori info$etati si o*ositi au a#uns intr-un $ic satuc% Taranii de aici a*ia su ra"ietuiau de la o 'i la alta ca ur$are a secetei ce se a*atuse asu ra lor% ,-au adunat re ede in iata satului ca sa-i inta$ ine e calatori, insa au facut-o cu fara sa aduca ni$ic de $ancare entru ei% &u ince ut sa se lan!a ca nu le-a $ai ra$as ni$ic si ca sunt $uritori de foa$e% Calatorii au schi$*at cate"a "or*e intre ei% & oi s-au intors catre *atranii satului% )ri$ul calator le-a s us( -)a$antul "ostru saracit "-a lasat fara ni$ic de oferit, dar "a "o$ i$ artasi noi din utinul e care il a"e$( secretul cu a#utorul caruia oti face su a din ietre% Pineinteles ca taranii au fost intri!ati de s usele calatorului% &u a rins focul si au us cel $ai $are "as cu a a la fiert% Calatoriiii au aruncat in a a trei ietricele% -&ceasta "a fi o su a foarte *una, 'ise al doilea calator, dar un ic de sare ar face-o $inunata5 In acel $o$ent o taranca s-a ridicat si a s us( -Ce noroc5 Toc$ai $i-a$ a$intit unde a $ai ra$as un ic de sare% ,-a intors re ede si a $ai adus si un sort de *ucatarie, un atrun#el si o !ulie% In ti$ ce acestea au fost use la fiert si altor tarani li s-a $ai i$ ros atat $e$oria% In curand in oala au fost use or', $orco"i, carne de "aca si s$antana% )ana sa fie !ata su a, a $ai a arut si o sticla de "in% Tot satul alaturi de cei trei soldati s-au us sa se os ate'e% &u $ancat, au cantat si au dansat ana tar'iu in noa te, cu$ nu se $ai inta$ lase de $ulta "re$e% Di$ineata, cand cei trei calatori s-au tre'it, toti satenii stateau in fata lor% La icioare a"eau us un rucsac cu cea $ai *una aine si *ran'a% -Ne-ati i$ artasit cel $ai $are secret, acela de a face su a din ietre, a s us un taran calatorilor, si entru aceasta nu "a "o$ uita5 &u'ind acestea, al treilea calator s-a intors catre $ulti$e si a s us( -.n lucru ra$ane $ereu ade"arat( doar i$ artind oti face o $are sar*atoare5 222

118

1B lectii pentru a trai e4perienta umana de Cherie Carter-,cott *egula nr. 1 6 <ei primi un corp Chiar daca iti iu*esti cor ul sau nu, este al tau entru toata "iata, asa ca acce ta-l% Ceea ce contea'a este inauntrul tau% *egula nr. C 6 <ei primi lectii 0iata re re'inta o e1 erienta continua de in"atare, fiecare 'i aducand o ortunitati de a in"ata $ai $ult% In"atarea acestor lectii re re'inta cheia catre desco erirea si i$ linirea ro riei tale "ieti% *egula nr. ) 6 ;u e4ista greseli9 e4ista doar lectii E"olutia ta catre intele ciune este un roces de e1 eri$entare, incercare si !reseala, asadar ine"ita*il lucrurile nu "or $er!e intotdeauna confor$ lanului sau "or iesi e1act asa cu$ "rei tu% Co$ asiunea este re$ediul entru #udecata as ra a noastra si a celorlalti% Iertarea nu este doar di"ina ea re re'inta -co$ orta$entul rin care se ster!e un !ol e$otional% & te co$ orta etic, astrandu-ti inte!ritatea si cu u$or in s ecial ca acitatea de a rade de tine si de ro riile tale !reseli confir$a fa tul ca -!reselile sunt doar lectii e care tre*uie sa le in"ata$% *egula nr. ' - Lectia se repeta pana cand este invatata Lectiile se re eta ana cand sunt in"atate% Ceea ce se $anifesta ca ro*le$e si ro"ocari, ne laceri si frustrari sunt lectii ( acestea se "or re eta ana cand le "ei acce ta si in"ata% Constienti'area si a*ilitatea ta de a face schi$*ari sunt ele$ente necesare entru in"atarea acestei re!uli% 6unda$entala este de ase$enea acce tarea fa tului ca nu esti o "icti$a a circu$stantelor sau a sortii -cau'ele tre*uie recunoscute4 altfel 'is( totul se inta$ la ra ortat la $odul tau de a fi si la co$ orta$entul tau% & in"ino"ati e altcine"a entru ro riile tale ro*le$e este un $od de a sca a si de a ne!a4 tu sin!ur esti res onsa*il entru tine si entru ceea ce ti se inta$ la% 3a*darea este necesara, schi$*area nu "ine este noa te, asa ca acorda ti$ schi$*arii% *egula nr. / 6 .nvatarea este un proces continuu Cat trai$ in"ata$% Intra in -rit$ul "ietii, nu i te i$ otri"i% &su$a-ti an!a#a$entul de a in"ata si de a schi$*a ( fii suficient de u$il entru a-ti recunoaste ro riile sla*iciuni, si indea#uns de fle1i*il entru a te ada ta, entru ca ri!iditatea "a ne!a li*ertatea noilor osi*ilitati% *egula nr. 0 6 -Acolo nu inseamna mai &ine decat -aici Celalta arte a dealului s-ar utea sa fie $ai "erde decat a ta, dar e1istenta ta acolo nu !arantea'a fericirea eterna% 6ii recunoscator si *ucura-te de ceea ce ai si de calatoria ta% & recia'a $ai *ine ceea ce este *un in "iata ta, decat sa acu$ule'i lucruri care nu te "or conduce catre fericire% Trairea in re'ent te a#uta sa o*tii acea% *egula nr. 2 6 Ceilalti sunt oglin i ce te re3lecta pe tine Iu*esti sau urasti ce"a la o ersoana ra ortat la ceea ce iu*esti sau urasti la tine% 6ii tolerant4 acce ta-i e ceilalti asa cu$ sunt si straduieste-te sa constienti'e'i4 straduieste-te sa te intele!i si sa erce i o*iecti" ro ria ta ersoana, !andurile si senti$entele tale% E1 erientele ne!ati"e sunt o ortunitati de a "indeca ranile e care le ai% &#uta-i e ceilalti, si astfel te "ei a#uta e tine% .nde ai fost inca a*il sa-i a#uti e ceilalti este un se$n ca nu ras un'i cores un'ator ro riilor tale ne"oi%

118

*egula nr. 8 6 Ce se intampla cu viata ta este alegerea ta Detii toate uneltele si resursele de care ai ne"oie% Ceea ce faci cu ele de inde de tine% &su$a-ti res onsa*ilitatea asu ra ta% In"ata sa renunti atunci cand nu oti schi$*a lucrurile% Nu te ener"a ( !andurile a$are iti intuneca $intea% Cura#ul este in fiecare dintre noi ( foloseste-l atunci cand tre*uie sa faci ce"a *un entru tine% Cu totii a"e$ o utere innascuta si un s irit a"enturos, e care ar tre*ui sa le folosi$ entru a i$*ratisa ceea ce ur$ea'a% *egula nr. ( 6 *aspunsurile sunt la tine &i incredere in instinctele tale si in senti$entele tale, chiar daca le au'i ca o "oce sla*a sau daca a ar ca o scli ire de $o$ent% &sculta-ti senti$entele ca si cu$ ar fi sunete% 0e'i, au'i si ai incredere% 6oloseste ins iratia innascuta% *egula nr. 1B 6 <ei uita toate acestea la nastere Toti ne naste$ cu aceste ca acitati ( ri$ele noastre e1 eriente ne conduc intr-o lu$e fi'ica, de arte de senti$entele noastre, acestea de"enind nehotarate, cinice si li site de credinta si incredere% Cele 1X re!uli nu sunt orunci, ele sunt ade"aruri uni"ersale care se a lica tuturor% Cand te ratacesti, a elea'a la ele% &i incredere in uterea s iritului% &s ira catre intele ciune ( aceasta este ulti$a incercare a "ietii si nu cunoaste li$ite inafara acelora i$ use de tine% 2 2 2

118

1B lectii invatate de la ingeri de Doreen 0irtue, )h%D% 1.8raieste in integritate In!erii $i-au s us( -)etrece-ti ti$ ul ocu andu-te de acti"itati care se otri"esc cu cele $ai inalte intentii ale tale% Lasa deo arte lucrurile la care intuitia te indea$na sa renunti% In!erii $-au inde$nat sa-$i ascult ini$a% M-au asi!urat ca "oi fi in si!uranta daca refu' $unca care nu se otri"este ade"aratelor $ele intentii% &$ desco erit ra id ca in!erii a"eau dre tate5 C.;u e4ista decat AC7M -Esti co$ let si intre! chiar acu$% Nu-ti une s eranta in ceea ce ti-ar utea aduce 'iua de $aine ( asta ar i$ lica ca esti i$ erfect sau iti li seste ce"a acu$, si ca "ei fi co$ let doar atunci cand ce"a e1terior "a a area in "iata ta in "iitor% Cand in!erii $i-au s us acestea, a$ reali'at ca eu traia$ entru "iitor% Ma concentra$ e ceea ce 'iua de $aine $i-ar fi utut aduce, si nu e *inecu"antarile din re'ent% &cu$ alcatuiesc in !and o lista a lucrurilor entru care sunt recunoscatoare in fiecare seara% ).Con3lictul se a3la in interiorul mintii tale -Orice conflict e care il "e'i sau il e1 eri$ente'i in lu$ea e1terioara este o roiectie a e!oului tau% In realitate, lu$ea este in ace si tu iti roiecte'i frica de ace asu ra lu$ii% Tu nu "rei sa-ti re'ol"i conflictul interior, dar "rei sa-l inde arte'i de tine% &sa ca-l roiecte'i asu ra altor oa$eni si cre'i ca ei sunt cei care iti cau'ea'a disconfortul% Ceilalti oa$eni sunt neutri, ta*lite !oale e care tu le colore'i cu ro riile se$nificatii si definitii% & oi, reactione'i de arca aceste culori si definitii ar fi reale% Iar ca ur$are, ei te tratea'a in felul in care te-ai aste tat, facand rofetia sa se auto-inde lineasca% In ti$ ce in!erii i$i e1 licau acestea, a$ reali'at cat de des i-a$ er$is fricii sa-$i cree'e $o$ente dureroase% Dar intotdeauna a$ a"ut uterea de a ale!e !andurile si senti$entele e care eu le-a$ atri*uit situatiilor% '.Puri3ica-ti dieta Vrana are o anu$ita "i*ratie, iar tu "rei sa "i*re'i la fel de inalt si de fin cu frec"enta la care as iri% Vraneste-te cu fructe si le!u$e roas ete, nuci si cereale inte!rale, deoarece au cele $ai inalte frec"ente "i*rationale% E"ita carnea, rodusele lactate, alcoolul, 'aharul, ciocolata si cofeina, care au cele $ai sca'ute "i*ratii% ,i a$inteste-ti ca esenta tuturor ali$entelor e care le $ananci te afectea'a $ult ti$ du a ce $ancarea se di!era% In $o$entul in care in!erii $i-au s us aceasta dieta $ea era de#a destul de sanatoasa% 3enuntase$ la carne rosie si al*a si la alcool% Totusi, $ai era loc de i$*unatatiri, asa ca a$ ur$at sfaturile si a$ ado tat o a*ordare ali$entara cunoscuta su* nu$ele 0e!an% I$*unatatirea as ectului si a ener!iei au fost radicale si i$ediate5 In loc sa si$t ca-$i li seste ce"a, ale!erea unei ali$entatii $ai sanatoase era usoara si naturala% /.;u da pentru a primi 3enunta la a $ai lanifica re'ultatele e care le aste ti ca ur$are a ceea ce daruiesti% 0ei ri$i re'ultate entru ca ai daruit - aceasta este o le!e uni"ersala% Dar nu de inde de tine felul in care cau'a si efectul "or circula% In lus, daca "ei aste ta ce"a in schi$* n-ai oferit in realitate ni$ic, entru ca retii darul in constiinta ta, aste tand sa ri$esti ce"a inainte ca tu sal eli*ere'i co$ let% Inca o data, $-a$ si$tit #enata in ti$ ce in!erii "edeau in strafundurile sufletului $eu% ,tiau ca sunt o ersoana !eneroasa% Totusi, tre*uia sa recunosc ca daruia$ uneori cu dorinta de a ri$i ce"a in schi$*% Cu o incredere totala in in!erii $ei, a$ decis sa renunt la toate le!aturile atasate de darurile $ele entru ceilalti% & roa e i$ediat a$ ince ut sa

118

ri$esc reco$ ense sur rin'atoare, cu$ ar fi noi ro uneri de afaceri si e1 eriente $inunate cu rietenii% E%Petrece timp de unul singur in natura ,unetele si $irosurile naturii sunt in"i'i*ile, asa ca iti oarta $intea s re tara$ul in"i'i*il al s iritului, unde lucrurile "i*rea'a $ai inalt si $ai ra id decat $ateria% E1ista ro rietati "indecatoare in natura% De ase$enea, e1ista in!eri ai naturii foarte reali% Le oti cere acestor in!eri ai naturii sa te "indece% & sta in natura te a#uta sa te ada te'i rit$ului natural al a$antului si deoarece sincroni'area si ciclurile fac arte din intre!, tu te "ei sincroni'a cu rit$ul "ietii% La inde$nul in!erilor, $-a$ inde artat de *iroul $eu si a$ ince ut sa-$i etrec orele ran'ului afara% &erul roas at, ra'ele de soare si arfu$ul florilor $-au a#utat sa atrund la ni"eluri $ai rofunde% ,tau afara si ii ro! e in!erii naturii sa $a incon#oare% 2.Detasea a-te de materie &tunci cand esti atasat de $aterie in !and, ra$ai atasat de rodusele $intii si astfel ra$ai atasat de e!o% Nu e1ista cale de a sca a de aceasta le!e% In!erii $ei $i-au clarificat ca nu e1ista ni$ic rau in lucrurile $ateriale% Materia e neutra, du a cu$ s un in!erii% Ei intele! ca oa$enii au ne"oi $ateriale cu$ ar fi $ancarea, i$*raca$intea si ada ostul% Dar cand idolatri'a$ lucrurile $ateriale, cu$ ar fi atunci cand ne !andi$ continuu la *ani si osesiuni, ne concentra$ asu ra naturii noastre inferioare si nu asu ra sinelui nostru su erior% 8.;u 5udeca Ii #udeci e altii ca o $etoda de a te a ara e tine insuti, entru a-i tine de arte de tine, astfel incat sa nu te a ro ii de ei si sa te ranesti% Dar ti-a$ s us ca nu e ne"oie sa te !andesti la si!uranta ta% Tu esti in si!uranta, iar un ti ar de !andire do$inat de in!ri#orare in ceea ce ri"este si!uranta ta iti oate aduce e1act lucrurile de care te te$i% In!erii au e1 licat ca atra!e$ s re noi lucrurile la care ne !andi$, indiferent daca sunt o'iti"e sau ne!ati"e% Daca $a !andesc in $od o*sesi" la ericolul fi'ic si e$otional, cree' un cli$at in care cele $ai teri*ile te$eri se ade"eresc% )rin e1ercitiu, a$ ince ut sa o*ser" $o$entele in care ii #udeca$ e ceilalti oa$eni% &$ ince ut sa-$i eli*ere' te$erile catre in!eri si a$ desco erit ca o*iceiul de a #udeca a dis arut tre tat% (.8raiesti acolo unde ti-e 3ocali ata constiinta Daca ai un !and li sit de iu*ire ( de e1e$ lu de or!oliu, in"idie sau in!ri#orare ( si$ti durere% Tu E,TI constiinta ta si si$ti efectele locului in care iti este focali'ata constiinta% Tu nu-ti doresti durere% &sa ca, ale!e sa incredinte'i lu$inii toate !andurile tale neiu*itoare% La ince ut, aceasta lectie a fost dureroasa% Intotdeauna a$ cre'ut ca circu$stantele din e1terior i$i influentau fericirea% ,i totusi, in!erii insistau ca lucrurile stau in"ers si ca !andurile $ele erau cele care colorau lu$ea% Ei $i-au s us ca fericirea $ea nu era le!ata de ceea ce a"ea$, ci de ceea ce !andea$% 1B. 1laveste-l pe Creator in toate Nu cauta sla"a entru tine insuti% In esenta, totusi, atunci cand il sla"esti e Du$ne'eu, tu sla"esti acea arte din tine care este una cu Du$ne'eu% )rin sla"irea ,a, stai de arte de starea ta de e!o si te centre'i e constiinta sinelui tau su erior% La ince ut $-a$ si$tit u$ilta de aceasta lectie, insa in!erii $ei $i-au oferit un s ri#in, a$intindu-$i ca ( deoarece sinele $eu ade"arat este una cu Du$ne'eu ( i$i lauda$ ade"aratul eu de fiecare data cand il sla"ea$ e Du$ne'eu% 222

118

1tatistici Daca ai utea reduce o ulatia din intrea!a lu$e la un sat de 1XX de ersoane, $entinand ro ortiile tuturor o oarelor e1istente e a$ant, acest sat ar fi co$ us in felul ur$ator( T@ de asiatici F1 de euro eni 1S a$ericani Gdin &$erica de Nord, Centru si ,udJ D africani TF ar fi fe$ei SD *ar*ati @X nu ar fi al*i 3X al*i @X nu ar fi crestini 3X crestini D9 ar fi heterose1uali 11 ar fi ho$ose1uali E ersoane ar a"ea T9e din *o!atiile lu$ii si toate E ar fi din ,tatele .nite DX ar sta in case de nelocuit @X ar fi analfa*eti TX ar suferi de $alnutritie 1 ar fi e $oarte 1 ar fi e unctul de a se naste 1 ar a"ea un co$ uter 1 Gda, nu$ai 1 ar a"ea di lo$a de studiiJ Daca te !andesti la lu$e din ers ecti"a asta, ne"oia de a acce ta, de a intele!e si ne"oia de educatie de"in clare% Ia in considerare si asta( Daca te-ai tre'it a'i-di$ineata $ai $ult sanatos decat *olna", insea$na ca ai $ai $ult noroc decat $ilioane de ersoane care nu "or a uca sa traiasca sa ta$ana "iitoare% Daca nu ai trait ericolul unei lu te, sin!uratatea unei inchisori, a!onia torturii sau chinurile foa$ei - esti inaintea altor TXX de $ilioane de oa$eni de e lu$ea asta% Daca oti sa intri in *iserica fara tea$a ca "ei fi a$enintat, arestat, torturat sau o$orat - esti $ai norocos decat 3 $iliarde de ersoane% Daca ai $ancare in fri!ider, haine cu care sa te i$*raci, un loc unde sa dor$i si o casa in care sa stai - esti $ai *o!at decat @Te din o ulatia lu$ii% Daca ai *ani in *anca, in ortofel si cate"a $onede intr-o usculita - esti rintre cele D rocente ale ersoanelor care traiesc *ine% Daca arintii tai sunt inca in "iata si inca i$ reuna - esti, intr-ade"ar, o ersoana rara, chiar si in ,tatele .nite si Canada% Daca oti sa citesti acest $esa# esti de doua ori *inecu"antat( entru ca cine"a s-a !andit la tine si entru ca nu te nu$eri rintre cele doua $iliarde de ersoane care nu stiu sa citeasca% Cine"a a 'is odata( Munceste ca si cu$ nu ai a"ea ne"oie de *ani% Iu*este ca si cand ni$eni nu te-a facut "reodata sa suferi% Dansea'a ca si cand ni$eni nu te "ede% Canta de arca nu te-ar au'i ni$eni% Traieste ca si cand )aradisul ar fi e a$ant% 222

118

$orcanul .n rofesor de filo'ofie cand a ince ut ora, fara sa s una un cu"ant, a luat un *orcan $are si a ince ut sa-l u$ le cu ietre cu dia$etrul de a ro1i$ati" T c$% & oi i-a intre*at e studenti daca *orcanul este lin5 &u fost cu totii de acord ca este lin5 & oi a luat o cutie cu ietricele si le-a turnat in *orcan, scuturandu-l usor% Desi!ur ca acestea s-au rosto!olit rintre ietrele $ari si au u$ lut s atiile ra$ase li*ere% & oi i-a intre*at e studenti daca *orcanul este lin5 &u fost din nou de acord ca este lin5 ,i au ras% & oi a luat o cutie cu nisi si l-a turnat in *orcan, scuturandu-l usor% Desi!ur nisi ul a u$ lut s atiul ra$as li*er% &cu$, s use rofesorul, "reau sa recunoasteti ca aceasta este "iat'a "oastra% )ietrele $ari sunt lucrurile i$ ortante( fa$ilia, artenerul,sanatatea si co iii "ostrii, lucruri care, chiar daca totul este ierdut, si nu$ai ele au ra$as, iat'a "oastra tot ar fi co$ leta% )ietricelele sunt celelalte lucruri care contea'a( slu#*a, casa si $asina% Nisi ul re re'inta lucrurile $ici care co$ letea'a restul% Daca uneti in *orcan $ai intai nisi ul, nu $ai ra$ane loc entru ietrele $ari si entru ietricele% La fel se desfasoara si "iat'a "oastra, daca "a consu$ati ti$ ul si ener!ia cu lucrurile $ici, nu "eti a"ea niciodata s atiu entru lucrurile i$ ortante% 6iti atenti la lucrurile care sunt esentiale entru fericirea "oastra% Jucati-"a cu co iii "ostrii, faceti-"a ti$ entru controale $edicale, duceti-"a artenerul la dans% 0a ra$ane $ereu destul ti$ sa $er!eti la ser"iciu, sa faceti curat in casa, sa dati o etrecere sau sa duceti !unoiul% &"eti !ri#a de ietrele $ari in ri$ul rand, de lucrurile care intr-ade"ar contea'a% ,ta*iliti-"a rioritatile, 3estul este doar nisi % 222

118

Cei trei cai ,e s une ca erau trei rieteni care isi doreau sa urce un $unte entru ca in "arful lui traia un *atran lin de intele ciune e care isi doreau sa-l cunoasca% La un $o$ent dat au a#uns la o rascruce, si fiecare a continuat sa-si alea!a dru$ul du a cu$ il inde$na sufletul% )ri$ul a ales o carare a*ru ta, ce urca dre t catre "arf% Nu-i asa de ericole, dorea sa a#un!a la *atranul din "arful $untelui cat $ai re ede% & doua cale nu era chiar atat de a*ru ta, dar stra*atea un canion in!ust si accidentat, stra*atut de "anturi uternice% &l treilea a ales o carare $ai lun!a, care ocolea $untele ser uind in ante line% Du a @ 'ile, cel care urcase e calea cea a*ru ta a a#uns in "arf e1tenuat, lin de rani san!erande% )lin de nera*dare, s-a ase'at sa-si aste te rietenii% Du a @ sa ta$ani, a$etit de "anturile uternice care i se i$ otri"isera, a#unse si al doilea% ,e ase'a in tacere lan!a cel dintai, aste tand% Du a @ luni sosi si cel de al treilea, cu fata stralucindu-i de fericire, se$n al unei rofunde stari de liniste si $ultu$ire interioara% Cei doi erau furiosi entru ca dru$ul lor a fost !reu si au a"ut $ult de aste tat, in ti$ ce dru$ul lui a fost o ade"arata lacere% &sa ca l-au intre*at e *atranul intele t care a ales cel $ai *ine% -Ce ai in"atat tu+ il intre*a e ri$ul% -Ca "iata este !rea si lina de ericole si !reutati, ca este lina de suferinta si adeseori ceea ce intalnesc in cale i$i oate ro"oca rani, ca entru fiecare as inainte tre*uie sa duc o lu ta incrancenata care $a sleieste de uteri% &sadar%a$ ales eu calea cea $ai *una catre tine+ -Da, ai ales *ine%,i tu, ce ai in"atat+ il intre*a e al doilea% -Ca in "iata $ulte lucruri $a ot a*ate din cale, ca uneori ot sa ierd dru$ul, a#un!and cu totul altunde"a decat doresc%dar daca nu i$i ierd increderea, reusesc ana la ur$a% &sadar%a$ ales eu calea cea $ai *una catre tine+ -Da, ai ales *ine%,i tu, ce ai in"atat+ il intre*a e ulti$ul% -Ca $a ot *ucura de fiecare as e care il fac daca ale! sa a$ 3a*dare, ca daca ri"esc cu Intele!ere "iata nu este o o"ara !rea, ci un $iracol la care sunt ri$it cu *ucurie sa iau arte, ca Iu*irea care $a incon#oara din toate artile i$i oate lu$ina sufletul daca ii dau "oie sa atrunda acolo% &sadar%a$ ales eu calea cea $ai *una catre tine+ -Da, ai ales *ine% .i$iti de ras unsurile *atranului, cei trei rieteni au ca'ut e !anduri% ,i au inteles, in sfarsit, ca la orice rascruce )OT &LELE%iar "iata fiecaruia este re'ultatul ale!erilor facute dea lun!ul ei% 222

118

;umai 8.MP7L Era odata o insula unde traiau toate senti$entele u$ane( Puna Dis o'itie, Tristetea, Intele ciunea, Iu*irea si altele% Intr-o 'i senti$entele au aflat ca insula se "a scufunda in curand, asa ca si-au re!atit na"ele si au lecat% Doar Iu*irea a ra$as ana in ulti$ul $o$ent% Cand insula a ince ut sa se scufunde, Iu*irea a hotarat sa ceara a#utor% Po!atia a trecut e lan!a Iu*ire intr-o *arca lu1oasa si Iu*irea i-a 'is( -Po!atie, $a oti lua cu tine+ -Nu te ot lua, caci e $ult aur si ar!int in *arca $ea si nu a$ loc entru tine% &tunci Iu*irea i-a cerut a#utorul Or!oliului, care toc$ai trecea e acolo( -Or!oliu, te ro!, $a oti lua cu tine+ -Nu te ot a#uta, Iu*ire, aici e totul erfect%$i-ai utea strica na"a% Iu*irea a ru!at $ai a oi Tristetea, care trecea e lan!a ea( -Tristete, te ro!, lasa-$a sa "in cu tine5 -Oh, Iu*ire, sunt atat de trista incat si$t ne"oia sa stau sin!ura% Chiar si Puna Dis o'itie a trecut e lan!a Iu*ire, dar era atat de $ultu$ita incat nu a au'it ca o stri!a% Dintr-o data o "oce a stri!at( -0ino, Iu*ire, te iau cu $ine5 Era un *atran cel care "or*ise% Iu*irea s-a si$tit atat de recunoscatoare si lina de *ucurie incat a uitat sa il intre*e e *atran cu$ il chea$a% Cand au sosit e tar$, *atranul a lecat% Iu*irea si-a dat sea$a cat de $ult ii datora si a intre*at Cunoasterea( -Cunoastere, i$i oti s une cine $-a a#utat+ -Era Ti$ ul% -Ti$ ul+ s-a intre*a Iu*irea, dar de ce toc$ai Ti$ ul $-a a#utat+ Cunoasterea, lina de intele ciune, i-a ras uns( -)entru ca nu$ai Ti$ ul e ca a*il sa intelea!a cat de i$ ortanta e Iu*irea in "iata% 222

118

Doar asta contea aA ,e o"esteste ca intr-o 'i din "re$uri de$ult a use un o$ a tre*uit sa faca o calatorie intr-o tara inde artata, aflata este $ari si tari% In dru$ul sau a intalnit tot felul de oa$eni, cu o*iceiuri $ai $ult sau $ai utin ase$anatoare% ,i-a a$intit entru tot restul "ietii de unul dintre acestea% Era di$ineata cand a 'arit in de artatre turnurile unei cetatii% )ana sa a#un!a in a ro ierea ei se facuse de#a ran'ul, si cu$ in artea drea ta a dru$ului se afla un ci$itir in!ri#it, cu o$i u$*rosi si flori fru$os arfu$ate, o$ul s-a hotarat sa faca un scurt o as% )asind catre o *anca e care o 'arise in a ro iere, o$ul a citit ceea ce era scris e cruci% -& trait sase ani, trei luni si atru 'ile% -& trait uns re'ece ani, doua luni si cinci 'ile% -& trait trei ani, atru luni si atru 'ile% -& trait noua ani, o t luni si doua 'ile% ,-a intristat cre'and ca ni$erise intr-un ci$itir entru co ii, si unul dintre locuitorii cetatii l-a "a'ut si a intre*at( -De ce esti atat de trist, ai e cine"a din fa$ilie in!ro at aici+ Ma$a, tatal oate%+ -Cu$ s-ar utea una ca asta, doar "ad ca aici sunt in!ro ati nu$ai co ii5 -Nu%doar ca, "e'i%noi cand ne naste$ ri$i$ fiecare cate un carnetel% La ince ut tin socoteala arintii entru noi, a oi scrie$ sin!uri%de fiecare data cand ne-a$ *ucurat si entru cat ti$ %iar cand unul dintre noi se duce, fa$ilia aduna ti$ ul e care l-a etrecut *ucurandse%si asta este ceea ce "e'i tu scris aici% -Ti$ ul e care l-ati etrecut *ucurandu-"a% -Da, entru noi doar asta contea'a5 Daca ar fi fost sa ai un astfel de carnetel, tu cati ani, cate luni si cate 'ile cre'i ca ai fi adunat in el ana acu$+ Oricata *ucurie ai adunat si ai daruit ana acu$, iti doresc sa traiesti% ana la adanci *atranete5 222

118

$ar&atul si Femeia de <ictor %ugo Par*atul este cea $ai ele"ata dintre creaturi, 6e$eia este cel $ai su*li$ ideal% Du$ne'eu a facut entru *ar*at un tron, )entru fe$eie un altar% Tronul e1alta, altarul sfinteste% Par*atul este creierul, 6e$eia este ini$a% Creierul naste lu$ina, ini$a naste iu*ire% Lu$ina fecundea'a, iu*irea rein"ie% Par*atul este uternic rin ratiune% 6e$eia este in"inci*ila rin lacri$i% 3atiunea con"in!e, lacri$ile induiosea'a% Par*atul este ca a*il de orice erois$, 6e$eia, de orice sacrificiu% Erois$ul inno*ilea'a, sacrificiul aduce su*li$ul% Par*atul are su re$atia, 6e$eia are ale!erea% ,u re$atia insea$na forta, ale!erea insea$na dre tate% Par*atul este un !eniu, 6e$eia este un in!er% Leniul este inco$ensura*il, in!erul este inefa*il% &s iratia *ar*atului este catre !loria su re$a, &s iratia fe$ei este catre "irtutea desa"arsita% Lloria crea'a tot ce e $aret, "irtutea crea'a tot ce e di"in% Par*atul este un cod, 6e$eia este e"an!helia% Codul ne corectea'a, e"an!helia ne face erfecti% Par*atul este un "ultur care '*oara, 6e$eia - o ri"i!hetoare care canta% & '*ura insea$na a cuceri s atiul, a canta insea$na a cuceri sufletul% Par*atul este un te$ lu, 6e$eia este sanctuarul% In fata te$ lului ne desco eri$, in fata sanctuarului in!enunche$% )e scurt, *ar*atul se !aseste acolo unde se sfarseste a$antul% 6e$eia, acolo unde ince e cerul% 222

118

Legile universale ale succesului 1. Legea dragostei Iu*este e toata lu$ea ca e tine insuti% Toate celelalte le!i i se su*ordonea'a acesteia si nu intra in contradictie cu ea% Este cea $ai i$ ortanta dintre toate% ,e a lica la tot ceea ce face$ ca indi"i'i, fa$ilii, or!ani'atii, tari - are o "aloare uni"ersala% C. Legea cau a-e3ect E1ista o ordine uni"ersala% Ni$ic nu este accidental% Totul se inta$ la cu un $oti"% )entru fiecare efect e1ista o cau'a sau un set de cau'e% ). Legea materiali arii Landurile se $ateriali'ea'a% Noi de"eni$ ceea ce !andi$% '. Legea vi iunii )entru a a"ea succes in orice do$eniu, tre*uie sa a"e$ o i$a!ine cat $ai clara a acelui succes in $intea noatra, o i$a!ine $intala a ideii noastre de succes, o "i'iune% /. Legea corespondentei 0iata noastra e1terioara este o o!linda a celei interioare% E1ista o cores ondenta directa intre e1 erientele si !andurile noatre e de o arte si atitudinea noastra, e de alta arte% 0. Legea credintei Orice lucru in care crede$ cu ade"arat de"ine realitate Ginclusi" credinta noastra ca $erita$ succesulJ% 2. Legea valorii Credintele si "alorile noastre, ceea ce este cu ade"art i$ ortant entru fiecare dintre noi se reflecta in tot ceea ce face$% 8. Legea motivatiei Tot ceea ce face$ este declansat de dorintele noastre interioare, ne"oi si instincte, $ulte dintre ele "enind din su*constient% (. Legea activitatii su&constiente ,u*constientul nostru ne a"erti'ea'a des re lucrurile din #ur% &tentie( face acest lucru in concordanta cu dorintele si !ri#ile noastre cele $ai uternice% 1B. Legea asteptarii Ceea ce ne aste ta$ cu incredere sa se inta$ le, chiar se "a inta$ la% &sadar, atentie la felul in care ne construi$ aste tarile G o'iti" sau ne!ati"J% 11. Legea concentrarii Indiferent asu ra a ce ne concentra$ si ne !andi$ in $od re etat, de"ine din ce in ce $ai $ult o arte a "ietii noastre interioare% 1C. Legea o&isnuintei & roa e tot ce face$ este auto$at, rodul unui o*icei% O*isnuintele care ne inde artea'a de telurile noastre tre*uie schi$*ate% 1). Legea atractiei ,unte$ cu totii niste $a!neti "ii% &tra!e$ oa$eni, inta$ lari si i$ re#urari care se ar$oni'ea'a cu !andurile noastre do$inante%

118

1'. Legea alegerii ,unte$ li*eri sa ale!e$ ceea ce !andi$ si in consecinta sunte$ li*eri sa ale!e$ toate celelelte arti ale "ietii noastre% 1/. Legea optimismului O atitudine $entala o'iti"a $er!e $ana in $ana cu succesul si fericirea% O ti$is$ul ne face lacuti si lini de ener!ie, ne ofera $ai $ulte sanse de a reusi% 10. Legea schim&arii Totul se schi$*a, ni$ic nu este fi1% Daca nu rofita$ de schi$*are "o$ de"eni "icti$ele ei% 12. Legea controlului &"e$ o arere cu atat $ai *una des re noi insine cu cat si$ti$ ca ne controla$ ro ria "iata% 18. Legea responsa&ilitatii ,unte$ e de lin res onsa*ili de ceea ce sunte$, ceea ce a"e$, ceea ce de"eni$, si tot ceea ce reusi$% 1(. Legea compensatiei Cat da$, atata ri$i$% Intotdeauna "o$ fi reco$ ensati e de lin entru ceea ce face$% CB. Legea serviciilor 3eco$ ensa noastra "a fi direct ro ortionala cu "aloarea ser"iciilor aduse celorlalti% C1. Legea e3ortului aplicat Toate lucrurile sunt sensi*ile la efort% De fa t, cu cat $unci$ $ai $ult, cu atat de"eni$ $ai -norocosi% CC. Legea supra-compensatiei Tre*uie ca $ai intai sa oferi$ entru a ri$i, si in cantitate $ai $are decat ne aste ta$ sa ri$i$% C). Legea pregatirii )erfor$anta "ine in ur$a unei re!atiri intense% &de"aratii rofesionisti in"estesc $ai $ult ti$ decat altii in re!atire% C'. Legea e3icientei 3ortate )e $asura ce actiona$ de"eni$ $ai eficienti% Niciodata nu a"e$ ti$ sa le face$ e toate, dar tre*uie sa ne face$ suficient ti$ entru$ lucrurile cu ade"arat i$ ortante% C/. Legea deci iei Orice salt inainte isi are radacina intr-o deci'ie hotarata de a actiona% ,i daca o face$ cu indra'neala, "o$ a"ea de artea noastra un s ri#in ne*anuit, neaste tat% C0. Legea creativitatii Orice ro!res ince e cu o idee in $intea cui"a% Tot ceea ce $intea noastra oate conce e si crede cu ade"arat, oate sa si o*tina% C2. Legea 3le4i&ilitatii

118

&i sanse $ai $ari de reusita daca stii clar ce "rei sa o*tii dar ra$ai fle1i*il in ri"inta felului in care "ei actiona Geste total !resita credinta ca un o$ infle1i*il este un o$ uternicJ% Infle1i*ilitatea te oate face sa rate'i o ortunitati% C8. Legea perseverentei &*ilitatea noastra de a erse"era, in ciuda o*stacolelor si a de'a$a!irilor, denota incredere in noi insine si "a fi intotdeauna ras latita% 222

118

+ste 3oarte &ineA ,e o"esteste ca un re!e african era intr-o 'i la "anatoare cu suita sa% )rintre cei care il insoteau se afla si un "echi rieten al sau% Indiferent de situatia in care se afla, acesta o*isnuia sa "ada artea *una a lucrurilor% ,arcina sa era sa incarce ar$ele% )rintr-o nefericita inta$ lare, una dintre ele s-a descarcat si i-a rete'at re!elui o arte din de!etul $are% Landind ca situatia utea fi $ult $ai rea, rietenul re!elui a s us( -Este foarte *ine5 -Nu, nu este deloc *ine5, a s us re!ele si l-a aruncat in inchisoare% )este un an de 'ile, re!ele "ana din nou intr-o re!iune ericuloasa si%a fost rins de cani*ali% &cesti au ince ut sa-l re!ateasca entru a-l $anca, dar au o*ser"at ca ii li seste o *ucata de de!et% Cu$ la cani*ali e1ista su erstitia de a nu $anca ni$ic care nu este intre!, l-au eli*erat e re!e% &cesta s-a intors si, lin de recunostinta, a $ers sa-si eli*ere'e "echiul rieten, s unandu-i( -I$i are tare rau entru felul in care $-a$ urtat5 Ca de o*icei, du a ce a e1a$inat situatia, acesta a s us( -Di$ otri"a, este foarte *ine5 -Cu$ oti sa s ui ca e *ine daca ai stat un an in inchisoare+ -Daca n-as fi fost in uscarie, as fi fost cu tine% 222

118

Ce este viata? Intr-o fru$oasa 'i de "ara, e la ora ran'ului, se facu $are liniste in arc% )asarile se odihneau linistite in u$*ra co acilor% O "ra*iuta isi scoase ca ul de su* ari a si intre*a( -Ce este "iata+ Toti cei din #ur au fost sur rinsi de aceasta intre*are !rea% .n trandafir toc$ai inflorea, deschi'andu-si etalele% El s use( -0iata este o deschidere5 6luturele, care toc$ai se odihnea e una dintre etalele trandafirului du a ce '*urase de la o floare la alta, ii ras unse( -0iata este li*ertate si fericire5 O a adie si$ti "antul atin!and-o in #oaca si s use te$atoare( -0iata este risi ire, da, doar risi ire% Jos, e a$ant, o furnica tra!ea du a sine un ai de !rau de 'ece ori $ai $are decat ea% Cand au'i un ase$enea lucru se o ri, isi trase sufletul si s use( -0iata nu este decat truda si $unca5 )oate ca ar fi ince ut sa se certe daca nu ar fi "enit o loaie fina care so ti( -0iata este for$ata din lacri$i, doar din lacri$i5 Deasu ra ei lutea lin de $aiestate un "ultur care, de acolo de sus, s use( -0iata este o na'uinta s re inalt5 & oi "eni noa tea% Du a un ti$ , un o$ $er!ea acasa e aleile !oale% 0enea de la o etrecere si se !andea%-0iata este o continua cautare a fericirii si o inlantuire de dece tii5 Du a lun!a noa te "enira in sfarsit si 'orii di$inetii, care s usera( -&sa cu$ noi sunte$ ince utul 'ilei care "ine, la fel "iata este ince utul "esniciei% 222

118

;isip si piatra Doi rieteni $er!eau i$ reuna rin desert% La un $o$ent dat s-au certat, si unul dintre ei i-a s us "or*e !rele celuilalt si l-a lo"it% &cesta din ur$a, indurerat, fara cu"inte, a scris e nisi ( &sta'i, cel $ai *un rieten $-a #i!nit si $-a lo"it% &u continuat sa $ear!a si au a#uns la o oa'a, in lacul careia au decis sa se racoreasca Cel care fusese al$uit a fost cat e ce sa se inece, dar rietenul sau l-a scos la $al% Du a ce si-a re"enit, cel sal"at a scris e o iatra( &sta'i, rietenul $eu cel $ai *un a fost lan!a $ine cand a$ a"ut ne"oie de el% Celalalt l-a intre*at( -Cand te-a$ lo"it ai scris e nisi , iar acu$ ai scris e o iatra% De ce+ &cesta i-a ras uns( -Cand sunt ranit scriu e nisi entru ca "anturile sa stear!a a$intirea suferintei% Dar cand cine"a i$i face un *ine sa aceasta a$intire in iatra, entru ca ea sa dainuie, nestearsa% Lasa "anturile sa i$ rastie chiar acu$ in de artari suferintele tale trecute, ca si cand ar fi fost scrise e nisi %,i cu$ ar fi sa ince i sa-ti sa i in iatra *ucuriile ori de cate ori iti atin! sufletul, entru ca sa te oti intoarce la ele atunci cand ai ne"oie+ 222

118

Cele patru piersici Odata, un taran a "rut sa-i incerce e cei atru fii ai sai% I-a che$at di$ineata la el si ia dat fiecaruia cate o iersica% & lecat a oi la ca$ , lasandu-i sa-si "ada de tre*uri si sa-si i$ arta 'iua cu$ cred ei de cu"iinta% ,eara insa, cand s-a intors, i-a che$at e toti atru in tinda si l-a intre*at e cel $ai $are( - , une-$i, ce-ai facut cu iersica ta+ - Ce sa fac, tatuca, a$ $ancat-o si-ti $ultu$esc% & fost tare *una% &$ luat, a oi, sa$*urele, l-a$ lantat in s atele casei, a$ udat locul si nada#duiesc sa creasca acolo un iersic fru$os si roditor% - Pine ai facut, *aiatul tatii, sunt si!ur ca tu o sa a#un!i un *un !os odar% Dar tu, ii 'ise celui de-al doilea, ce-ai facut cu iersica ta+ - &$ $ancat-o% & fost atat de *una, coa ta si fra!eda%%% - ,i a oi+ - )ai, a$ aruncat sa$*urele si $-a$ dus la $a$a sa-i $ai cer cate"a, ca tare *une erau% - 6iule, 'ise atunci o$ul cu intristare in !las, ai !ri#a sa nu a#un!i un o$ laco$ ca Ulaco$ul $ai $ult ierde si lenesul $ai $ult alear!aU% Dar tie ti-a lacut iersica, a fost *una+ - l-a intre*at taranul si e cel de-al treilea fiu al sau% - Nu stiu% - Cu$ nu stii, daR ce-ai facut cu ea+ - &$ "andut-o% M-a$ dus cu ea in tar! si a$ dat-o cu 'ece *ani% .ite-i5 - 6iule, tu si!ur o sa a#un!i $are ne!ustor, dar ai !ri#a ca nu toate sunt de "an'are in "iata4 $ai ales, nu ceea ce ai ri$it de la arinti% In sfarsit, taranul l-a intre*at si e ulti$ul *aiat, cel $ai $ic dintre toti% - Dar tie ti-a lacut iersica+ - Nici eu nu stiu, tatuca% - Cu$, si tu ai "andut-o+ - Nu, tata% Eu $-a$ dus in "i'ita la rietenul $eu de este dru$, care e *olna", si i-a$ dus-o lui% ,-a *ucurat $ult entru ea si $i-a $ultu$it din suflet% Cu lacri$i in ochi, tatal si-a luat co ilasul e !enunchi si i-a s us( - Nu stiu ce te "ei face tu in "iata, dar stiu ca, indiferent ce dru$ "ei ur$a, "ei fi un *un crestin si asta e tot ce contea'a% 222

118

Cainele si pisica Odata, un o$ statea linistit la $asa, os atandu-se cu ofta din felurile re!atite% La icioare, s-a ase'at cainele sau% .itandu-se in ochii o$ului, cainele isi s unea( UDa Doa$ne sa $anance cu ofta sta anul $eu si, du a ce s-o satura, sa-$i dea si $ie o *ucatica5U In acest ti$ , s-a a ro iat si isica% )ri"indu-l e o$ cu$ $ananca si !udurandu-se e lan!a el, isi s unea in sinea ei( UDa Doa$ne sa or*easca sta anul $eu, doar o cli a, sa-i ot fura $ancarea5U Cainele aste ta sa ri$easca tot ce o$ul s-ar fi indurat sa-i dea, cunoscand *unatatea sta anului sau% )isica, insa, andea orice $o$ent sa oata fura, laco$ia inde$nand-o sa nu se $ultu$easca cu ceea ce ar fi ri$it% &sa este si in "iata% .nii dintre rietenii care ne incon#oara sunt ase$enea cainelui, adica fideli si de"otati, ra*datori si sinceri% &ltii, insa, sunt ase$enea isicii( oricand cu un 'a$*et e *u'e, dar $ereu cu rautate in suflet, aste tand doar rile#ul sa fure si sa rofite de e ur$a ta% Cand ai in rea#$a ta rieteni ade"arati, *ucura-te entru ei si entru rietenia "oastra4 cand "e'i, insa, ca de tine se a ro ie si cei ase$enea isicii, nu-i !oni si nu te urta cu ei asa cu$ ar $erita, ci roa!a-te entru ei si incearca, rin *unatatea ta, sa ii faci si e ei $ai *uni% U,uferiti de e ur$a unui o$ rau+ Iertati-l, ca sa nu fie astfel doi oa$eni rai5U 222

118

Povestea creionului Co ilul isi ri"ea *unicul scriind o scrisoare% La un $o$ent dat, intre*a( - ,crii o o"este care ni s-a inta$ lat noua+ ,au oate e o o"este des re $ine+ Punicul se o ri din scris, 'a$*i si-i s use ne otului( - E ade"arat, scriu des re tine% Dar $ai i$ ortant decat cu"intele este creionul cu care scriu% Mi-ar lacea sa fii ca el, cand "ei fi $are% Co ilul ri"i creionul intri!at, fiindca nu "a'use ni$ic s ecial la el% - Dar e la fel ca toate creioanele e care le-a$ "a'ut in "iata $ea5 - Totul de inde de felul cu$ ri"esti lucrurile% E1ista cinci calitati la creion, e care daca reusi$ sa le $entine$, "o$ fi totdeauna un o$ care traieste in *una ace cu lu$ea% )ri$a calitate( oti sa faci lucruri $ari, dar sa nu uiti niciodata ca e1ista o Mana care ne conduce asii% )e aceasta $ana o nu$i$ Du$ne'eu si El ne conduce totdeauna confor$ dorintei Lui% & doua calitate( din cand in cand tre*uie sa $a o resc din scris si sa folosesc ascutitoarea%&sta insea$na un ic de suferinta entru creion, dar ana la ur$a "a fi Mai ascutit% Deci, sa stii sa su orti unele dureri, entru ca ele te "or face $ai *un% & treia calitate( creionul ne da "oie sa folosi$ !u$a entru a ster!e ce era !resit% Tre*uie sa intele!i ca a corecta un lucru nu insea$na nea arat ce"a rau, ceea ce este nea arat este fa tul ca ne $entine$ e dru$ul dre t% & atra calitate( la creion nu este i$ ortant le$nul sau for$a lui e1terioara, ci $ina de !rafit din interior% Tot asa, in!ri#este-te de ce se inta$ la inlauntrul tau% ,i, in sfarsit, a cincea calitate a creionului( lasa totdeauna o ur$a% Tot asa, sa stii ca tot ce faci in "iata "a lasa ur$e, astfel ca tre*uie sa incerci sa fii constient de fiecare fa ta a ta% 222

118

Para&ola creionului Du a ce l-a ter$inat de facut, creatorul de creioane i-a s us acestuia( E1ista cinci lucruri e care ai ne"oie sa le cunosti inainte de a te tri$ite e dru$ul tau, in lu$e% Intotdeauna sa ti le a$intesti daca "rei sa de"ii cel $ai *un creion care oti sa fii% 0ei utea sa faci $ulte lucruri e1traordinare, dar nu$ai daca iti er$iti tie insuti sa fii tinut de $ana cui"a% 0ei e1 eri$enta o dureroasa transfor$are GascutitoareaJ din ti$ in ti$ , dar ea este a*solut necesara daca tu "rei sa de"ii un creion $ai *un% Nu uita ca ai ca acitatea de a corecta GradieraJ orice !reseala e care ai utea sa o faci% Cea $ai i$ ortanta arte a ta "a fi intotdeauna cea care se afla in interior% Indiferent de conditii, tu tre*uie sa continui sa scrii( sa lasi o ur$a clara, inteli!i*ila, in orice situatie oricat de dificila% Creionul a ro$is sa-si a$inteasca si intra in cutia de creioane colorate, intele!and e de lin care a fost sco ul entru care a fost creat% Dar noi, oa$enii + ,unte$ ca a*ili sa face$ $ulte lucruri%%%% insa nu$ai daca ne lasa$ !hidati de Creatorul nostru% Din ti$ in ti$ , e1 eri$enta$ o transfor$are dureroasa, trecand rin suferinta si durere, dar a"e$ ne"oie de aceasta entru a de"eni $ai *uni decat a$ fost inainte% &"e$ in orice cli a ale!erea de a ne corecta !reselile e care le-a$ utea face si a creste rin ele% ,i cu$ ar fi daca ne-a$ a$inti intotdeauna ca cea $ai i$ ortanta arte a noastra se afla inauntru+ 222

118

De ce plang 3emeile? .n *aietel isi intrea*a $a$ica( - De ce lan!i+ - )entru ca sunt fe$eie5 - ras unde $a$ica% - Nu intele!%%% - 'ice $icutul% Ma$ica il i$*ratisea'a si s une( - ,i n-ai sa intele!i niciodata%%% Mai tar'iu, co ilul isi intrea*a tatal( - De ce lan!e $a$ica+ - Nu stiu nici eu5 Toate fe$eile lan! fara $oti"5 - a fost tot ce i-a utut s une taticul% De"enit adult, *aiatul il intrea*a e Du$ne'eu( - Doa$ne, de ce lan! fe$eile asa de usor+ ,i Du$ne'eu ras unde( - Cand a$ facut fe$eia, ea tre*uia sa fie o fiinta deose*ita% I-a$ facut u$erii destul de uternici ca sa oarte e ei toata !reutatea acestei lu$i si destul de $oi ca sa fie conforta*ili% I-a$ dat forta de a da "iata si cea de a acce ta res in!erea cu care o tratea'a adesea ro rii co ii% I-a$ dat forta care-i er$ite sa continue cand toata lu$ea a*andonea'a% 6orta de a a"ea !ri#a de fa$ilie in ofida *olilor si o*oselii% I-a$ dat sensi*ilitatea de a-si iu*i co iii cu o dra!oste neconditionata, chiar si atunci cand ei o ranesc cu$ lit% I-a$ dat forta de a-si su orta sotul in caderile sale si de a-i ra$ane alaturi cu aceeasi tarie% ,i, in fine, i-a$ dat lacri$i sa lan!a atunci cand si$te ne"oia% 0e'i, fiule, fru$usetea unei fe$ei nu sta in "es$intele e care le oarta, nici in chi ul ei, nici in coafura% 6ru$usetea unei fe$ei sta in ochii ei% &ceasta e oarta catre ini$a ei - locul unde se ada osteste dra!ostea% ,i adesea lacri$ile ei sint cele rin care oti sa-i 'aresti ini$a% 222

118

.nima per3ecta ,e o"esteste ca intr-o 'i, un tanar s-a o rit in centrul unui $are oras si a ince ut sa le s una trecatorilor ca are cea $ai fru$oasa ini$a din lu$e% Nu du a $ult ti$ , in #urul lui sau strans o $ulti$e de oa$eni care ii ad$irau ini$a( era intr- ade"ar erfecta5 Toti au ca'ut de acord ca era cea $ai fru$oasa ini$a e care au "a'ut-o "reodata% Tanarul era foarte $andru de ini$a lui si nu contenea sa se laude sin!ur cu ea% Deodata, de $ulti$e s-a a ro iat un *atranel% Cu !las linistit, el a rostit ca entru sine - ,i totusi, erfectiunea ini$ii lui nu se co$ ara cu fru$usetea ini$ii $ele5 Oa$enii au ince ut sa-si intoarca ri"irile s re ini$a *atrnelului% )ana si tanarul a fost curios sa "ada ini$a ce indra'nea sa se co$ are cu ini$a lui% Era o ini$a uternica, ale carei *atai rit$ate se au'eau ana de arte% Dar era lina de cicatrice, si erau locuri unde *ucati din ea fusesera inlocuite cu altele care nu se otri"eau chiar intru totul, liniile de unire dintre *ucatile straine si ini$a *atranului fiind sinuoase, chiar colturoase e alocuri% Pa, $ai $ult, din loc in loc li seau *ucati intre!i, lasand sa se "ada rani lar! deschise, inca san!erande% -Cu$ oate s une ca are o ini$a $ai fru$oasa+ isi so teau ui$iti oa$enii% - Cred ca !lu$esti, s use tanarul du a ce a e1a$inat atent ini$a *atranelului% )ri"este la ini$a $ea, este erfecta5 )e cand a ta este toata o rana, nu$ai lacri$i si durere% - Da, a s us *land *atranul% Ini$a ta arata erfect, dar nu $i-as schi$*a niciodata ini$a cu a ta% 0e'i tu, fiecare cicatrice de e ini$a $ea re re'inta o ersoana careia i-a$ daruit dra!ostea $ea( ru o *ucata din ini$a $ea si i-o dau o$ului de lan!a $ine, care adesea i$i da in schi$*, o *ucata din ini$a lui, ce se otri"este in locul ra$as !ol in ini$a $ea% Dar entru ca *ucatile nu sunt $asurate la $ili$etru, ra$an $ar!ini colturoase, e care eu le retuiesc nes us de $ult, deoarece i$i a$intesc de dra!ostea e care a$ i$ artasit-o cu cel de lan!a $ine% .neori a$ daruit *ucati din ini$a $ea unor oa$eni care nu $i-au dat ni$ic in schi$*, nici $acar o *ucatica din ini$a lor%&cestea sunt ranile deschise din ini$a $ea, entru ca a-i iu*i e cei din #urul tau i$ lica intotdeauna un oarecare risc% ,i desi aceste rani san!erea'a inca si $a dor, ele i$i a$intesc de dra!ostea e care o a$ ana si entru acesti oa$eni% Cine stie, s-ar utea ca intr-o 'i sa se ntoarca la $ine si sa-$i u$ le locurile !oale cu *ucati din ini$ile lor% Intele!i, acu$, dra!ul $eu, care este ade"arata fru$usete a ini$ii+ a incheiat cu !las do$ol si 'a$*et cald *atranelul% Tanarul a ra$as tacut deo arte, cu o*ra'ul scaldat in lacri$i% ,-a a ro iat a oi ti$id de *atran, a ru t o *ucata din ini$a lui erfecta si i-a ntins-o cu $aini tre$urande% Patranul ia ri$it *ucata si a us-o in ini$a lui% & ru t, a oi, o *ucata din ini$a *ra'data de cicatrice si i-a intins-o tanarului% ,e otri"ea, dar nu erfect, entru ca $ar!inile erau ca$ colturoase% Tanarul si-a ri"it ini$a, care nu $ai era erfecta, dar care acu$ era $ai fru$oasa ca niciodata, fiindca in ini$a cand"a erfecta ulsa de-acu$ dra!oste din ini$a *atranului% Cei doi s-au i$*ratisat, si-au 'a$*it si au ornit i$ reuna la dru$% 222

118

Plan de a3aceri .n o$ de afaceri a$erican se li$*a e la#a, intr-un $ic sat $e1ican de escari% O *arca intra in ort si escarul co*oari cu un cos lin de esti% &$ericanul il felicita e escarul $e1ican entru estii sai fru$osi si il intrea*a( -Cat ti$ ti-a luat sa escuiesti acesti esti+ -Destul de utin, ras unse $e1icanul% -Dar de ce nu ai ra$as $ai $ult, ca sa rin'i $ai $ulti esti+ intre*a *ancherul% -)entru ca acesti cati"a esti ne a#un! $ie si fa$iliei $ele% -,i ce faci in restul ti$ ului+ -)ai $a scol cand "reau, $a duc sa escuiesc un ic, $a #oc cu co iii $ei, i$i fac siesta i$ reuna cu ne"asta% ,eara $a duc in sat sa $a intilnesc cu rietenii, *e$ un ahar de "in, canta$ la chitara% O "iata lacuta, ce $ai5 &$ericanul il intreru e( -&sculta5 &$ un M%P%&% de la Var"ard si ot sa te a#ut% &r tre*ui sa ince i rin a escui $ai $ult si cu *eneficiile astfel o*tinute sa iti cu$ eri un "as $ai $are% Cu *anii e care o sa ti-i aduca acest "as, oti sa-ti cu$ eri un al doilea si tot asa ana cand "ei a"ea o $ica flotila% & oi, in loc sa "in'i estele unui inter$ediar, ai utea sa ne!ocie'i sin!ur cu fa*rica sau sa-ti deschi'i ro ria fa*rica de este% &sa ai utea sa renunti la satucul asta si sa te $uti la Me1ico Cit;, Los &n!eles sau chiar New cor7 si sa-ti diri#e'i de acolo ro riile afaceri% Me1icanul intrea*a atunci( -Cat ti$ ar lua toate astea+ -Intre 1T si FX de ani, ras unse *ancherul% -,i du a asta+ -Ei *ine, du a asta de"ine interesant, ras unse a$ericanul 'a$*ind% La $o$entul o ortun, oti sa-ti introduci societatea la *ursa si sa cisti!i $ilioane5 -Milioane+ se $inuna $e1icanul% ,i a oi+ -& oi oti sa iesi linistit la ensie, sa te scoli cand ai chef, sa escuiesti un ic, sa te #oci cu ne otii si sa iti faci siesta cat oftesti cu sotia ta% Iar serile ai utea sa le etreci cu rietenii, *and un ahar de "in si cantind la chitara% 222

118

Conturi neachitate de Friedhelm "onig .n $are latifundiar din Irlanda, in acelasi ti$ un crestin de"otat, a tinut o redica oa$enilor care lucrau e $osia lui% &ceasta a fost foarte ori!inala si i$ resionanta, intr-una din 'ile, el use niste afise in locurile rinci ale ale do$eniilor sale cu ur$atorul te1t( Lunea "iitoare intre orele 1X - 1F $a "oi afla in *iroul "ilei $ele de la tara% In ti$ ul acesta sunt hotarit sa achit toate datoriile e care $uncitorii de e $osia $ea le au% &duceti cu du$nea"oastra toate conturile neachitateU% -ile la rind acest anunt a fost un su*iect de co$entarii entru $uncitori% )este tot se "or*ea de aceasta oferta neo*isnuita% .nii o socoteau dre t o ro unere neins irata, nai"a% &ltii 'iceau raici este ce"a la $i#locU, altii erau de arere ca $osierul ar fi inne*unit de-a *inelea, caci cine a $ai au'it "reodata, ca un o$ cu o #udecata sanatoasa sa faca ase$enea oferte de *inefacere% Cand sosi 'iua sta*ilita, nenu$arati oa$eni se indre tau s re *iroul $osierului% Iar cind se facuse ora 1X in fata *iroului era adunata o ade"arata $ulti$e de oa$eni% E1act du a un $inut, latifundiarul i$ reuna cu secretarul sau sosesc cu $asina si, fara a scoate "reun cu"int, intra in *irou du a care inchid usa% Oa$enii de afara ince o discutie a rinsa( ,a fie ce"a la $i#loc, sau nu+ ,a fi luat in serios anuntul, sau "rea sa-si *ata #oc de noi+ )oate ca "rea sa-i duca de nas si sa-i u$ileasca nu$ai e aceia care in $od cinstit isi "or re'enta datoriileU% &ltii, la rindul lor, a$intesc ca se$natura lui ro rie se afla su* anunt% Desi!ur ca nu "a a*u'a de ro riul sau nu$e ca sa se faca nede$n de incredere entru totdeauna% In felul acesta se scur!e o ora intrea!a, fara ca $acar un sin!ur o$ sa fi intrat entru a-si re'enta conturile neachitate% Iar cind "reunul sfatuia e un altul ca totusi sa incerce sa intre, acesta ri$ea ras unsul( Eu nu a$ asa $ari datorii ca tine%%% Eu n-a$ ne"oie%%%incearca tu $ai intii%%%U ,i asa se scur!ea ti$ ul retios%%% In cele din ur$a se facuse ora 11%3X, cind o ereche de oa$eni "irstnici care locuiau la hotarul cel $ai inde artat al $osiei se a ro ie de *iroul $osierului% Patrinul tinea in $ina o le!aturica de conturi si facturi% Cu "ocea tre$urinda el intre*a e un oarecare( Este ade"arat, "ecine, ca $osierul lateste toate conturile celor ce "in acu$ la el+U Dar ras unsul dis retuitor suna( Eu cred ca totul este nu$ai o sarlatanie5U Cind cei doi *atrini au au'it aceste "or*e, li s-au u$e'it ochii de lacri$i, iar fe$eia 'ise ca entru sine( ,i noi credea$ ca este ade"arat, ne *ucura$ ca ute$ $uri fara datoriiU% ,-au intors sa lece neca#iti, cind cine"a le stri!a( -inca n-a incercat nici unul% De ce nu $er!eti inauntru+U &tunci il iau e $osier e cu"int si cu sfiala deschid usa si intra in *irou% &colo li se s une( -Pun "enitU% Ca ras uns la intre*arile in!ri#orate, daca anuntul este ade"arat, secretarul ras unse( -Credeti du$nea"oastra ca do$nul $osier "-ar utea insela+ Dati-$i toate conturile ne latite5U Ei le-au re'entat e toate% ,u$ele au fost adunate Ia un loc si ri$esc un cec se$nat de $osier% Cu ini$a saltind de *ucurie, ei "or sa araseasca *iroul( -0a ro! sa $ai ra$ineti aici inca utina "re$e, ina ce *iroul se "a inchide la ora 1FU% La care ei ras und ca afara astea ta $ulti sa li se s una ca oferta este ade"arata% Mosierul insa ra$ine la hotarirea sa si s une( -Du$nea"oastra $-ati luat e cu"int si ati intrat% ,i cei de afara tre*uiau sa faca acelasi lucru, daca "oiau sa le fie latite datoriileU% &sa treceau retioasele $inute%%% Multi$ea de afara se uita nelinistita s re usa% Nici unul nu indra'nise sa a ese e clanta usii si sa intre, cu$ au facut cei doi *atrini, in fine, la ora 1F fi1, erechea de *atrini iese afara cu fetele radiind de *ucurie% -,i-a tinut cu"intul+U, intre*a $ulti$ea e cei doi% -Da, uitati-"a, aici este cecul retios ca aurul curat5U

118

-De ce n-ati "enit i$ediat afara, ca sa ne s uneti si noua+U -Mosierul ne-a ru!at sa aste ta$ inauntru, entru ca si "oi tre*uia sa-l credeti e cu"int si sa intrati tot asa cu$ a$ intrat si noiU% ,curt ti$ du a aceea, iese si $osierul ur$at de secretarul sau si se !ra*esc s re auto$o*il% Ei sunt asaltati de catre $ulti$e, oa$enii intind s re ei conturile neachitate% .nii stri!a nera*datori( -Nu "reti sa ne achitati si noua datoriile, cu$ ati facut cu cei doi+U Dar in ti$ ce $osierul se urca in $asina, se $ai intoarse o data s re oa$eni si s use( -&cu$a este rea tir'iu% &ti a"ut rile#ul si suficient ti$ % Eu "-as fi achitat toate datoriile "oastre, insa "oi nu $-ati cre'utU% 222

118

8anarul si &olovanul Intr-o seara, un tanar se intorcea acasa% Dar, din cau'a intunericului ce se lasase, s-a i$ iedicat de un *olo"an si, ca'and, s-a lo"it destul de tare% ,u arat foc, a lecat $ai de arte, dar un !and nu-i dadea ace% Ce cauta dita$ai *olo"anul in $i#locul dru$ului si cu$ de nu la "a'ut la ti$ + &oleu, dar daca $ai trec si alti oa$eni si atesc la fel ca el+ Chiar in acea cli a, tanarul s-a o rit si, cu toate ca se lo"ise destul de tare si se !ra*ea sa a#un!a acasa, a facut cale intoarsa ana la *olo"anul cu ricina e care l-a i$ ins la $ar!inea dru$ului% &colo utea sa stea oricat, ca ni$eni nu s-ar $ai fi i$ iedicat de el% De-a*ia acu$, tanarul nostru a lecat linistit si $ultu$it s re casa% 3ana e care i-o ricinuise ca'atura il durea arca $ai utin acu$, cand stia ca i-a sca at, oate, si e altii de la o suferinta ca a lui% 222

118

Capcana pentru soareci )ri"ind rin !aura din erete, un soricel "a'u e fer$ier si e sotia sa desfacand un achet% UOare ce se afla acolo+U se intre*a soricelul% & fost in!ro'it sa "ada ca in achet era o ca cana entru soareci% Intorcandu-se la fer$a, soricelul dadu de "este tuturor des re ceea ce "a'use% UEste o ca cana entru soricei in casa5 Este o ca cana entru soricei in casa5U Laina a cloncanit, si-a ridicat ca ul si a s us( UDo$nule soarece, iti ot s une doar atat% Intele! ca este o ro*le$a !ra"a entru du$neata, dar nu are nici o consecinta asu ra $ea% Nu ot fi deran#ata de aceasta infor$atieU% & oi soricelul se duse la orc si ii s use( UEste o ca cana entru soricei in casa5U )orcul a fost i$ resionat, dar a ras uns( U3e!ret do$nule soarece, nu ot face ni$ic, oate doar sa $a ro! entru tine% )oti sa fii si!ur ca esti in ru!aciunile $ele "iitoareU ,oricelul s-a dus a oi la "aca si i-a si ei( UEste o ca cana entru soricei in casa5U 0aca i-a ras uns( U_ow, do$nule soricel, i$i are rau entru tine, dar in ceea ce $a ri"este e $ine aceasta ca cana nu $a oate rani in nici un fel%U In cele din ur$a, soricelul s-a intors in casa foarte de'nada#duit si s-a decis sa infrunte de unul sin!ur ca cana% In acea noa te s-a au'it un sunet care "estea ca ce"a fusese rins in ca cana% ,otia fer$ierului se !ra*i sa "ada des re ce este "or*a, dar din cau'a intunericului nu a "a'ut ca in ca cana era coada unui sar e $are si "eninos% &sa ca acesta o $uscase% 6er$ierul se !ra*i cu sotia sa la s ital, a oi o aduse acasa cu fe*ra $are% Toata lu$ea stie ca un *un re$ediu i$ otri"a fe*rei este su a de ui, asa ca fer$ierul se duse si sacrifica !aina% Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea% )rietenii si "ecinii "enisera sa stea cu ea, iar ca sa ii oata hrani fer$ierul taie si orcul% ,otia fer$ierului nu se insanatosi si in cele din ur$a a $urit% La in$or$antare au "enit atat de $ulte ersoane incat fer$ierul a sacrificat si "aca entru a-i hrani e toti% ,oricelul ri"ea acu$ rin !aura din erete cu $ulta tristete%%% Morala6 Toti sunte$ intr-o calatorie nu$ita "iata% &tunci cand au'i ca cine"a are o ro*le$a si cre'i ca nu te ri"este, adu-ti a$inte ca daca unul dintre noi este a$enintat, noi toti sunte$ in ericol% 222

118

Man5usri9 intra pe poartaA Intr-o 'i Man#usri statea in fata ortii, cand Puddha l-a stri!at( UMan#usri, Man#usri, de ce nu intri +U% Man#usri a ras uns( UNu $a si$t fiind afara% De ce sa intru +U 222 Calea eli&erarii Disci olul( Maestre, care este Calea eli*erarii+ Maestrul( Cine te inlantuie+ Disci olul( Ni$eni% Maestrul( &tunci de ce cauti Eli*erarea+ 222

118

Cine moare? - Pa&lo ;eruda Moare cate utin cine se transfor$a in scla"ul o*isnuintei, ur$and in fiecare 'i aceleasi traiectorii4 cine nu-si schi$*a e1istenta4 cine nu risca sa construiasca ce"a nou4 cine nu "or*este cu oa$enii e care nu-i cunoaste% Moare cate utin cine-si face din tele"i'iune un !uru% Moare cate utin cine e"ita asiunea, cine refera ne!rul e al* si unctele e UiU in locul unui "arte# de e$otii, acele e$otii care in"ata ochii sa straluceasca, oftatul sa surada si care eli*erea'a senti$entele ini$ii% Moare cate utin cine nu leaca atunci cand este nefericit in lucrul sau4 cine nu risca certul entru incert entru a-si inde lini un "is4 cine nu-si er$ite $acar o data in "iata sa nu asculte sfaturile Ures onsa*ileU% Moare cate utin cine nu calatoreste4 cine nu citeste4 cine nu asculta $u'ica4 cine nu cauta harul din el insusi% Moare cate utin cine-si distru!e dra!ostea4 cine nu se lasa a#utat% Moare cate utin cine-si etrece 'ilele lan!andu-si de $ila si detestand loaia care nu $ai incetea'a% Moare cate utin cine a*andonea'a un roiect inainte de a-l fi ince ut4 cine nu intrea*a de frica sa nu se faca de ras si cine nu ras unde chiar daca stie intre*area% E"ita$ $oartea cate utin, a$intindu-ne intotdeauna ca Ua fi "iuU cere un efort $ult $ai $are decat si$ lul fa t de a res ira% Doar ra*darea cu$inte ne "a face sa cuceri$ o fericire s lendida% Totul de inde de cu$ o trai$%%% Daca "a fi sa te infier*anti, infier*anta-te la soare Daca "a fi sa inseli, inseala-ti sto$acul Daca "a fi sa lan!i, lan!i de *ucurie Daca "a fi sa $inti, $inte in ri"inta "arstei tale Daca "a fi sa furi, fura o sarutare Daca "a fi sa ier'i, ierde-ti frica Daca "a fi sa iti fie foa$e, sa-ti fie foa$e de iu*ire Daca "a fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare 'i%%% 222

118