Sunteți pe pagina 1din 17

1

Anestezia generala
I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. Definire Indicatii Droguri utilizate Aparatul de anestezie Monitorizarea intraanestezica Fazele anesteziei generale Tehnici de anestezie generala Complicatii

I.

Definire

Anestezia general este starea drog-indusa caracterizata de pierderea strii de contien i imposibilitatea trezirii chiar la stimuli durerosi inteni. Anestezia generala presupune realizarea concomitent a mai multor obiective: pierderea strii de contien analgezia relaxarea muscular meninerea homeostaziei organismului 1. Pierderea starii de constienta este un deziderat obligatoriu al anesteziei generale. Absenta constientizarii poate avea grade variate de profunzime, de la sedare la hipnoza, in functie de tehnica aleasa si de necesitatile interventiei medico chirurgicale. !ipnoza constanta si de calitate asigura si un alt deziderat obligatoriu, amnezia retrograda a evenimentelor intraanestezice si intraoperatorii. Acest efect se obtine prin administrarea de droguri sedativ hipnotice pe diferite cai. "btinerea unuia sau altuia dintre efecte #sedare sau hipnoza$ este dozadependenta. %. analgezia este un obiectiv obligatoriu al oricarei forme de anestezie. &radul analgeziei trebuie sa fie proportional cu gradul stimularii nociceptive. Analgeticele folosite in anestezia generala sunt in general cele opioide #analgetice ma'ore$ singular sau in asociere cu anestezice volatile sau alte tipuri de analgetice. (. relaxarea musculara este un obiectiv optional al anesteziei) consta in paralizarea musculaturii scheletice pentru a facila diferite manevre legate de anestezie #intubatia orotraheala, ventilatia mecanica controlata$, dar mai ales de interventia chirurgicala. *e realizeaza prin administrarea de miorelaxante. +. mentinerea homeostaziei organismului deziderat obligatoriu care presupune mentinerea in limite normale sau corectarea oricarei functii a organismului. *e realizeaza prin ,terapia intensiva intraoperatorie-. .ealizarea acestor obiective permite realizarea interventiei medico conditii de confort si siguranta pentru pacient. chirurgicale in

% II. Indicatii /ndicatiile anesteziei generale tin de % factori: pacient si tipul interventiei. 0actori care tin de pacient refuzul altor forme de anestezie #dorinta de a ,dormi-, de a ,nu auzi nimic-$ contraindicatii medicale #boli 1 tratamente$ ale tehnicilor loco-regionale #exemplu rahianestezia este contraindicata in infectii sistemice, fracturi de coloana, tratamentl anticoagulant$ insuficiente de organ sediul si tipul interventiei nu permit anestezia locoregionala abdomen superior, cutie craniana, coloana vertebrala cervicala) interventii simultane cu doua localizari anatomice diferite

0actori care tin de interventia chirurgicala

Droguri utilizate "btinerea dezideratelor anesteziei generale se face prin administrarea unuia, insa, de cele mai multe ori, a mai multor droguri. /n functie de efect, sau de efectul principal, drogurile se clasifica in: hipnotice analgetice relaxante musculare Hipnoticele drogurile al cror efect principal este sedarea 1 hipnoza 2n funcie de doza administrat. 3n funcie de calea de administrare se utilizeaz dou categorii de hipnotice: inhalatorii i intra enoase. Hipnotice inhalatorii 4xemple &aze - protoxid de azot 6ichide volatile: o !alotan o /sofluran o *evofluran o 7esfluran 4fecte hipnoz! constant analgezie moderat miorelaxare redus 5inetica ptrund i se elimina respirator metabolizare minim

III.

depresie respiratorie doza-dependent depresie hemodinamic intra enoase barbiturice #8iopental$ hipnoza ptrund iv benzodiazepine anticonvulsivant sunt metabolizate #9idazolam, 7iazepam$ hepatic :ropofol depresie respiratorie efectul unui bolus doza-dependent e de scurt durat 4tomidat depresie hemodinamic ;etamina ;etamina este un anestezic unic deoarece determin 2ntr-o maniera doz-dependent hipnoz i analgezie, pstr<nd 2n acelai timp stabilitatea hemodinamic. 7e asemenea are o

( maniabilitate deosebita putand fi administrata iv, im, oral, rectal. 3ns printre efectele secundare, care limiteaz utilizarea 2n medicina dentar este hipersalivaia. Analgeticele "pioidele sunt cele mai frecvente droguri analgetice utilizate intraoperator datorit potenei mari. 3n afara analgeziei, opioidele mai produc: o sedare 1 pierderea strii de contien inconstant o depresie respiratorie doz dependent o grea, vrsturi o prurit nazal Analgeticele opioide nu determina relaxare muscular, iar efectele hemodinamice sunt minime #2n special bradicardie, scdere uoar a 8A$. 5el mai frecvent utilizate la ora actual sunt: 0entan=l, .emifentan=l, *ufentan=l, 9ialgin #:etidina$, 0ortral #:entazocina$. Anestezicele inhalatorii au i efect analgetic moderat #in special protoxidul, *evofluranul$. 5elelalte analgetice, numite si minore #antiinflamatorii nesteroidiene paracetamol, algocalmin, diclofenac, etc$ sunt utilizate perianestezic pentru a potenta efectul analgeticelor opioide. Miorelaxantele acioneaz la nivelul 'onciunii neuro musculare bloc<nd transmisia stimulului fiziologic pentru contracia muscular. 4fectul variaz 2n funcie de doz, de la scderea forei musculare la paralizie. 3n funcie de modul de aciune asupra 'onciunii se clasific 2n dou grupe: Miorelaxante depolarizante "xemple *uccinilcolina o o o o o "fect mimeaza actiunea acetilcolinei instalare rapida - 1 minut optim pentru /"8 2n urgen efect de scurta durat ( minute se substituie acetilcolinei instalare lenta #% ( minute$

nedepolarizante

durata lunga durata medie durata scurta

:ancuronium >ecuronium .ocuronium Atracurium 9ivacurium

Aparatul de anestezie 4ste obligatorie existenta aparatului de anestezie in orice sala de operatii, in imediata proximitate a pacientului, deoarece oricand in cursul unei interventii chirurgicale pot surveni incidente sau complicaii cu risc vital. Aparatul de anestezie trebuie s fie disponibil imediat, 2ns 2n mod constant este utilizat doar in anestezia general. "rice aparat de anestezie trebuie sa includa obligatoriu ( elemente: *ursa de gaze 7ebitmetre >aporizoare pentru anestezicele volatile /n afara acestor elemente in apararatul de anestezie mai pot fi incluse:

IV.

+ o ventilator mecanic o sisteme de monitorizare a concentratiei gazelor inspirate1expirate, ecg, tensiometru, termometru) o sisteme de alarma de deconectare, de scadere a concentratiei inspiratorii a oxigenului #0i "%$ #. masina de gaze- este formata din mai multe componente: 1.1. sursa de gaze - poate fi reprezentata de instalatii centrale de distributie a " %, protoxidului de azot, aerului comprimat sau de butelii, prevazute cu valve de suprapresiune, de "%, protoxid de azot: butelia de oxigen culoare sau marca' verde inclusiv valva de suprapresiune, manometrul. " butelie plina de "% contine ?%@ l la o presiune de %AAA atm. >olumul de oxigen ramas in butelie poate fi apreciat in functie de presiune, deoarece presiunea buteliei de "% este direct proportionala cu volumul. 7e exemplu cand manometrul indica o presiune de 1AAA inseamna ca in butelie mai sunt (AA l. 5unoscand rata de utilizare, de exemplu @l1minut se poate sti cat timp mai este pana la epuizarea buteliei #(AA : @ B ?A minute$. butelia de protoxid sunt marcate cu albastru) nu exista relatie de proportionalitate intre presiune si volum, ca urmare volumul restant poate fi apreciat doar prin cantarire #pe butelie este marcata greutatea cilindrului gol$. /n timpul utilizarii butelia se raceste deoarece transformarea lichid gaz se face cu consum de caldura. aer poate fi steril, butelii cu continut gazos, practic un amestec de " % si azot sau nesteril furnizat de un compresor) butelia sau liniile ce aprovizioneaza cu aer sunt marcate cu galben. 1.%. regulator transferul gazelor de la sursa #presiune mare$ la masina de anestezie #presiune 'oasa$ se face printr-un regulator de presiune care reduce si mentine presiunea la @A psi.. 1.(. de$itmetre masoara fluxul de gaze) au forma de con de sticla cu varful in 'os dispuse vertical si marcate in l1min. 0luxul de gaz intra prin partea inferioara, ridica un flotor #indica fluxul de gaz utilizat$ si este transferat in circuit sau in vaporizor. 7ebitmetrele sunt calibrate pentru un anumit gaz si nu sunt interschimbabile, motiv pentru care sunt si marcate cu aceeasi culoare ca si buteliile corespunzatoare. 1.+. $%&pass&ul '( #flush valve$ furnizeaza "% 1AAC, fara anestezic, la flux de @A l1min, fara ca acesta sa traverseze debitmetrele. 4ste prevazut pentru situatii de urgenta. 1.@. spirometru masoara volumul curent 1.?. manometru masoara presiunea intre cele doua valve unidirectionale, inspiratorie si expiratorie) reflecta presiunea din caile aeriene (. aporizor transforma anestezicul volatil din forma lichida in cea gazoasa. *unt specifice pentru fiecare tip de anestezic volatil si nu sunt interschimbabile. ). entilator dezvolta o presiune pozitiva in caile aeriene, creind un gradient de presiune intre caile aeriene si alveole si astfel introduc un flux de gaz in plaman. 4ste

@ alcatuit dintr-un burduf actionat mecanic sau electric care se umple cu o anumita cantitate de gaz pe care o pompeaza in caile aeriene. *. circuitul anestezic este un sistem de tuburi gofrate prin care amestecul gazos furnizat de masina de anestezie este transferat in caile aeriene ale pacientului. /n functie de modul in care circula gazul in cele doua faze ale respiratiei se descriu mai multe tipuri de circuite anestezice, insa astazi se utilizeaza cvasiconstant circuitul circular *Dord. Circuitul circular + este alcatuit din, absorber calcea sodata #amestec de hidroxid de 5a, Ea, ;$ - absoarbe 5" %, recipientul este fixat in pozitie verticala pe ramul expirator. .eactiile chimice sunt exoterme #cu dega'are de caldura$) valve unidirectionale discuri dispuse orizontal in calea gazului pe cele doua ramuri inspirator si expirator o in inspir valva inspiratorie se deschide #gazul patrunde$ si cea expiratorie se inchide astfel este prevenita reinhalarea gazului expirat o in expir valva expiratorie se deschide si gazul expirator este eliminat sau e reinhalat dupa ce trece prin absorber valva de suprapresiune valva care se deschide automat cand se atinge o anumita presiune setata, prote'eaza plamanul de efectele presiunii crescute) balon pe ramul expirator Aparatul de anestezie fiind un angrena' complex in care pot surveni oricand deficiente de functionare ce pot pune in pericol viata pacientului, trebuie verificat inainte de inceperea oricarei anestezii. 6ista de verificare a aparatului include: 1. echipamentul de ventilatie in urgenta #masca si balon Ambu$ existenta si starea de functionare) %. sistemul de inalta presiune butelii pline sau cu continut suficient, presiunea in circuit @A psi, conexiuni in regula) (. sistemul de 'oasa presiune #aparatul de anestezie propriu-zis$: o verificarea vaporizorului nivelul anestezicului, dispozitivul de umplere inchis o verificarea pierderilor) +. sistemul de colectare filtru sau tub care elimina gazele expirate in exterior) @. sistemul respirator - complet, calibrarea senzorului de "%, verificarea pierderilor) ?. sistemul de ventilatie se seteaza parametrii si se porneste ventilatorul pentru a verifica functionarea lui adecvata. F. monitoare verificare, calibrare, setarea alarmelor G. verificarea finala: vaporizor inchis valva de suprapresiune deschisa aparat trecut pe ventilatie manuala #la balon$ debitmetrele la A sistem de aspiratie adecvata sistemul respirator gata de utilizare

? Monitorizarea intraanestezica :osibilitatile de urmarire a pacientului in cursul anesteziei s-au dezvoltat ma'or in ultimele decenii fapt care a permis cresterea securitatii intraanestezice. *tandardul monitorizarii intraanestezice a fost elaborat de A*A #Asociatia Americana de Anestezie$ in 1HG? si revizuit in 1HHG si cuprinde mi'loacele umane, tehnice sau tehnologice prezente obligatoriu indiferent de interventia chirurgicala sau de starea de sanatate a pacientului: -tandard I prezenta in sala a medicului anestezist sau a unui inlocuitor calificat pe toate durata anesteziei. -tandard II + parametrii urmariti, #. oxigenarea clinic paraclinic (. entilatia clinic caracter, frecventa, excursii costale si abdominale condensarea vaporilor de apa pe sonda de intubatie ascultatie volume si presiuni 5"% in aerul expirat capnografie alarma de deconectare culoare tegumente si mucoase, tesuturile si sangele din campul operator in gazele inspirate analizor de "% cu alarma pentru scaderea 0i "% in sange - pulsoximetru V.

paraclinic

).circulatia clinic extremitati culoare, temperatura umplere capilara puls, 8A cel mult la @ minute ecg continuu stetoscop precordial sau esofagian termometru marimea si reactia pupilara reactia la ordin verbal conversatia cu pacientul

paraclinic

*. temperatura .. -/C clinic

:utem diferentia monitoarizarea intraanestezica in functie de metodele utilizate in monitorizare clinica si instrumentala: monitorizare inspectie tegumente i culoare clinica mucoase umplere capilara edem

F palpare tegumente puls rash culoarea tesuturilor si sangelui pierderea de sange #cantitate, viteza$ relaxarea musculara aspectul con'unctivei pupile diametru, reactivitate reflexe 1 cu scop caracter, frecventa, excursii costale si abdominale condensarea vaporilor de apa pe sonda de intubatie temperatura textura frecventa amplitudine ritm tonus distensia existenta unui pneumotorax intubatie esofagiana ventilatia sunetele cardiace

camp operator

ochi miscari respiratie

percutie ascultatie

muschi gastrica torace gastrica torace

monitorizare instrumental a minima

8A sistem de alarma pentru decelarea intreruperii aportului de oxigen analizor continuu pentru 0i"% pulsoximetru sistem de alarma pentru deconectarea ventilatorului ecg capnograf termometru monitor al functiei neuro - musculare

Fazele anesteziei generale Anesteziei generale i se descriu ( faze: inductie, mentinere, trezire #. Inductia reprezinta perioada de trecere de la starea de constienta la starea de anestezie generala si presupune initierea administrarii anestezicelor sistemic sau inhalator. 4fectul principal al administrarii drogurilor anestezice este deprimarea *E5 cu urmatoarele consecinte: disparitia reflexelor de protectie a caii aeriene caderea bazei limbii, risc de aspiratie a varsaturii 1 regurgitarii depresia ventilatiei: scaderea frecventei si amplitudinii pana la apnee depresia cardio-vasculara: hipo8A, bradicardie.

VI.

G scaderea tonusului muscular 4tapele parcurse sunt: pozitionarea pacientului pe masa de operatie si instalarea mi'loacelor de monitorizare cu inregistrarea valorilor bazale #puls, 8A, respiratii$ stabilirea accesului venos #cateter si conectare la trusa de perfuzie$ administrarea drogurilor in ordinea importantei sau obligativitatii: hipnotic, miorelaxant, analgetic opioid) asistarea ventilatiei protezarea caii aeriene de cele mai multe ori prin /"8 la disparitia reflexului ciliar asistarea ventilatiei verificarea pozitiei si securizarea caii aeriene artificiale :e tot parcursul inductiei trebuie frecvent urmariti parametrii clinici si paraclinici ai bolnavului. (. Mentinerea este etapa in care are loc interventia chirurgicala si consta in mentinerea unei profunzimi adecvate a anesteziei in functie de intensitatea stimulului nociceptiv. Acest obiectiv se realizeaza prin continuarea administrarii drogurilor anestezice: hipnotic, analgetic, miorelaxant. Al doilea aspect al mentinerii anesteziei este terapia intensiva intraanestezica pentru mentinerea homeostaziei organismului ce presupune interventii pentru mentinerea: stabilitatii hemodinamice si respiratorii echilibrului hidro-electrolitic echilibrului acido-bazic echilibrului termic ). Trezirea faza de reversie a efectelor anestezicelor si de reactivare a *E5 si incepe in momentul terminarii interventiei chirurgicale. Actiunile pe care le presupune sunt: intreruperea administrarii drogurilor anestezice antagonizarea drogurilor miorelaxant, opioid detubarea extragerea sondei /"8 cand pacientul este treaz, respira spontan eficient, are reflexe de protectie a caii aeriene prezente. /n functie de starea preexistenta pacientului, amploarea interventiei chirurgicale, complicatii survenite intraoperator, se poate opta pentru o trezire treptata cu continuarea protezarii respiratorii si in faza postoperatorie imediata. :ractic se asteapta metabolizarea si1sau eliminarea ,spontana- a drogurilor anestezice. VII. Tehnici de anestezie generala /n general, dupa cum s-a observat de'a, anestezia presupune administrarea concomitenta a mai multor droguri, fiecare avand un anumit efect si deci un anumit scop pentru care este utilizat. *unt rare situaiile cand se utilizeaza un singur anestezic. 9otivele acestei combinatii sunt: nici una din substante nu indeplineste conditiile unui anestezic ideal #drogul care realizeaza doate dezideratele anesteziei$) completarea reciproca a efectelor favorabile) scaderea dozelor, fapt care determina si scaderea incidentei efectelor secundare.

H /n functie de combinatiile de droguri utilizate, de necesitatea protezarii respiratiei, se descriu diferite tipuri de anestezie generala: #. anestezia balansata cea mai utilizata tehnica. /nductia se face intravenos si asigura pierderea constientei in aproximativ (A secunde, iar mentinerea se face cu o combinatie de droguri iv si inhalatorii. (. 8/>A #anestezia totala iv$ atat inductia cat si mentinerea anesteziei se fac utilizand doar droguri iv. ). >/9A #anestezia totala inhalatorie$ - atat inductia cat si mentinerea anesteziei se fac utilizand doar droguri inhalatorii *evofluran *. anestezia analgetica pura utilizeaza doze foarte mari de opioid in combinatie cu miorelaxant si protoxid VIII. Complicatii .iscurile pe care le incumba o anestezie generala sunt extrem de numeroase si tin de efectele drogurilor anestezice, de mi'loacele de protezare a caii aeriene, de malfunctia aparatului de anestezie, de pozitia pe masa de operatii. :rincipalele tipuri de incidente si accidente intraanestezice sunt: #. cardio-vasculare (. ale schimburilor gazoase ). respiratorii *. termice .. reactii de hipersensibilizare #alergice$ 0. datorita aparaturii 1. ale /"8 2. datorita pozitiei #. Complicatii cardio& asculare apar fie datorita starii de sanatate a pacientului, fie sund efecte secundare ale drogurilor anestezice, fie manifestarea unei anestezii neadecvate #prea profunda sau prea superficiala$. :rincipalele tipuri de complicatii cardio vasculare sunt: tulburari de ritm si de conducere tahicardie, bradicardie, aritmii #extrasistole, fibrilatie atriala$, blocuri de ramura, atrio-ventriculare variatii ale 8A hipo 1 hiper 8A ischemia miocardica (. Alterari ale schim$urilor gazoase scaderea 0i"% unt #zone vascularizate dar neventilate$ alterari ale raportului ventilatie - perfuzie hipoventilatie amestecuri gazoase hipoxice intubatie endobronsica 1 esofagiana pneumotorax atelectazie miorelaxante bronhospasm pneumonie, atelectazie, embolie drogurile anestezice deconectare malfunctia echipamentului hipoxie

1A hipercapnie scaderea eliminarii cresterea productiei ventilatie inadecvata hipertermie maligna febra sepsis

).

Complicatii respiratorii 3heezing - bronho - constrictie #efect secundar al unor droguri, manipulare intempestiva a caii aeriene$, hipersecretie sau obstructia sondei. 4ronho-aspiratie

*. Dezechili$re termice 5ea mai frecventa complicatie este hipotermia datorita efectelor anesteziei generale: scaderea metabolismului bazal inhibitia termoreglarii inhibitia capacitatii de a frisona #miorelaxante$ vaso dilatatie. " a doua complicatie, care apare mult mai rar, este hipertermia maligna. 4ste o afectiune care apare la persoane susceptibile in conditiile unei combinatii anestezice #anestezic volatil I *uxametoniu$ si se manifesta clinic prin rigiditate musculara si hipertermie. .. 5eactii de hipersensi$ilizare #alergice$ pot apare la cei susceptibili #teren atopic$ la oricare din drogurile utilizate intraoperator, dar in special la anumite miorelaxante #Atracurium$, solutii de substitutie volemica #7extran$, antibiotice. 0. hipoxie Complicatii datorita aparaturii amestec hipoxic al obstructia tubului de gaz proaspat gazelor inspirate debit insuficient de "% scaderea presiunii la sursa debitmetre inexacte pierderi in circuit contaminarea sursei scaderea eliminarii pierderi oriunde in circuit pierderi in 'urul sondei /"8 obstructia fluxului tuburi obstruate, cudate de gaze sonda /"8 cudata, obstruata reinhalare epuizarea calcei malfunctia valvelor unidirectionale crescute obstructie deschiderea prelungita a valvei de flux crescut scazute flux scazut pierderi sursa de presiune negativa in circuit concentratie neadecvata a anestezicului volatil vaporizor umplut cu un alt anestezic decat cel indicat

hipercapnie

presiuni anormale in caile aeriene

aprofundarea anesteziei

11 scurgere de lichid anestezic in tubulatura 1. Complicatii ale I'T Incidente si traumatice accidente reflexe leziuni ale buzelor, limbii, dintilor, faringelui obstructia caii aeriene intubatie endobronsica 1 esofagiana laringospasm tuse varsatura bradi1tahicardie, aritmii cresterea presiunii intraoculare 1 intracraniene hipo1hiper 8A insertie dificila 1 traumatica 1 imposibila intubatie endobronsica 1 esofagiana instabilitate hemodinamica pana la stop aspiratie pulmonara obstructie 1 cudare pierderi in 'urul balonasului detubare accidentala decontectare deplasarea sondei si intubatie endobronsica laringospasm aspiratie dureri de gat 1 gat uscat leziuni laringo traheale instabilitate cardio-vasculara obstructie

Complicatii

farmacologice la intubare

la mentinere

la detubare

2. Complicatii datorita pozitiei sunt asa numite leziuni de decubit care apar datorita comprimarii structurilor anatomice variate #tegumente, nervi$ intre doua planuri dure os masa de operatii. 5onstau in: escare, leziuni ale nervilor, alopecie. " alta clasificare a complicatiilor anestezice este cea in functie de etapa in care apar: complicatii legate de inductie complicatii legate de mentinere complicatii legate de trezire complicatii legate de inductie hiperreflectivitate cardio-vasculare si respiratorii legate de drogurile anestezice malfunctia aparaturii ale intubatiei legate de patologia organismului

complicatii legate de mentinere

1% legate de interventie legate de aparatura anestezica cardio vasculare respiratorii termice ale detubarii ale pozitiei

complicatii legate de trezire

Anestezia loco&regionala
I. II. III. IV. V. VI. Definire Indicatii si contraindicatii Droguri utilizate Monitorizarea intraanestezica Complicatii Tehnici de anestezie loco&regionala

I. Definire Anestezia regionala este o tehnica anestezica in care zona anesteziata este limitata fie la nivelul campului operator fie la nivelul unei regiuni. II. Indicatii si contraindicatii generale /ndicatiile si contraindicatiile tehnicilor anestezice loco-regionale sunt atat de ordin general, commune tutturor tehnicilor, dar sunt si indicatii si contraindicatii specifice variatelor tehnici. Indicatii interventie chirurgicala intr-o zona care se preteaza la o tehnica regionala interventia chirurgicala nu presupune interesarea functiilor vitale interventia chirurgicala impune pacient constient dorinta pacientului Contraindicatii refuzul pacientului pacient necooperant deficit neurologic infectie la locul de punctie

III. Droguri utilizate *ubstantele utilizate in tehnicile loco-regionale sunt: anestezice: o anestezice locale

1( o analgetice opioide o alte: anestezice generale #Jetamina$, 5lonidina ad'unvanti: adrenalina, bicarbonat Anestezicele locale sunt substante care in'ectate in vecinatatea unor terminatii nervoase blocheaza temporar transmisia nervoasa determinand ( tipuri de blocuri: senzitiv motor vegetativ simpatic Anestezicele locale sunt numeroase si se clasifica in functie de mai multe criterii: structura chimica, latenta, durata, potenta: Clasificare Clase "xemple structura o Kilina #6idocaina$ amide o 9epivacaina o Lupivacaina o 6evobupivacaina o .opivacaina o 5ocaina esteri o :rocaina o 8etracaina latenta mica #debut rapid @ 1A min.$ mare #debut lent 1A %A min.$ o o o o o o o o o o Kilina 9epivacaina Lupivacaina 6evobupivacaina .opivacaina Kilina 9epivacaina Lupivacaina 6evobupivacaina .opivacaina

durata

scurta #1 % ore$ medie #% + ore$ lunga #( ? ore$

potenta

se apreciaza avand ca referinta #valoarea 1$ Kilina se apreciaza pentru diferitele tipuri de blocuri nervoase A6 4loc n.p. 5A "DA Kilina 1 1 1 9epivacaina %,? 1 1 4upi acaina )70 870 * 6e o$upi acaina )70 870 * .opivacaina (,? +,G +

Analgeticele opioide morfina, petidina #9ialgin$, 0entanil: actioneaza pe receptorii opioizi periferici #loc de actiune diferit de al anestezicelor locale$

1+ pot fi folosite singular sau in asociere cu Al in urmatoarele tipuri de blocuri: droguri opioid opioid I A6 A. locala 4loc n. periferici 5A7 "DA

& 9

& &

9 9

dau doar analgezie nu si celelalte tipuri de blocuri mialginul administrat rahidian are si proprietati de A6

IV. Monitorizarea intraanestezica 9onitorizarea standard intraanestezica este obligatorie indiferent de tipul de anestezie sau interventie chirurgicala. >. Complicatii + pot aparea local, regional sau sistemic Complicatii Mecanism Tipuri locale o leziuni vasculare 1 plasare incorecta a acului nervoase in'ectare intranervoasa toxicitatea solutiei: - hipotona - antioxidanti - conservanti - solutii gresite - adaos de adrenalina in arii terminale o infectioase #abces$ contaminare exogena 1 endogena in special in tehnicile continui regionale intreruperea conducerii o simpaticoliza: - hipotensiune nervoase simpatice - hipoglicemie - sindrom 5l. Lernard !orner pareza musculaturii respiratorii o hipoventilatie alveolara o retentie urinara #glob vezical$ paralizie *% *+ predominanta vagala I o greturi, varsaturi h8A ischemie a a. spinale o bloc motor fara bloc senzitiv - anterioara durere, tulburari - posterioara o parestezii, digestive contaminare exogena 1 o meningita subacuta 1 acuta o arahnoidita cronica adeziva endogena in special in tehnicile continui sistemice o manifestri neurologice: in'ectare intravasculara - verti', tinitus absorbtie crescuta dintr-o zona - tulburari vizuale bogat vascularizata

1@ doza excesiva disartrie tremor fasciculatii convulsii coma depresie cardio-respiratorie o manifestari cardiace: - aritmii - stop cardiac A. Anestezia locala 4. 4locurile de ner i periferici C. Anestezia de conducere A. Anestezia locala Definire, anestezierea stricta a campului operator Indicatii, interventii medico-chirurgicale mici, superficiale: Indicatii "xemple chirurgicale amploare mica asociat A& pentru scaderea dozelor anestezice medicale facilitarea unor interventii - cateterizare venoasa - intubatie - endoscopie durerea cronica Tehnici, topic aplicarea pe tegument 1 mucoase a solutiei anestezice #crema 1 lichid$ infiltrare $uton intradermic cresterea tolerantei la introducerea unor ace mai groase ac subtire aspect de coa'a de portocala infiltrarea leziunii infiltrare progresiva a tesuturilor #piele subcutan aponevroza ......$ plagi, reducerea fracturilor $locul campului in evantai pornind din % puncte deasupra operator si sub leziune piramida se delimiteaza o figura geometrica si se in'ecteaza pornind din fiecare colt frecvent pentru tumori cutanate in:ectare bloc Lier i interventii de scurta durata #max 1 ora$ pe membrul superior mana, antebrat, cot) -

VI. Tehnici de anestezie loco&regionala

1? cateter 1G & deasupra zonei operatorii exsanguinare #banda 4smarch$ garou in'ectarea Kilinei operatie desfacerea garoului la minim (A min max. 111% ora, progresiv 4. 4locurile de ner i periferici Definire ; anestezierea zonei tributare unui nerv 1 plex prin plasarea #in'ectarea$ in vecinatate a unei solutii de A6. Indicatii, chirurgicale si nechirurgicale: interventii chirurgicale pe extremitati: cefalica, membre medicale: - bloc simpatic cervical - bloc n. laringeu #pentru intubatie$ - bloc n. intercostali - bloc penian Tehnici & exceptand diferentele anatomice tipice pentru fiecare bloc, tehnicile de bloc nervos difera in functie de ( caracteristici: modul de identificare a nervilor scop #concentratia A6$ modul de administrare a A6 9odul de identificare a nervilor: Tehnici de identificare Mecanism 1. blocul campului operator o in'ectarea unui volum mare de anestezic in aria generala unde se afla nervul %. repere anatomice o pentru nervii cu localizare exacta cubital, median, intercostal (. perineural o declansarea de parestezii cand acul se gaseste in vecinatatea nervului pacientul simte parestezii acestea dispar in momentul in'ectarii A6 MMMMM in'ectarea intranervoasa declanseaza durere intensa +. perivascular o se aude un clic in momentul cand acul patrunde in teaca pachetului vasculo-nervos, iar daca este lasat liber pulseaza odata cu artera o transarterial se in'ecteaza posterior si anterior de artera @. stimulator de nerv o la ac este atasat un electrod prin care trece un curent electric de mica intensitate #max % mA$ cand se afla in vecinatatea nervului declanseaza raspunsul motor 1 senzitiv caracteristic se poate in'ecta A6 #raspunsul dispare$ ?. ecografic *copul blocului:

1F o anestezie o analgezie 9odul de administrare a substantei anestetice: N in'ectare unic N administrare continu

C. Anestezia de conducere <$locuri centrale7 neuraxiale= Definire ; sunt tipuri de anestezii ce blocheaza transmisia nervoasa prin administrarea A6 in imediata vecinatate a maduvei spinarii: in spatiul subarahnoidian + rahianestezia <5A= in spatiul peridural #spatiu virtual$ anestezia peridurala <"DA= 9anifestarile clinice ale blocurilor de conducere sunt date de instalarea celor ( blocuri simpatic, senzitiv, motor nivelul acestora depasind variabil nivelul punctiei #in'ectarii$: bloc simpatic: h8A, bradicardie, vasodilatatie, respiratii de tip abdominal, retentie de urina, cresterea peristaltimului) bloc senzitiv anestezie lipsa sensibilitatii dureroase, tactile, termice, proprioceptive) bloc motor paralizie pacientul nu se poate misca