Sunteți pe pagina 1din 4

CERCETAREA- este o parte indispensabila a procesului de planificare, de concepere a programului si de evaluare a acestuia.

Inainte de a se intreprinde un program de RP trebuie adunate informatiile, colectate datele si efectuata o interpretare a lor, ca mai apoi sa fie schitata strategia pentru un plan de comunicare eficient. Folosim cercetarea pentru a ne asigura ca ne adresam publicurilor potrivite si ca folosim mesa e adecvate. In functie de situatii se va folosi cercetarea informala ! costuri mici si nevoi imediate de informatie" sau cercetarea formala ! costisitoare si de lunga durata ". #copurile urmarite de profesionisti in RP atunci cand parcurg la cercetare $ %. obtinerea de credibilitate in fata conducerii, &. definirea audientelor si segmentarea publicurilor, '. formularea strategiei, (. mesa e-test, ). a uta managementul sa pastre*e contactul cu realitatea, +. prevenirea cri*elor, ,. monitori*area concurentei, -. influentarea .P, /. obtinerea de mediati*are, %0. masurarea succesului. TE12ICI 3E CERCETARE Cercetarea secundara foloseste info care e4ista d5 6 in carti, articole din reviste, ba*e de date electronice. Cercetarea primara generea*a informatie noua si originala fiind proiectata in fct de situatie. ! focus grupuri, interviurile detaliate si sonda ele de opinie ". Cercetarea calitativa ! focus grupuri, interviuri individuale, esantioane disponibile" Cercetarea cantitativa ! sonda e prin telefon, anchete prin posta, interviuri fata in fata" %" Materialele organizationale ! declaratii si politici ale organi*atiei, discursuri rostite de factori-cheie din conducere, e4emplare vechi de buletine de stiri interne, rapoarte privind act de RP din trecut si decupa e de stiri din presa, statistici de mar7eting ! f imp ". &" Cercetarea in biblioteca ! materiale documentare, reviste academice si publicatii de specialitate" '" Resursele online ! cercetarea informala 8 e4plorarea literaturii de specialitate- poate fi facuta cu a utorul internetului. Astfel pot fi accesate info din ba*e de date in care sunt stocate info de actualitate si din trecut. #copuri $ pt a afla noutati cu privire la clienti si concurenti, pt a urmari campaniile mediatice ale unei org si anunturile din presa ale concurentei acesteia, pt a afla structura demografica si atit unor publ tinta etc. (" Retele online.- posibilitate de a trimite mesa e electronice, de a participa la grupuri de discutie, sa publice articole in bulletin e electronice de stiri etc. )" Internetul si World Wide Webul. Cu a utorul motoarelor de cautare se pot gasi info despre aproape orice subiect. +" Analiza de continut. 9 anali*a sistematica a anumitor cuvinte-cheie, a unor subiecte de genul problemelor cu care se confrunta organi*atia. #e poate face anali*a de continut si asupra scrisorilor si apelurilor telefonice 8 bun mi loc de transmitere a reactiilor la serviciile si politica organi*atiei. ," Interviurile. 8de interceptare : orientat -" Focus- grupurile folosite pentru a identificare atitudinile si motivatiile publicurilor importante. Ele servesc si in formularea sau pretestarea temei unor mesa e si a strategiilor de comunicare, inainte de lansarea propriu-*isa a unei campanii. F-; --%& pers repre*entative pt publicul tinta $ anga ati, consumatori sau repre*entanti ai comunitatii. . pers cu e4perienta foloseste tehnica interviului aleatoriu pentru a-i incura a pe membrii grupului sa discute liber despre un anumit subiect sau sa reactione*e sincer la temele care le sunt sugerate. 3iscutiile au loc intr-o sala de sedinte si sunt neprotocolare. 3urea*a %-& h. F-;9 metoda informala de cercetare : se obtin informatii calitative si nu cantitative. Totusi ele ne a uta la cunoasterea diversitatii de atitudini si de opinii ale participantilor. /" Testarea materialelor scrise. ! comunicarea eficienta cu publicul tinta " %0" santionarea stiintifica se ba*ea*a pe & factori$ caracterul ei aleatoriu si un nr mare de subiecti. Esantionarea stiintifica cea mai precisa se face cu a utorul listelor de nume ale tuturor pers care constituie publicul tinta. . alta metoda u*uala e esantionarea pe cote 3imensiunea $ ma4im %)00pers. In RP, sonda ele se folosesc in primul rand pentru a obtine indicii despre atitudini si opinii. Conceperea c!estionarelor " probleme de semantica, evitarea termenilor cu incarcatura emotionala, momentul si conte4tul oportun, raspunsul < corect politic = , variantele de raspuns alese cu gri a ! scara >i7ert " Modalitatile de acces la respondenti. a" chestionarele prin posta. A?A2TA@E $ cercetatorii au o mai buna evidenta a celor care primesc chestionarul si se pot astfel asigura ca studiul e repre*entativ : pot fi acoperite *one geografice e4tinse cu costuri mici, e mai ieftin sa administre*i chestionarele decat sa anga e*i un intervievator care sa reali*e*e interviuri personale : pot fi chestionati multi oameni cu costuri minime. 3EAA?A2TA@E $ slaba rata de raspuns. B9 includerea unui plic timbrat autoadresat si o scrisoare semnata care sa e4plice imp participarii, acordarea de stimulente respondentilor. b" #onda ele telefonice. A?A2TA@E $ se obtine pe loc un raspuns sau un refu*, convorbirea telefonica e personala si mult mai ieftina decat un interviu fata in fata, gestul de a telefona e mai putin deran ant decat cel de a merge din usa in usa si a intervieva oamenii. 3EAA?A2TA@E $ accesul dificil la toate numerele de telefon, convingerea celor apelati ca intr-adevar are loc cu adevarat un sonda sau studiu. c" Interviurile fata in fata- forma cea mai costisitoare de cercetare pt ca implica personal calificat si deplasari. Totusi ele pot fi eficiente si pot aduce o bogatie de informatie. d" #tudiile piggCbac7 sau omnibus e" #onda ele online si prin e-mail- publicarea chestionarului pe site-ul organi*atiei si li se cere vi*itatorilor sa rsp online. Avanta ul este rsp instantaneu, de*avanta ul ma or e ca nu vor fi controlate caracteristicile e4act ale subiectilor. PLANIFICAREA. In procesul de RP, planificarea este al doilea pas dupa cercetare. Inainte de a incepe activitatea de RP este esential sa fie gandite atent actiunile care trebuia intreprinse si ordinea lor astfel incat obiectivele companiei sa fie atinse. Astfel, planificarea trebuie sa fie strategica, adica sa stii unde vrei sa a ungi in viitor ! tinta " si cum poti sa a ungi acolo ! strategia ". Cea mai buna planificare este cea sistematica. Ea repre*inta un proces de strangere, anali*a si folosire creativa a informatiei intr-un scop precis $ atingerea unui obiectiv. DE.- formularea unei strategii care sa duca la indeplinirea unui obiectiv specific al organi*atiei. DE. garantea*a conceperea unor mesa e relevante si stabileste criteriile dupa care vor fi masurate re*ultatele companiei. %. .biectivele clientuluiFanga atorului. &. AudientaFpublicurile. ! cui anume ii adresam msg, caract audientei si cum pot fi folosite informatiile demografice la conceperea msgG " '. .biectivele audientei. ! ce vrea audienta sa stie si cum poate fi formulat mesa ul pt a rsp intereselor acestuia G " (. Canale media ! care este cel mai potrivit canal pt a a unge la publicul vi*at " ). .biectivele media ! pe ce criterii admit gate 7eeperii o stire si de ce ar fi o anume publicatie interesata de o informatie G +. #urse si intrebari. CE surse primare si secundare de infor constituie ba*a reala a msg G e4perti G

#trategii de comunicare Esenta mesa ului ! impactul, ce scop are G " #uport nonverbal ! cum poate fi cel mai bn pus in valoare un mesa cu a utorul fotografiilor, graficelor, filmelori si creatiei artistice G " Planul unui program de RP este un document care indica ce anume trebuie facut si mai ales cum se poate reali*a concret acest plan. - elemente de ba*a $ %. #ituatia ! organi*atia trebuie sa introduca un program de remediere pt a face fata unei probleme sau situatii cu efect negativ : org tre sa derule*e un proiect specific, unic : org vrea sa consolidere eforturile depuse pt a-si mentine reputatia si spri inul public" &. .biectivele ! corespund ele situatiei reale G: este realist, poate fi atinsG: cum se masoara succesul programuluiG" a" obiective de informare 8 multe din planurile de RP sunt concepute in primul rand pentru a furni*a informatii publicurilor si pentru a determina constienti*area unei probleme, a unui eveniment sau produs. Cele mai imp obiective ale RP sunt emiterea mesa ului si diseminarea lui corecta. b".biective de motivare- este mai dificil sa schimb atitudini si sa influente*i comportamente, dar ob de motivare sunt usor de masurat. Ele sunt legate de re*ultatul final. 3e obiecei. Hn program de RP are atat obiective de informare cat si de motivare. '. Audienta. Programele de RP tre sa se adrese*e unor audiente sau publicuri specifice bn definite. Indeplinirea obiectivelor unui program depinde de o buna intelegere a publicurilor primare si secundare. . asemenea intelegere a uta la selectarea strategiilor si tacticilor adecvate pt a atinge aceste audiente bn definite. (. #trategia 9 modul in care urmea*a sa fie atins obiectivul, formuland reguli si teme pt programul de ansamblu. Desa ele-cheie sunt un element strategic al unui plan de comunicare. Acestea trebuie sa fie repetate continuu pe perioada campaniei, fiind pre*ente in toate materialele promotionale. ). Tacticile sunt elementul de ba*a al planului. Ele descriu activitatile specifice care pun in aplicare strategiile si a uta la atingerea obiectivelor propuse. +. CalendarulFagenda. Cele mai importante ' aspecte ale stabilirii agendei sunt $ deci*ia momentului cand trebuie desfasurata campania, stabilirea ordinii activitatilor ! de obicei la inceputul unei campenii se implementea*a o serie de tactici pentru a propulsa respectiva campaniaForgani*atie" : alcatuirea listei de pasi de urmat pt a reali*a produsul final. ,. Eugetul. Fara acesta nu putem avea o planificare completa a programului. .rgani*atia stabileste ce suma isi permite sa aloce si cere departamentului intern sau firmei de RP sa planifice un program care sa se inscrie in suma alocata. Eugetele sunt estimate pe ba*a e4periente si a cererilor de oferte de la furni*ori. -. Evaluarea. Prin evaluare ne intoarcem la obiectivele fi4ate ale programului. Criteriile de evaluare tre sa fie realiste, credibile, specifice si adaptate la asteptarile clientului sau ale anga atorului. Evaluarea unui obiectiv de informare necesita reali*area unei reviste a presei si o anali*a a frecventei cu care au fost mentionate elementele-cheie ale msg. Alta posibilitate ar fi sa determinam cate brosuri au fost distribuite sau cate persoane au vi*ionat un video-comunicat de presa. .biectivele de motivare sunt deseori masurate si evaluare dupa cresterea van*arilor sau a cotelor de piata, dupa nr de persoane caure au apelat o linie telef gratuita pt a cere info sau prin studii comparate care masoara perceptiile publicului inainte si dupa o campanie. Planificarea in managementul problemelor Issue= probleme emergente, pe cale sa apara : iminente facilitate de mass-media, concurenta, societatea civila sau organi*atia insasi prin e4ercitii de management incorecte sau disfuncii la nivelul comunicIrii interne, prin e4ces sau deficit de comunicare Miza Issue management = consolidare strategica. Danagementul problemelor este un mod sistematic si activ de %" a prevedea problemele, &" a anticipa amenintarile, '" a reduce la minimum surpri*ele, (" a re*olva problemele si )" a preveni cri*ele. Acesta este proactiv in sensul ca incearca sa identifice problemele si sa influente*e deci*iile in legatura cu acestea inainte ca ele sa produca un efect negativ asupra organi*atiei. E4ista ) pasi ai procesului $ %" Identificarea problemei. .rgani*atiile trebuie sa urmareasca diferite publicatii, cele mai imp canale de difu*are, grupurile de discutii online si neJsletters de la grupuri militante pentru a afla ce probleme si preocupari fac obiectul discutiei. &" Anali*a problemei. Trebuie anali*at impactul problemei asupra organi*atiei iar mai apoi trebuie va*ut daca organi*atia e vulnerabila la aceasta problema. '" .ptiunile de strategie. 3aca firma considera ca problema aparuta poate fi periculoasa, urmatorul pas este sa hotarasca ce e de facut. Fiecare optiune trebuie anali*ata si confruntata cu obiectivele practice si economice ale companiei. (" Planul de actiune. .data ce a fost stabilita o politica, urmatorul pas este ca ea sa fie comunicata tuturor celor interesati. Aceasta actiune se poate transforma intr-o oportunitate de a transforma noua politica drept instrument de mar7eting. )" Evaluarea. Reactiile din presa sunt favorabile G .cupa firma o po* de lider in domeniuG #-a imbunatatit imaginea publica a firmei G 3aca firma a actionat suficient de devreme, cel mai bun indicator al succesului este ca, atunci cand cri*a se declansea*a, numele firme nu este mentionat.

,. -. /.

C M!NICAREA- partea cea mai vi*ibila a activitatii in domeniul RP. 9 implementarea unei deci*ii, procesul si mi loacele prin care sunt atinse obiectivele. #copurile unui process de comunicare sunt informarea, convingerea, motivarea sau obtinerea intelegerii reciproce. Cel care comunica trebuie sa se intrebe daca pentru receptorul vi*at mesa ul este adecvat, semnificativ, usor de memorat, inteligibil si credibil. Hn comunicator poate avea ) obiective. $

%" e4punerea la mesa . 8 trimiterea materialelor in mass-media si transmiterea altor mesa e prin medii controlate cum ar fi neJsletters sau brosurile. &" 3ifu*area cu acuratete a mesa ului. '" Acceptarea mesa ului (" #chimbarea atitudinii. P nu trebuie doar sa creada mesa ul ci chiar sa se anga e*e verbal sau mental ca isi va schimba comportamentul ca urmare a mesa ului )" #chimbarea evidenta a comportamentului. Da oritatea e4pertilor tintesc de obicei primele & obiective. Pentru ca mesa ul sa aiba succes el trebuie receptionat de indivi*ii sau de publicul caruia i se adresea*a. Cu cat publicul e mai mare cu atat comunicarea intampina mai multe obstacole. Desa ul trebuie sa retina atentia publicului, sa fie inteles, sa fie cre*ut, sa fie retinut. #i, in cele din urma, sa fie urmat. 3aca una din aceste sarcini, indif care, esuea*a, intregul mesa esuea*a. Comunicarea in situatii de criza. In situatii de cri*a organi*atiile se afla sub presiune $ trebuie sa raspunda cu informatii corecte si complete in cel mai scurt timp posibil. E4pertii sunt de parere ca adeseori depinde de modul in care organi*atia rspunde in primele &(h daca situatia ca ramane in categoria < incident = sau va evolua spre o cri*a de amploare. . cri*a este un eveniment sau o serie de evenimente iesite din comun care afectea*a negativ integritatea produsului, reputatia sau stabilitatea financiara organi*atiei ori sanatatea si siguranta anga atilor, comunitatii, publicului larg. Cri*ele nu apar intotdeauna pe neasteptate ! doar %(K ". Restul de -+K sunt < cri*e mocnite =9 organi*atia este constienta de o posibila perturbare a afacerii cu mult inainte ca publicul sa afle ceva despre ea. Danagementul defectuos e cau*a a ,-K din cri*e. Da oritatea organi*atiilor concep un plan pentru a gestiona situatiile de cri*a subita cum ar fi accidentele. Cum sa comunicam in timpul unei cri*e G Trebuie sa punem publicul pe primul loc, sa ne asumam responsabilitatea pentru a re*olva problema, sa fim cinstiti si nu sa incercam sa ducem P in eroare, desemnam un singur purtator de cuvant, stabilim un punct central de informatii, furni*am informatii in flu4 continuu, trebuie sa fim la curent cu nevoile presei si cu datele de inchidere a editiilor, sa fim disponibili, sa monitori*am stirile din presa si solicitarile telefonice de informatii, sa comunicam cu publicurile-cheie. #trategii de comunicare de cri*a $ %" Contestarea acu*atorului. Partea care sustine ca e4ista o cri*a este atacata, fiindu-i de*aprobate logica si faptele. Hneori acu*atorul este amenintat cu darea in udecata. &" 2egarea. .rg sustine ca nu e4ista nici o cri*a. '" #cu*a. .rg isi minimali*ea*a propria responsabilitate pt cri*a. Ea neaga orice rea intentie si sustine ca nu a reusit sa controle*e even care au condus la cri*a (" @ustificarea. Cri*a e minimali*ata printr-o declaratie care sustine ca nu au fost provocate daune sau le*iuni grave. )" Aplanarea. #e intreprind actiuni pentru calmarea publicului implicat. Consumatorii care sa plang primesc cupoane de reduceri sau org face donatii unei societati de caritate. +" Corectarea. #e intreprind actiuni menite sa repare daunele provocate de cri*a si sa preintampine repetarea acesteia. ," Asumarea. .rg isi asuma responsabilitatea si isi cere scu*e in mod public. Adeseori org ofera compensatii in bani sau ofera spri in. Danagerul cri*ei poate alege reactia cea mai adecvata doar daca intelege situatia. Dodul in care organi*atia reactionea*a la o cri*a in desfasurare depinde si de gradul de cultura al companiei si de tiparele de gandire ale conducerii. Pasi de urmat $ %" identificarea problemei actuale prin a numi sursele generatoare, mediul de comunicare si definirea actorilor primari ! p pre udiciate" si secundari. &" Re*olvarea problemei- moment colectiv, tratamente comunicationale '" Redefinirea strategica a conte4tului cri*eiFproblemei ! se e4plica efectele cri*ei " (" Consolidarea reputatiei ! masuri sociale, e4ercitii de C#R, organi*atia se redefineste social investind in cau*e publice. )" Evaluarea ! inaintea recuperarii reputatiei " +" Recuperarea reputatiei. Comunicarea in situatiile de risc isi propune sa transmita informatii referitoare la riscuri pt sanatatea si siguranta publica si pt mediul incon urator. Aceste riscuri pot fi infestarea alimentelor, deversari de produse chimie sau amplasarea in comunitatea a unor centre de tratament antidorg. #pecialistii au identificat cateva variabile de care depinde atitudinea publicului. a" riscurile asumate de bunavoie tind sa fie mai bine acceptate decat cele pe care persoana le controlea*a putin sau deloc. b" Cu cat situatia e mai comple4a, cu atat perceptia riscului e mai puternica, c" Cunoasterea subiectului e o sursa de incredere. Publicul care intelege porlbma si factorii ei se simte e4pus unui risc redus. d" Riscul e perceput ca fiind mai mare atunci cand mesa ele e4pertilor se contra*ic e" ;ravitatea consecintelor afectea*a vi*iunea despre risc. A#A3AR$ A" Incepeti din timp sa stabilitC un dialog cu publicurile care pot fi afectate. 2u asteptati ca opo*itia sa isi mobili*e*e fortele. Pentru a castiga increderea, e vital sa stabiliti din timp contactul cu toti cei care ar putea fi vi*ati sau afectati. E" Incercati sa identificati in mod activ gri ile si preocuparile oamenilor. 3iscutiile informale, sonda ele, interviurile si focus9grupurile sunt eficiente in evaluarea problemelor si identificarea nemultumirilor. C" Recunoasteti publicului calitatea de partener legitim in comunicare. Anga ati o comunicare bilaterala cu grupurile interesate, atragand si lideri de opinie marcanti. 3" 3iscutati problemele care-i preocupa pe oameni chiard aca ele nu sunt direct legate de proiect. E" Identificati din timp ostilitatea si fiti pregatiti pentru ea. Actionati in sensul re*olvarii conflictului pentru a detensiona o situatie. Identificati punctele asupra carora se poate a unge la o intelegere si incercati sa a ungeti pe un teren comun. F" Fiti receptivi la nevoile presei. Furni*ati informatii corecte, la timp, si raspundeti prompt solicitarilor. ;" Fiti intotdeauna sinceri, chiar daca asta doare.

E"AL!AREA repre*inta a patra etapa a procesului relatiilor publice. Ea presupune confruntarea re*ultatelor cu obiectivele stabilite in timpul procesului de planificare. Prin intermediul ei practicienii isi dovedesc responsabilitatea fata de clienti si fata de ei insisi. Cu toate ca obiectivele pot varia e4ista o serie de intrebari de ba*a pe care orice profesionist ar trebui sa le ia in considerare $ %" Activitatea sau programul a fost planificat adecvat G &" A fost inteles mesa ul de catre receptori G '" Cum ar fi putut fi mai eficace strategia programului G (" Au fost atinse audientele primare si secundare G )" A fost indeplinit obiectivul urmarit de organi*atie G +" Ce circumstante nepreva*ute au afectat succesul programului sau activitatii G ," Programul sau activitatea s-a incadrat in bugetul preva*ut G -" Ce pasi trebuie reali*ati pentru a imbunatati alte activitati similare viitoare G >indenmann sugerea*a ca personalul de RP foloseste tehnici mi4te de evaluare, multe imprumutate din publicitate si mar7eting pt a furni*a o evaluare cat mai completa. El notea*a ca e4ista cel putin ' niveluri de masurare si evaluare. >a nivelul de ba*a se afla compilarea datelor privind distributia mesa ului si nr de aparitii in media. Al doilea nivel, care necesita tehnici mai rafinate, se ocupa cu masurarea constienti*arii, intelegerii si retinerii mesa ului de catre public. 2ivelul cel mai avansat masoara schimbarea atit, opiniilor si comportamentului. Cele mai folosite metode pentru evaluarea eforturilor de RP. %" Masurarea productiei $ simpla numarare a comunicatelor de presa, reporta elor, imaginilor, scrisorilor si alte asemenea care sunt create intr-o perioada de timp data. ! Pristu nu considera totusi ca aseasta evaluare are o mare insemnatate, pt ca ea pune accent pe cantitate si nu pe calitate ". &" Masurarea e#punerii la mesa$e. Cea mai raspandita forma de evaluare a programelor de RP este compilatia de e4trase de presa si mentiuni radio-tv. Este posibila si monitori*area electronica pentru a inregistra principalele programme de radio si tv pe ba*a de contract. a"Impresiile media. In afara de nr de aparitii media, depart si firmele de RP raportea*a cati oameni au fost e4pusi la mesa e. Aceste cifre au fost descrise drept impresii media, adica audienta potentiala atinsa de o publicatie periodica sau de o emisiune T? sau radio. Acest procedeu e folosit frecvent in publicitate pentru a masura gradul de penetrare a unui mesa . Asemenea cifre ofera o estimare a populatiei care este e4pusa la acel mesa . .ricum, aceste cifre nu indica nr real al celor care au citit sau au au*it respectiva stire si, mai imp, au fost interesati de aceasta. b"Accesari ale site-urilor. 9 contabili*area persoanelor care au vi*itat site-ul unei organi*atii. c"Echivalentul publicitar. . alta abordare este calcularea valorii e4punerii la mesa . Aceasta se reali*ea*a prin convertirea relatarilor din coloanele de stiri sau de la radio si tv in costurile de publicitatea echivalente. d"Hrmarirea sistematica. 2oile progrese in programele computeri*ate si ba*ele de date electronice fac acum posibila urmarirea aparitiilor media intr-un mmai comple4. Ea*ele de date computeri*ate pot fi folosite pt a anali*a continutul aparitiilor media prin variabile ca ponderea de piata, tipul publicatiei, tonul articolului, sursele citate si mentionarea unor mesa e-cheie. ?aloarea urmaririi sistematice este manifestata in cateva moduri. Hnul este continuitatea, regularitatea feedbac7ului in cursul unei campanii, pentru a stabili daca eforturile de mediati*are ale unei organi*atii isi ating scopurile privind numarul de aparitii in media si mentinerea mesa elor cheie. Procesul de urmarire a aparitiilor si compararea lor de-a lungul unei anumite perioade de timp este denumita benchmar7ing. e"#olicitarile de informatii suplimentare si numerele -00. . alta forma de masurare a e4punerii la msg este inregistrarea solicitarilor in info suplimentare. f"Costul evaluat per persoana, folosit in special in publicitate dar si in RP. Costul-per-mie este calculate prin impartirea costului programului de mediati*are la nr total al persoanelor care au fost, theoretic, e4puse mesa elor. g"Participarea audientei la evenimente. %&Masurarea gradului de constientizare a publicului. '&Masurarea atitudinilor publicului. . tehnica importanta este studiul comparativ. In esenta, este o masurare a atitudinilor si opiniilor publicului inainte, in timpul si dupa campania de RP. Acestea se mai numesc si studii de benchmar7ing si arata grafic diferenta procentuala din atitudini si opinii ca re*ultat al cresterii volumului de informatii si de mediati*are (&Masurarea actiunilor publicului. )&Masurarea activitatilor suplimentare. $ auditurile de comunicare, testele-pilot si individuali*area mesa elor, participarea la intruniri si evenimente, gradul de citire al buletinelor informative