Dispersia n fibra optic

Cuprins: Introducere. Dispersia modal. 4 Dispersia de material. 5 Dispersia ghidului de und. 7 Dispersia cromatic. 8 Dispersia de material combinat cu dispersia modal. 9 Dispersia neliniar. 10 Propagarea pulsului de energie luminoas. 10 Conclu ii !i metode de reducere a dispersiei. 14 "ibliogra#ie.14 Introducere: $ucrarea dat re#lect una dintre problemele optoelectronicii% adic dispersia &n #ibra optic. 'ibra optic constituie un mediu de transmitere a luminii. (a este constituit din trei pr)i componente* mie ul% cma!a !i &n+eli!ul de protec)ie. ,ie ul !i cma!a #ibrei optice au indici de re#rac)ie di#eri)i !i anume indicele de re#rac)ie a mie ului trebuie s #ie mai mare ca cel al cm!ii -cel mai des &nt&lnit este nm.1%48 !i nc.1%4/0. Propagarea luminii are loc datorit re#le1iei interne totale din interiorul mie ului. 2e#le1ia total are loc &ntre mediile mie ului !i a cm!ii datorit indicilor de re#rac)ie di#eri)i ai componentelor #ibrei optice. $egturile prin #ibre optice sunt limitate &n lungime de catre atenuarea !i dispersia impulsului optic. Dispersia semnalului optic transmis cau ea a &mprastiere pentru transmisiile analogice !i digitale prin #ibre optice. C3nd semnalul a4uns la receptor este #oarte slab pentru detectarea clar% atunci atenuarea de+ine o problema ma4or% iar sistemul +a #i limitat de ni+elul puterii. 5n legaturile &n care puterea optica este su#icient% dar #orma semnalului este
-1-

distorsionat% sistemul este limitat de l)imea ben ii. 5n acest ca % reconstruc)ia mesa4ului transmis este di#icil. 6dic% dispersia este #enomenul care determin limitarea ben ii de trecere a unei #ibre sau cablu optic% datorit maririi duratei unui impuls de radia)ie la ie!irea din #ibr. 6tunci c3nd un puls scurt de energie luminoas se propag printr7o #ibr optic energia este dispersat &n timp ast#el &nc3t pulsul se &mprs)ie &ntr7un inter+al de timp mai mare. 5n ca ul #ibrelor optice dispersia este dat de 4 #enomene distincte* 8 dispersia modal9 8 dispersia de material9 8 dispersia de ghid de und9 8 dispersia neliniar. 2 Descrierea tipurilor de dispersie Dispersia modal Dispersia modal se mani#est &n ca ul #ibrelor multimod ca e#ect al +ite elor de grup di#erite pentru di#erite moduri. :n puls de lumin ce intr &ntr7o #ibr optic ce suport , moduri de propagare se &mpr!tie &n , pulsuri luminoase ce se propag &ntr7un timp

pe o lungime $ de #ibr cu +ite a de grup a modului ;+ ;. Dac +min !i +ma1 sunt +ite ele de grup minim !i ma1im atunci pulsul recep)ionat se &mpr!tie &ntr7un inter+al de timp Cum modurile de propagare nu sunt e1citate &n general &n propor)ii egale% #orma #inal a pulsului are un pro#il neted -+e i 'igura 10. < estimare a lrgimii pulsului este dat de abaterea ptratic medie denumit &n acest ca temporal al #ibrei optice* = t.1>? -$>+min 7 $>+ma10. rspuns

-2-

'igura 1 5mpr!tierea pulsurilor de lumin datori)a dispersiei modale prin #bra optic. 5ntr7o #ibr optic cu salt de indice de re#rac)ie !i numr mare de moduri* Cum &n acest ca se poate #olosi apro1ima)ia urmtoare* @impul de rspuns al #ibrei este*

adic este o #rac)ie A>? din timpul de propagare $>c1. Dispersia modal este mult mai mic &n #ibrele optice cu gradient de indice de re#rac)ie dec3t pentru #ibrele optice cu salt de indice deoarece +ite ele de grup au +alori mult mai apropiate. Pentru o #ibr optic care are un pro#il optim de indice de re#rac)ie !i cu un numr mare de moduri de propagare* &nc3t timpul de rspuns +a #i*

Be obser+ c aceast +aloare pentru timpul de rspuns este mai mic dec3t cu un #actor A>?. (1emplu* Dac o #ibr optic cu salt de indice de re#rac)ie este caracteri at de A.0%01 !i n1.1%4/ atunci pulsurile luminoase se &mpr!tie la o rat de apro1imati+ =t>$.A>?c1.n1A>?c0 C?4ns>Dm pentru $ . 100Dm re ult o &mpr!tiere temporal de apro1imati+ ?%4Es. Dac aceea!i #ibr optic are un gradient de indice de re#rac)ie optimi at atunci rata de
-3-

lrgire a pulsului este apro1imati+ egal cu n1A?>4c0 C1??ps>Dm mult mai mic dec3t &n ca ul precedent. <bser+a)ii* 6t3t pentru ca ul unei #ibre multimod cu salt de indice de re#rac)ie c3t !i &n ca ul unei #ibre cu gradient de indice de re#rac)ie lrgirea temporal a pulsurilor de lumin sunt propor)ionale cu lungimea $ a #ibrei. 6ceast dependen) nu se pstrea neaprat dac #ibrele optice dep!esc o anumit lungime datorit #enomenului de cupla4 &ntre modurile de propagare. Cupla4ul intermodal apare pentru moduri care au constante de propagare apro1imati+ egale ca e#ect al imper#ec)iunilor din #ibr -neregularit)i ale supra#e)elor de separa)ie sau neomogenit)i ale indicelui de re#rac)ie0 ce permit energiei undei luminoase s se distribuie &ntre di#erite moduri. 5n anumite condi)ii% timpul de rspuns =t a #ibrelor cu moduri cuplate este propor)ional cu $ pentru +alori mici ale acestuia !i cu $1>? atunci c3nd lungimea #ibrei dep!e!te o anumit +aloare critic ceea ce conduce la o rat de &mpr!tiere a pulsurilor mai mic. Dispersia de material ,aterialele din care sunt con#ec)ionate #ibrele optice% de e1emplu sticla% sunt materiale optic dispersi+e ast#el &nc3t un puls luminos ce se propag &ntr7un mediu dispersi+ de indice de re#rac)ie n +a a+ea o +ite de grup + . c0>F unde F se calculea con#orm #ormulei*

Cum pulsul luminos este #ormat dintr7un pachet de unde cu o anumit compo i)ie spectral re ult o &mpr!tiere a acestuia deoarece #iecare component spectral din puls +a a+ea o +ite de grup proprie. $rgimea temporal a unui puls de lrgime spectral =G-nm0 dup propagarea pe distan)a $ este*

de unde rspunsul temporal al #ibrei datorit dispersiei de material +a #i* unde* DG se calculea con#orm #ormulei ce urmea *
-4-

DG este coe#icientul de dispersie al materialului. 6cest tip de dispersie se nume!te dispersie de material. Dependen)a coe#icientului de dispersie de lungimea de und DG pentru o sticl de siliciu este repre entat &n 'igura ?.

'igura ? Coe#cientul de dispersie al sticlei de siliciu #unc)ie de lungimea de und. Be obser+ c la lungimi de und mai mici dec3t 1% HEm coe#icientul de dispersie are +alori negati+e ast#el &nc3t pachetele de und cu lungimi de und mai mari se propag mai repede dec3t cele cu lungimi de und mai mici. 6st#el% pentru G0 .0%87Em DG.780ps>DmInm9 pentru G0.1%55Em DG. J17ps>DmInm iar pentru G0.1%H1?Em DG.0ps>DmInm. (1emplu* Pentru un coe#icient de dispersie DG.780ps>DmInm corespun tor unei lungimi de und G0.0%87Em% o surs cu lrgimea spectral =G.50nm -un $(D% de e1emplu0 are o rat de &mpr!tiere &ntr7o #ibr monomod &n lipsa altor surse de dispersie este* KDGK=G.45ns>Dm. :n puls de lumin care se propag pe distan)a $.100Dm &n #ibr se lrge!te temporal p3n la =t.KDGK=G$.0%5Es. Dac pulsul pro+ine de la o diod laser atunci =G.?nm !i pentru G0.1%HEm coe#icientul de dispersie este 1ps>DmInm re ult3nd o rat de &mpr!tiere de doar ?ps>Dm corespun toare unei lrgiri de puls la 100Dm de 0%?ns.
-5-

B7a constatat c =t pentru G0.1%H1?mm d o +aloare #oarte mic dar nu 0 pentru lrgirea pulsului atunci c3nd se calculea mult mai precis =G. Dispersia ghidului de und B7a constatat c +ite ele de grup pentru di#erite moduri de propagare &n #ibrele optice depind de lungimea de und chiar dac dispersia de material este negli4abil. 6ceast dependen) este cunoscut ca dispersia ghidului de und !i se datorea dependen)ei distribu)iei de c3mp &n #ibra optic de raportul dintre ra a mie ului #ibrei !i lungimea de und -a>G00. Dac acest raport este modi#icat% prin schimbarea lungimii de und G0% se modi#ic raportul dintre puterile optice din mie !i &n+eli! duc3nd la modi#icarea +ite ei de grup a modului respecti+ de propagare. Dispersia ghidului de und este mai accentuat &n #ibrele optice monomod% &n care nu se mani#est dispersia modal !i la lungimi de und pentru care dispersia de material este mic. 6!a cum am stabilit &n acest capitol% +ite a de grup + . dL>dM !i constanta de propagare M sunt mrimi determinate de ecua)ia caracteristic dat de parametrul 5n absen)a dispersiei de material -c3nd F6 este independent de omega0% N este direct propor)ional cu L ast#el &nc3t*

$rgirea pulsului asociat cu lrgirea spectral a sursei =G este dat de timpul de propagare $>+ prin #ibra de lungime $*

unde*

este coe#icientul de dispersie &n ghidul de und. Bubstituind se ob)ine*

-6-

&n conclu ie* +ite a de grup este in+ers propor)ional cu dM>dN !i coe#icientul de dispersie &n ghidul de und este propor)ional cu N?d?b>dN?. Dependen)a lui M de parametrul N al #ibrei optice este repre entat &n #igura H pentru modul #undamental $P01.

'igura H

Cum M +aria neliniar cu N% dispersia ghidului de und repre entat prin coe#icientul DL este o #unc)ie de N !i de aici de lungimea de und G. Dependen)a dispersiei DL de lungimea de und G0 poate #i controlat prin modi#icarea ra ei mie ului sau a gradientului indicelui de re#rac)ie &n #ibr. Dispersia cromatic (#ectele combinate ale dispersiei de material !i de ghid de und -numit de aici &nainte dispersie cromatic0 poate #i determinat prin includerea dependen)ei de lungimea de und a indicilor de re#rac)ie n1 !i n? !i de aici pentru F6 atunci c3nd se determin dM>dL din ecua)ia caracteristic. De!i% &n general% dispersia de ghid de und este mai slab dec3t dispersia de material aceasta duce la deplasarea lungimii de und pentru care dispersia total cromatic este minim. Cum dispersia cromatic limitea per#orman)ele #ibrelor monomod% #ibre mai a+ansate pot reduce acest e#ect utili 3nd mie uri cu gradient de indice de re#rac)ie selectate
-7-

ast#el &nc3t lungimea de und l pentru care dispersia ghidului de und compensea dispersia materialului. 'ibre cu dispersie deplasat au #ost reali ate cu succes prin utili area unui mie cu indice de re#rac)ie ce +aria &n trepte a+3nd o ra redus ca &n 'igura 4. 6ceast tehnic poate #i utili at pentru modi#icarea lungimii de und pentru care dispersia cromatic nu se mai mani#est de la 1%HEm p3n la 1%55Em unde #ibra optic are atenuarea ce mai mic.

'igura 4

,ai #acem obser+a)ia c !i procesul de reali are a #ibrelor optice cu gradient de indice de re#rac)ie introduce pierderi datorit substan)elor dopante. 6u #ost reali ate !i alte pro#ile de #ibre optice cu gradient de indice de re#rac)ie pentru care dispersia cromatic este nul la ? lungimi de und !i este redus pentru o lungime de und situat &ntre cele dou +alori. 6ceste #ibre optice sunt numite #ibre cu dispersie plat !i au #ost reali ate prin utili area a 4 straturi cu gradient de indice de re#rac)ie -+e i 'igura 4b0.
-8-

Dispersia de material combinat cu dispersia modal (#ectul dispersiei de material asupra lrgirii pulsului &n #ibrele multimod poate #i determinat prin re ol+area ecua)iei de dispersie pentru constantele de propagare M; !i determinarea +ite elor de grup a modurilor +; .dL>dM; cu indicii de re#rac)ie n1 !i n? e1prima)i #unc)ie de pulsa)ia L. De!i n1 !i n? depinde de L se poate presupune c raportul A. -n17n?0>n1 este apro1imati+ independent de L. :tili 3nd aceast apro1imare se e+aluea +; prin deri+area constantei de propagare #unc)ie de pulsa)ie !i se ob)ine*

unde*

este indicele de de re#rac)ie de grup a materialului din care este reali at mie ul #ibrei. Pentru o #ibr cu salt de indice de re#rac)ie -pOP0 +ite ele de grup a modurilor +aria de la c1>F1 p3n la c0-17A0>F1 ast#el &nc3t timpul de rspuns este*

<bser+a)ie* Dac &n ecua)iile !i n1 !i D depind de lungimea de und atunci*

unde*

Dispersia neliniar 6tunci c3nd intensitatea luminoas a radia)iei ce se propag prin #ibra optic este #oarte mare% indicele de re#rac)ie al mie ului #ibrei depinde de +aloarea intensit)ii datorit unor e#ecte optice neliniare. 6cest e#ect produce a!a7numita dispersie neliniar a #ibrei optice. Componentele undei cu intensitate mai mare determin o deplasare de #a di#erit #a) de celelalte componente ale pulsului de
-9-

lumin ast#el &nc3t #rec+en)a de oscila)ie este modi#icat. 6cest lucru determin o alterare a pulsului care% &n anumite condi)ii% poate compensa dispersia de material !i pulsul se poate propaga #r modi#icarea #ormei -sub #orma unei unde de tip soliton0. Propagarea pulsului de energie luminoas 6!a cum am discutat !i &n paragra#ele anterioare% propagarea pulsului de energie luminoas prin #ibrele optice depinde de atenuare !i de tipul de dispersie din #ibr. :n puls optic cu puterea*

Qi durat

-unde p-t0 este puterea pe unitate de timp !i arie0 este transmis printr7o

#ibr multimod de lungime L. Puterea optic recep)ionat la captul #ibrei este*

unde , este numrul de moduri9 ; se re#er la modul ;% a; este coe#icientul de atenuare -d">Dm09 este timpul de tran it9 +; este +ite a de grup9 este lrgimea pulsului asociat modului ;. $a scrierea rela)iei de mai sus s7a presupus c puterea optic incident este distribuit &n mod egal pe cele , moduri de propagare ale #ibrei. B7a presupus deasemenea c #orma pulsului p-t0 nu este alterat ci doar lrgit cu =; !i &nt3r iat cu q ca re ultat al propagrii -alt#el spus% un puls ini)ial gaussian este lrgit tot la o #orm gaussian0.
q -'ig. 50.

Pulsul recep)ionat este compus din , pulsuri de lrgime =; centrat pe timpul

- 10 -

'igura 5 2spunsul unei #ibre optice multimod la un singur puls Pulsul compus are o lrgime st ce repre int rspunsul temporal global al #ibrei. 5n ceea ce pri+e!te dispersia global pentru #ibrele multimod se pot identi#ica ? tipuri de dispersie* dispersia intermodal !i dispersia intramodal. Dispersia intermodal% sau simplu dispersia modal% este distorsiunea datorat di#eren)ei de timp de propagare q pentru di+erse moduri -este dat de semidi#eren)a dintre &nt3r ierea ma1im !i cea minim0*

Dispersia de material a#ectea dispersia modal datorit #aptului c se modi#ic timpiide propagare. Dispersia modal este direct propor)ional cu lungimea #ibrei optice $ cu e1cep)ia #ibrelor lungi &n care domin cupla4ul modurilor !i dispersia modal este propor)ional cu $1>?. Dispersia intramodal este dat de lrgirea pulsurilor asociate cu moduri indi+iduale !i este produs de o combina)ie de #enomene* dispersia de material !i dispersia de ghid de und re ult3nd din lrgimea #init a pulsului optic ini)ial*

unde D; este coe#icientul de dispersie combinat &ntre dispersia de material !i de ghid de und pentru modul ;. Pentru o lrgire de puls ini)ial #oarte scurt 0 O0% rela)ia de mai sus de+ine*

- 11 -

5n 'igura / este repre entat schematic modul &n care se propag un puls de energie luminoas &n di#erite tipuri de #ibre optice. &n #ibrele optice multimod cu salt de indice de re#rac)ie dispersia modal este de obicei mult mai mare dec3t dispersia de material sau de ghid de und. 'ibrele optice multimod cu gradient de indice de re#rac)ie reduc dispersia intermodal care a4unge s #ie comparabil cu dispersia de material sau de ghid de und. 'ibrele optice monomod au a+anta4ul c nu pre int dispersie intermodal ast#el &nc3t propagarea pulsului luminos este limitat doar de dispersia de material !i de ghid de und. Dispersia cea mai mic este ob)inut &n #ibra monomod pentru care se combin dispersia de material !i ghid ast#el &nc3t se anulea reciproc.

- 12 -

'igura / Propagarea unui puls prin di#erite tipuri de #ibre optice

- 13 -

Concluzii i metode de reducere a dispersiei: Dispersia este #enomenul de &mpr!tiere a impulsului ce se propag prin mie ul #ibrei optice. 5n #ibrele monomod% datorit propagrii doar a unui singur mod% &mpr!tierea impulsului are loc doar datorit dispersiei intramodale e#ectele dominante ale creia s3nt* dispersia &n material% !i dispersia ghidului de und. Parametrul dispersiei pentru #ibrele monomod se calculea dup rela)ia* dA>dG. Bitua)ia dat este di#erit de cea a #ibrelor multimod% unde ma4oritatea modurilor se propag departe de blocare !i deci ma4oritatea puterii optice este transmis prin mie ul #ibrei optice% iar componentele dispersiei pot #i separate doar &n dispersia materialului !i a ghidului de und. Dispersia aprut din cau a compo i)iei #ibrei% precum !i din cau a dimensiunilor #ibrei% poate #i minimi at prin tolerarea dintre dispersia materialului !i dispersia ghidului de unde p3n c3nd se limitea dispersia pro#ilului% adic limit3nd +aria)ia indicelui de re#rac)ie cu lungimea de und. Dispersia #ibrei poate de+eni ero dac +ariem diametrul mie ului &n procesul de produc)ie precum !i la +arierea pro#ilului indicelui de re#rac)ie al #ibrei optice. ,ic!orarea dispersiei poate #i reali at prin modi#icarea ghidului de und% &nc3t dispersia sa s o anule e pe cea a materialului la lungimea de und dorit. De e1emplu% prin construirea #ibrelor monomod cu o +aria)ie triunghiuar a indicelui de re#rac)ie% adic a #ibrelor optice cu dispersia deplasat. 5n aceste #ibre se utili ea anularea posibil a dintre dispersia ghidului de unde !i a materialului prin diri4area cu pro#ilul indicelui de re#rac)ie al #ibrei. :n e1emplu de atare pro#il R% &n care mie ul este &ncon4urat de un inel &ngust al cm!ii cu indicele de re#rac)ie mai mic dec3t al restului cm!ii -care este pu)in mai mare0. 6st#el de #ibre pot #i utili ate &ntr7o regiune larg de la 1%HHEm p3n la 1%/Em% datorit dispersiei 4oase !i uni#orme.
- 14 -

Bibliografie: 1.S@ransmiterea in#orma)iilor prin #ibre opticeT 6utor* Ctlin 6gheorghiesei Ia!i ?004 ?.SComunica)ii prin #ibre opticeT 6utori* Bergiu Qi!ianu% @eodor Qi!ianu% <leg $upan (ditura S@ehnica7In#oT Chi!inu ?00H

Un nou portal informaional! Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md

- 15 -