Comutator optic

Introducere
In prezent sistemele de comunicatii stau la baza dezvoltarii societatii. n reelele WDM comutatoarele se utilizeaz pentru aceea, ca la apariia neregularitilor n reele, de direconat semnalul pe alt drum optic sau prin alt reea. La nceput comutarea n reelele fibro optice ncludeaa n sine transformarea semnalului optic n form electrica, ndeplinirea reconectrilor necesare !i transformarea inversa a semnalului n form optic. "cest proces mare !i costisitor limita viteza de comutare !i mic!ora capacitatea de lucru a sistemelor WDM . #omple$itatea reelelor contemporane !i cerinele ctre siguranta lor n ultimii ani au crescut . nainte n reeaua optic erau destule cteva comutatoare cu posibiliti simple de redirecionare a semnalului, acum n reele se cer sisteme puternice de comutaie #ross de tipul %&%, care ndeplinesc operaii complicate pentru reconfigurarea total a % semnale optice. #apacitatea de a ndeplini comutaia total fr blocri a semnalelor devine o funcie destul de va'nic pentru reele optice. De aceea o importan practic mare au cpatat dispozitivele de comutaie optic #ross ( )ptical #ross #onect * , n care se produce transformarea optoelectronic. Mai nainte se utilizau comutatoare de tipul +&% cu reglare electric , care comutau semnalul din fibra de intrare ntre cteva fibre de ie!ire . n reele optice ele ndeplineau funcia de restabilire a comunicaiei !i nu permiteau de efectuat evidenierea dinamic sau redistribuirea benzii de transmisiune .

-1-

Cuprins:
+. Introducerea ,.#omutatoare cros.-rincipiul de realizare si ar.itectura................................../ 0.-arametri comutatoarele optice...................................................................../ 1 /.2ipurile de comutatoare de baza..................................................................../ 1 1.3tructura calculatoarelor multicascad.+4 +, 5.6unctionarea comutatorilor optici in g.id de unda.+, 7.#omutatori in g.iduri polimerice neliniare avind ca substrat sticla.+, +/ 8.-rincipiul de functionare a comutatorului optic bazat pe interferenta a doua mode .+/ +7

Comutatoare cros. Principiul de realizare si arhitectura.

-2-

In ciuda numeroaselor succese in dezvoltarea tenologiilor pentru counicaiile optice legate de dezvoltarea vdm, comutarea canalelor a utila'elor si a datelor pina la momentul dat era efectuata prin metode electronice, adica marsrutizarea si comutatoarele cros. "ceast se e$plica prin unele particularitati de constructie a comutatoarelor electronice in special functionalitatea si universionalitatea. Insa folosirea aparatelor de transformare a semnalului electric in optic aducea la o transformare dubla a semnalului si ca rezultat in emnal erau induse erori. In rezultat reteaua a devenit neomogena iar costul utila'ului a crescut considerabil. Din acesata cauza sunt efectuate cercetari pentru a crea retele de fibra optica omogene bazate numai pe comutatoare optice. Parametrii comutatoarelor optice. #omutatoarele optice sunt caracterizate de doi parametri principali viteza de comutare si capacitate. Dupa viteza de comutare se cunosc patru tipuri de comutatoare. comutatoarele de viteza mica de comutare, mai mult de + mls sunt utilizati pentru operatiile de configurare si reconfigurare automata a dispozitivelor, de e$empu9 reconfigurare traficului de informatie pentru a ocoli un bloc esit din functiune, sau reinoirea tabeleor de marsutizare. Insa pentru retea mare este nevoie de comutatoare de capacitate mare. comutatoarele de viteza medie, apro$imativ o microsecunda, sunt utlizate pentru rutarea sau marsutizarea in retele pentru comutarea traficului dintro fibra in alta. "ici este in dea'uns utilizarea comutatoarelor de ,$,. comutatoare e viteza mare o nanosecunda, sunt utilizate pentru comutarea flu$ului de informatie, care necesit o comutare mai rapida decit tipul de trecere a pac.etului(/, de nanosecunde pentru o celula de 10 de baiti a unei centrale telefonice automate la viteza de +4 :igabiti pe secunda*.
-3-

comutatoarele de viteza foarte mare o picosecunda, sunt utilizate pentru modularea flu$ului luminos printr un flu$ de date. 2impul de comutare in acest caz trebuie sa fie minimum cu un ordim mai mic decit durata unui interval de bit (+44 de picosecunde pentru un flu$ de +4 gigabiti *. #apacitatea este nimarul de canale comutate sau numarul de module standarte de comutare (32M +*. #omutatorul optic +5$+5 eare capacitate mare c.iar si in ciuda faptului ca nu este comparabli cu comutatoarele electronice cu capacitatea ,4/8$,4/8 canale. #omutatoarele mai au citiva parametri secundari. #oeficientul de atenuare a semnalului comutat este raportul dintre puterea semnalului la esire in regim de deconectare si a puterii in regim conectat. ;l poate varia de la /4 14 la +4 +1 d< in dependenta de tipul comutatorului. "tenuarea de trecere este raportul dintre puterea semnalului pe canalul comutat si a puterii semnalelor pe restul esirilor, care trebuie sa fie cit mai mare. -erderile de polarizare este slabirea semnalului din cauza polarizarii sale, care deasemenea trebuie sa fie minime. %ivelul acestor pierderi depinde foarte mult de amplasarea comutatorului in cadrul 3#6). -entru a micsora nivelul perderilor la polarizare este utilizat o fibra optica ce nu polarizeaza lumina. Tipurile de comutatoare optice de baza In prezent se cunosc mai multe constructii de comutatoare optice. #omutatoare optice mecanice #omutatoare electrooptice #omutatoare termooptice #omutatoare optoelectronice pe baza 3)" #omutatoare "W3("ctive Waveguide 3=ic. * #omutatoare pe cristale fotonice #omutatoare pe matrici cu cristale lic.ide a g.idurilor de unda in multistrat
-4-

#omutatoare cu matrice de c.ei optoelectronice #omutatoarele optice mecanice utilizeaza miscarea mecanica a elementului care comuteaza flu$ul luminos de la portul de intrare la cel de esire. 3unt cunoscute trei tipuri de astfel de comutatoare. #omutatoare cu g.id de unda care se roteste, avind un anumit ung.i de rotire prestabilit pentru a comuta portul de intrare cu unul sau mai multe porturi de esire dispuse circular. #omutatoare cu prisma sau oglinda rotitoare (plata sau sferica concava*, care are un ung.i de rotir prestabilit pentru a indrepta raza de lumina de la portul de intrare la cel de esire. #omutatoare de tip stea sau arbore care functioneaza pe baza focusarii flu$ului luminos pe unul din porturi din contul modificarii coeficientului de legatura prin intermediul actiunii mecanice asupra ramificatorului in zona de comutare optica (de e$emplu9 rasucire sau intindere * #omutatoarele optice mecanice au unul sau doua intrari si n esiri, timpul de comutare al carora este de la +4 144 de milisecunde. #a urmare ele sunt utilizabile numai de sistemele de reconfigurare automata. #aracteristica principala a acestor comutatoare sunt perderile introduse foarte mici 4.1 d<, si o atenuare de trecere foarte mare pina la 84 d<. #apacitatea acestor comutatoare este de sute de porturi de esiri, de e$emplu comutatoarele de tip 63 3, 63 M, 63 L, ale companiei 6u'i>ura care au de la 14 pina la +544 porturi de esire. Insa numarul porturilor de intrare este ma$im ,. %ecatind la faptul ca aceste comutatoare sunt practic perfecte in constructia lor, utilizarea lor in sisteme marieste problematica nu numai din cauza numarului de intrari mic ci si din cauza procesului complicat de dir'are a lor. #omutatoarele electrooptice deasemenea utilizeaza ramificatoare orientate pentru focusarea flu$ului luminos pe unul din porturile de esire din contul diri'arii cu coeficientul de legatura insa prin intermediul modificarii coeficientului de
-5-

refractie al materialului ramificatorului in regiunea de legatura optica. ?n e$emplu de astfel de comutator este cel cu g.id de unda din niobat de litiu (Li%b)0*, coeficientul de refractie al caruia se modifica sub influenta tensiunii aplicate la electrozii conectati la zona de legatura optica. #omutatoarele optice au o viteza mare de comutare intre +4 si +44 picosecunde insa care este limitata de capacitatea parazidica a electrozilor si care pot fi folositi in modulatoare e$terne. #apacitatea acestui tip de comutatoare este mica (,$,* dar ea poate fi marita conectind mai multe comutatoare impreuna. Inafara de aceasta comutatoarele electrooptice introduc perderi de polarizare destul de mari. #omutatoarele termooptice sunt bazate pe modificarea coeficientului de refractie sub influenta temperaturii. In calitate de dispozitiv de comutare este folosit interferometrul Ma. @ender (M@I*, materialul g.idului de unda al caruia isi modifica coeficientul de refractie efectiv sub influenta temperaturii si ca rezultat este modificata si constanta de propagare a modei. "ceasta la rindul sau induce modificarea fazei intre elementele de comutare ale interferometrului. De baza se scot elementele de comutare cu capacitate de ,$, care prin conectarea in cascada intro anumita ordine permite de a crea un comutator 8$8. <aza elementului principal o constituie M@I construit din , reflectoare conectate in serie, legate intre ele prin doua g.iduri de unda de diferita lungime pentru a crea o diferenta de faza. #ind diferenta de faza este egala cu atunci este comutat canalul +. #ind diferenta de faza este egala cu atunci este comutat canalul ,. )riginea termica a procesului de comutare ii da caracteristicilor dispozitivului caracter inertional. Inafara de aceasta le induc perderi foarte mari si atenuare de trecere foarte mica. #omutatoarele optoelectronice pot fi fabricate pe baza amplificatoarelor optice pe semiconductoare (3)"*, de e$emplu al amplificatoarelor laser cu rezonator 6abri -errot.
-6-

"cest comutator are o viteza de comutare destul de inalta (+ ns*. -e baza lui in componenta cu alte elmente optice pasive, ramificatoare pot fi construite comutatoare de capacitate mare. Insa costul inalt al 3)" face acesata constructie nerentabila in comparatie cu comutatoarele electrooptice de aceiasi viteza. #omutatoarele "W3 sunt bazate pe dezvoltarea comutatoarelor electrooptice pe baza amplificatoarelor optice semiconductoare. #a rezultat au fost create sc.eme integrale optoelectronice cu amplificatoare optice. ) sc.ema integrala de acest tip prezinta o stuctura multistrat in care sunt incluse un g.id de unda,un amplificator optic,un laser, un modulator optic, un detector, un receptor si un transmitator optic. <aza s.emei integrale optice este .eterostructura cu gid de unda evidentiat. #oeficientul de refractie in acest strat are profil in trepte (3I3#A* care este determinat de regiunile cuantice potentiale (BW*. "ceste regiuni potentiale servesc ca capcane pentru purtatorii de sarcina. 3tratul g.idului de unda este creat prin cresterea epita$iala a stratului In:a"s- intre doua straturi In- (deasupra de tip p dedesupt de tip n*, care creaza 'onctiunea p n propriu zisa. Din cauza stratului de sarcina spatiala mic in acest strat patrund purtatori de sarcina de ambele semne care sunta captati de regiunile cuantice potentiale. #a rezultat este creat un surplus de purtatori de sarcina care pot recombina sub influenta semnalului optic, care se propaga prin g.idul de unda si creaza conditiile necesare pentru amplificarea semnalului cu largimea de apo$imativ 54 nm, cu lungime de unda centrala de +114 nm. ) astfel de structura se numeste structura cu g.id de unda activ. In cazul polarizarii indirecte a 'onctiunii p n curentul prin ea nu trece. Cegiunile cuantice potentiale capteaza fotonii si dispozitivul lucreaza ca un atenuator optic. In cazul unui curent mediu prin 'onctiune dispozitivul lucreaza ca un conductor optic fara pierderi. In cazul unor curenti de valoare inalta g.idul de unda capata proprietatile unui amplificator optic cu coeficientul de amplificare de +8 d< pe mm, pentru lungimea de unda de +114 nm.
-7-

Diri'ind curentul prin 'onctiune prin intermediul contactului au$iliar ce se afla pe .etero'onctiune se poate modula flu$ul luminos in g.id. #u a'uorul aceluias contact poate fi detectat fotocurentul in g.idul de unda. Aeterostructura poate fi transformata in laser daca vor fi create suprafete reflectante pe marginile sale. In cazul realizarii sc.eimei optice a unui comutator este nevoie de a sc.imba directia in g.id cu D4 de grade. "cest efect este obtinut un urma reflectiei totale a semnalului de la marginile create in structura .etero'onctiunii in locul cone$iunii g.idurilor de unda. Ceflectia totala a semnalului pentru ung.iul incident de este posibila din cauza coeficientului mare de refractie a stratului de In:a"s-, nE0.1. ?na din problemele principale ale comutatorului cu g.id de unda activ este devierea cu a razei luminoase. "nume din aceasta cauza sunt folosite dispozitivele integrale analogice prismelor optice ung.iulare. "ceiasi problema poate fi rezolvata si cu a'utorul cristalelor fotonice, care sunt structuri dielectrice periodice cu zona interzisa care impedica propagarea luminii de un anumit spectru de frecventa. #reind intrun astfel de cristal defecte lineare sau punctiforme (cavitati de rezonanta sau canale interne respectiv* este posibil de a comuta unda optica purtatoare dintr un canal intern in altul. #ristalele fotonice rezolva trei probleme importante din sistemele optice 9 rotirea a$ei de propagare a semnalului optic practic fara pierderi F intersectarea a doua giduri de unda , dispuse intr un singur plan, cu pierderi induse minime F filtrarea sau evidentierea a unui sau mai multor canale cu posibilitatea de comutare posterioara. ?n e$emplu de comutator de acest tip este compus dintr un sistem rezonator optic, compus din / sau 8 cavitati rezonatoare, care uneste bara principala cu barele ioesirilor. ?nda optica propagindu se prin bara principala, rectiliniu, genereaza in cavitatile rezonatoare oscilatii ale anumitor mode, care in rezultatul interactiunii dintre ele trec in bara de iesire, propagindu se in sens direct si opus. #onstructia cavitatilor rezonatoare determina parametrii filtrelor (de e$emplu numarul modelor* si eficienta transmiterii energiei din bara principala in
-8-

cele de iesire. In cazul unei singure cavitati rezonatoare, rezonatorul se configureaza pentru regim monomod. In cazul a doua cavitati rezonatoare se folosesc doua mode simetrice, una fiind proiectia inversa a alteia. 3emnalul de intrare este comutat pe una din barele de iesire, rezonatorul fiind configurat pentru diferite unde purtatoare. #omutatoarele pe matrici cu cristale lic.ide a g.idurilor de unda in multistrat sunt bazate pe proprietatile cristalelor lic.ide de asi modifica transparenta sub influenta unei tensiuni de diri'are. #omutatoarele cu matrice de c.ei optoelectronice sunt bazate pe asa numita te.nologie intelectuale, globale (%/* de interactiune cu a'utorul razelor de lumina, care se propaga in spatiu. Modulele unor astefel de comutatoare sunt compuse din trei sau patru matrici plan paralele fi$ate in spatiu, care ionteractioneza prin intermediul unei raze laser. #a elemente a matricilor de intrare sunt laserele cu cavitate rezonatoare si suprafata de emisie verticala (G#3;L*, care emit raze laser pe matricea intermediara, creata de elementele de interactiune de origine difractionara (D)I;*. "ceste elemente indreapata razele incidente la unul sau mai multe elemente intelectuale D"%; ale matricei de esire in baza unor sabloane de comutare predefinite.;le sunt numite intelectuale deoarece indeplinesc concomitent / functii9 Detecteaza semnalul receptionat, il amplifica, inversaza impulsurile de amplificare, si stimulaza emisia laserului G#3;L. ;lementele D"%; realizeaza operatia logica sau nu asupra datelor de esire (razele laserului in urma D)I;*. ?tilizind un asa set de matrice poate fi comutat orce element al matricei de intrare pe oricare din elementele matricei de esire (cone$iune punct punct*, sau cu mai multe astfel de elemente (come$iune punct multipunct*, numarul punctelor conectate in acelasi timp depinzind de puterea laserului si de pragul de declansare a detectorului.
-9-

Structura comutatoarelor multicascad #el mai usor pot fi realizate comutatoarele optice de tip ,$,. In cazul maririi capacitatii lor structura lor devine mult mai complicata ceia ce face nerentabil utilizarea lor si limiteaza utilizarea comutatoarelor la o capacitate de 8$8. -entru a crea comutatoare de capacitate inalta sunt utilizate te.nologii de amplasare in cascad a comutatoarelor de ,$, sau +$,H,$+. ?tilizarea cascadelor se face din cauza ca se micsoreaza considerabil pretul comutatoarului, care este proportional numarului de elemente de baza. "stefel pentru comutatorul optic pe baza de matrici cu capacitatea n$n sunt nevoie de n, elemente de baza, iar pentru un comutator in cascad este nevoie de un numar de elemente de baza egal cu nlog,n. ?n comutator mare poate fi prezentat ca un set de porturi de intrare si de esire conectate prin intermediul retelei de comutare care ste diri'ata in mod automat. -entru comutare celulelor pac.etelor de date sau a containerelor virtuale in sc.ema de diri'are repartizata, cu diferite tipuri de bufere, la intrare si esire, si sc.emelor de organizare a listelor pentru inlaturare blocarilor interne. 3a analizam un comutator de circuite. In acest caz topologia retelei poate fi diferita insa in dependenta de conditiile create sunt utilizate structurile de tip arbore si matrice. -rincipiul de structurare fiind cascadarea elementelor de comutare elementare. ;lementul de baza poate fi reprezentat ca un dispozitiv cu doua intrari si doua esiri. In cadrul lui elementul de comutare poate fi in doua pozitii de baza9 cone$iune liniara si incrucisata. Centabilitatea si functionalitatea comutatoarelor optice multicascad de obicei este verificata dupa trei parametri principali9 numarul necesar al elementelor de bazaF omogenitatea comutarii (numarul minimal si ma$imal al elementelor in calea semnalului optic, care uneste porturile de intrare si esire in cazul diferitor combinatii ale lor si respectiv perderile optice induse minimale si ma$imale*F intersectarea g.idurilor de unda si caracteristica blocarii (comutator optic multicascad cu blocare sau fara*.
- 10 -

:.idurile de unda pot fi intersectate din cauza ca #)M sunt confectionate ca sisteme optice interactive pe substrat unic. In cazul intresectarii g.idurilor de unda apar pierderi de putere a semnalului optic si perderi de trecere (crosstal>* la interactiunea semnalelor optice. De aceia pentru a nu crea astfel de conditii topologia #)M este de dorit sa fie realizata in forma de un graf plan. "ceasta conditie putind fi omisa in cazul utilizarii structurilor pe cristale fotonice. ?n comutator este numit comutator fara blocare daca orce port liber de intrare poate fi conectat cu orce port liber de esire. In caz contrar daca nu este posibila o cone$iune oarecare comutatorul este numit cu blocare. #omutatoarele fara blocare se impart in9 #omutatoare fara blocare propriu zise, care remarsutizare a unei legaturi. #omutatoare fara blocare in sens larg, care nu cer remarsutizarea in anumite conditii ale procedurilor de comutare. #omutatoare fara blocare reacordate care necesit remarsutizarea legaturilor in orce caz. -rimul tip este cel mai recomandabil insa realizarea lui necesit un numar mare de elemente de baza. "l doilea tip ar fi un compromis intre primul si al treilea tip de comutatoare si este utilizat pe larg in comunicatii. ?n avanta' mare ale comutatoarelor de tipul trei este numarul relativ mic al elementelor constructive. Insa aceste comutatoare in timpul remarsutizarii intrerup cone$iunile facute ceea ce nu este suportat de toate utila'ele de comunicatii, si deasemenea ei necesita algoritm de diri'are mult mai comple$. In prezent se cunosc patru tipuri de baza ale ar.itecturilor retelelor de comutare in #)M. #omutatorul #ross pe matrici (crossbar*, acest comutator se caracterizeaza prin neomogenitatea cailor de comutare, lungimea celui mai scurt drum este + iar a celui mai lung ,n +. De asemenea poate fi mentionat ca graful sc.emei este planar si ca rezultat g.idurile de unda nu se intersecteaza.
- 11 -

la orce cone$iune nu cer

3c.ema retelei de comutare <enes., este un e$emplu de sc.ema fara blocare, care necesita remarsutizarea unor cone$iuni de'a efectuate. "ceasta sc.ema necesita mai putine elemente de baza ,$, decit comutatorul pe matrici, pentru el fiind de a'uns pentru n(,log,n +*H, de elmente. ?n alt avanta' al acestei sc.eme este ca drumurile tuturor cailor sunt egale si au valoare de (,log,n +* elemente. Insa un dezavanta' al ei este inivitabilitatea intersectarii g.idurilor de unda in procesul de fabricare insa aceasta dezavanta' este omis in cazul utilizarii structurilor pe cristale fotonice. 3c.ema retelelor de comutare 3.pan>e <enes. in aceasta sc.ema este compensat defectul de neplanaritate. "ceasta sc.ema ca si precedenta face parte di comutatoarele fara blocare reacordate insa necesita un numar mai mare de elemente de baza n(n +*H,. Lungimile celui mai mare si celui mai mic drum de comutare sunt egale cu n si nH, respectiv. 3c.ema 3.pan>e, aceasta sc.ema necesita un numar mai mare de elemente decit comutatoarele pe matrici insa care sunt mult mai simpli (+$, sau ,$+*. In caz general o sc.ema de capacitatea n$n include n(n +* elemente de tip +$, si ,$+ si lungimile tuturor drumurilor sunt egale ,log,n. Functionare comutatorilor optici in ghiduri de unda 6uncionarea comutatorilor optici se bazeaz pe structura cuplorilor direcionali ale cror proprieti optice sunt determinate, datorit neliniaritilor de ordinul trei, de intensitatea luminii g.idate. "stfel, variind puterea optic de la intrarea n dispozitiv aceasta poate fi comutat de la un port la altul. #omutatorii optici pot avea diferite configuraii, una dintre cele mai des utilizate fiind de e$emplu cea n form de I, care const din dou g.iduri optice, de tip canal, separate la capete, avJnd ca substrat sticla !i pe care este depus n regiunea central, comun, cu limea dubl, un polimer neliniar. 6uncionarea unui astfel de dispozitiv se bazeaz pe dependena puterii de interferena celor dou moduri care se propag de a lungul poriunii centrale.
- 12 -

?n alt tip de comutator poate avea form asimetric de 7, polimerul neliniar fiind depus pe ambele g.iduri optice de tip canal, (avJnd ca substrat sticla*, care constituie braele dispozitivului Comutatori in ghiduri polimerice neliniare avand ca substrat sticla "ceste tipuri de g.iduri optice prezentate sc.ematic n fg. 7. l sunt fabricate prin depunerea unui film subire de polimer neliniar pe g.iduri de tip canal care au ca substrat sticla !i au fost obinute prin sc.imb ionic. Indicele de refracie corespunztor unei astfel de structuri este de forma9
n, = n, p + E
,

(+*

unde

np

este indicele de refracie liniar al polimerului care este mai mare decJt cel
n = n4 + n, I

al g.idului, este legat de indicele de refracie neliniar n , n relaia (,* prin

=
, n , n4 4c

(0*

, unde I este intensitatea luminii si ; este cJmpul electric n polimer. Datorit neliniaritilor polimerului ecuaia scalar a undelor se scrie 9
T E + k , n , ( x, y * , E = k , E E

(/*

#Jnd perturbaie.

, << n , p ng ,

unde

ng

este indicele de refracie al g.idului avJnd ca

substrat sticla, termenul din membrul drept al ecuaiei poate fi considerat ca o n acest fel constantele de propagare liniar si distribuiile cJmpurilor electrice n g.idul compus pot fi obinute prin rezolvarea ecuaiei9
T K E 4 + k , n , ( x, y * 4, E4 = E 4

(1*
E 4 ( x, y * X ( x *Y ( y *

#onsiderJnd un g.ida' slab, se poate apro$ima utilizJnd metoda

!i

indicelui de refracie efectiv se pot determina proprietile de dispersie ale

- 13 -

cJmpului modal n g.idul de und polimeric. Cezolvarea ecuaiei poate fi fcut cu a'utorul metodei perturbaiilor
w , t

obinJndu se e$presia constantei de propagare sub forma9

i = i ( P * 4i = k ,

, 4i

w 4 , ++

/ 4i

dxdy = C iP
,

(5*

4i

dxdy

, unde - este puterea optic g.idat iar

Ci

este o constant care nu depinde de

putere. Celaia pune n eviden dependena liniar a constantei de propagare a modurilor de neliniaritatea polimerului !i puterea optic g.idat.

6ig.+ :.id polimeric neliniar avnd ca substrat sticla Principiul de funcionare a comutatorului optic bazat pe interferena a dou mode #omutatorul optic bazat pe interferena a dou mode are braele n form de I !i const din dou g.iduri optice obinute prin sc.imb ionic (de e$emplu
Ag + *,

de tip canal, separate la capete, avJnd ca substrat sticla (#orning 4,++* !i pe care este depus n regiunea central de lungime L, comun, cu limea dubl, un film polimeric neliniar.

- 14 -

6ig. , ?ng.iul dintre braele dispozitivului este mic adiabatic*.

<+

(tranziie

6uncionarea unui astfel de dispozitiv se bazeaz pe dependena puterii - de interferena celor dou mode care se propag de a lungul poriunii centrale. Daca modele pare sau impare care e$cit dispozitivul la intrare sunt ortogonale !i se propag cu constante de faz diferite, la ie!ire starea comutatorului depinde de interferena dintre acestea9 :.idurile obinute n urma sc.imbului ionic cu indicelui de refracie
n = n g n

Ag +

produc o variaie a

mai mare decJt n cazul ionilor de ! + de

e$emplu, obinJndu se astfel o mai bun confinare a cJmpului optic n regiunea central care conine !i polimerul neliniar. Dimensiunile g.idurilor care formeaz comutatorul sunt astfel alese n lime !i adJncime ncJt s permit propagarea numai pentru un singur mod de la intrare pJn la ie!ire, inclusiv pe poriunea central. n cazul unor g.iduri care conin ioni de argint ( Ag + * !i au profilul indicilor de refracie n adncime !i lime de tip gausian, distribuia intensitii cJmpului n adJncime corespunztoare modului Fctiv impar (curba discontinu* este de forma celei prezentate n figura urmtoare9

- 15 -

6ig. 0 -entru rezolvarea numeric a ecuaiei care permite detrminarea profilului intensitii cmpului electric al unei radiaii cu lungimea de und +,0 Lm n adncime !i lime sau folosit urmtoarele valori pentru indicii de refracie corespunztori g.idului, substratului !i polimerului ngE+.15+, nsE+.15+, npE+.15+ !i respectiv dimensiunile g.idurilor tE4.8 Lm, pE4.8 Lm, dE4.D Lm, ,=E5.8 Lm.

6ig. / Distribuia intensitii cmpului n adncime coespunztoare modei pare, curba continu !i respectiv impare curba punctat, n cazul comutatorului optic pe baza interferenei a dou mode. "sa cum se observ din figura anterioar cmpul electric corespunztor modei pare este foarte confinat n regiunea care conine g.idul polimeric, deci variaia indicelui de refracie este determinat numai de acesta. Dependena de putere a constantei pe propagare coespunztoare modei pare se calculeaz conform formulei9
w , t

i = i ( P * 4i = k ,

, 4i

w 4 , ++

/ 4i

dxdy = C iP
,

(7*.

4i

dxdy

Iar cea a modei impare conform formulei urmtoare9

- 16 -

" = " ( P * 4 " = k ,

E
w 4 ,

w , t

, 4#

E4" dxdy
, 4"

, 4i

+ +

= C"P dxdy

(8*

unde

C 4 << C #

pentru c

E4"

< < E4#

n regiunea g.idului polimeric. n acest fel

puterea optic g.idat produce o cre!tere semnificativ a constantei de propagare a modei pare, lsndo practic nesc.imbat pe cea a modei impare. Gariaia constantelor de propagare # , 4 a celor dou mode funcie de puterea optic incident
P in

n cazul comutatorului optic ale crui caracteristici au fost enumerate

n, =++4 ++ c% , $

mai sus !i avnd un coeficient neliniar urmtoare9

este prezentat n figura

6ig. 1 Dependena constantelor de propagare corespunztoare modei pare (linia continu* !i respectiv impare (linia discontinu* de puterea optic incident in cazul comutatorului optic bazat pe interferena celor dou mode.

- 17 -

6ig. 5 Dependena raportului puterilor corespunztoare canalului blocat P la in ie!ire funcie de puterea de la intrarea n comutator pentru dou. valori ale lungimii comutatorului9 L E 1 cm (curba continu*, L E +1 cm (curba discontinu* Cezultatele asemntoare n ceia ce prive!te efectul de comutare optic se obin cnd dispozitivul are form de M, unul dintre g.idurile optice ce compun dispozitivul fiind obinut n urma sc.imbului ionic cu
Ag +

PII

iar cellalt cu ! + .

ista literaturii utilizate:

1.N#omunicaii prin fibre opticeN

3ergiu Oi!ianu, 2eodor Oi!ianu, )leg Lupan.

2.P.ttp9HH===.cisco.comHciscodotcomHtool>itHcontactsQfeedbac>..tmlR S TUVUWX
P.ttp9HH===.cisco.comHciscodotcomHtool>itH.elp..tmlR S YZ[\Z ]^Z_\`ZabZc\Zd P.ttp9HH===.cisco.comH=ebHsiteassetsHsitemapHinde$..tmlR e +DD, ,445 #isco 3fstems, Inc. g_h i[ZjZ kZ[hkh[jl[UjZmn.
- 18 -

b[U`laoh[VlmnF]_pUjlqd l ]_pUjlqabU_\Uqmlqd P.ttp9HH===.cisco.comHenH?3Hs=assetsHs=,D0Hsite=ideQimportantQnotices..tmlR S ]\jh[rshmlhatZqjphmlhd bh`[h\mU_\l P.ttp9HH===.cisco.comHenH?3Hs=assetsHs=,D0HprivacfQstatement..tmlR S TUpl\l`ZaTUpl_d Th^hmXq P.ttp9HH===.cisco.comHenH?3Hs=assetsHs=,D0HprivacfQstatement..tmlR S 2rademar>s of #isco 3fstems, Inc P.ttp9 HH ===.cisco.comHenH?3Hs=assetsHs=,D0Htrademar>Qstatement..tmlR ===.cisco.comHenH?3Hs=assetsHs=,D0Htradermar> statement..tmlR ===.utclu'.roHtelecomunicatiiHcursuri ===.cosmos.orgHpubsHsfrvefes ===.c.ip.ro

Un nou portal informaional! Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md

- 19 -