Sunteți pe pagina 1din 11

Romanescu Roxana Turism Cultural An I, semestrul I Documentare, Cercetare i Consultan n Turismul Cultural Titular curs: Cosmin Rusu

TCP-Trenduri actuale i perspective de viitor

Cuprins

Introducere TCP-Turism cultural si de patrimoniu Trenduri actuale Perspective de viitor Bibliografie

INTRODUCERE

Lucrarea mea este sintetizata in trei capitole, fiecare axandu-se pe o alta idee. In primul capitol am incercat sa gasesc defintii si explicatii care sa denote ceea ce inseamna turismul cultural si de patrimonu pentru mine, sau mai exact cum am intrepretat eu aceeasta idee, cel de al doilea capitol exemplifica cateva trenduri actuale pe care eu le-am considerat modele de buna practica in domeniul turistic, iar ultimul capitol se concentreaza pe o perspectiva proprie de viitor in ceea ce priveste turismul.

TCP- Turism cultural si de patrimoniu


Din sintagma turism cultural i de patrimoniu , sunt de parere ca e necesar o atentie mai sporit pe ideea de turism cultural- ce anume ar putea ea definii- ct despre patrimoniu, nu n ideea c ar avea o importan mai mica, din contr desvareste n mare masur turismul cultural, doar c nu e nevoie de o definiie prea elaborat, cuvantul n sine exprimnd totul. Aadar o opinie despre ce ar putea nsemna turismul cultural Turismul cultural abordeaza cultura unei regiuni, n special valorile ei artistice. Turismul cultural include turismul n regiunile urbane, n special orase mari, istorice si obiective culturale (muzee si teatre). Poate uneori include turismul n zonele rurale ; este cazul festivalelor n aer liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut trimitere n literatura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul cultural cheltuiesc n medie mai mult dect turistii "standard". Acesti turisti pot fi interesati n probleme ce tin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei, antropologiei etc., si doresc sa ia parte la actiunea de cunoastere a unor evenimente trecute. Evolutiile contemporane n diferite sfere de activitate umana si progresul n domeniile stiintifice, tehnologice, educationale si sociologice sunt, de asemenea, subiecte de interes cultural pentru multi turisti. Turismul cultural mai poate fi definit pe de o parte din motivatia accesului la obiectivele culturale precum calatorii pentru festivaluri de arta sau alte situri culturale sau evenimente, dar si trasee pentru studiu. ntr-un sens mai larg orice forma de turism poate fi definita drept turism cultural daca reuseste sa satisfaca nevoia umana de baza pentru diversitate, avnd tendinta sa creasca constientizarea culturala a individului descoperind noi cunostinte, experiente si ntlniri.Turismul cultural ofera oportunitatea dialogului intercultural prin posibilitatea dialogului descoperirii si aprecierii diversitatii culturale. Turismul si cultura au fost mereu foarte apropiate n Europa, aceasta fiind tot timpul o destinatie importanta pentru cei atrasi de cultura sa bogata si de mostenirile istorice. Ba mai mult mostenirea culturala a Europei reprezinta una din cele mai vechi si mai importante mosteniri producatoare de turism. Tendintele majore care au fost observate n ceea ce priveste turismul cultural sunt: - interactiunea ntre cultura si turism si are radacinile n perioada de nceput a turismului si n prezent cstiga din ce n ce mai multa nsemnatate; - turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabila si dialogurile intreculturale; - mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor, a teritoriului, istoriei, traditiilor si civilizatiei. Turismul cultural atrage un numar din ce n ce mai mare de turisti. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, 20% dintre vizitele din Europa au motivatie culturala, n timp ce 60% dintre turistii europeni sunt ntr-adevar interesati n descoperirea culturala n timpul calatoriei lor. n afara de cresterea sustinuta a cererii turistice globale, att interna ct si internationala, care cuprinde toate tipurile de destinatii, exista si alti factori care explica acest trend: - turistul modern este sofisticat, n cautarea de diferite experiente culturale; - autoritatile locale privesc turismul ca pe o sursa de venit si oportunitati economice.

Turismul cultural reprezinta o piata n plina dezvoltare. OMT estimeaza o crestere anuala de 10-15% a calatoriilor de interes cultural, n contextul unei cresteri medii totale de 4-5% a industriei turistice n general. De vreme ce atractiile istorice se afla cu precadere n orase, turismul cultural este n mod firesc asociat cu turismul urban. Investitiile competitive n dotarile culturale si n infrastructura necesara gazduirii turistilor din regiunile urbane au un impact direct asupra economiei si induc o mbunatatire a nivelului de trai. Mai mult, un centru cultural urban reprezinta un factor care determina valoarea orasului care se adauga altor factori locali (accesibilitate,climat fiscal, capital uman, stabilitate), care determina competitivitatea orasului n economia globala. Organizarea spatiala a resurselor culturale din oras si relatiile lor cu infrastructura ( hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru succesul strategiei de dezvoltare a turismului cultural. Sectorul cultural al unui oras consta n: . caracteristicile fizice ale orasului si mostenirea culturala; . dotarile culturale n cel mai larg sens, incluznd aici evenimentele, expozitiile, institutiile si infrastructura, cum ar fi teatrele, muzeele, galeriile, librariile, dotarile recreative si comertul cu arta. n timp ce produsele propriu-zise sunt (relativ) imobile datorita naturii lor partial nereproductibile, n asa-zisele "destinatii istorice" activitatile complementare pot fi localizate liber n vasta "regiune turistica". n orase ca Venetia, Bruges, Salzburg se poate observa ca o mare parte din activitatile economice sunt alocate prioritar utilizatorilor orasului si, n particular, turistilor, n detrimentul rezidentilor urbei respective. Restaurante, hoteluri, magazine de toate felurile, de la cele de lux pna la cele de suveniruri ieftine, galerii de arta, case de schimb, toate sunt concentrate n jurul centrului de atractie si intra n legatura cu funcia rezidenial a oraului. Altele, din care o mare parte sunt localizate n aceleai zone centrale, dar n zone mai dispersate, sunt acele servicii care raspund att necesitatilor turitilor, ct i ale rezidenlor: spltorii, magazine de haine, ateliere de meteugrie, catering (preparare i distributie de hran la domiciliul clientului), saloane de coafur, magazine alimentare. Conform definiiei Organizaiei Mondiale a Turismului (OMT) din 1982, turismul cultural cuprinde toate aspectele cltoriei prin care oamenii nva despre mentalitile i stilurile de via ale celor cu care vin n contact. n 1991, Asociaia European pentru Educaie n Turism i Agrement (ATLAS) a elaborat urmtoarea definiie a turismului cultural: deplasarea persoanelor spre atracii culturale ndeprtate de locul lor de reedin, cu intenia de a acumula informaii i experiene noi pentru a-i satisface nevoile culturale. De-a lungul anilor, literatura de specialitate s-a mbogit cu numeroase alte definiii. Dintre acestea am selectat-o pe cea a lui Silberberg, aprut n 1995, care surprinde foarte bine sfera de cuprindere a conceptului: vizitele persoanelor din exteriorul comunitilor gazd, motivate n ntregime sau parial de interesul pentru oferta/patrimoniul istoric, artistic, tiinific sau stilul de via al unei comuniti, regiuni, grup sau instituii. n viziunea experilor OMT, turismul cultural cuprinde: -Turismul pentru tineret, n care predomin aspectul cultural educativ, inclusiv cltorii de studii, pentru nvarea unei limbi strine, taberele internaionale pentru tineret; -Schimburi reciproce de artiti, scriitori etc. i manifestrile prilejuite de acestea; -Turismul rural, sejururi la familiile regiunii sau rii vizitate;

-Sejururi n sate de vacan integrate mediului cultural local; -Participarea la festivaluri regionale, naionale, internaionale; - Circuite cu tem cultural, care includ vizitarea de muzee, locuri istorice i participarea la diferite manifestri culturale; -Pelerinaje la locuri i monumente istorice, religioase. -Turismul cultural se distribuie pe o scar larg ca urmare a interferenei cu numeroase forme de turism (cu turismul urban, turismul de agrement, turismul de afaceri, ecoturismul, agroturismul etc.), ceea ce determin conturarea formelor turismului cultural: turism istoric, turism religios, etnoturism, turism pentru tineret, agroturism etc. Pentru ca o cltorie s fie inclus n sfera turismului cultural, ea trebuie s ndeplineasc trei condiii specifice: -S fie determinat de dorina de cunoatere, de cultivare; -S aib loc consumul unui produs turistic cu semnificaie cultural; - S presupun intervenia unui mediator persoan,document scris, material audio-vizual care s pun n valoare produsul cultural. n acest sens, a vizita Londra nseamn doar turism, realizarea unei vizite cu ghid la Westminster nseamn turism cultural. Pe lng aceste trei condiii specifice, produsul turistic cultural trebuie s integreze elementele componente ale oricrui produs turistic: organizarea primirii, cazarea, alimentaia, agrementul, n funcie de categoriile de turiti implicate.

O serie de caracteristici ale turismului cultural Fluxurile turistice n cadrul turismului cultural se caracterizeaza prin alcatuirea dintr-o clientela proprie care poate fi fie specializata ntr-o anumita tematica (capabila sa parcurga distante impresionante pentru a surprinde nca o fateta a pasiunii lor), fie atrasa de tot ce este cultural, fie ocazionala, care este de obicei majoritara si se constituie din cei care, aflati n concediu sau vacanta n scopul odihnei si recreerii, viziteaza si obiectivele turistice antropice din spatiul n care se afla. O alta caracteristica a fluxurilor care participa la realizarea turismului cultural o reprezinta apartenenta participantilor la categorii socio-profesionale superioare sau cu un nivel de educate mediu si ridicat: elevi, studenti, intelectuali si de aceea caracterul sau de masa este incert. Preponderenta n alcatuirea fluxurilor turistice este populatiaurbana. Practicile turistice culturale sunt si ele destul de diferite, variind de la vizitarea muzeelor si monumentelor n scopul cunoasterii efective a patrimoniului acestora, la simpla lor utilizare, ca decor al unor practici ludice (frecventarea unei cafenele sau a unui bar situat n apropierea unui obiectiv de patrimoniu, de exemplu). Exista, se pare, si o diferentiere a practicilor culturale pe sexe: femeile sunt mai atrase de artele plastice si de arhitectura, dominnd net miscarile turistice culturale; barbatii prefera siturile tehnico-stiintifice, traditiile si artele populare. n general exista o preferinta pentru siturile culturale n aer liber, ruinele atragnd mai multi vizitatori dect multe monumente pastrate intactate. Practicile culturale se pot deosebi si n functie de specificul mental si comportamental al unor popoare. Astfel, anchetele efectuate n Franta, principala destinatie a turismului cultural mondial, demonstreaza o anumita superficialitate a spaniolilor, o preferinta a germanilor pentru arta romana sau Evul

Mediu, dorinta nord-americanilor de a-si regasi radacinile culturale, atractia olandezilor pentru spatiile rurale, interesul britanicilor pentru descoperirea monumentelor si a locurilor care evoca relatiile francoengleze, n timp ce italienii prefera sanctuarele si locurile de cult. n ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s-au diversificat foarte mult, lund forma sejururilor lingvistice, a turismului gastronomic. mbogatirea ofertei turismului cultural se realizeaza sub presiunea a doi factori: cererea publicului, tot mai curios si exigent si atitudinea comunitatilor locale care doresc sa obtina beneficii de pe urma activitatilor culturale pe care le finanteaza.

n ceea ce priveste patrimoniul cultural, lucrurile sunt mai clare, iat o serie de definiii la ideea de patrimoniu: Patrimoniul cultural este un grup de resurse motenite din trecut pe care oamenii le identific, independent de proprietarul lor, ca o reflexie i expresie a valorilor, credinelor, cunotinelor i tradiiilor lor. Include toate aspectele mediului nconjurtor ce rezult din interaciunea ntre oameni i locuri de-a lungul timpului. (Convenia Cadru privind Valoarea Patrimoniului cultural pentru societate, 2005) Monumentele sunt opere arhitecturale, lucrri de sculptur monumental i pictur, elemente sau structuri de natur arheologic, inscripii, picturi rupestre i alte combinaii de elemente, care sunt de o valoare universal foarte mare din punct de vedere al istoriei, artei i tiinei. (Convenia UNESCO privind Protejarea Patrimoniului Cultural i Natural Mondial din 1972) Patrimoniu arhitectural include: 1. monumente: toate cldirile i structurile de interes istoric, arheologic, artistic, tiinific, social sau tehnic, inclusiv elementele lor de fixare; 2. grupuri de cldiri : grupuri omogene de cldiri urbane sau rurale de interes istoric, arheologic, artistic, tiinific, social sau tehnic care sunt suficient de coerente pentru a forma uniti topografice bine definite; 3. situri : lucrri combinate ale omului i ale naturii, fiind arii pe a cror suprafa s-a construit parial i sunt suficient de bine definite i omogene pentru a fi definite din punct de vedere topografic i sunt de interes istoric, arheologic, artistic, tiinific, social sau tehnic. (Convenia pentru Protejarea Patrimoniului Arhitectural al Europei, a Consiliului Europei) Patrimoniul arheologic include structuri, construcii, grupuri de cldiri, situri de dezvoltare, obiecte mobile, monumente de alt natur la fel ca i contextul acestora, situate fie pe pmnt sau sub ap. (Convenia European privind Protejarea patrimoniului Arheologic, a Consiliului Europei) Patrimoniul cultural imaterial este format din practici, reprezentri, expresii, cunotine, aptitudini dar i instrumente, obiecte, artefacte i spaii asociate cu acestea (Convenia pentru Conservarea Patrimoniului Cultural Imaterial a UNESCO din 2003) Patrimoniul cultural naional mobil este alctuit din bunuri cu valoare istoric, arheologic, documentar, etnografic, artistic, tiinific i tehnic, literal, cinematografic, numismatic, filatelic, heraldic, bibliofil, cartografic i epigrafic, reprezentnd mrturii materiale ale evoluiei mediului natural i ale relaiilor omului cu acesta, ale potenialului creator uman i ale contribuiei romneti, precum i a minoritilor naionale la civilizaia universal.(Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naional mobil)

Trend-uri actuale
Trend-urile in turism au foarte mare legatura cu economia, ceea ce e si normal , turismul fiind un element important in economia oricarei tari( cu mici exceptii).Pentru ca un tip de turism sa devina trend acesta ar trenui sa fie profitabil. In Romania, tendintele in turism s-au schimbat in functie de politic. Pe o culoare se mergea pe valorificarea turismului natural, la schimbarea culorii se va fi schimbat si destinatia fondurilor valorificarii turistice. In linii mari turismul in Romania nu este ceea ce ar trebui sa fie dar se indreapta. Cel mai popular tip de turism in Romania( de catre turistul roamn) este turismul de sejur fie el la munte sau la mare. In schimb cand vine vorba de turistul strain, acesta prefara Romania pentru turismul tematic, sau rural,sau pentru patrimoniul istoric si arhitectural; deci se poate trage o concluzie simpla, Romania ar avea potential cat si resurse in a face din turismul cultural un trend. Desi Romania este o tara a carei resursa turistica, fie ea antropica sau naturala este , as indrazni sa spun vasta, la valorificare si scoaterea de profit mai trebuie muncit. Chiar daca trend-urile de peste granite, sau modelele indiferent cum le-am concepe, ajung si la noi, performanta nu. Un exemplu in acest sens este constituit de Austria, de parcul arheologic Carnuntum mai exact. Tinand cont de faptul ca si teritoriul tarii noaste dispune de o resursa daca nu identica , cel putin asemanatoare cu cea a Austriei, ma refer la Sarmisegetuza Ulpia Traiana, acest parc arheologic Carnuntum, constituie un model mai mult decat perfect in ceea ce inseamna valorificarea resurselor istorice si practicarea unui turism profitabil. Iata si de ce. Carnuntum a fost vreme ndelungat capitala Pannoniei de Sus, provincie roman format n 106, prin divizarea fostei provincii Pannonia n dou, la iniiativa mpratului Traian. Situat pe Dunre, fosta metropol este acum cel mai important sit arheologic roman din Austria. n jurul descoperirilor de la Carnuntum s-a conturat o industrie turistic de invidat. Parcul Arheologic Carnuntum cuprinde muzeul n aer liber din satul Petronell-Carnuntum, amfiteatrul civil i arcul de triumf Heidentor devenit emblema complexului din aceeai localitate, plus dou obiective din satul nvecinat, Bad Deutsch-Altenburg: amfiteatrul militar i Muzeul Carnuntinum. Toate acestea sunt gndite i prezentate ca un circuit turistic, prin intermediul cruia vizitatorul face cunotin cu lumea roman de la limesul danubian al imperiului. Oferta turistic este completat de un Drum al vinului roman care poate fi urmat att cu maina ct i cu bicicleta, n ultimul caz pe piste speciale, tiate adesea prin lanurile de rapi care domin peisajul. Muzeul n aer liber este amplasat pe locul unui fost cartier civil al oraului roman. Austriecii se mndresc cu faptul c aici este singurul loc din lume unde vechile cldiri romane sunt reconstruite pe vechiul lor amplasament, utiliznd tehnicile de construcie folosite de romani. De exemplu, dac e de dat o gaur ntr-o scndur, aceasta nu e dat cu bormaina ci cu un sfredel, fabricat s fie identic cu cele gsite n timpul spturilor arheologice de aici. Pn acum au fost reconstruite casa unui negutor de veminte, Lucius, i o villa urbana a patricienilor Marcus i Iulia, dar i monumentalele bi publice, lipite de vila urban.O cltorie prin odile celor dou cldiri te face s nelegi stilul de via roman mai uor dect tot ce ai nvat la coal, ai citit n cri sau ai vzut n muzeele i siturile arheologice de la noi. Atmosfera din cele dou case, reprezentnd dou moduri de via diferite: Lucius clasa de mijloc, iar Marcus i Iulia clasa bogat, a fost recreat cu cea mai mare atenie la detalii. Legumele, courile i toate cele trebuincioase buctriei sunt puse la locul lor, boluri cu fructe sunt aezate pe mesele din camere, pe etajerele din atelierul lui Lucius se gsesc calupuri de esturi, iar replica din coaj de mesteacn a unui papirus se odihnete pe masa de lucru a lui Marcus. Grdinile i curile interioare sunt refcute cu aceeai minuie. Instalaiile de nclzire, pavajul sau sala de banchet din vila lui Marcus i a Iuliei, la fel. Peste

zidurile casei vecinului lui Lucius, care nu a fost reconstruit, au fost nlate podee metalice, ca s nu se urce nimeni pe ele, iar fiecare parte a locuinei este explicat prin panouri n german, englez i slovac (grania cu Slovacia e la doar la civa kilometri).n faa vilei lui Marcus i Iulia a fost refcut drumul antic, iar arheologii au lsat descoperit o seciune n adncime, pentru a se vedea n detaliu cum a fost construit i cum funciona sistemul de canalizare care curgea pe sub pavajul de piatr. La civa pai de toate acestea, n mai multe corturi, sunt amenajate mini-expoziii interactive, pentru a nelege alte aspecte din viaa de zi cu zi a romanilor. De exemplu, jocurile practicate de romani sunt explicate pe nite tblie, iar apoi ele pot fi jucate de vizitatori, care au la dispoziie tot instrumentarul necesar. La ieire, se pot cumpra diverse suveniruri cu tent roman, de la inele pn la replici de pumnale. Cel mai interesant este faptul c i poi bate propria moned roman, la propriu, folosind un baros, o matri i o moned oarb puse la dispoziie de responsabilii muzeului. Un alt trend, de aceasta data un exeplu francez , probabil incardabil la categoria turism cultural, este constituit de drumul vinului, mai exact de La route des vins d'Alsace, este cel mai vechi drum al vinului, dateaza din 1953 si se intinte pe o distanta de 170 de km. Nu este neaparat un model de urmat dar este un trend in ceea ce inseamna turismul francez, si cu toate acestea si in Romania s-a adaptat ideea , in momentul de fata existand asa zisele drumuri ale vinului romanesti. In 30 mai 1953 drumul vinului de Alsacia a fost creat de catre biroul de turism regional cu ocazia unei competitii auto: doua convoie au pornit in acelasi timp din capete diferite a viei Alsaciene, unul din partea nordica Marlenheim, iar celalat din partea sudica Thann, urmand sa se intersecteze. Dupa acest traseu a fost conceput si folosit in scopul competitiei , au inceput sa aibe loc degustari si turistii s-au arat interesati de circuit. Datorita presei regionale , a sutinerii ideii de catre autohtoni , acest circuit a fost punctul de plecare a tot ceea ce este azi la route des vins d'Alsace. In timp numarul turistilor a crescut, asta si datorita inbunatatirii infrastructurii in zona dar si a micilor intreprinzatori care au contribuit. In momentul de fata drumul vinului de Alsacia este cel mai important drum de acest fel. De-a lungul a 60 de ani nu doar ca s-a vandut ca un pachet de servicii turistice dar a si contribuit la renumele vinurilor alsaciene. Satele si orasele care se intind pe cei 170 de km ai drumului isi pastreaza arhitectura renascentista si ofera spatii de cazare pitoresti, degustari de vinuri si o traditie gastronomica de exceptie.

Perspective de viitor

Tinand cont de faptul ca m-am raportat permanent la Romania, la acest capitol s-ar putea incadra probabil toate ideiile enumerate anterior si multe altele. Sunt de parere ca cea mai potrivita forma de turism practicabila in Romania cat si cea mai profitabila ar fi turismul tematic . Sunt de parere ca un turism la nivel national nu ar fi posibil, in viziunea mea turismul romanesc ar trebui impartit pe zone, fiecare zona avand un alt potential si astfel va dezvoltat atu-ul sau atu-urile fiecarei zone in parte si nimic altceva.Asa vom avea un turism ordonat si pliat pe nevoi. O alta caracterista ar trebui sa fie cererea de piata, dar raportata la turistii straini, inspre ei ar trebui orientat turismul. In anul 2006 WTTC vorbea de o potentiala crestere in domeniul turismului, chiar si o crestere adusa PIB-ului, se vorbea despre potential peisagistica si al patrimoniului cultural al Romaniei,previziunile se inatindeau pana in 2016 si inidcau o crestere de cu pana la 8% din fericire pentru noi a venit criza economica care a inchis cateva agentii si a cam dat peste cap previziunile celor de la WTTC .Intr.-o nota mai vesela anul 2013 a inregistrat cresteri turistice fata de 2012 cu pana la 3.3% , cei mai muli turiti strini au provenit din Germania, Italia, Frana, Ungaria, SUA Potrivit INS. Cei de la ANT au in plan pentru anul 2014,printre alte evenimente, promovarea Bucovinei cu traditii si gastronomie, o initiativa interesenta si un proiect ce se vrea bine elaborat. Cea mai buna strategie de viitor in domeniul turistic ar fi alegerea unui model european si imitarea a bunei practici in detaliu , astfel directia turismului nostru ar fi indreptata spre revenire, apoi adoptarea uniui stil cu care potentialul turistic romanesc sa se impleteasca si cu siguranta ar solutia toate probleme actuale in turism. Daca latura turistica romaneasca ar fi pusa la punct cu siguranta ar ridica economia tarii, caci resursa exista lipsesc doar muncitorii

BIBLIOGRAFIE

http://www.ectn.eu.com/ http://www.kultur-tourismus.com http://turism.gov.ro/ http://www.route-des-vins-alsace.com/ http://www.atlas-euro.org/sig_cultural.aspx http://www.patrimoniu.ro Lupchian, Magda, Turismul cultural (suport de curs). Gheorghila Aurel, Turism urban i turism cultural. Bucureti, 2004. Petroman, Ioan, Petroman, Pavel T., Introducere n turismul cultural: elemente de psihopedagogie. Timioara, 2009. Legislatie de patrimoniu