Sunteți pe pagina 1din 4

Cum iti sunt gandurile, asa iti este si viata!

Este greu a tri cu aproapele dac pornim cu el un rzboi al cugetelor. Nu ajunge s ne nfrnm de la rzboi deschis, prin cuvinte i fapte. Nu v angajai cu el nici mcar ntr-un rzboi cu gndul. Din aceast pricin se pierde pacea sufletului i dragostea fa de aproapele. Nu trebuie s v mpotrivii, nici s l convingei pe aproapele vostru. Nu folosete la nimic. Putei s stai i n cap naintea lui, nu vei ctiga nimic! Pe aproapele trebuie doar s -l iubii pentru Domnul. Domnul este n ei (n cei necredincioi), cci, dac n-ar fi ntr-nii, ar mai putea fi ei vii? ..Cum ne sunt gndurile care ne preocup, astfel ne este i viaa. Dac gndurile noastre sunt panice, linitite, virtuoase i blnde, i viaa ne va fi astfel. Dac acordm atenie mediului n care trim, intrm ntr-un cerc al gndurilor i ne pierdem pacea i linitea. ..i nu nelegem c prin gndurile noastre i influenm pe ceilali. Poate fi un bine mare sau un ru mare: totul depinde de gndurile i de dorinele noastre. Prin gndurile noastre virtuoase, panice, linitite i desvrit bune, ne influenm i pe noi nine, i rspndim aceast pace pretutindeni n jur, i n familii, i n societate, i oriunde. Acestea lucreaz nu numai pe pmnt, ci i n univers. ..Noi ntotdeauna ncepem greit. n loc s ncepem de la noi nine, noi dorim ntotdeauna s-i ndreptm pe ceilali, iar pe noi ne lsm mai la urm. Cnd fiecare va ncepe cu sine, atunci va fi pace pretutindeni! Iar Sfntul Ioan Gur de Aur, spune: Dac omul nu se va vtma pe sine nsui, nimeni nu-i poate face nici un ru, nici mcar diavolul. Vedei, noi suntem cei care ne croim viitorul. Suferim pentru c gndurile i dorinele noastre snt rele. Noi nine ni le-am pricinuit, cci poporul nostru nu are pocin. Nu au pocin nici cei credincioi, ca s nu mai vorbim de cei necredincioi! Cincizeci de ani de comunism au fcut mult ru, mai mult dect 500 de ani de robie sub turci. Att de mult a ndeprtat rul acesta pe popor de Dumnezeu, omule! i tocmai aceste gnduri i dorine rele au nimicit nelegerea i pacea, pur i simplu le-au nruit i au dat roade rele i grele. Noi nine suntem vinovai pentru toate acestea. Adunm roadele gndurilor i dorinelor noastre Neamul nostru omenesc prin gndurile sale stric (tulbur) ntreaga ordine (a lucrurilor). Neamul omenesc dinti a i fost nimicit prin potop pentru gndurile i dorinele sale rele. Iat, i acum avem la fel gnduri rele i nu avem roade bune, trebuie deci s ne schimbm.

Cel mai insemnat lucru este, cred, pacea inimii. Sa nu va tulburati sub nici un chip. In inima trebuie sa domneasca pacea, linistea, tacerea, linistirea. Valmasagul gandurilor este starea duhurilor cazute (dracii, duhurile care au cazut de la Dumnezeu). Mintea noastra, asadar, se cere sa fie adunata, unita, atenta. Numai in mintea unita se poate salaslui Dumnezeu Cel Unul. Daca simtim o dispozitie prielnica, putem intrerupe tacerea inimii prin rostirea rugaciunii lui Iisus. Alturi de paza linitii inimii, deprindei-v i cu chipul n care edei naintea lui Dumnezeu. Aceasta nseamn: s ai nencetat n minte c Domnul ne privete. Pe El trebuie s-L avem n cuget cnd ne trezim, cnd ne culcm, la munc, la mas sau cnd ne plimbm. Domnul este pretutindeni i n toate. Dac vei pune mna pe inim i vei fi sinceri cu voi niv, vei nelege c suntei mai mici dect multe fpturi. Luai aminte la albin, cum se zorete i trudete. Se druiete fr cruare i fr opreliti. Albina triete, cu totul, o lun i o jumtate de zi, i adesea piere muncind, pe cmp, i nu se mai ntoarce la stupul ei. i ct se gndete omul la sine i ct i plnge de mil. Sau privii furnica, cum nu ostenete s poarte nencetat ceva. Iar atunci cnd i cade sarcina, o ridic i i continu munca cu rbdare. Iar noi, dac nu apucm imediat ceva n mini, ne lum degrab minile de pe acel lucru. Noi, aici n ara noastr i pretutindeni n lume, culegem roadele gndurilor i dorinelor noastre. Dac gndurile i dorinele noastre nu sunt bune, nici rodul lor nu poate fi bun. Avem trebuin s ne pocim i s ne schimbm viaa. Pocina nu nseamn numai s mergi la preot, ci e nevoie s ne curim sufletul de acele gnduri n care am czut din pricina drumului ntortocheat al vieii. Pocina nseamn nnoirea vieii, intirea sau rvna spre binele desvrit, lepdarea de prile rele ale vieii. Aceast slbiciune o au i oamenii credincioi, i din pricina ei suferim. Nu trebuie propovduit cu mintea, ci cu inima. Numai ceea ce vine din inim atinge inima celuilalt. S nu atacai niciodat, nu fii potrivnici nimnui. Dac cel ce propovduiete vrea si fereasc pe oameni de vreun ru, s o fac cu blndee, smerenie i mare fric de Dumnezeu. "Cel mai greu lucru pentru noi n lume e s nvm cum s ne rugm pentru dumani. Chiar dac vrea, ori nu vrea, omul trebuie s se roage pentru dumani, pentru cei care nu ne iubesc i pentru cei care care sunt ncrcai cu dorine rele mpotriva noastr. Trebuie s ne rugm i s le dorim mult bine. Fie c vor sau nu, trupul trebuie s se elibereze de ru." "Cu ct el (dumanul) i dorete mai mult rul, cu att Dumnezeu i d mai mult binele." Inima noastr tnjete dup Dumnezeu, dar prin gnduri ne mpotrivim lui. Satana crede i se cutremur, dar se mpotrivete. Asemenea i necredinciosul: nu este necredincios, ci potrivnic.

Aadar, inima noastr tinde spre Dumnezeu, dar noi ne mpotrivim lui. mpotrivirea noastr nu -L va vtma pe Dumnezeu, cci El este Atotputernic, ci pe noi nine ne va vtma. Pentru binele nostru, s avem gnduri i dorine bune. Noi nu facem asta, i de aceea suferim. Dumnezeu este n noi, i pentru c El este dragoste, nu va tulbura voia noastr slobod. inem n noi mult ru i la un moment dat acesta iese la iveal: i n familie, i la locul de munc, i n societate. n cele din urm, totul se sfrete n suferine grozave. Iat, privii ncotro mergem! i rul nu este numai n noi, ci n ntreaga lume. Dar mai cu seam n noi, cci suntem totui alei de Domnul, suntem cretini. Sunt multe suflete din neamul nostru care au ptimit pentru Domnul, i care se roag Lui i Maicii Domnului, dar noi mpiedicm toate acestea prin gndurile i dorinele noastre. Cu toate acestea, Domnul ne apr, ne apr mult Trebuie s ne slobozim de rul din noi. "Nu mai dati atata insemnatate intamplarior din afara. Fiti mai mult inlauntrul vostru, in inima, cu Domnul, iar pe celelalte lasati-le! Trebuie doar sa fiti cuviinciosi, linistiti si buni fata de toti. Nu purtati grija altora!" Din gndurile noastre izvorte bine sau ru, pace sau dezbinare n familie, iar cei credincioi vor ntotdeauna s fie buni i plini de pace. Ei se ostenesc pentru asta, dar grijile pmnteti adeseori l mpovreaz pe om. Domnul a luat asupra Sa toate grijile noastre, cci noi nu ne putem ajuta singuri, ci numai ncurcm lucrurile. Seamana dragoste, si dragoste vei secera. Seamana pace, si pace vei culege. Este cu neputinta sa dobandim pacea daca suntem plini de pizma si rautate. Daca nu te vei slobozi de aceste insusiri diavolesti, atunci cum vei intra in vesnicie? Trebuie sa fim pasnici. Este mai bine sa induri vatamare, decat sa aduci. Daca vom rabda ocara, Domnul nu ne va da putere si pace. Daca nu vom rabda ocara, constiinta nu ne va da pace. Constiinta este judecata dumnezeiasca. Duhurile rele, duhurile vicleniei de sub cer sunt nevazute. Noi le dam trup sa se faca vazute in lumea aceasta, sa le putem vedea cum sunt la infatisare. In raul care se vadeste prin om, vedem duhurile care stapanesc sugletul acelui om si care se fac vazute prin el, care suduie Trebuie sa fim cu bagare de seama ca in inima noastra sa nu patrunda ceva care sa tulbure pacea. Adeseori ne simtim instrainati chiar si de cei mai apropiati noua, din pricina ca ne-am indepartat cu cugetul, cu mintea si gandurile noastre de adevaratul nostru Parinte. Cand ajungem la vreo neintelegere, ne straduim intotdeauna sa-l convingem pe celalalt ca nu are dreptate. Si astfel se ajunge la inasprire. Acela se impotriveste si nu recunoaste, iar noi in zadar ne pierdem vremea si pacea sufletului. Daca suntem patrunzatori, vom simti ce se afla in spate, ca nu omul dinaintea noastra se impotriveste, ci duhul care se afla dincolo de el, care vorbeste in el, prin el. Nu-i de niciun folos sa va certati cu acela care lupta de mii de ani si care, de-a lungul miilor de ani, s-a deprins in lupta cu oamenii!

Omul lumesc nelege viaa n chipul unui raport permanent la lume. Omul duhovnicesc se adncete n sinei, gsind acolo toate resorturile lumii. Cel lumesc caut s descrie i s neleag ce vede, cel duhovnicesc e orientat spre cele nevzute. El tie c sensul vieii vine din lucrarea luntric a gndurilor. In Pateric e scris ca s-a dus cineva la Cuviosul Pimen si l-a intrebat: "Parinte, cum se rasplateste raul cu rau?", la care Cuv. Pimen i-a raspuns: "Frate, raul cu rau se rasplateste intai in gand, si dupa aceea in priviri, si apoi in cuvant si la urma in fapta" . Intai in gand, pentru ca toate ale omului pornesc de la gandul lui. Si a mai spus Cuviosul Pimen ceva insemnat: "Daca inlaturi insa, raul din gand, la celelalte nu mai ajungi." Tot in Pateric e scris ca cineva a intrebat un Parinte "Ce sa fac, ca mi vin in minte tot felul de gandurie rele?", iar Parintele i a raspuns: "Opreste vantul!". Fratele insa, l-a intrebat: "Cum sa opresc vantul? Nu pot opri vantul!". Atunci, parintele i-a spus: "Asa cum tu nu poti opri vantul, si nici eu, asa nu putem opri gandurile rele sa nu vina, dar altceva putem sa facem, si anume cu un gand bun sa inlaturam gandul cel rau". "Noi aici pe pamant avem putine pilde. Puteam auzi multe cuvinte de invatatura despre cum trebuie sa traim, dar sunt putine exemple, si intrebarea este daca vom putea sa punem in practica (sa infaptuim) toate acestea pe care le auzim. Dar cand vedem o pilda de viata, o persoana care este linistita, tacuta, blanda, smerita, care nu stie sa se manie si iarta toate, acopera totul cu dragoste, atunci acea persoana se face pilda de viata si vom dori neincetat sa fim si noi asemenea ei. Caci raul nu poate fi biruit cu rau, ci este nevoie de bine."

Traieste fara sa te prefaci. Iubeste fara sa depinzi de cineva. Asculta fara sa fii defensiv. Vorbeste fara sa jignesti.
Printele Stare Tadei- Mnstirea Vitovnita