LIMBAJUL TRUPULUI Harpagon, ciudatul personaj din Avarul lui Moli re, cere s!"i g#iceasc! cineva $n pal%!

& 'iganca $l invit! s! $ntind! %(na& Brusc, $ntr"un gest de supre%! l!co%ie, )g(rcitul $ntinde a%*ele %(ini, cu pal%ele $n jos +i degetele r!s,irate ca din-ii unei gre*le& .ste clipa $n care trupul s!u $i de)v!luie caracterul +i spune cine este el, $n toate )ilele vie-ii lui& /ie con+tienti)!%, ,ie nu, ,ie vre%, ,ie nu, trupul nostru co%unic! ,!r! $ncetare& Postura, gestica, distan-a, oc#ii, tensiunea %uscular!, culoarea o*rajilor, %irosul, rit%ul respi0ra-iei sau pulsul ini%ii au %ereu ceva de spus& La propriu, li%*ajul trupului nu este nicidecu% un li%*aj ascuns& Ba, din contra, este un li%*aj predo%inant vi)ual& Tratarea sa $n acest volu% este justi,icat! doar prin ,aptul c! r!%(ne adesea ascuns %in-ii con+tiente&

1(nd trec pe l(ng! tine, ,!r! r!spuns la salut, pre,!c(ndu"%! c! nu te v!d, trupul %eu co%unic! toc%ai ,aptul c! nu vreau s! co%unic& Trupul +i pupila oc#ilor spun adesea ceea ce nu vreau s! spun& Li%*ajul trupului co%unic! %ai sincer dec(t cuv(ntul& 2incolo de cuvinte, trupul nostru e%ite ne$ncetat %esaje incredi*il de i%portante pentru co%unicarea cu sine +i cu ceilal-i& Postura, gestica, rit%ul +i vite)a %i+c!rilor, distan-a, orientarea, privirea, contactul vi)ual, e3presia ,e-ei, culoarea tenului, vocea, rit%ul respira-iei sau tonusul %uscular sunt doar c(teva dintre antenele sale de e%isie&

.u sunt corpul %eu& Autoatingerea /elul de a ,i propriu unei persoane este e3pri%at de corpul s!u& 4unte% evalua-i +i, la r(ndul nostru, evalu!% pe al-ii %ai cu sea%! dup! %aniera $n care corpul e3teriori)ea)! tr!irile interioare, atitudinile +i caracterul& 1orpul e3teriori)ea)! personalitatea& 4unt corpul %eu +i nu a% un corp spune 5era Bir6en*i#l, directoarea Institutului 7er%an de 4tudii 1ere*rale 84e%nalele corpului, 7e%%a Press, Bucure+ti, 9:::, p& ;<=, propun(nd o op-iune cultural! $ntre aspira-ia occidental! de a avea +i cea oriental! de a ,i& 1u c(t pri%a orientare este %ai puternic!, cu at(t o%ul percepe %ai sla* +i $n-elege %ai pu-in se%nale e%ise de propriul s!u corp sau de corpurile altora& 1(nd nu +i %ai $n-elege trupul, o%ul tinde s! resi%t! lipsa ar%oniei interioare& >u %ai este $%p!cat cu sine +i nu %ai este corpul s!u, ci are doar un corp, pe care tinde s! l neglije)e& Unei persoane care nu devine con+tient! de se%nalele e%ise $n li%*ajul propriului trup $i va ,i greu, poate c#iar i%posi*il, s! perceap! +i s! interprete)e satis,!c!tor se%nalele e%ise de trupurile altor persoane& 2e pild!, gestul de a %u+ca *u)ele poate se%ni,ica nervo)itate sau discon,ort& Pentru a $n-elege cu adev!rat acest lucru, a% nevoie s! percep eu $nsu%i se%ni,ica-ia acestui se%nal, e3act $n %o%entul $n care $l e%it& ?nregistre) ceea ce si%t +i, a*ia dup! aceea, voi putea presupune ce si%te +i altcineva care $+i %u+c! nervos *u)ele& Autoatingerea este %i+carea +i gestica prin care tinde% s! re,ace% contactul cu propriul corp, de cele %ai %ulte ori incon+tient& 1ele %ai %ulte autocontacte i%it! situa-iile $n care ne"ar atinge tandru alte persoane& Practic, orice autoatingere are ca e,ect ,aptul c! ne si%-i%

i%ediat ceva %ai siguri pe noi, ceva %ai proteja-i& Majoritatea autocontactelor se reali)ea)! $ntre %(n! +i cap@ sprijini% ,runtea, *!r*ia sau t(%pla, atinge% ,ugar gura, *!r*ia sau *u)ele, trece% %(na prin p!r sau sc!rpin!% $n treac!t nasul, urec#ea& 4c!rpinarea ce,ei, trasul de urec#i sau ducerea %(inii la gur!, nas sau g(t, tr!dea)! con,licte interioare, perple3itate, nedu%erire sau jen!& 1(nd ave% un senti%ent de neajutorare +i nu atinge% propriul corp, %ani,est!% oricu% tendin-a de a ne ag!-a de o*iecte@ ne -ine% de un nasture, de tivul #ainei sau de aproape orice alt o*iect a,lat $nt(%pl!tor $n preaj%!& Unele autocontacte tind s! joace c#iar rolul unui scut protectorA $ncruci+!% *ra-ele la piept, $ncruci+!% picioarele, prinde% o %(n! cu cealalt!, %(ng(ie% ,runtea sau cre+tetul capului& Uneori, prinde% genunc#ii cu %(inile de ca +i cu% a% $%*r!-i+a o alt! persoan!, care ne o,er! sprijin +i protec-ie& A+e)!% c#iar capul pe genunc#i, sprijinindu"ne cu totul pe acea ilu)orie alt! persoan!& >u%eroase autoatingeri au destul de str!ve)ii conota-ii erotice& 2e pild!, ,e%eile se pot atinge pe ele $nsele, suger(nd $n %od incon+tient c(t de %ult le"ar pl!cea s! ,ie atinse@ $+i %(ng(ie p!rul, $+i ating tandru ,a-a, $+i u%e)esc *u)ele cu li%*a sau $+i ating coapsele +i picioarele& Traversarea unor situa-ii de stres sau con,lict cre+te nevoia de autoatingere& 2up! cu% p!rin-ii ne"au %(ng(iat sau nu $n situa-iile delicate din copil!rie, la %aturitate, ne vo% o,eri singuri tandre-ea +i protec-ia de care ave% %o%ente $n %o%entele grele& 7estul de $ncruci+are a *ra-elor pe piept, de+i se constituie ca un ,el de perete sau *arier! cu rol de $nc#idere +i ap!rare a trupului +i organelor vitale, are adesea +i un puternic e,ect de lini+tire +i asigurare prin autoatingere& 2e aici +i di,icultatea de a repri%a tendin-a de a"l ,olosi&