Sunteți pe pagina 1din 10

S i l v i u B O R Ş

Biblioteca Centrală a Asociaţiunii.


Prevederi regulamentare până la 1950
Organic: prima în 1831, iar a doua în 18323; conform
Jurnalului privind organizarea şi funcţionarea bibliotecii publice
de la Colegiul Sf. Sava din 15 octombrie 1836, îndatoririle
bibliotecarului erau de a inventaria în “registruri

C olecţie de publicaţii, manuscrise şi alte


tipuri de documente sau materiale
purtătoare de informaţii, biblioteca
publică îşi anunţă existenţa prin completarea şi
organizarea colecţiilor sale şi accesul publicului la
şnuruite” sub proprie răspundere, publicaţiile pe care le
va primi; de a le aranja în ordine sistematică,
“clasificându-le după limbă, materie şi după autor”; de
a alcătui cataloage în conformitate cu specificul
acestea pe baza unor norme şi dispoziţii specifice bine publicaţiilor; de a nu împrumuta publicaţii în afara
stabilite, de regulă, prin intermediul unui regulament; bibliotecii “fie oricare persoana care face această
conform unei definiţii standard, regulamentul de cerere”; a face revizia unei părţi din bibliotecă cel puţin
bibliotecă reprezintă “totalitatea normelor şi o dată pe lună etc., iar a custodelui de a ţine biblioteca
instrucţiunilor referitoare la activitatea unei biblioteci, al deschisă câte cinci ore zilnic (9-12 şi 14-16 iarna şi 10-
căror scop principal este folosirea, conservarea şi 12 şi 14-17 vara, în afară de zilele de duminică şi în
protejarea fondului de documente. Indicaţiile acestuia sărbătorile legale); de a “păzi liniştea şi buna rânduială
au în vedere evidenţa publicaţiilor, organizarea între cetitori”; de a da publicaţiile solicitate şi de a sta la
serviciilor, obligaţiile bibliotecarilor şi cititorilor, dispoziţia bibliotecarului4. În Moldova reglementările
limitele împrumuturilor de cărţi, ordinea în sălile de sunt mult mai severe5, însă cititorii beneficiază de
lectură etc.”1. prevederi explicite cu privire la împrumutul
Istoria bibliotecilor româneşti din a doua jumătate a publicaţiilor şi comportamentul în sala de lectură:
secolului al XIX-lea şi începutul celui următor ne oferă programul pentru public este stabilit între orele 9-12 şi
o literatură consistentă în ceea ce priveşte 16-19, vara şi 9-15 iarna, în afara zilelor de duminică şi
reglementările de organizare a colecţiilor şi cât şi cele de sărbători legale, precum şi în perioada vacanţei; cititorii
împrumut a acestora2; interesante sunt regulamentele pot solicita doar trei publicaţii o dată, însemnarea pe
din prima parte a perioadei amintite prin faptul că arată acestea fiind categoric interzisă, eventualele pagube
nivelul de preocupare al legiuitorilor faţă de educaţie şi urmând a fi reţinute din garanţia financiară depusă în
instruire prin instituţionalizarea culturii cât şi prin faptul prealabil de către cititor; se specifică explicit că, în sala
că, în sine, aceste colecţii de publicaţii şi documente de lectură, “cuvintele adresate către bibliotecar sau la
(inclusiv constituirea lor) arată evoluţia societăţii alţii trebuie a se rosti încet şi în chip a nu sminti pe
româneşti pe parcursul epocii moderne, regulamentele cetitori”; bibliotecarul trebuie să treacă “într-o caietă
elaborate după această perioadă constituind, în marea provizornică” fiecare operaţiune de împrumut,
lor parte, mai degrabă înbunătăţiri ale celor anterioare, nefiindu-le permisă nici bibliotecarului nici personalului
mai mult sau mai puţin consistente, şi care ţin de auxiliar plecarea din bibliotecă, la sfârşitul programului,
specificul colecţiilor şi al publicului. Luate în ansamblu, înainte de a aranja publicaţiile împrumutate şi returnate,
bibliotecile româneşti cu caracter public din perioada precum şi mobilierul; “este oprit a se fuma tiutiun în
cecetată sunt subordonate unor instituţii şi societăţi apartamentele bibliotecei” şi “nime va puté intra în
culturale, dinamica acestora fiind dependentă şi bibliotecă cu luminare”6. În Regulamentul şcolar elaborat
descriind totodată dinamica instituţiilor care le de Aşezămăntul pentru reorganizarea învăţăturilor publice
patronează. alcătuit de o comisie rânduită de prea înălţatul domn şi înţărit la
În Ţara Românească şi Moldova se înfiinţează 1851, condiţiile pentru utilizarea colecţiilor şi a sălii de
biblioteci publice prin prevederi ale Regulamentului lectură sunt cam aceleaşi de mai sus; se elaborează însă

33
şi un regulament de organizare a colecţiilor bibliotecii: instrument de evidentă şi informare al bibliotecii era
achiziţiile de publicaţii se fac pe baza unor liste de registrul inventar, care ţinea loc, cel mai des, şi de
propuneri de către “sfatul scolariu”, fiind preferate catalog; majoritatea bibliotecilor şcolilor elementare
“toate cărţile româneşti tipărite până acum aice sau aveau şi rol de bibliotecă publică mai ales în mediul
aiurea, precum şi manuscriptele ce oriunde se vor putea rural, legea Trefor impunând, în deceniile şapte-opt,
găsi sau în original sau în copie adeverită şi mai ales înfiinţarea de biblioteci pe lângă fiecare şcoală
acele ce ar privi asupra istoriei naţionale…” în limita a elementară.
maxim două exemplare din fiecare titlu; la fiecare
început de an bibliotecarul trebuie să elaboreze şi să În cadrul adunării de constituire a Asociaţiunii
publice suplimente ale catalogului cărţilor din bibliotecă Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura
pentru anul anterior; tot la fiecare început de an Poporului Român, la 25 octombrie / 6 noiembrie 1861
bibliotecarul trebuie să prezinte un raport asupra s-au ales oficialii acesteia, dintre care făcea parte şi
activităţii bibliotecii7. “arhivarul şi bibliotecarul” în persoana lui Visarion
După Unirea din 1859 organizarea şi funcţionarea Roman, pe atunci dascăl la Răşinari. Preşedintele
bibliotecilor publice (adică bibliotecile didactice societăţii, Andrei Şaguna, propune ca aceasta să aibă ca
speciale, bibliotecile comunale şi bibliotecile publice prim sediu pentru Cancelarie, Arhivă şi Bibliotecă “o
centrale) este reglementată de Regulamentul pentru odaie din Seminarul Diecezan”, atribuţiile
bibliotecile publice din 28 octombrie 18648; acesta este bibliotecarului fiind, conform prevederilor statutare,
structurat în cinci capitole şi, în linii mari, reuneşte „înregistrarea cărţilor şi obiectelor ştiinţifice şi
dispoziţiile regulamentelor amintite mai sus, o atenţie procurarea rechizitelor Asociaţiunii”12.. Entuziasmul lui
deosebită dându-se, de această dată, donatorilor al căror Visarion Roman este vizibil, la început el făcând apel
nume va fi trecut într-un “registru de aur”, un “tablou” “către mai mulţi din Sibiu şi împrejur ca să doneze
extras din acesta fiind expus în sala de lectură, iar cărţi” şi publicând în ianuarie 1862 în paginile Amicului
donatorii de cărţi şi obiecte în valoare mai mare decât Şcoalei - revistă pe care o edita – numele celor dintâi
200 de galbeni fiind consideraţi şi înscrişi în lista donatori: tipograful sibian Samuel Filtsch, dr. N. Stroia,
fondatorilor bibliotecii. Copii sau exemplare ale Ioan Pinciu şi Iuliu de Bardoşi13. Prima donaţie mai
cataloagelor bibliotecilor centrale urmau a fi trimise la consistentă a venit din partea învăţătorului Moise Panga
principalele biblioteci din Europa cu scopul de a se din Orlat şi a fost menţionată în şedinţa Comitetului
stabili schimburi de publicaţii. Asociaţiunii din 8 aprilie 186214, dată la care se ia deja
În Transilvania, pe fondul militantismului cultural hotărârea de a se întocmi un catalog15. În octombrie
românesc prin intermediul lecturii şi al cărţii, 1862 Comitetul alocă suma de 100 florini pentru
bibliotecile româneşti se adresează unor largi categorii cumpărarea de cărţi, iar o comisie formată din Timotei
de cititori; adesea de foarte mici dimensiuni, dispunând Cipariu, George Bariţiu, Gavril Munteanu şi Ioan
de colecţii fragmentare şi fragmentate (sau funcţionând Antonelli urma să stabilească ce cărţi vor fi
mai degrabă ca săli de lectură – vezi cazul casinelor), achiziţionate. Începând cu 5 mai 1863, Visarion Roman
bibliotecile româneşti din Transilvania urmează mai a publicat în Telegrafului Român Catalogul Bibliotecei
îndeaproape decât cele din Moldova şi Ţara Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura
Românească, mai târziu România, destinul instituţiilor Poporului Român, cuprinzând 174 de titluri de cărţi
sau societăţilor culturale care le patronează. După o donate începând cu 1 ianuarie 1862. Sunt semnalate în
clasificare realizată de către Ion Muşlea în 19359, care catalog titlurile, autorii, localitatea, anul de apariţie,
vine să conteste statisticile oficiale ale fostei Ungarii, tipografia, numărul volumelor, numele donatorilor şi
completată în 196710., Lucia Turc11 propune un tablou al data donaţiei. Publicarea acestui Catalog a fost o acţiune
bibliotecilor româneşti transilvănene compus din câteva inspirată deoarece a stimulat donaţiile, a trezit interesul
categorii, fiecare cu prevederi organizatorice mai mult publicului pentru Asociaţiune şi, pur şi simplu, a
sau mai puţin specifice. Fie că este vorba despre anunţat existenţa bibliotecii. În raportul bibliotecarului
biblioteci şcolare (împărţite, de regulă, în biblioteca pe anul 1864/1865 prezentat Adunării Generale de la
profesorilor şi biblioteca elevilor), biblioteci ale Abrud, Visarion Roman semnalează adunării
societăţilor şi reuniunilor, biblioteci ale societăţilor necesitatea întocmirii unui regulament pentru
de lectură ale elevilor şi studenţilor, biblioteci ale folosirea bibliotecii “deoarece sunt mulţi cari ar voi să
casinelor, biblioteci ale reuniunilor de învăţători, capete şi să folosească opurile bibliotecii”16. La
biblioteci ale reuniunilor de meseriaşi, biblioteci adunarea generală de la Alba Iulia din anul următor,
ale reuniunilor de femei, biblioteci ale asociaţiilor Nicolae Cristea, noul bibliotecar şi arhivar, semnalează
culturale, eventualele regulamente elaborate prevedeau în raportul său necesitatea sistematizării colecţiilor
metodele de protecţie a fondurilor, modalităţile bibliotecii altfel biblioteca riscă să devină „unu
concrete de împrumut şi lectură, termenele de magazinu [magazie - n.n.] de carti”17.
restituire, mijloacele de evidenţă şi informare, obligaţiile Demersul pentru alcătuirea unui document cu
cititorilor şi atribuţiile bibliotecarului, cel mai frecvent valoare regulamentară pentru organizarea şi

34
funcţionarea bibliotecii este destul de greoi în anii care rândul său, urmând a lua măsuri pentru recuperarea
urmează, situaţie datorată şi faptului că, în preocupările pagubei. Articolul 9, ultimul al acestui regulament,
bibliotecarului biblioteca ocupa un loc secund; de prevede că în ultima şedinţă a comitetului (ca şi până
semnalat ar fi organizarea fondului de carte al bibliotecii acum – n.n.) bibliotecarul trebuie să prezinte acestuia
într-un dulap spaţios în 1867 şi solicitarea, la schimb, un raport cu privire la situaţia bibliotecii21.
din partea bibliotecarului Bibliotecii Centrale din Iaşi, Extrem de sumar, cu prevederi adresate aproape
Cezar Cătănescu, a catalogului tipărit al bibliotecii exclusiv împrumutului de publicaţii, acest regulament
Asociaţiunii în schimbul catalogului bibliotecii ieşene18; trădează lipsa de experienţă şi chiar de preocupare a
mobilizarea cărturarilor Asociaţiunii în sensul elaborării responsabililor Asociaţiunii în ceea ce priveşte
unui document cu valoare normativă este evidentă după biblioteca, la acel moment22; totuşi, regăsim aici
această solicitare: în şedinţa lunară din 15 septembrie influenţe din regulamentele bibliotecii din Iaşi, precum
1868 a Comitetului Central bibliotecarului i se solicită şi din Regulamentul pentru bibliotecile publice din 28 octombrie
redactarea unui proiect de regulament pentru „folosirea 1864; chiar şi în această formă, acest regulament anunţă
cărţilor” din bibliotecă, proiect prezentat în şedinţa existenţa primei biblioteci publice româneşti din
lunară a comitetului din 8 mai 1869, tot acum luându-se Ardeal şi constituie baza teoretică pentru următorul
decizia ca acesta să fie analizat de către o comisie regulament al bibliotecii.
formată din membri ai comitetului (este vorba de către Regulamentul a fost aprobat în şedinţa a doua a
Zaharia Boiu, Ioan Popescu şi dr. Racuciu) iar adunării generale a IX-a a Asociaţiunii, ţinută în 10 – 11
bibliotecarul, ca autor al acestui regulament, să ia parte august 1869 la Şomcuta Mare unde, conform
la discuţiile comisiei “spre a puté servi cu deslucirile programului, bibliotecarul Nicolae Cristea trebuia să
necesarie”19. Regulamentu despre modulu intrebuintiarei citească şi raporul despre situaţia bibliotecii
bibliotecei asoc. trans. rom. pentru literatur’a si cultur’a Asociaţiunii; acesta nu a fost prezent la adunare, iar
poporului rom. din 11 august 1869, publicat în revista raportul, trimis prin poştă, nu a ajuns la timp23. Această
Transilvania, 23/1 decembrie 1869, p. 277 – 278, situaţie se repetă şi la următoarea adunare generală, fapt
prevedea că bibliotec’a asoc. trans. rom. pentru literatur’a şi ce duce la reprobarea sa de către preşedintele
cultur’a poporului rom. se dă spre folosinţă publică atât la Asociaţiunii şi la înlocuirea lui Nicolae Cristea cu Ioan
sediul bibliotecii cât şi în afara ei, programul de Maxim în şedinţa extraordinară a comitetului din 30
funcţionare al acesteia, pentru împrumutul publicaţiilor august 1870. Eforturile lui Ioan Maxim sunt mult mai
în afara bibliotecii, fiind stabilit la două zile pe vizibile în sensul organizării bibliotecii, până la plecarea
săptămână – lunea şi joia între orele 11 şi 19; este sa în 1872 el cointeresând membrii comitetului în
specificat că doar bibliotecarul poate să împrumute privinţa organizării bibliotecii, evidenţiid în acelaşi timp
publicaţii. De asemenea sunt menţionate explicit şi principalele lacune ale fondului de publicaţii (mai ales
condiţiile de împrumut a publicaţiilor: spre folosinţi’a în ce priveşte literatura română)24. Ioan Maxim propune
afară de localulu bibliotecei se dau numai cărţi legate, trecute şi o împărţire a fondului în 19 clase25, împărţire
degia în registrul asociaţiunei şi provediute cu stampigli’a contestată în termeni duri câţiva ani mai târziu de către
bibliotecei (Art. 3); fiecare operaţiune de împrumut Eugen Brote26. Eforturile sale de organizare a bibliotecii
trebuia să fie consemnată într-un registru de împrumut vor fi continuate de către Ioan Creţu care, câţiva ani mai
în care se trecea titlul publicaţiei, numărul de exemplare, târziu, propune o nouă aranjare a fondului de carte şi
numele celui care împrumuta publicaţia, data introducerea a 3 registre: unul cronologic, unul alfabetic
împrumutului şi data returnării publicaţiei. Cei care şi unul după specialităţi, urmând a se însemna într-o
doreau să împrumute publicaţii trebuiau să completeze rubrică specială în ultimele două “locul unde se află
un formular în care era specificat titlul acesteia, aşezată o carte anumită în bibliotecă” (cota cărţii)27. El
numărul volumului (dacă era cazul - n. n.), data cere “broşurarea colecţiunei de ziare” pentru care în
împrumutului; prin semnarea acestui formular de cerere iunie 1877 prezintă “conspectul” cerut de Comitetul
ei luau la cunoştinţă prevederile regulamentului; Asociaţiunii28. Tot în acest an, în Regulamentul pentru
formularul de cerere trebuia vizat de către preşedintele înfiinţarea de secţiuni ştiinţifice in sinulu asociaţiunei trans.
Asociaţiunii (conform Art. 17 din Statute20). În cazul Pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu se
expirării termenului de împrumut (maxim patru specifică explicit că “bibliotec’a asociaţiunei va sta
săptămâni), bibliotecarul trebuia să înştiinţeze „pre deschisa spre usulu membrilor din sectiuni pre totu
morosu” cu privire la returnarea publicaţiei în termen tempulu, cŕtu ilu voru petrece in resiedinti’a ei, si in
de alte 8 zile; înştiinţarea trebuia să fie făcută în scris decursulu anului cu preferinti facia de altii”29. În urma
prevăzându-se şi o penalizare financiară de 10 creiţari demisiei lui Ioan Creţu, la adunarea generală de la Blaj
valută austriacă pentru fiecare zi de întârziere; dacă nici din august 1877 este ales bibliotecar Nicolae Petra-
ca urmare a acestei înştiinţări publicaţia/publicaţiile nu Petrescu cel care va contribui semnificativ la
a/au fost recuperată/e, sau în cazul în care s-au restituit organizarea bibliotecii, de numele lui leagându-se
publicaţii deteriorate, bibliotecarul va trebui să facă alcătuirea şi tipărirea pentru prima dată în volum
cunoscute Comitetului Central aceste situaţii, acesta, la separat al catalogului acesteia: este vorba de catalogul

35
alfabetic din 188230; potrivit acestui catalog, biblioteca biblioteca resimte din plin lipsa posibilităţilor de a fi
deţinea 1283 de titluri. organizată conform cerinţelor şi punerea la dispoziţia
De un nou regulament mai beneficiază biblioteca cititorilor a colecţiilor sale după reglementări specifice;
abia în anul 1893; acesta va fi publicat în anul următor abia în 1904 situaţia spaţiului va fi rezolvată, o dată cu
în Revista Transilvania31, precum şi odată cu tipărirea în mutarea sa în noua clădire ea dispunând şi de o sală de
500 de exemplare a celui de-al doilea catalog al
bibliotecii32 cu titlul Regulamentu pentru folosirea bibliotecei
“Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura
poporului românu”33; întârzierea este datorată valoroasei
colecţii de publicaţii intrate în fondul bibliotecii prin
prevederile testamentare ale lui George Bariţiu34,
precum şi de propunerea amânării publicării catalogului
până la completarea lacunelor în ce priveşte literatura
română modernă, propunere făcută de comisiunea
bibliotecii constituită în 1892 din care făceau parte
Zaharia Boiu, Cornel Diaconovici şi Nicolae Togan35.
Deşi trecuţi deja prin experienţa a aproape un sfert
de veac de „bibliotecărie” – şi ne referim aici la
prevederile redactate şi aprobate ale primului
regulament de funcţionare al bibliotecii Asociaţiunii –
putem observa, în cazul acestui al doilea regulament –
timid şi el în ceea ce priveşte reglementările – că lectură; chiar şi aşa biblioteca este lăsată pe un plan
deosebirile nu sunt semnificative faţă de primul şi ţin secund, în favoarea muzeului. În anii 1910-1911, în
mai degrabă de registrul lingvistic decât de cel al sfârşit, biblioteca este supusă unor lucrări de aranjare şi
practicii profesionale de profil biblioteconomic. Potrivit catalogare; planurile au fost făcute de către secretarul
acestui regulament, biblioteca este la dispoziţia Asociaţiunii, Octavian C. Tăslăuanu, după sistemul
publicului şi „mai alesu a oameniloru de litere” gratuit, adoptat de către Biblioteca Academiei Române şi
consultarea colecţiilor sale putându-se face şi în executate de către Ioan Banciu (care va fi bibliotecar al
„cabinetul de lectură” în cel puţin două zile pe Asociaţiunii între anii 1910-1928). Cărţile au fost
săptămână, însă „bărbaţilor de litere” dornici de aranjate după mărime (format); s-a înfiinţat o secţie a
cercetare li se permite accesul şi în alte zile decât cele manuscriselor şi o secţie a ziarelor şi revistelor; atât sala
fixate de către bibliotecar cu acordul preşedintelui bibliotecii cât şi sala de lectură au fost decorate cu
Asociaţiunii; pot fi studiate, la cabinetul de lectură, toate tablouri.
tipurile de documente pe care le deţine biblioteca; În anul 1912, după încheierea catalogării cărţilor pe
pentru împumutul publicaţiilor în afara sediului fişe după specialităţi şi în paralel cu lucrările la inventar
bibliotecii trebuie depusă o garanţie în bani, care va fi şi la catalogul după autori, se lucrează la un nou
returnată la înapoierea acestora, neputându-se regulament de funcţionare a bibliotecii inspirat după cel
împrumuta la domiciliu „cărţile mai rare şi de o valoare al Bibliotecii Academiei Române, pentru ca, la 16
mai însemnată, de care nu /se/ mai /pr/ocură în august 1913, Adunarea generală a Asociaţiunii să
comerciul de cărţi, asemenea nici manuscripte şi aprobe Regulamentul pentru folosirea bibliotecii şi a Sălii de
documente netipărite”, iar numărul de publicaţii care lectură36.
pot fi împrumutate este stabilit de către bibliotecar; De această dată, prevederile regulamentului sunt
publicaţiile pot fi împumutate pentru o perioadă de mult mai detaliate şi, în plus, beneficiază şi de o
maxim trei luni, iar dacă publicaţiile respective nu au (sumară) orientare în structura colecţiilor, care sunt
fost solicitate de către altcineva, termenul de împrumt împărţite în 20 de specialităţi; publicului „cetitor” (adică
poate fi prelungit; în cazul depăşirii termenului de membrii Asociaţiunii şi „orişice persoană care-şi va
împrumut se trimite o înştiinţare de restituire a documenta poziţia socială”) îi este deschisă biblioteca şi
publicaţiei/publicaţiilor şi, dacă în termen de 15 zile, şi sala de lectură în fiecare zi de lucru între orele 5-7 după
aceasta rămâne fără rezultat se procedează la amiaza, mai puţin în luna august, împrumutarea
recuperarea pagubei din garanţia depusă de către cel publicaţiilor, la domiciliu sau la sala de lectură, putând
care a împrumutat publicaţiile; bibliotecarul poate fi posibilă respectând câteva condiţii: la sala de lectură
solicita returnarea publicaţiilor mai repede decât puteau fi consultate maxim patru cărţi în aceeaşi zi, în
termenul de împrumut prevăzut prin regulament, dacă urma completării unui buletin de cerere în care se
situaţia o cere; costurile de expediere a publicaţiilor în menţionau numele autorului şi titlul cărţii dorite pentru
afara Sibiului, precum cele care ţin de returnarea consultare, precum şi numele solicitantului; erau
acestora sunt suportate de către solicitant. interzise la sala de lectură: fumatul, provocarea de
În perioada următoare, din cauza lipsei de spaţiu, zgomote şi dezordine, aducerea de publicaţii din afara

36
instituţiei, plecarea din sala de lectură cu publicaţiile stampe, portrete, tablouri, foi volante şi orice
solicitate, încălcarea acestei din urmă restricţii putând reproducere [...] câte un exemplar [...] Asociaţiunii
atrage după sine chiar şi pierderea calităţii de cititor al pentru Cultura şi Literatura Poporului Român, din
bibliotecii. Şi pentru împrumutul la domiciliu erau Sibiu; iar aceste biblioteci sunt obligate să le primească
stabilite câteva condiţii: numărul maxim de publicaţii şi să le păstreze în depozitele lor”41. În acelaşi timp legea
care puteau fi împrumutate o dată era de patru, iar obliga ca toate aceste tipuri de publicaţii să fie aranjate,
durata împrumutului maxim o lună, cu posibilitatea prinse în evidenţele bibliotecii, prelucrate şi puse la
prelungirii perioadei în cazul în care publicaţia / dispoziţia publicului larg.
publicaţiile respectivă/e nu a/au fost solicitate între În anul 1925, ca şi o consecinţă a legii amintite,
timp şi de către altcineva; formularul de împrumut care biblioteca ocupa 4 camere mari la parter, 2 camere pe
trebuia completat de către solicitant conţinea rubricile: post de săli de lectură (una pentru periodice şi una
autor, titlu, număr de inventar, durata împrumutului şi pentru cărţi) şi 4 camere la demisol, ca depozite pentru
adresa solicitantului; manuscrisele, colecţiile de ziare, publicaţii; orarul bibliotecii este modificat astfel: „în
stampele, hărţile şi cărţile mai rare se puteau consulta în fiecare zi de lucru dela orele 9-13 şi 16-18, iar sala de
afara salii de lectură doar în cazuri excepţionale şi cu lectură pentru ziare şi reviste, dela orele 9-13 şi 16-19.
acordul preşedintelui Asociaţiunii (sau a locţiitorului În Dumineci şi sărbători dela orele 10-12”42.
său); cărţile puteau fi împrumutate, în aceleaşi condiţii, Trei ani mai târziu, Victor Lazăr, primul bibliotecar
şi în afara oraşului. La returnarea publicaţiilor, cititorilor de profesie al bibliotecii, 13 ani bibliotecar la Biblioteca
li se dădea o adeverinţă de returnare a acestora, Academiei Române – profesor pensionar la acea dată -
eventualele cheltuieli intervenite (pierderi, deteriorări la cererea lui Gheorghe Preda, vicepreşedinte al
ale publicaţiilor) fiind recuperate din „cauţiunea” Asociaţiunii, face o dare de seamă „despre Biblioteca
depusă de cititor înainte de a putea să împrumute Centrală a Asociaţiunii arătând şi calea de urmat pentru
publicaţii37. În ianuarie 1916, timp de cinci zile, Ioan a o păstr’a şi face utilizabilă, dacă va fi condusă de un
Banciu face o călătorie de studii la Budapesta în scopul bibliotecar, care să aibă numai griji’a ei”43, ocazie cu care
de a cerceta muzeele, bibliotecile şi arhivele de acolo; el face şi un ante-proiect de regulament pentru
este primit cu afabilitate şi obţine informaţiile de care bibliotecile populare şi unul pentru Biblioteca Centrală;
avea nevoie pentru prelucrarea materialului arhivistic, în ce priveşte organizarea acesteia din urmă, Victor
muzeografic şi de bibliotecă, în urma vizitei sale Lazăr spune că „se va continua lucrarea începută de
făcându-se demersuri pentru o mai bună colaborare cu mine a aşezării fişelor în cutiile lor conform grupării
instituţiile similare din Budapesta în sensul schimbului nouă după materii44; se va controla apoi, pe baza fişelor,
de publicaţii, pentru ca, în acelaşi an, Asociaţiunea să carte de carte, din dulapurile Bibliotecii, se va constata
solicite prezenţa unui expert de la Direcţia Muzeelor şi ce cărţi lipsesc, se va căuta, de mai e posibil, a le reclamŕ
a Bibliotecilor (fără a se specifica motivul). Printre pentru a le recăpătŕ45. Dacă nu, fişa se va pune la o
publicaţiile primite la schimb de la Inspectoratul parte, numărul ei se va şterge în (sic!) inventarul
Suprem al Muzeelor şi bibliotecilor din Ungaria se afla Bibliotecii. Cu prilejul acesta se va concentrŕ într’un
şi lucrarea lui Imre Szalay, Tájékoztató muzeumok es singur număr şi fişele volumelor în continuare, precum
könytärak építésére és berendezésére, Budapest, 1909 (Ghid şi ale dubletelor şi tripletelor. Paralel cu lucrarea aceasta
pentru construirea şi amenajarea muzeelor şi bibliotecilor)38. se va face şi inventarul cel nou, real al Bibliotecii ... o
După această dată, biblioteca nu va mai dispune de lucrare analogă celei cu aşezarea cărţilor reclamă şi
un regulament propriu de organizare şi funcţionare periodicele”; totodată el recomandă angajarea „unui
alcătuit ca atare; încercări în acest sens au existat, mai bibliotecar de carieră”, să mai fie alocată încă o sală
ales după anul 1918 şi sunt vizibile în dările anuale de pentru colecţia de carte (şi o şi indică) iar din depozitul
seamă ale bibliotecarilor; în afară de acestea sunt de de periodice să fie scoase „deocamdată periodicele cari
remarcat câteva momente: nu prezintă interes (buletine şi Monitoare de-ale
În 1920 se dorea ca Biblioteca Centrală a judeţelor şi comunelor [...])”.
Asociaţiunii să fie cea mai bogată bibliotecă Raportul şi propunerile lui Victor Lazăr, vehemente
românească, după cea Academiei Române39, o dată cu şi care pun serioase semne de întrebare la adresa
finalizarea catalogării cărţilor constatându-se şi bibliotecarilor anteriori, este luat foarte în serios de
insuficienţa spaţiului în special pentru colecţia de către Vasile Goldiş46, preşedintele Asociaţiunii, care, în
periodice care, din această cauză, erau păstrate în iulie 1929, îi trimite o scrisoare proaspătului bibliotecar
depozitul din pivniţă [demisolul clădirii – n.n.]40. Horia Petra-Petrescu47 pe care îl roagă „să se facă o
În 1923 biblioteca primeşte dreptul de depozit legal: aranjare perfectă şi metodică a acestei mari averi a
conform legii pentru completarea art. I al Legii din Asociaţiunii”48; lucrările de inventariere au început,
1904 „proprietarul oricărui atelier de arte grafice: biblioteca fiind închisă pe durata lucrărilor; întrucât
tipografie, litografie sau orice procedeu de arte grafice finalizarea acestora se lăsa aşteptată, Victor Lazăr revine
este obligat să trimită din orice carte sau broşură, cu propunerile făcute în 1928 şi cu unele noi, într-un
revistă, ziar, note muzicale, harte geografice, planuri, articol publicat în revista Transilvania; tonul este mai

37
În 1931, la 5 noiembrie, sala de lectură este
redeschisă iar câteva zile mai târziu puteau fi
împrumutate publicaţii „şi afară de local, deocamdată în
Sibiiu”50; pentru întâia oară publicul bibliotecii dispunea
de un catalog complet, iar la sala de lectură exista un
raft cu publicaţii de referinţă51.
Prevederile regulamentare ale Statutelor Asociaţiunii
... din 15 septembrie 1935 (art. 32) privitoare la
bibliotecă sunt, în esenţă, aceleaşi cu cele ale
prevederilor statutare anterioare, doar că, de această
dată, se specifică faptul că organizarea colecţiilor
bibliotecii se va face după un normativ special (fără ca
Sala de lectură pentru ziare şi reviste acesta să fie semnalat explicit; este vorba probabil de
sistemul adoptat de la Biblioteca Academiei Române)52.
tăios şi conţine critici la adresa bibliotecarului actual şi Până în anul 1940, în afară de rapoartele obişnuite
a oficialilor Asociaţiunii: „în teorie şi intelectualii din anuale ale bibliotecarilor, care conţinea, în mare,
România recunosc importanţa deosebită a Bibliotecilor numărul de publicaţii din depozite, numărul de cititori
publice pentru cultura oamenilor. În practică s’a făcut şi numărul de publicaţii consultate la sala de lectură sau
puţin ...”; „intelectualii noştri de astăzi nu se prea ocupă împrumutate acasă, nu mai avem de-a face cu iniţiative
cu studiul şi cu cetitul, iar ceice totuşi cetesc, caută mai de reglementare, sau pur şi simplu organizatorice, din
ales romane sensaţionale” iar pentru vindecarea acestei partea bibliotecarului. În acest an, 1940, David Prodan,
„boale postbelice” el propune să se facă „o propagandă bibliotecar la Biblioteca Universităţii (Cluj) se oferă să
inteligentă de îndemn la cetire nu prin notiţe prizărite facă în mod gratuit gruparea şi catalogarea diverselor
odată la an, că Biblioteca e închisă sau deschisă, ci documente, acte, scrisori, manuscrise, imprimate etc.
arătându-se ce cuprinde Biblioteca noastră. Dealtminteri aflate în Biblioteca Centrală a Asociaţiunii şi care nu au
şi timpul, în care e deschisă sala de lectură (înainte de vreo împărţire sau să fie catalogate53; tot în acest an
masă dela 9 la 13 după masă dela 16 la 18) e nepotrivit Petre Olariu, încredinţat cu conducerea Bibliotecii
pentru partea cea mai mare a celor doritori de citit, căci Centrale, face un nou proiect de regulament pentru
tocmai în aceste ore sunt ocupaţi cu lucrul, munca lor împrumutul publicaţiilor. Comisiunea publicaţiilor
profesională”. În privinţa fondului de publicaţii el întrunită în şedinţa din 5 decembrie 1940 recomandă
atrage atenţia că „se procură cărţi (mai ales romane comitetului central “să ia măsurile cuvenite pentru
franţuzeşti şi alte cărţi streine) după simpla dorinţă a modificarea actualului regulament care, în împrejurările
unor cocoane şi a altor persoane, – opere cari nu erau de azi nu mai corespunde...”; se recomandă şi o
de nici un folos pentru public” şi că „lipsesc enciclopediile propunere a B.C.U. referitoare la modificarea
generale moderne (de după resboiu) precum şi enciclopediile catalogului actual al Bibliotecii Asociaţiunii. Comitetul
speciale de ale ştiinţelor”, iar cu privire la inventarierea Central decide să fie studiată situaţia de o comisie
fondului de publicaţii „dacă ar fi lucrat, începând dela 1 formată din Gh. Preda, I. Lupaş şi Petru Olariu, care
Maiu 1929, numai trei persoane (între cari şi “comisiune, împreună cu dl. Dir. al Bibliotecii
bibliotecarul) şi nu cinci ca acum, numai câte 50 fişe Universităţii, Ion Muşlea, să vadă la faţa locului
(număr minimal) una din ele pe zi, deci toţi trei 150 avantajele sau dezavantajele acelei propuneri”, iar
zilnic timp de 210 zile (7 luni), până la Crăciun 1929 pentru lucrările care urmează săi aibă loc Petru Olariu
puteau fi gata 31 mii fişe. Nici nu sunt atâtea de făcut. propune ca biblioteca să fie închisă pentru public până
Apoi putea bibliotecarul singur să facă inventarul la data de 15 octombrie a aceluiaşi an54; cu întocmirea
îndreptat”. Tot aici, el propune stabilirea programului unui nou regulament sunt desemnaţi Petre Olariu, Ion
sălii de lectură în funcţie de un „alt public lacom de Muşlea şi Ion Breazu, doi ani mai târziu, ocazie cu care
carte” care se compune din „elevi şi eleve, ucenici şi se procedează şi la organizarea arhivei Asociaţiunii. Un
muncitori, chiar şi intelectuali, cari dispun de timp liber an mai târziu, în 1943, sunt finalizate lucrările la
numai spre seară”, chiar dacă această sală de lectura s- catalogul pe autori.
ar stabili în localul Internatului49. În anul 1946, în urma vizitei unui inspector al
Deşi nu este prima atitudine publică de acest fel pe Comisiei Aliate de Control din Bucureşti (vizită care
care a luat-o cineva faţă de ceea ce se întâmpla în avea scopul de a se constata dacă s-a procedat la
biblioteca Asociaţiunii (vezi reacţia lui Eugen Brote din punerea în practică a dispoziţiilor Legii nr. 3641/2 mai
1876, nota 26), este pentru prima dată când este supus 1946 privitoare la scoaterea din circulaţie a publicaţiilor
analizei şi potenţialul public al acesteia, dându-se în interzise) la 24 iulie, Comitetul Central al Asociaţiunii
acelaşi timp şi soluţii pertinente de rezolvare a unor cere bibliotecarului (Aurel Gherasim) să înainteze
situaţii. inventarul cerut cu informaţiile cuvenite în legătură cu
epurarea cărţilor.

38
Conform Deciziei Ministerului Artelor şi oamenilor muncii a cărţilor de lectură pentru ridicarea
informaţiilor nr. 12.053 din 31 decembrie 1948 nivelului cultural”, iar „Biblioteca ASTRA a fost
cercurile culturale ale Asociaţiunii pentru literatura română condusă de un administrator în persoana tov. Droc
şi cultura poporului român ASTRA, cu patrimoniul Constantin şi a tov. Băncescu [Lidia – n.n.]
respectiv se contopesc cu Ateneele şi cu Căminele bibliotecară”; de asemenea „biblioteca propriu-zis nu
Culturale, iar conform Deciziei nr. 12.054 din aceeaşi încasa pentru punerea la dispoziţia oamenilor muncii a
dată Biblioteca şi Muzeul Asociaţiunii ASTRA, cu cărţilor de lectură nici o sumă de bani, ca făcându-se în
sediul în Sibiu, vor funcţiona sub actuala denumire sub mod gratuit”57.
conducerea Consiliului compus din următoarele
persoane: Vasilescu Aurel – contabil CFR - director, Imaginată de întemeietorii Asociaţiunii ca bibliotecă
Moga Ermil – avocat, Domnariu Dumitru – tipograf, naţională a românilor din Ardeal, Biblioteca
Bart Maria – funcţionară CNC, Hada Vasile – tipograf, Asociaţiunii rămâne una dintre marile realizări ale
Vânătoriu Ioan – lăcătuş I.M.S. Se face un inventar al acesteia chiar şi până în zilele noastre. Înregistrând la
bunurilor ASTREI de către salariaţii Bibliotecii, început o dinamică destul de lentă, biblioteca se
funcţionari ai Ministerului Învăţământului Public dezvoltă, în primii ani, aproape exclusiv din donaţii, şi
(inventar nu s-a mai făcut de 30 de ani), iar la acestea, înregistrate datorită propagandei făcute de
propunerea tovarăşului Moga Ermil, Consiliul hotărăşte către oficialii Asociaţiunii; structura fondurilor, de
deschiderea şi funcţionarea bibliotecii cu materialul asemenea, lasă de dorit în primii ani şi poartă amprenta
verificat cât mai curând posibil şi eventual chiar la data culturilor maghiară şi austriacă, în special din domeniile
de 25 ianuarie 1949; inventarierea cărţilor şi a bunurilor juridic şi medicină, cu toate că, încă din 1863, fusese
mobile s-a finalizat la data de 19 aprilie. ridicată interdicţia importului de publicaţii din
Consiliul de conducere, pe baza raportului făcut de România. Până în anul 1869, când biblioteca devine
Aurel Gherasim, bibliotecar şef al ASTREI, constată publică, colecţiile acesteia erau destinate aproape
terminarea operaţiunilor de verificare şi inventariere (cf. exclusiv membrilor Asociaţiunii, bibliotecarului fiindu-i
Hot. 1995) 13.IV.1949 a M.A.I. prin Consilieratul atribuite sarcinile şi obligaţiile prin intermediul câtorva
cultural Sibiu) şi hotărăşte dacă se primeşte avizul rânduri din Statute, primele liste de cărţi publicate în
necesar din partea Consilieratului Cultural Sibiu (în periodicele româneşti locale ţinând loc de cataloage şi
legătură cu verificarea cărţilor după lista publicaţiilor întreţinând sentimentul existenţei unei biblioteci
interzise), deschiderea ei (a bibliotecii) pe 28 aprilie naţionale româneşti la Sibiu; curând după această dată
1949, fixându-se următoarele ore pentru cititori: 7-13, au loc primele organizări ale fondurilor după criterii
iar după-amiaza de la 16-19 aceasta în cazul când proprii bibliotecarului (cu toate că literatura de
personalul existent rămâne detaşat mai departe de la specialitate românească cunoscuse câteva experienţe
Ministerul învăţământului (Direcţia Învăţământului lăudabile: ne referim în primul rând la experienţa
Superior). Se face cunoscut că, prin Decretul Nr. 17 bibliotecarilor de la biblioteca ieşeană şi cea de la Sfântu
“pentru ridicarea şi difuzarea cărţii, apărut în M.O. Nr. Sava), fapt care atrage o serie de critici publice la adresa
11 din 14 iunie a.c., Biblioteca Centrală a ASTREI Asociaţiunii58.
pierde dreptul de depozit legal devreme ce nu figurează Pentru publicaţiile adunate în primii 32 de ani de
pe lista bibliotecilor cu acest drept cuprinsă în cap. IV existenţă, bibliotecarii Asociaţiunii au întocmit două
art. 41 al susnumitei legi. La 26 septembrie 1949, cataloage (Nicolae Petra-Petrescu în 1882 şi Nicolae
Consiliul aprobă propunerea lui Aurel Vasilescu de a se Togan în 1893) şi două regulamente de funcţionare
face „predarea cărţilor, cca. un vagon, cărţi scoase din (Nicolae Cristea în 1869 şi Nicolae Togan în 1893),
circulaţie editate de Asociaţiunea-Astra şi care sa află până la Unirea din 1918 înregistrându-se încă un
depozitate în subsolul bibliotecii, Centrocomului din
Cluj pentru a fi prelucrate ca hârtie”55.
La 7 iulie 1950, Aurel Vasilescu aduce la cunoştinţa
membrilor comitetului că prin Hotărârea nr. 399 din 14
IV 1950 a Consiliului de Miniştri au fost dizolvate o
serie de asociaţiuni, printre care şi Asociaţiunea
ASTRA, bunurile acestora urmând a fi preluate de
comitetele provizorii locale56.
Conform Decretului nr. 326/1950, la 1 noiembrie
1950 Biblioteca ASTRA a trecut la Aşezămintele
Culturale de pe lângă Preşedinţia Consiliului de
Miniştri; un an mai târziu se procedează la o verificare
a fondului Bibliotecii ASTRA (11 – 14 aprilie 1951), din
procesul verbal încheiat cu ocazia acestei verificări
reieşind că obiectul acesteia a fost „punerea la dispoziţia

39
regulament (ultimul!) de funcţionare în 1913, alcătuit, ca modificându-se după adoptarea primului regulament de
de altfel şi penultimul, după modelul regulamentului de organizare şi, iremediabil, după Decretul nr. 326/1950
la Biblioteca Academiei Române. Până la 1923, an în prin care, începând cu 1 noiembrie 1950, biblioteca
care biblioteca beneficiază de dreptul de depozit legal, trecea la Aşezămintele Culturale de pe lângă Preşedinţia
Biblioteca Centrală a Asociaţiunii (denumire adoptată Consiliului de Miniştri; se înregistrează astfel
începând cu anul 1900) este lacunară în privinţa transformarea Bibliotecii Centrale a Asociaţiunii
publicaţiilor monografice şi seriale din Vechiul Regat, şi (Asociaţiunea însăşi fusese defiinţată), cu fondurile
nu este singura bibliotecă românească din Transilvania epurate, într-o bibliotecă ce avea ca obiect „punerea la
în această situaţie; şi după această dată componenţa dispoziţia oamenilor muncii a cărţilor de lectură pentru
fondurilor este problematică, legea obligând la ridicarea nivelului cultural”, păstrându-i-se totuşi în
înregistrarea şi punerea la dispoziţia publicului cititor a titulatură, până astăzi, numele „Astra”.
tuturor tipăriturilor, indiferent de valoarea lor cultural-
ştiinţifică, fapt care-l face pe Horia Petra-Petrescu,
secretar şi bibliotecar al Asociaţiunii în perioada 1929 – 1. Virgil Olteanu, Din istoria şi arta cărţii. Lexicon. Vademecum
1944, să atragă atenţia asupra faptului că lectura pentru editori, ziarişti, tipografi, bibliotecari, librari, documentarişti,
publicului cititor trebuie orientată spre opere de calitate arhivişti, muzeografi, profesori şi studenţi. Bucureşti, Editura
ştiinţifică şi culturală probate prin intermediul unor Enciclopedică, 1992, p. 308.
ghiduri de lecturi, specializate sau nu. 2. Vezi, în acest sens, Constantin Mătuşoiu, Dinu, Maihaela
Prevederile regulamentare sunt destul de lacunare, Hélène, Istoria bibliotecilor din România în legi şi documente. Vol.
I. (1817 – 1944), 593 p.; vol. II (1945 – 2000), 344 p.
însă suficiente, se pare, din moment ce până în anul Constanţa, Ex Ponto, 2001, lucare care redă integral şi fără
1940 nu se mai vorbeşte despre nevoia de a regândi intervenţii din partea autorilor, textele reglementărilor.
regulamentul de funcţionare al bibliotecii; chiar şi 3. Constantin Mătuşoiu, Dinu, Maihaela Hélène, op. cit., vol.
rapoartele anuale ale bibliotecarilor, obligatorii prin I, p. 22 – 23.
Statute, sunt lacunare chiar din primii ani: nu dispunem 4. Ibidem, p. 26 – 27; prevederile sunt aceleaşi şi în Jurnalul
de date referitoare la situaţia bibliotecii (sau dispunem … din 19 iunie 1840.
de unele incerte) pentru anii 1864, 1866 – 1869, 1871, 5. Cfr. Veniamin, Mitropolitul Moldovei, N. Cantacuzino, N.
1876 – 1882, 1889 – 1890, 1909, 1922 – 1928, 1939 – Şuţu, I. Şuţu şi Gheorghe Asachi, Reglementul atingătoriu despre
1941, 1945 – 1950, o statistică anuală a cititorilor şi a organizaţia unei biblioteci publice de ţinerea şi condiţiile întrării în sala
cărţilor împrumutate fiind făcută începând doar din cetirei. Apud Nicoleta Popescu, Liviu Papuc, Radu Tătărucă,
1919. În anul 1936 Biblioteca Centrală a Asociaţiunii Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” – Iaşi.
Monografie. Iaşi, 1989, p. 17. Autorii afirmă că acest
este considerată ca fiind a doua bibliotecă publică din regulament (în fapt, un raport al persoanelor aminitite,
Sibiu ca importanţă (după Biblioteca Brukenthal, epitropi ai şcolilor, către domnul Mihai Sturza) este primul
considerată ca fiind a saşilor), Sibiul însuşi fiind regulament complet de bibliotecă publică din România;
considerat ca situându-se pe locul al doilea în accesul în bibliotecă era liber pentru epitropi, referendari,
Transilvania (după Cluj) în ceea ce priveşte numărul profesori şi donatori, alte categorii de cititori fiind admise
bibliotecilor şi librăriilor59. doar pe baza unei legitimaţii eliberate de către Epitropia
şcolilor, împrumutul acasă fiind interzis categoric.
6. Despre condiţiile primirei în sala de cetire a Bibliotecei Academiei
Mihăilene, în Catalogul cărţilor de cetit în Biblioteca Academiei
Mihăilene. Iaşi, Institutul Albinei, 1841, p. 2 – 3; Constantin
Mătuşoiu, Dinu, Maihaela Hélène, op. cit., vol. I, p. 31 – 32.
7. Ibidem, p. 39 – 41.
8. Ibidem, p. 49 – 54.
9. Ion Muşlea, Contribuţiuni la cunoaşterea bibliotecilor româneşti
ale oraşelor din Transilvania (până la Unire). Cluj, Tipografia
„Cartea Românească”, 1935, 38 p.
10. Idem, Date noi privitoare la cunoaşterea bibliotecilor româneşti
ale oraşelor din Transilvania, în Probleme de bibliologie, vol. II,
Bucureşti, 1967, p. 119 – 139.
11. Lucia Turc, Tipurile de biblioteci româneşti transilvănene în
epoca modernă (1850-1918), în Studia Universitatis Babeş-Bolyai.
Historia. XLVI, nr. 1-2/2001, p. 59 – 80. Cercetătoarea
intenţionează publicarea unei lucrări cu caracter monografic
al bibliotecilor româneşti din spaţiul şi epoca amintite ca
Destinată elitelor la început, biblioteca Asociaţiunii urmare a finalizării unei teze de doctorat.
atrage la lectură mai ales după ce va aloca şi o sală 12. Actele privitóre la Urdirea si infiintiaria Asociatiunei Transilvane
adecvată, începând cu 1894, dar mai ales după 1904 şi pentru literatur’a romana, si cultur’a poporului romanu, date in
1918, perioadă după care locurile prevăzute nu mai sunt tipariu de Insasi Asociatiunea, Sibiiu, în Tipografi’a
suficiente pentru public, însăşi structura acestuia diecesana, 1862, p. 29 – 30.

40
13. Elena Dunăreanu, Biblioteca “Astrei” în primele decenii (1861 scientifica secundaria, de óre-ce scientiele cu tendentie realu
– 1918). Sibiu, Biblioteca “Astra”, 2001 , p. 1. practice, sunt mai de totu nerepresentate. Cu respectu la
14. Donaţia este făcută la data de 13 martie 1862 şi cartile de literatura romana e silitu bibliotecariulu se faca
înregistrată la data de 18 martie 1862 în Protocolu de exhibite cunoscutu, cŕ literatur’a nóstra e in raportu cu alte literature
alu Asociatiunei, poz. 50, p. 9. straine mai de totu esilata d’in asta biblioteca, cu tóte ca
15. „pentru cartile bibliotecei, Comitetul a ingrigitu a se face acesta literatura in deceniulu d’in urma a fostu fórte
unu Catalogu si a se registrá intrensulu, insemnanduse cu fructifera”. Raportu despre arangiarea bibliotecei asoc. trans. Pentru
unu sigiliu, care inse pana acumu nu s’a cumperatu”. II. literatur’a si cultur’a poporului romanu, în Transilvania, 7/1 aprilie
Adunare generale a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana 1871, p. 87 – 88.
si cultur’a poporului romanu tienuta in Brasiovu. Dela 28/16 – 25. 1. Agricultură şi industrie. 2. Arheologie şi antichităţi. 3.
30/18 Iuliu 1862. Sibiiu, in Tipografi’a diecesana, 1862, p. 55. Arhitectură şi artă. 4. Bibliografie, biografii, memorii. 5.
16. Raportulu Archivariului si bibliotecariului Asociatiunei, despre Economie naţională, politică şi statistică. 6. Geografie şi
starea bibliotecei Asociatiunei tranne romane, în Protocolulu cunoştinţe topografice. 7. Gramatică şi cărţi de cetire. 8.
Adunarei generale a IV-a a Asociatiunei transilvane pentru Istorie naturală. 9. Istorie universală şi particulară. 10.
literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, tienute la Abrudu in Jurisprudenţă şi legislaţie. 11. Lexicoane. 12. Literatură. 13.
anulu 1865, sub presidiulu Reverendiss. D. Vice-presiedinte alu Matematică. 14. Medicină. 15. Pedagogie şi instrucţiune
Asociatiunei Timotetiu Cipariu. Sabiiu, in Tipografi’a diecesana, publică. 16. Teologie. 17. Numismatică. 18. Manuscrise şi
1865, p. 75. Raportul este citit de către Secretarul II al documente publice şi 19. Periodice. Ioan Domşa, Biblioteca
Asociaţiunii, Ioan V. Rusu, Visarion Roman lipsind de la Centrală a Asociaţiunii. Istoric – desvoltare – perspective. Extras din
această adunare; tot acum, Ioan Rusu citeşte o scrisoare a lui Revista Transilvania, anul 76, nr. 3-4. Sibiu, Tipografia „Astra
Visarion Roman prin care acesta solicită Adunării să fie culturală Sibiu, 1945, p. 9.
eliberat din această funcţie şi să fie ales altcineva în locul său, 26. „Ştiinţe bibliotecară este vechie şi are deja o istorie
din cauză că “bibliotecariulu si archivariulu are de a locui întreagă a desvoltărei sale. Multe şi varii vor fi sistemele
acolo, unde se afla archiv’a si bibliotec’a, ceea ce D. Sa nu o catalogisărei, ce s’au ivit din vechime până astăzi, dar fără
póte face”. Idem, p. 7. îndoială între toate aceste catalogisarea bibliotecei
17. Raportulu bibliotecariuluii despre starea bibliotecei Asoc., în Asociaţiunei transilvane este unică în felul ei. Ce oare vor fi
Protocolu despre a Sies’a Adunare generale, ce Asociatiunea avend a însemna clasele “anticităţi”, “literatură” şi “alte
transilvana pentru literatur’a romana sî cultur’a poporului romanu a broşuri”? Ce însuşiri va trebui să aibă o carte pentru a-o pute
tienutu la Alb’a Iuli’a in anulu 1866, sub presidiulu Eselentiei Sale înregistra între “anticităţi” sau între “literatură” sau între
Domnului Presiedinte alu Asociatiunei, Archiepiscopu sî Metropolitu “alte broşuri”? Bibliotecarii, cari au scos la lumină acest
Andreiu Bar. de Siagun’a. Sabiiu, in Tipografi’a diecesana, sistem clasic de catalogisare, trebue că au avut deadreptul
1866, p. 49. intenţiunea al face cât se poate mai iraţional. Ei au început
18. Cesar Catanescu, Catalogu generalu alu Bibliotecei Centrale din cu agricultura şi prin o asociaţiune ciudată de idei au ajuns de
Iassi. Iassi, Tipografia Societăţii Junimea, 1868. la agricultură la archeologie, au continuat cu architectura,
19. Transilvania, II, 11/1 iunie 1869, p. 130. căreia i-au coordinat arta şi pentru a face o săritură cât se
20. ... Bibliotecariulu ingrigesce de registrarea opureloru si obiepteloru poate mai mare, au înşirat bibliografia, cărei’a coordinează –
scientifice … Elu fara concesiunea Presiedintelui nu va dá afara biografia şi memoarele! Prin un studiu anumit trebue să fi
nimicu dein obieptele incredintiate ingrigirei lui. În Actele privitóre la ajuns apoi la convingerea, că disharmonia cea mai mare
Urdirea si infiintiaria Asociatiunei Transilvane pentru literatur’a posibilă în catalogisare s’ar produce, dacă va urma
romana, si cultur’a poporului romanu, date in tipariu de Insasi “economia politică”, apoi “atlase şi charte”, “gramatica” etc.
Asociatiunea, Sibiiu, în Tipografi’a diecesana, 1862, p. 98. etc.”. Eugen Brote, Biblioteca societăţii, în Foişoara Telegrafului
21. Faţă de date de până acuma, raportul urma să conţină şi român, Sibiiu, An I, nr. 16/29 iulie 1876, p. 122 – 123.
informaţii cu privire la împrumutul publicaţiilor. 27. Ioan Domşa, op. cit., p. 12.
22. Ne referim aici la perioada foarte mare de timp reclamată 28. Elena Dunăreanu, Biblioteca “Astrei” în primele decenii (1861
de elaborarea proiectului acetui regulament (de altfel, în – 1918). Sibiu, Biblioteca “Astra”, 2001, p. 18.
aproape toate cazurile hotărârile era nevoie de o perioadă 29. Transilvania, X, 14/15 iunie 1877, p. 167.
destul de mare de timp şi din cauză că era nevoie de 30. Nicolae Petra-Petrescu, Catalogulu cartiloru aflatóre în
aprobarea în şedinţele adunării generale a oricărui proiect, bibliotec’a “Asociatiunei transilvane pentru literatur’a şi cultura a
adunarea generală ţinându-se o dată pe an), la faptul că acest poporului romanu” pana inclusive la adunarea generala dela Turd’a
regulament a fost analizat de o comisie formată din cărturari din 7-9Augustu 1880. Sibiiu, 1882, 66 p.
cu renume care cu siguranţă că făceau parte din publicul 31. Transilvania, XXV, 2/15 februarie 1894, p. 50- 51.
cititor al marilor biblioteci europene, şi la faptul că în 32. Catalogulu bibliotecei Asociaţiunei transilvane pentru literatura
celelalte două provincii istorice româneşti existau deja română şi cultura poporului românu de Nicolau Toganu,
regulamente de organizare şi funcţionare a bibliotecilor bibliotecariu. Sibiiu, Tipariului tipografiei archidiecesane,
foarte bine întocmite, cu prevederi ce acopereau aproape 1895, 187 p.
toată activitatea de bibliotecă şi care ar fi putut fi luate ca 33. publicat în Transilvania, XXV, 2/15 februarie 1894, p. 50-
model. 51.
23. Transilvania, II, 18/15 septembrie 1869, p. 218. 34. Este vorba despre 438 de opere în 510 volume şi 563 de
24. Conform raportului său din 7 martie 1871, în bibliotecă broşuri; la apariţia catalogului existau în bibliotecă 3214
existau „740 carti legate si nelegate, si intre acestea se afla opere în 4654 u.b., 3331 broşuri şi 15 hărţi. Cfr. Ioan
1248 tomuri si brosiure” specificând „cŕ materialulu Domşa, op. cit., p. 14; vezi şi Ioan Holhoş, Caracterul naţional al
bibliotecei cu óresicari esceptiuni, e de o insemnatate fondurilor de publicaţii ale Bibliotecii ASTRA din Sibiu, în

41
ASTRA în slujba Marii Uniri. Sibiu, 1990, p. 8. domnişoarele V. Jourca şi Minodora Citirigă şi alţi cinci elevi
35. Ioan Domşa, op. cit., p. 14. de liceu şi şcoală comercială, el trebuia să procedeze la
36. publicat în Transilvania, 2, 1-2, ian.-apr. 1913, p. 94-96. inventarierea publicaţiilor din Biblioteca Centrală, „să
37. Dacă paguba era mai mare decât garanţia depusă, constate lacunele şi să refereze mai apoi în cunoştinţă de
cheltuielile urmau a fi recuperate pe cale judecătorească cauză”; de asenmenea, pe durata inventarului, biblioteca era
(dacă era cazul), reclamatul urmând să plătească şi închisă pentru public. Transilvania, LX, 1929, p. 764 – 765.
cheltuielile de judecată (articolul 15 al acestui regulament) 48. Elena Dunăreanu, Publicişti ardeleni către Horia Petra-
38. Dorin Goţia, ASTRA în anii Primului Război Mondial. Petrescu, vol II. Sibiu, 1977, p. 30; scrisoarea este datată Arad,
Teză de doctorat susţinută în 1998, conducător ştiinţific 9 iulie 1929.
Liviu Maior, nepublicată, p. 129. 49. Transilvania, LXI, 1930, p. 233 – 238.
39. “... ea [biblioteca – n.n.] trebuie să conţină nu numai tot 50. Transilvania, LXII, 1932, p. 18.
ce a apărut şi apare în româneşte sau în limbi străine despre 51. Valer Moga, ASTRA şi societatea. 1918 – 1930. Cluj
Români ci şi productele literare şi ştiinţifice mai de seamă ale Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 419.
altor neamuri ... Ea va fi tezaur de nepreţuit nu numai pentru 52. „bibliotecarul să poarte grijă de biblioteca „Asociaţiunii”
centru, ci şi pentru sediile despărţămintelor, cari ar voi să şi de colecţiunile ştiinţifice ce stau în legătură cu această
împrumute unele cărţi dintr’ânsa ... Va avea şi o secţie a bibliotecă, după un normativ special [s.n.]. În special,
manuscriselor, în care se vor păstra autografele mai înregistrează, aduce la cunoştinţă în şedinţele comitetului şi
însemnate ale scriitorilor noştri, apoi corespondenţa ţine în evidenţă toate operele şi documentele literare şi
fruntaşilor vieţii publice... Asemenea o secţia a ştiinţifice, broşurile şi gazetele, cumpărate sau dăruite ori
documentelor, stampelor, hărţilor etc. ... Sala de venite în schimb, păstrează publicaţiunile „Asociaţiunii” şi
lectură existentă trebuie mărită. Ea trebuie să cuprindă toate grijeşte de organizarea lor ... Face propuneri pentru
publicaţiunile româneşti şi dintre cele străine pe cele mai de eventuala procurare de opere noi literare şi ştiinţifice, grijeşte
seamă. Jur împrejur va trebui să se facă mici cabinete pentru de aceste procurări, având a prezenta raport despre sumele
cei ce ar dori să facă cercetări speciale ... Mai târziu, când se puse la dispoziţia sa pentru acest scop, poartă consemnarea
va ordona şi completa biblioteca centrală va avea şi un exactă despre cărţile împrumutate şi poartă corespondenţă
catalog tipărit, care să stea la îndemâna tuturor. Notăm că cu librăriile pentru publicaţiunile de procurat. E responsabil
volumele în bibliotecă sunt aranjate după mărime, iar de colecţiunile bibliotecii”. În Statutele Asociaţiunii pentru
catalogul în ordinea alfabetică a autorilor şi după specialitate Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA. Sibiu,
...” (Ioan Georgescu) Transilvania, LI, 1920, p. 221. Tip. „Astra Culturală, 1936, p. 14; Statutele Asociaţiunii
40. Transilvania, LII, 1921, p. 537. „Astra”, în Eugen Hulea, ASTRA. Istoric, organizare, activitate,
41. Lege pentru completarea legii din 24 martie 1904 relativ pentru staute şi regulamente, Sibiu, Editura „Astrei”, 1944, p. 96.
cedarea de cărţi pentru biblioteci, în Monitorul Oficial, nr. 205/19 53. Un exemplar al catalogului (dactilografiat) există în
decembrie 1922, p. 1. actualele colecţii speciale ale bibliotecii.
42. Transilvania, LVII, 1926, p. 417. 54. Este vorba de reorganizarea bibliotecii pe baza unui
43. Victor Lazăr, Constatări şi propuneri cu privire la Biblioteca catalog alfabetic. Ion Mariş, Biblioteca Centrală a “Asociaţiunii”.
Centrală din Sibiu a Asociaţiunii “Astra”, Sibiu, 28 iuniu, 1928. Cronologie. 1861 – 1950. Sibiu, Biblioteca “Astra”, 2001, p. 92
Biblioteca “Astra”, Colecţii speciale, M XLIX, 12/1, 3 p/f. – 94; Idem, Biblioteca Judeţeană ASTRA. 1861 – 2001. Sibiu,
44. Este vorba despre aşezarea după materii a 9000 de fişe Editura Imago, 2001, p. 68.
de cărţi (o parte din ele scrise de către elevi), aranjare 55. Pamfil Matei, „Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura
conformă Planului de la Halle privind organizarea română şi Cultura Poporului Român” (ASTRA) şi rolul ei în
bibliotecilor, după o înţelegere prealabilă cu Ioan Bianu, cultura naţională. 1861 – 1950. Cluj-Napoca, Editura Dacia,
fostul şef al acestuia, la acea dată preşedinte al Academiei 1986, p. 144.
Române. Transilvania, LIX, 1928, p. 980 şi idem, LXI, 1930, p. 56. Ibidem, p. 145.
233. 57. Perioada de verificare era cuprinsă între 19 mai 1950 şi
45. În anul 1928, conform raportului său, Victor Lazăr a 31 decembrie a aceluiaşi an. Ion Mariş, op. cit., p. 72 – 75.
trimis 628 de reclamaţii celor care nu au respectat legea 58. “Biblioteca astfel alcătuită s’a deschis publicului şi s’a
depozitului legal doar pentru anul în curs. Ibidem. făcut un regulament pentru folosirea cărţilor, înse nu voim a
46. Victor Lazăr îi trimite lui Vasile Goldiş o scrisoare, datată decide, cine a fost causa, că biblioteca nu sa folosit,
Sibiu 7 Iulie 1929, prin care îi face cunoscute propunerile materialul bibliotecei sau publicul ?! Luând toate aceste în
sale cu privire la modalitatea de organizare a colecţiilor dreaptă considerare trebue să mărturisim, că noi cu greu ne
bibliotecii (aminteşte aici şi despre “registrele existente de puem decide a numi colecţiunea de cărţi a Asociaţiunei o
împrumutări de cărţi”), subliniind, la finalul acestei scrisori, bibliotecă, şi ajungem astfel la trista conclusiune, că
că “trebuie deci lucrat ca şi cum “Astra” ar fi primit acuma o Asociaţiunea şi în privinţa aceasta s’a mulţămit cu crearea
bibliotecă pe care şi-o pune la rând”. Biblioteca “Astra”, formei goale adecă a înşirat atâtea şi atâtea cărţi lăngă olaltă,
Colecţii speciale, M XLIX/3, 3 p. trăind în credinţa că are o bibliotecă “care preste puţin timp
47. În şedinţa din 5 aprilie 1929 a comitetului central, la se va pute cu drept cuvent numera între primele biblioteci
recomandarea din 18 martie acelaşi an a comisiei de străine de asemena categorie”. Eugen Brote, op. cit., p. 123.
organizare a Muzeului şi Bibliotecii, a încredinţat, „în mod 59. Pimen Constant, Biblioteca Centrală a „Astrei”, în Sibiul
provizor”, şi cu postul de bibliotecar pe secretarul Literar, an I, nr. 1-2, ian.-feb. 1934, p. 87-89.
Asociaţiunii, Horia Petra-Petrescu, începând cu data de 15
mai; împreună cu colonelul în rezervă Oscar Criste (a lucrat
35 de ani în Arhivele şi Biblioteca Statului din Viena),

42