RELATIA DINTRE INCIPID SI FINAL IN ROMANUL ION DE LIVIU REBREANU Acum, in 2014, satul Pripas a ramas acelasi loc

pitit in scrintitura de coline, ca in romanul lui Liviu Rebreanu. Sarbatorile sunt si ele aceleasi. Palma de pamant care a apartinut lui Ion e ista si ea.Impan!ita de buruieni. Incon"urata de un #ard putred si stramb de lemn.La nici doi pasi se a$la o casuta din paianta data cu var. Aici traieste tanti Ana, ultimul urmas a lui Ion al %lanetasului. &u $ost la scoala si nu a avut abecedar niciodata. Pe cand era mica, mama ei, Ilinca, ii citea in $iecare seara din romanul Ion. Iar si iar. Asa a invatat sa citeasca.Si acum, in $iecare seara, isi de!lea#a cu evlavie broboada de sarbatoare, unde tine la loc de cinste un e emplar vec'i al romanului Ion tiparit de editura (. )minescu, si citeste cateva pa#ini.Isi amintesteste de strabunicul ei, Ion, ca $iind inalt, $rumos, si tare 'arnic. Si tanti Ana avut in tinerete o drama asemanatoare. In $iecare dimineata tra#e cate o oc'eada catre #ardul derapanat. *in cand in cand printre buruieni apare si cate o $loare minunata de camp. Pentru tanti Ana, romanul Ion nu are nici inceput si nici s$arsit.)ste o poveste continua, !ice ea. )ste drama intre#ii omeniri. Incipidul: Romanul +ncepe cu descrierea drumului c,tre satul Pripas, la care se a"un#e prin oseaua ce vine de la -.rlibaba, +ntov,r,ind Someul/ p.n, la -lu", din care se desprinde un drum alb mai sus de Armadia/ i dup, ce las, 0idovia +n urm,, drumul urc, +nt.i anevoie p.n, ce1i $ace loc printre dealurile str.mtorate 2...3, apoi cotete brusc pe sub R.pile *racului, ca s, dea bu!na +n Pripasul pitit +ntr1o scr.ntitur, de coline/. La intrarea +n sat, te +nt.mpin, 2...3 o cruce str.mb, pe care e r,sti#nit un 4ristos cu $aa sp,lat, de ploi i cu o cunini, de $lori vetede a#,at, de picioare/. Ima#inea este reluat, simbolic nu numai +n $inalul romanului, ci i +n des$,urarea aciunii, +n scena licitaiei la care se vindeau mobilele +nv,,torului, su#er.nd destinul tra#ic al lui Ion i al Anei, precum i viaa tensionat, i neca!urile celorlalte persona"e5 6itu, 7a'aria 4erdelea, Ioan 8elciu#, 9asile 8aciu, %eor#e 8ulbuc etc. Aciunea romanului +ncepe +ntr1o !i de duminic,, +n care toi locuitorii satului Pripas se a$l, adunai la 'ora tradiional,, +n curtea

6odosiei, v,duva lui (a im :prea. &u lipsesc nici $runtaii satului, +nv,,torul 4erdelea cu $amilia lui, preotul 8elciu# i bocotanii/ care cinstesc cu pre!ena lor s,rb,toarea. 4ora este o pa#in, etno#ra$ic, memorabil, prin "ocul tradiional, vi#oarea $l,c,ilor i candoarea $etelor, prin l,uta i#anilor care compun ima#inea unui ritm impetuos5 *e tropotele "uc,torilor se 'urduc, p,m.ntul. 7ecile de perec'i bat someana cu at.ta pasiune, c, potcoavele $l,c,ilor scap,r, sc.ntei, poalele $etelor se bolbocesc, iar colbul de pe "os se +nv.ltorete, se aa!, +n straturi #roase pe $eele br,!date de sudoare, luminate de oboseal, i de mulumire/. Finalul: ;inalul romanului surprinde satul adunat la s,rb,toarea s$inirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul Pripas, viaa urm.ndu1i cursul $iresc5 Pripasul de1abia +i mai ar,ta c.teva case. *oar turnul cotete, apoi se +ndoaie, apoi se +ntinde, iar dreapt, ca o pan#lic, cenuie +n amur#ul r,coros. 2...3 Satul a r,mas +napoi acelai, parc, nimic nu s1ar $i sc'imbat. -.iva oameni s1au stins, alii le1au luat locul. 2...3 *rumul trece prin 0idovia, pe podul de lemn, acoperit, de peste Some, i pe urm, se pierde +n oseaua cea mare i $,r, +nceput .../. Relatia dintre pre!entarea inceputului si a $inalului este simbiotica. &aratorul descrie pe indelete atat la inceput cat si la $inal,drumul care conduce la sat precum si satul adunat la sarbatoare. -iclicitatea naturii.Intre doua sarbatori drama lui Ion.