Analiza Potentialului Turistic La Ocna Sibiului

Resurselor naturale am acordat 23.25 de puncte din totalul de 50 de puncte care revin resurselor turistice. In evaluarea resurselor natural au fost luate in considerare 3 componente si anume: cadrul natural, ariile protejate si factorii naturali terapeutici. A1. Evaluarea cadrului natural Punctajul maxim acordat cadrului natural este de 5.25 puncte, care se acorda dupa cum urmeaza: Pozitia pe trepte de relief : campie-1 punct; dealuri si podisuri- 1,5 puncte; subcarpati-2 puncte; munti, litoral si Delta Dunarii- 2,5 puncte Geomorfologie (1 punct) : vecinatatea unor unitati impunatoare; relief carstic (cute diapire); relief vulcanic (Vulcanii Noroiosi de la Hasag- 15 km de Ocna Sibiului); Vegetatia (1 punct) : suprafata impadurita (peste 30% din totalul suprafetei UAT- 0,5 puncte; sub 30%- 0,25 puncte); diversitatea florei (0,5) Fauna (0,5 puncte) : interes cinegetic mare- 0,5 puncte: mediu- 0,25 puncte

La pozitia pe trepte de relief am accordat 1,5 puncte, intrucat este situata in zona de podis (orasul Ocna Sibiului in Podisul Secaselor). Din punct de vedere al geomorfologiei Ocna Sibiuluia a primit puncaj maxim (adica 1 punct). S-a luat in vedere vecinatatea unor unitati natural impunatoare cum sunt Calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara (localitate situata la circa 12 km de Sibiu), cutele diapire de la Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului (acestea doua din urma reprezinta forme de relief carstic) dar nu in ultimul rand Vulcanii Noroiosi de la Hasag (situate la o distant de 15 km de Ocna Sibiului si 20 km de Sibiu), forma de relief volcanic. CALCARELE CU HIPPURITES (SibiuCisnadioara) - Este o rezervatie geologica si monument al naturii. Aici se afla un bloc masiv de calcar, din Cretacicul superior, n care au fost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, amoniti, belemniti. Are o suprafata de 1 ha. VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG - reprezinta o rezervatie geologica pe depozite samatiene, situata in judetul Sibiu, la 21 km de municipiul Sibiu, in apropierea satului Hasag, de unde se traverseaza Valea Paraului Alb, apoi Valea Paraului Visa. Pe valea paraului Visa se

observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 m si o inaltime de 68m si doua conuri cu diametrul de 10 m. Materialul de pe conuri este foarte fin si nu exista nici o vegetatie, ceea ce da un aspect dezolant peisajului. Prezenta vulcanilor de la Hasag se explica prin structura geologica particulara pe care o imprima sarea din fundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind elastica, a fost impinsa spre suprafata formand cute diapire. Un astfel de masiv diapir este cel de la Ocna Sibiului, situat la sud de Hasag. S-a constatat ca in jurul vulcanilor, prin fisurile datorate miscarilor tectonice se elimina gaz metan care antreneaza si o parte din apa sarata. Aceasta inmoaie marnele transformandu-le in noroi, care este impins afara. Noroiul a dat nastere la conuri, prin care mai iese apa si bolboroseste gazul metan. Aceasta suprafata protejata de 100 ha a fost descoperita in anul 1853 de C. J. Andrae, iar mai apoi fiind analizata de E. Bielz (1857). In urma studiilor efectuate in regiune dea lungul timpului, aspectul vulcanilor noroiosi nu s-a schimbat foarte mult. Vegetatia S-au luat in considerare doua subcriterii si anume suprafata impadurita (peste 30% din totalul suprafetei UAT- 0,5 puncte; sub 30%- 0,25 puncte) precum si diversitatea florei (0,5), Ocna Sibiului a primit 0,25 puncte intrucat nu dispune de resurse forestiere extinse si nici nu adaposteste specii de plante rare neavand rezervatii natural pe teritoriul ei. Fauna Am punctat fauna din punct de vedere cinegetic, in functie de interes : interes cinegatic mare (0,5 puncte) si interes mediu (0,25 puncte). Ocna Sibiului a primit 0,5 puncte, interesul cinegetic aici fiind mai divers. Zona cinegetica mai importanta este : Saliste (intre Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului). ZON CINEGETIC (din SLIsTE) (SibiuSaliste). Aici speciile de animale destinate vanatorilor sunt: Cerbul lopatar, ursul, sitari, porcul mistret. A2. Evaluarea ariilor protejate Ariilor protejate le-am acordat 5 puncte din totalul de 20 de puncte acordate cadrului natural. Existenta (1 punct); inexistenta (0 puncte) Importanta : nationala 1 punct ; judeteana 0,5 puncte Starea actuala a rezervatiei 1 punct Valoarea peisagistica: 0,5 puncte Suprafata totala protejata: mare 0,7 puncte; mica 0,3 puncte

Unicitatea ariei protejate - 1 punct Ocna Sibiului dispune de rezervatii naturale pe teritoriul ei si in imediata apropiere. Acestea sunt: rezervatiile naturale de la Vulcanii Noroiosi , Hasag, 15 km de Ocna Sibiului; Rezervatia Naturala Lacul Fara Fund din Ocna Sibiului; VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG - reprezinta o rezervatie geologica pe depozite samatiene, situata in judetul Sibiu, la 21 km de municipiul Sibiu, in apropierea satului Hasag, de unde se traverseaza Valea Paraului Alb, apoi Valea Paraului Visa. Pe valea paraului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 m si o inaltime de 6-8m si doua conuri cu diametrul de 10 m. Materialul de pe conuri este foarte fin si nu exista nici o vegetatie, ceea ce da un aspect dezolant peisajului. Prezenta vulcanilor de la Hasag se explica prin structura geologica particulara pe care o imprima sarea din fundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind elastica, a fost impinsa spre suprafata formand cute diapire. Un astfel de masiv diapir este cel de la Ocna Sibiului, situat la sud de Hasag. S-a constatat ca in jurul vulcanilor, prin fisurile datorate miscarilor tectonice se elimina gaz metan care antreneaza si o parte din apa sarata. Aceasta inmoaie marnele transformandu-le in noroi, care este impins afara. Noroiul a dat nastere la conuri, prin care mai iese apa si bolboroseste gazul metan. Aceasta suprafata protejata de 100 ha a fost descoperita in anul 1853 de C. J. Andrae, iar mai apoi fiind analizata de E. Bielz (1857). In urma studiilor efectuate in regiune de-a lungul timpului, aspectul vulcanilor noroiosi nu s-a schimbat foarte mult. LACUL FARA FUND OCNA SIBIULUI

Situat n Parcul Public al orasului Ocna Sibiului, n imedita apropiere a statiei C.F.R, Lacul Fara Fund a fost cunoscut sub numele de Lacul Lemnelor si Lacul Francisc. Face parte din complexul lacustru de natura antropogena care acopera aici o mare dolina a stratului de de sare din zacamnt . S-a format pe locul fostei saline Francisca, nchisa si abandonata din anul 1975. Tavanul salinei se afla la cca. 10-13 m sub nivelul solului. Prabusindu-se datorita infiltratiilor si lipsei elementelor de sustinere, s-a creat un crater care n timp a acumulat apa. Are o forma ovala, un diametru de 40-50m, o suprafata a luciului de apa de 1655mp si un volum de 11.114 mc. n pofida denumirii , are doar 33-34 m adncime maxima. Masivul de sare pe care se afla lacul se afla la numai 6m de suprafata. Concentratia sarii n apa este de 318 g/l la adncime, n timp ce la suprafata atinge doar 96 g/l. Rezulta deci o stratificare n adncime a ntregului volum de apa. Fiind mai putin sarat, stratul de la suprafata permite patrunderea razelor de soare, iar acestea ncalzesc bine particulele de sare mai dense din stratul inferior. Acesta este fenomenul de heliotermie, care se manifesta cel mai puternic n acest lac. Este si principiul motiv pentru care Lacul fara fund a fost declarat rezervatie naturala.

Ambele rezervatiile sunt de importanta nationala, astfel Ocna Sibiului primeste un punct. Starea actuala a rezervatiilor este buna, primind punctaj maxim (1 punct), iar valoarea peisagistica este una remarcabila si oarecum unica (0,5 puncte). In functie de suprafata totala protejata, am am avut in vedere urmatoarele situatii: suprafata protejata mica (<2 ha)- 0,3 puncte iar pentru suprafata mare (>2ha)- 0,7 puncte. Rezervatia naturala Lacul Fara Fund are o suprafata de 0,2 ha, rezervatia iar Vulcanii Noroiosi de la Hasag se extind pe 1 ha. Astfel, din punct de vedere al suprafetei protejate Ocna Sibiului a primit 0,3 puncte. In functie de uncitatea ariei protejate, ambele localitati au Ocna Sibiului a primit punctaj maxim (1 punct).

A3. Evaluarea factorilor naturali terapeutici Factorilor naturali terapeutici li s-au acordat 10 puncte din totalul de 20 de puncte care revin resurselor naturale. Importanta : general -2,5 puncte; local -1,5 puncte Durata posibilitatilor de efectuare a tratamentului : permanenta 2,5 puncte; sezoniera 1,5 Grad de dotare : mare (Ocna Sibiului ) -2,5. Afectiuni majore tratate : 2,5 OCNA SIBIULUI (SibiuOcna Sibiului) Statiune balneoclimaterica. Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, cu climat de depresiune intramontana colinara, situata la 408 m altitudine. Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului a devenit renumita si este din ce in ce mai solicitata, datorita factorilor terapeutici naturali pe care ii ofera: Apele sarate de mare concentratie ale lacurilor Apa minerala a izvorului Horea Namolul sapropelic Topoclimatul sedativ

Avand 15 lacuri sarate naturale Ocna Sibiului este cunoscuta si datorita namolului supropelic fosil, format din microorganisme care este indicat in combaterea bolilor aparatului locomotor si mai ales pentru tratarea reumatismului. Cele mai importante lacuri sunt:

Lacul Brancoveanu, Lacul Rosu si Lacul Negru - cele mai sarate din Europa - salinitate 415 gr/litru Lacul Avram Iancu - cel mai adanc lac sarat de ocna din Romania -130 m Lacul fara Fund - declarat monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie Baza de tratament Ocna Sibiului

Exista doua baze de tratament din anul 2002, moderne ce dispun de restaurant pentru deservirea mesei si hotel, una la strandul din localitate si alta in statiunea balneara. In Ocna Sibiului funcioneaz ca structur turistic permanent Complexul Balnear Ocna Sibiului, alctuit din dou hoteluri (Helios si Salinas), un restaurant, o baz de tratament i o baz de agrement

Sectii de tratament: Sectia de hidroterapie - bai partiale, afuziuni alternate, masaj subacval, bai partiale cu vartej pentru membrele superioare si inferioare. Sectia de termoterapie - tratamente cu namol si parafina si termo terapie contrastanta (sauna) Sectia de pneumatologie - se efectueaza pulverizatii colective Sectia de mecanoterapie - servicii de masaj uscat si elongatii cervicale si lombare Sectia de electroterapie - proceduri cu curenti de joasa, medie si inalta frecventa Sectia de ginecologie balneara - se trateaza afectiuni inflamatorii subacute si cronice ale anexelor si sterilitatea Sectia de kinetoterapie - se efectueaza cultura fizica medicala pe aparatura moderna Sectia de balneoterapie - ofera cazi pentru intregul corp sau tratamente partiale cu ape cloruro-sodice hiperconcentrate extrase de la o adancime de 15m din lacul Ocnita cu o concentratie de 267 g/litru Tratamentele sunt asigurate prin proceduri efectuate in compartimente de: balneoterapie hidroterapie termoterapie (tratament cu nmol i parafin) terapie contrastant (saun) pneumoterapie (aerosoli i pulverizaii)

 mecanoterapie electroterapie kinetoterapie Baza de agrement Ofer un cadru plcut pentru destindere i relaxare: teren de tenis de cmp beach-voley badminton trasee pentru cure de teren piscine cu ap dulce i srat sal de fitness tenis de mas saune baie turceasc jacuzzi cabinet pentru masaj de ntreinere salon biliard un bar cu ring de dans Copiii beneficiaz de un teren de joac propriu i de o piscin n aer liber cu ap dulce. Importanta Statiunea Ocna Sibiului este de importanta generala, astfel am accordat 2,5 puncte.

Dupa durata de efectuare a tratamentelor, Ocna Sibiului este statiune permanenta din acest motiv am accordat 2,5 puncte. In functie de gradul de dotare al statiunilor, am acordat punctajul astfel: mare (Ocna Sibiului ) -2,5.

B. Evaluarea resurselor antropice

Resurselor antropice le-au fost acordate 10.5 de puncte din cele 50 ce revin resurselor turistice. Arheologie (4 puncte): situri arheologice; ateliere mestesugaresti si asezari foarte vechi (din sec. II-III I.Hr. sau D.Hr.) OCNA SIBIULUI (3 puncte) Aezare (sec. I a.Chr. - I p.Chr.,Cultura geto - dacic) Aezare (sec. II - IV p. Chr.) Aezare (sec. II - III p. Chr.) Situl arheologic de la Ocna Sibiului (sec. I a.Chr. - I p.Chr.) Urme de locuire (sec. VIII - IX) Aezare (sec. I a.Chr. - I p.Chr.,Cultura geto - dacic) Castru roman de mar de la Ocna Sibiului (sec. II p. Chr.) Aezare (Epoca bronzului) Aezare (Neolitic) Arhitectura : MONUMENTE ; ANSAMBLURI; SITURI (8 puncte) Dupa numar (max.3 puncte) - 1-10 (1 punct) - 10-30(2 puncte) - >30 (3 puncte) Dupa vechime ( 1%-20 %; 21%-30% ; 31%-100%)- 2 puncte

Sec. XII-XV( 1 punct) Sec. XVI-XVIII( 0,7 puncte) Sec. XIX- XXI (0,3 puncte) Dupa importanta (3 puncte): nationala (1,5 puncte); judeteana (1 punct); locala (0,5 puncte) Ocna Sibiului a primit 4,5 puncte intrucat are 4 monumente arhitecturale (2 dintre eledateaza din sec XII-XV, unul din sec. XVI-XVIII si unul din sec XIX). Acestea sunt de importanta locala si judeteana.

C. Infrastructura specific turistica

Infrastructurii specific turistice i s-au acordat 21.5 de puncte. C1. Evaluarea unitatilor de cazare (5 puncte) Unitilor de cazare omologate li s-a atribuit un punctaj maxim de 5 puncte din cele 25 de puncte ce revin infrastructurii specific turistice. Nr. Unitatilor de cazare (1,75) : 1-3 (1 punct); 4-5 (1,25); 5-15 (1,75) Nr. De locuri (1,75):100-200 (1 punct); 200-500 (1,50); >500 (1,75)

Grad de confort(1,50) : scazut (1-2 stele- 0,25 punct); mediu (3 stele- 0,75); ridicat (4-5 stele 0,5) Ocna Sibiului a primit 3,5 puncte. In statiune exista doart 3 hoteluri (Helios ****, Salinas *** si Hostel Lacul Verde **). Toate acestea ofera in total 116 locuri de cazare. C2. Evaluarea unitatilor de alimentatie (5 puncte) Unitatilor alimentare li s-a atribuit un punctaj maxim de 5 puncte. Nr. Unitatilor (2,5 puncte): 1-3 (1); 4-25 (1,5); >25 (2,5 puncte) Tipul unitatilor alimentare (1,5 puncte): restaurant (1); pizzerie (0,25); fast-food (0,25)

Specificul restaurantului (1 punct): romanesc (0,8); international (0,2) Ocna Sibiului a primit 3 puncte pentru ca are doar 3 restaurante, in cadrul hotelurilor, cu specific romanesc si international. C3. Agrement (5 puncte) Instalaiilor de agrement i s-au acordat 5 puncte In functie de mediu (2,5 puncte): montan, urban In functie de mediu, Ocna Sibiului a primit punctaj maxim, deoarece este asezare urbana. Tipul de agrement (2,5 puncte): sportiv, de relaxare. C4.Tratament (7 puncte) Instalaiilor de tratament li s-au acordat 7 puncte Tratament balnear profilactic (1,75) Tratament balnear curativ (1,75)

Tratament balnear de recuperare, functional Tratament balnear prin tratamente naturiste

(1,75) (1,75)

Ocna Sibiului au primit 7 puncte deoarece in cadrul statiunii se trateaza foarte multe tipuri de afectiuni(reumatisme degenerative,ortopedice posttraumatice,neurologice periferice). C5. Infrastructura turistica de afaceri Infrastructurii pentru conferine, reuniuni, manifestri expoziionale i s-au acordat 3 puncte din cele 25 de puncte ce revin infrastructurii specific turistice. Existenta salilor de conferinta: 3 puncte

In cadrul infrastructurii turistice de afaceri am punctat doar existenta salilor de conferinta,care se regasesc in cele 3 hoteluri din statiune.

D. Evaloarea infrastrurii tehnice

D1. Infrastructura de transport Infrastructurii tehnice de transport i-am acordat 18.25 puncte Reteaua de drumuri (max 7puncte ) Tipul de cale rutiera (5) : European (2) national (1,25), judetean (1 punct); local (0,75) Gradul de modernizare (2): scazut (<30 % - 0,5 puncte); mediu (30 %-50 % - 1,5 puncte); ridicat(>50 % - 2 puncte ) Ocna Sibiului Accesul in localitate se realizeaza din DN 7 prin drumul judetean D.J. - 106 B. Reeaua stradal are o lungime de 17.640 m i cuprinde strzi asfaltate n lungime de 7.200 m, 7.380 m balastate, 1860 m cu pmnt i 780 m strzi pietruite. Majoritatea strzilor sunt amenajate cu trotuare pietonale , limea strzilor fiind n medie de 8m. Accesul in satul Toparcea se realizeaza printr-un drum balastat in lungime de 9 km. Transportul public Transportul in comun se face pe traseele drumurilor judeene cu autobuze ale firmei TRANSMIXT Sibiu, cltorii fiind preponderent localnici i elevi. In sezonului estival turistii sunt cei care folosesc in numar foarte mare transportul in comun.

Reteaua de cai ferate ( 5 puncte) Existenta garii (3 puncte) Distanta garii fata de centru (1 punct) Gradul de modernizare (1 punct) : scazut (0,30 puncte); mediu (0,70 puncte); ridicat (1 punct)

Ocna Sibiului Teritoriul administrativ al oraului Ocna Sibiului este traversat de calea ferat Sibiu Copa Mic, existnd dou staii CFR: Ocna Sibiului i halta Ocna Bi.

D2. Alimentarea cu apa potabila si canalizarea apelor (1 punct) Sistemul de alimentare cu apa Alimentarea cu ap a localitilor este asigurat n sistem centralizat, sursa de ap fiind sistemul de alimentare propriu, prin intermediul unor conducte cu DN - 250mm, din azbociment . Distribuia apei se face n sistem gravitaional din rezervorul de acumulare de 1.300 mc, circa 95% din populaie fiind racordat la acest sistem. Reeaua de ap are o vechime de peste 35 ani, este deteriorat datorit salinitii existente i necesit nlocuirea ei n proporie de 70%. Sistemul de canalizare, colectare i tratare a apelor uzate. Oraul Ocna Sibiului nu dispune de o reea centralizat de canalizare i staie de epurare. Apa menajer rezultat din gospodrii este condus prin rigole stradale n ruri . Epurarea apelor uzate din gospodarii nu se efectueaz in conformitate cu normele de protecie a mediului. Evacuarea apelor pluviale de pe suprafaa localitatii se face prin rigole i anuri de scurgere amplasate pe marginea strzilor. D3. Electricitate (1,5 puncte) Toate localitatile analizate dispun de system de alimentare cu energie electrica. In Ocna Sibiului exista o staie de transformare (110/20 kV/6kV). Aceasta staie este alimentat din linia de repartiie de 110 kV care pornete din staia cobortoare Sibiu -Nord (400/220/110 kV) i care deservete o serie ntreag de alte staii de 100/220 kV (Cristian). Din staia Ocna Sibiului pornesc mai multe axe de tensiune destinate alimentrii comunelor nvecinate. Astfel, axa vestic, Loamne-Puca, deservete localitile Mndra, Almor, Armeni (prin intermediul unei ramificaii), Bogatu Romn, Broteni, Presaca i Puca i mai departe spre

satul Ungureni; din axa Loamne-Puca se desprinde o ramificaie care deservete localitile Haag i Sdinca. Pentru pozarea liniilor de medie tensiune se utilizeaz stlpi de beton de tip CONEL. Reeaua local de distribuie de joas tensiune (0,4 kV) este de tip aerian. Alimentarea ei se face din posturile de transformare racordate la reeaua de distribuie de medie tensiune. Iluminatul public este realizat cu lmpi cu vapori de mercur n zonele centrale ale localitatii. Sunt utilizai stlpi de beton tip CONEL destinai reelei de joas tensiune. Starea tehnic a reelei de alimentare cu energie electric este acceptabil dar necesita extindere. D4. Alimentarea cu gaze (1 punct) Existenta; inexistenta

n prezent,Ocna Sibiului este racordata la sistemul naional de distribuie al gazelor naturale. n oraul Ocna Sibiului exist o central termic de cartier care distribuie agent termic i ap cald menajer la 170 apartamente. In prezent 90% din locuitori folosesc gazul metan pentru nclzire. D5. Servicii de sanatate (2 puncte) Spital 1,5 p

Farmacie 1,5 p

Serviciile medicale sunt asigurate in localitatea Ocna Sibiului de patru cadre medicale. In localitate exista dou dispensare medicale. Starea cldirlor este satisfctoare dar aparatura medicala cu care sunt dotate dispensarele este invechita. Sunt inscrise la medici de familie un numr de 3860 de persone. In localitatea Ocna Sibiului exist dou farmacii in care isi desfoar activitatea dou cadre medicale. Localitatea Toparcea nu dispune de dispensar medical. Asistena veterinar este asigurata de un medic veterinar. Sediul dispensarului veterinar se afl in intr-o stare bun. D6. Servicii bancare (1,5 puncte) Ocna Sibiului a primit punctaj maxim deorece exista cel putin o sucursala romaneasca in oras ceea ce asigura serviciile bancare.

D7. Telecomunicatii (2 puncte) Sevicii postale Aria de acoperire a serviciilor de telefonie Posibilitatea conectarii la internet

Orasele dispun de servicii postale. Aria de acoperire a serviciilor telefonice este una extinsa si diversificata, existand de asemenea posibilitatea conectarii la internet in toate cele patru localitati. In concluzie Ocna Sibiului are un potential turistic mediu (70,5p).

Masterand : argu tefan