Subiecte biocel

Subiectul 1
Procariote Sunt cele mai simple/primitive cellule forme de organizare ale vietii:bacterii,alge albastre,verzi.Nu au nucleu delimitat de membrana ci corp nucleoid alcatuit dintr-un lant de ADN inconjurat de proteine bazice,atasat printr-o extremitate de membrana. itoplasma e incarcata cu ribozomi liberi si n-are organite delimitate de endomembrana. !embrana celulara e alcatuita dintr-o membrane plasmatica dublata la exterior de o membrane protectoare. "a procariote locomotia este asigurata de structuri specializate ale membranei si ectoplasmei numite flageli. #$oprietatile procariotelor: -inmultire rapida%proliferare& -capabile de a se adapta usor la variatiile conditiilor de mediu%plasticizante& 'acteriile sunt exemple caracteristice de celule procariote, marimea lor e in general de ordinul ()m. !olecula de AND bacterian este de cca. ( mm lungime si ea contine o cantitate de informatie suficienta pt a codifica *-+,,,de proteine diferite. itoplasma lor contine *,-+,.,,, de ribozomi organizati sub forma de polizomi.

Subiectul 2
Eucariote Au o organizare complexa. Sunt alcatuite din nucleu%coordoneaza procesele celulare&,citoplasma%are organite&si suprafata celulara%controleaza sc-imburile cu mediul&. .ucariotele cuprind protozoare neprocariote,toate celulele plantelor si ale animalelor,ale omului. Marimea celulei poate fi apreciata la o scara lineara.Diametrul celulelor este pentru marea majoritate cuprins intre (,-+,um,cu unele exceptii: -ovocitul uman matur are diametrul de aprox *,, um. -corpul neuronilor #ur/inje si al neuronilor 'etz se apropie de (,,-*,, um,dar prezinta prelungiri cu lungimi de ordinul centimetrilor sau metrilor. -printre cele mai mici cellule din organism se numara neuronii din stratul granulos al scoartei cerebrale%+-0um&si limfocitele mici%1-2um& din sangele circulant. Forma celulei e un c-aracter general important al eucariotelor. Forma e controlata de factori externi:presiune,vascozitatea mediului, si interni:varsta,vascozitatea celulara. elulele umane pot fi incadrate in celule cu forma:-variabila:leucocitele,celulele musculare,secretorii,melanocitele. -constanta:epiteliale,de acoperire,nervoase,osoase,eritrocitele. Numarule celulelor la organismul uman aprox cateva milioane de miliarde,aprox (,, de tipuri. elulele umane au in ciclu vital cu o durata diferita..x celula musculara cardiaca,neuronii%au durata de viata aprox egala cu cea a individului&. elulele intestinale dureaza (-* zile.

Subiectul 3
Membrana celulara Definitie:membrana este o pelicula foarte subtire%cativa nm&si foarte flexibila ce acopera si delimiteaza compartimentul citoplasmatic,controleaza sc-imburile cu mediul inconjurator si se comporta ca un s3stem de receptie-transductie si constituie substratul adezivitatii celulare. !embrana prezinta si diferentieri speciale cum sunt dispozitivele jonctionale,cili,microvili,flageli,etc. Astfel $obertson in (414 emitea teoria membraneiunitpe baza cercetarilor la micrroscopul electronic,prin care toate membranele plasmatice au organizare ultrastructurala unitare dupa modelul trilaminat ce implica o foita centrala flancata de doua foite dense la fluxul de electroni in grosime totala de 5.1 nm 6oita centrala clara corespunde axului lipidic central iar foitele dense corespund fetelor -idrofile lipidice pe care se ataseaza proteinele. Dar modelul membranei 7unit8s-a dovedit a fi incomplet deoarece ignora dinamismul moleculelor componente si a proteinelor transmembranare. 9n (45* Singer si Nicolson elaboreaza teoria mozaicului fluid,astfel moleculele componente-lipide si proteine-difuzeaza liber in planul continuumului lipidic si aceasta implica o organizare intamplatoare a distributiei moleculare lipoproteice. Modelul actual de membrana este o preluare si dezvoltare a ideilor principale din modelele precedente,cat si o conceptie cu mult mai cuprinzatoare fata de cele precedente. Membrana celulara este alcatuita din + parti componente principale: -plasmalema-complexul lipoproteic in grosime de 5.1nm -glicolema-complexul glicoproteic superficial in grosime de 1, nm. -citosc-eletul membranei-reteaua de proteine asezate pe fatza interna a plasmalemei in grosime de cativa nm.

Subiectul 4
Bazele moleculare ale organizarii membranei celulare "a alcatuirea membranei celulare participa apa cu aprox +,:,subs organice aprox 5,: si saruri minerale in cantitati foarte mici.#este 4,: din masa uscate este reprezentata de lipoproteine,iar glucidele numai in cateva procente. otalitatea li!idelor din membrana sunt localizate in plasmalema unde constituie foita continua -idrofoba pe care se organizeaza celelalte populatii de molecule din membrane. "lucidele sunt prezentate exclusiv in glicolema numai sub forma de fragmente de molecule relativ scurte ,fie conjugate cu proteine,fie atasate la capetele -idrofile a unor lipide din plasmalema. Proteinele sunt reprezentate in toate cele trei straturi ale suprafetei celulare:in plasmalema in special de o parte si de alta a continuumului lipidic,in glicolema alcatuind tesatura pe care sunt atasate glucidele,in citosc-eletul membranei unde realizeaza o retea foarte fina si supla. Apa in-iba glicocalixul,citosc-eletul membranei si foitele externa si interna ale plasmalemei ,vom gasi si ioni anorganici care desi participa cu un procent foarte mic la masa membranei,joaca un rol important in biologia acesteia.

Subiectul #
Plasmalema .ste partea centrala a membranei celulare si este prima componenta care a fost indentificata la microscopul electronic. #rincipalele tipuri de lipide ce intra in alcatuirea membranelor sunt :fosfolipide,c-olesterol,glicolipide. Fosfoli!idele formeaza marea majoritate a lipidelor din endomembrane si aprox 51: din lipidele citoplasmatice. 6iecare molecula are aspectul unui 7cui8 in care capul este -idrofil si este denumit grup polar pentru ca el poarta sarcini electrice,iar reziduurile de acizi grasi sunt -idrofobe si sunt de obicei desemnate ca segment apolar. Proteinele !lasmalemei- o mare parte din proteinele membranei celulare sunt localizate la nivelul plasmalemei si ele se afla in relatii speciale cu bistratul lipidic.#roteinele reprezinta substratul specifitatii suprafetei celulare,exista doua grupe de proteine:extrinseci si intrinseci. Proteinele e$trinseci-sunt distribuite pe o fatza sau pe alta a continuumului lipidic si contacteaza pe suprafata lor legaturi -idrofile ale lipidelor..le sunt numeroase pe fatza interna unde edifice citosc-eletul membranei celulare. Proteinele intrinseci-se extrag foarte greu din continuumul lipidic deoarece dezvolta si legaturi -idrofobe..le servesc ca dispozitiv de receptie-transductie.

Subiectul %
&itosc'eletul membranar. .ste o retea de proteine extrinseci ce formeaza partea interna a membranei celulare,cu o grosime de 1-4nm,care confera flexibilitate si rezistenta suprafetei celulare. ;n model de aranjare a proteinelor citosc-eletale este de retea ,in care oc-iurile retelei sunt alcatuite de dimerii de spectrina,iar nodurile retelei sunt alcatuite din doua tipuri de complexe moleculare. "licolema .ste partea externa a membranei celulare cu o grosime medie de 1, nm,este laxa si greu de identificat in microscopie electronica de rutina,confera o incarcatura predominant electric negative suprafetei celulare si joaca un rol major in controlul sc-imburilor ionice transmembranare. <ermeni sinonimi:glicolema,glicocalix,invelis de suprafata 7fuzz3 coat8-pufoasa ,scamoasa. Din punct de vedere c-imie,glicolema este alcatuita indeosebi din glicoproteine ,este vorba de o tesatura delicata si laxa de lanturi proteice pe care sunt ancorate reziduurile glucidice.

Subiectul (
Matricea e$tracelulara !atricea extracelulara sau intercelulara constituie mediul interstitial in care isi desfasoara activitatea diferite tipuri de celule= ea este alcatuita din elemente greu identificabile morp-ologic si eterogene c-imic. !atricea extracelulara controleaza adezivitatea, cresterea si diferentierea si joaca rolul principal in organizarea celulelor sub forme de tesuturi si in distribuirea acestora in mod specific in diferite organe ale omului. !atricea extracelulara se afla in relatii de continuitate si contiguitate moleculara cu glicolema. "a microscopul luminiscent in matricea extracelulara po fi observate trei tipuri de elemente: membranele bazale, fibre intercelulare si substanta fundamentala a matricei bogat coloidala. !oleculele organice care stau la baza edificarii diferitelor structuri microscopice sau ultramicroscopice sunt de natura glicoproteica.Dintre acestea fac parte colagenul si elastina,glicoproteine sulfatate necolagene si proteoglicanii. &olagenul -e o familie de proteine cu foarte mare forta de extensibilitate ce reprezinta *1: din proteinele omului adult. Au fost identificate in matricea extracelulara 1 izotipuri de molecule de colagen. Elastina - prezint deosebiri fata de molecula de colagen ce ii confera proprietati fizico-mecanice deosebite. Proteoglicanii - sunt cea de-a99l-a componenta importanta a matricei extracelulare, aprox. 41: din molecula de proteoglicani este constituita de glicozaminoglicani si 1: din proteine. #roteoglicanii datorita componentei poliza-aridice formeaza polianioni foarte mari ce leaga apa si cationii alcatuind asa-zisa substanta fundamentala. A 999-a grupa de molecule organice a matricei extracelulare e reprezentata de glicoproteinele sulfatate necolagene-au greutate moleculara mare si sunt responsabile de atasarea celulelor de matricea extracelulara. Au fost identificate fibronectina, laminina, dronectina, entactina, etc. >licoproteinele necolagene intra in alcatuirea diferitelor tipuri de membrane bazale alaturi de colagen de tip 9? si glicozaminoglicani.

Subiectul )
$eceptorii de membrana,tipuri de receptor. *ece!torii de membrana+ Sunt dispozitive moleculare specializate,asezate pe fata externa a membranei celulare, cu ajutorul carora se intercepteaza semnale sau mesaje venite pe cale nervoasa sau umorala. <ermenul generic de ligand defineste toate substantele care, ve-iculate pe cale umorala sau nervoasa, se leaga de receptori si moduleaza functia celulara. Din categoria liganzilor fac parte mesagerii extracelulari sau mesageri de ordinul 9 %ex: neurotransmitatorii si -ormonii&. i!uri de rece!tori de membrana: - $eceptori pentru substante endogene -produsee de celulele proprii organismdului care pot induce modificari mediate de receptori transmise pe cale nervoasa sau umorala.

#entru cale nervoasa - mai cunoscuti sunt receptorii pentru acetilcolina,floradrenalina, serotonina, -istamina, dopamina, epinefrina, acid gamaaminobutiric %>A'A&. #entru calea umorala-receptorii -ormoni-cei mai bine caracterizati sunt cei pentru insulina %izolate in celulele adipoase si -e#atocite&. $eceptorii pentru antigenele endogene.- se gasesc la suprafata celulei implicate in raspunsul imun,fie la suprafata celulei neimunogene. - $eceptorii pentru substantele exogene: - receptori pentru virusi, - receptori pentru antigene nonself, - receptori pentru toxine microbiene, - receptori pentru droguri, - receptori pentru lecitine etc.

Subiectul ,
-onctiunile stranse Sunt dispozitive de adezivitate cu o dispozitie 7in panglica8,impermeabile pentru mar/erii intercelulari,separand net compartimentele tisulare cu compozitii c-imice diferite. Denumiri sinonime:zonula occludens,jonctiuni pentalaminate sau jonctiuni -epatalaminate. 9n organizarea jonctiunilor stranse,membranelee adiacente se apropie complet una de alta pentru a edifice structuri pentalaminate,obliterand astfel spatial intercellular si impiedicand scurgerea moleculelor printre membrane."a edificarea acestor dispozitive participa si proteine integrate care traverseaza membranele adiacente,se dispun in siruri gemene pentru a organiza dispozitive de sutura 7in fermoar8.#roteinele integrate sunt ancorate prin intermediul unor microfilamente de citosc-eletul matricei. Princi!alele !ro!rietati ale .onctiunilor stranse: -dispozitive de adezivitate intercelulara,flexibile si sigure. -bariere fizice si c-imie intercelulare. -confera polaritate celulelor angajate in astfel de jonctiuni. -apar timpuriu intre celulele embrionare,de obicei sub forma de macule pentru ca apoi sa se transforme in zonule.

Subiectul 1/
Desmozomii Sunt dispozitive de adezivitate intercelulara foarte puternice..le nu sunt implicate in sc-imburile intercelulare si nu impiedica deplasarea moleculelor prin spatiile pe care le delimiteaza. Denumiri sinonime:zonula ad-erens,macula ad-erens,lamina desmozomica. Se intalnesc + tipuri:in forma de pata,in forma de banda si -emidesmozomii. Desmozomii in !ata sunt alcatuiti din urmatoarele elemente componente: -membranele plasmatice adiacente asezate parallel la o distanta de *1-+, nm. -un material intercellular dens la fluxul de electroni proteic,de aspect filamentos,bisectat de o densificare centrala bogata in glucide si calciu. -densificari in forma de disc pe frontal citoplasmatic. -dispozitive de legatura sau 7lin/eri8reprezentate de microfilamentele ce se ancoreaza de sc-eletul matriceal

-elemente citosc-eletale reprezentate fie de tonofilamente,fie de microfilamente de actina. .i sunt prezenti intre diferite tipuri de cellule ale epiteliului de acoperire. Desmozomii in banda sunt prezenti la nivelul segmentelor transversale ale discurilor intercalare.;ltrastructura asemanatoare cu a desmozomilor in spot,cu urmatoarele deosebiri: -spatiul intercellular este de (1-*1 nm si mai sarac in amterial dens. -densificarile de pe fata interna a plasmalemei nu au forma de disc si se extend in mod nedefinit. 0emidesmozomii sunt variante ale desmozomilor in spot ce realizeaza jonctiuni cu membrana bazala.

Subiectul 11
-onctiunile de ti! "1P Sunt diferentieri ale membranelor celulare in forma de macule ,care realizeaza transferul direct de mesageri c-imici sau fizici de la o celula la alta. ermeni sinonimi:nexus sau macule communicans. "a organizarea lor participa membrane adiacente care se apropie la o distanta de *-+ nm,spatiul dintre membrane nu este obliterat ci poate fi strabatut de molecule mici. el de-al 99-lea component sunt conexonii-dispozitive proteice complexe ce traverseaza membranele adiacente in forma de prisme -exagonale cu diametru de 5@nm si sunt dispuse in registru pe suprafata maculei jonctionale. onexonii sunt alcatuiti din 2 subunitati proteice in forma de bastonase cu un diametru de *,1 nm si lungime de 5.1nm.Subunitatile sunt dispuse in inel pentru a delimita un canal -idrofil cu diametru reglabil intre ,,0-*nm. -onctiunile "1P sunt foarte raspandite la diferite tipuri de cellule si reprezinta principala cale de comunicare intercelulara. aracteristica lor principala este ca permit sc-imburi rapide de molecule intre celulele angajate in jonctiune.

Subiectul 12
rans!ortul !asi2 1+ rans!ortul !asi2 !rin difuziune sim!la #entru cele mai multe tipuri de molecule trecerea prin difuziune simpla se face lent.#entru moleculele mici neionizate difuziunea simpla prin membranele biologice se face in cazul celor liposolubile prin continuumul lipidic iar pentru cele -idrosolubile prin mici orificii sau pori -idrofili situati in structurile bimoleculare lipidice. Dupa legile difuziunii de pe o fat ape alta a membranei se face din regiunea cu concentratie mai mare spre cea cu concentratie mai mica. 2+ rans!ortul !asi2 !rin difuziune facilitate .ste mecanismul prin care unele substante greu solubile in lipide si cu o masa moleculara relativ mare sunt transportate prin traversul structurilor membranei mult mai rapid decat prin difuziunea simpla.6recvent intalnita la -epatocite difuziunea facilitate este modalitatea de transport pentru glucoza,aminoacizi,purine,gl3cerol etc. #entru transportul facilitate se presupune ca in grosimea membranei exista molecule proteice cu rol de carausi care preia substantele pe o fata a membranei si le elibereaza pe cealalta fata. 9n mod obisnuit,ca si in cazul difuziunii simple ,transportul prin difuziune facilitate se efectueaza in sensul gradientului de concentratie si duce la ec-ilibrarea concentratiilor pe ambele fete ale membranei

Subiectul 13
rans!ortul acti2 !rin !om!e ionice. #entru mentinerea gradientului ionic intracellular trecerea ionilor prin membrana celulara se face de cele mai multe ori in directia termodinamica nefavorabila,impotriva gradientului de concentratie sau a celui electroc-imic.<ransportul ionilor se face cu ajutorul unor protein-enzime din plasmalema contrar gradientului de concentratie si poarta denumirea de pompe ionice. Pom!ele ionice pot transporta un singur ion sau concomitant doi ioni.De asemenea mai exista si sisteme de transport cuplat ce transfera ioni,apa sau alte molecule necesare metabolismului cellular. ea mai importanta si mai cunoscuta pompa de ioni este pompa de Na-A=astfel este demonstrate ca in mediul intracellular exista o mare cantitate de A si mult mai putin Na contrar mediului extracelular fapt datorat prezentei la nivelul membranei celulare a unei enz3me ce -idrolizeaza A<#-ul numai in prezenta Na si A si a unei concentratii favorabile de !g..nzima numita Na-A A<#-aza face parte integranta din pompa de Na-A. aile furnizoare de energie necesara pentru transportul active sunt dependente de tipul de cellule.Astfel,celulele inalt differentiate folosesc in principal caile aerobe producatoare de A<#.9n alte tipuri de cellule sunt folosite pentru transport molecule de A<# furnizate prin glicoliza-metabolism anaerob.

Subiectul 14
Fagocitoza Prin fagocitoza%p-ageinBa manca& celulele transporta din mediul extracelular in citoplasma particule de natura foarte diferita,utilizand regiuni specializate din membrana celulara purtatoare de receptori. elulele ce realizeaza un astfel de transport poarta denumirea de fagocite.Dupa marimea particulelor pe care fagocitele sunt capabile sa le inglobeze distingem microfage,ce inglobeaza numai particule mici si macrop-age care inglobeaza in special particule mari. Fagocitele prezinta la suprafata celulei receptori cu ajutorul carora recunosc elementele 7self8,proprii organismului,si 7non self8 sau macromolecule straine de organism%antigeni&.$eceptorii recunosc si molecule 7self-alterat8%cellule degenerate,maligne,imbatranite etc&. Eta!ele !rocesului de fagocitoza+ #rimul element este recunoasterea antigenelor de catre receptori cu fixarea primelor la membrana celulara,determinand activarea receptorilor si agragarea proteinelor contractile de la nivelul citosc-eletului cu emiterea de pseudopode..le inconjoara strans particular,astfel apar interactiuni receptor particular pe toata suprafata ei,8in fermoar8,fixand particular la membrane pseudopodelor. #seudopodele care inconjoara particule se unesc si la locul de unire fuzioneaza rezultand o vezicula ce cuprinde particular si se numeste fagozom. 9n citoplasma ,fagozomii se unesc cu lizozomii ce-si varsa continutul de enz3me si digera particulele introduce in fagozom. 6agocitoza ,intrucat comporta emiterea de pseudopode,se face cu c-eltuiala de energie=este deci un !rocess energode!endent+

Subiectul 1#+
Pinocitoza .ste procesul de transport in masa a unei cantitati variabile de fluid tisular impreuna cu particulele pe care le contine%pinosBa bea&prin intermediul unor vezicule pinozomale. #inocitoza fara receptori este forma de inglobare a substantelor din mediul extracelular in vezicule formate din invelisul cellular fara fixarea prealabila a lor de suprafata celulara prin receptori..a reprezinta forma de endocitoza cel mai frecvent intalnita la celulele organismului. #rocesul are loc in mai multe etape,incepand cu contactul particulelor din fluidul tisular cu invelisul cellular,sunt activate anumite situsuri anionice de suprafata,process ce va induce agragarea proteinelor contractile citosc-eletale,cu invaginarea membranei si formarea de cripte adanci.'uzele superioare fuzioneaza formand vezicule sau vacuole pinozomale denumite pinozomi.Dupa marime acestia pot fi micropinozomi sau macropinozomi.;lterior pinozomii se unesc cu lizozomii si-si descarca continutul in acestia,apoi membranele pinozomale se reintegreaza la nivelul membranei citoplasmatice. #inocitoza cu receptori are un mec-anism asemanator cu fagocitoza.?iteza de transport prin pinocitoza cu receptori este mare si se apreciaza ca in *-1 minute sunt inglobate in citoplasma molecule diferite din mediul extracelular prin vezicule pinocitotice.

Subiectul 1%
Filamentele de actina ontin in afara de moleculele contractile de actina si moleculele reglatoare de troponina si tropomiozina.#ortiunea axiala a filamentului de actina contine molecula contractila reprezentata de actina 6,iar tropomiozina este asezata sub forma de bastonas de-a lungul axului de actina 6.<roponina formeaza unitati proteice globulare dispuse la extremitatea moleculei de tropomiozina. !olecula de actina se gaseste sub doua forme: 3actina globulara%actina >& care este monometru de actina 3actina fibrilara%actina 6&,care reprezinta forma polimerizata a actinei >. "3actina este o molecula globulara cu diametrul de 1.1 nm,rezultata prin infasurarea unui singur lant polipeptidic format din +50 de aminoacizi. F3actina se prezinta sub forma de filamente cu grosimea de 5-@nm si este alcatuita din doua lanturi polipeptidice dispuse in -elix,cu o perioada repetitive de +10,nm.6iecare lant este alcatuit dintr-o singura serie de subunitati de actina >,pentru fiecare tur de -elix existand (+,1 unitati de actina >. Functii Filamentele de actina sunt filamente subtiri care stimuleaza activitatea A<#-azica a miozinei= ro!omiozina se leaga de actina si impreuna cu complexul troponinic regleaza interactiunea miozina-actina. ro!onina leaga ionii de calciu,in-iba activitatea actinei si se leaga de tropomiozina.

Subiectul 1(
Filamentele de miozina Filamentele de miozina sunt formate din proteina numita miozina care constituie fractiunea proteica cea mai importanta cantitativ si functional in fibra musculara

sc-eletala.Aceasta poate fi de mai multe feluri,insa prototipul ramane miozina din tesutul muscular. Molecula de miozina este asimetrica,ceea ce explica anizotropia sau birefringenta benzilor intunecate din miofibrila=are aspectul unui bastonas cu o zona globulara si una liniara.Are o lungime de (2, nm si o grosime de *nm= *egiunea globulara are diametrul de 0-1 nm si lungimea de (1-*, nm,fiind alcatuita din doua subunitati :S( si S*. 6unctii 6ilamentele de miozina sunt filamente mai groase si contribuie prin subunitatile sale la formarea puntilor transversale care vor interactiona cu situsul de legatura de pe suprafata moleculei de actina >=are si activitate A<#-azica.

Subiectul 1)
Filamentele intermediare Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar%(,nm&intre cel almicrofilamentelor %5nm&si cel al microtubulilor%*1nm&. eea ce diferentiaza filamentele intermediare de celelalte diferentieri citoplasmatice este structura si localizarea lor. 1stfel4 3a.in cazul filamentelor intermediare ,in acelasi filament exista mai multe proteine diferite care copolimerizeaza.9n celelalte diferentieri citoplasmatice exista o singura proteina,care prin polimerizare duce la formarea filamentului sau microtubulului= 3b.polimerizarea nu se face prin inlantuirea unor proteine globulare si prin insiruirea in s3stem 7cap la coada8 a componentelor sale,care sunt proteine fibrilare= 3c.filamentele intermediare sunt structuri stabile.Cdata polimerizate se mentin sub aceeasi forma. elelalte structuri sunt structuri labile. 3d.un tip de filamente intermediare sunt localizate in nucleu,pe fata interna a invelisului nuclear formand lamina nucleara. 5n cito!lasma sunt # ti!uri de filamente intermediare4 -filamente de /eratina localizate in epiderm,par si ung-ii. -filamentele de desmina sau sc-eletina,caracteristice fibrei musculare. -filamentele de vimentina,caracteristice celulelor mezenc-imale. -neurofilamente localizate in axonii neuronilor -gliofilamente localizate in celulele gliale

Subiectul 1,
6izozomii+ Sunt organite celulare de forma sferica sau ovoidala,prezenti in citoplasma tuturor celulelor animale cu exceptia -ematiilor adulte."izozomii au fost descoperiti de catre D. D;?. in (411 prin te-nici de fractionare celulara. Diametrul lor este variabil,intre ,.*1-,.@ um. C$ganizare ultrastructurala "izozomii sunt alcatuiti din : 3membrana delimitanta 3matrice lizozomala. Membrana lizozomala are structura comuna endomembranelor cu grosimea de aprox 5-@ nm.Ccazional in unele cellule pot fi intalniti lizozomi cu dubla membrane

delimitanta sau cu membrane unica ce prezinta la exterior mici prelungiri numite spiculi. Matricea lizozomala apare cu aspect diferit la microscopul electronic.#oate fi omogena,fin granulara sau -eterogena,ceea ce determina un polimorfism lizozomal in fiecare celula.Sunt recunoscute doua ti!uri ma.ore de lizozomi: 3lizozomi !rimar78omogeni9 3lizozomi secundari8'eterogeni9 ce contin in matrice structuri granulare si membranoase..i sunt de trei tipuri:-eterofagozomi,autofagozomi si corpii reziduali. :rganizarea &'imica "izozomii contin, in principal, un numar mare de -idrolaze acide,fiind reprezentate de :protease,peptidaze, nuclease,fosfataze,lipaze,esteraze,glucozidaze. Enzimele sunt localizate in cea mai mare parte in matricea lizozomala,unele din ele numai pe membrana lizozomala,altele si in matrice si in membrana.C #arte din aceste enz3me pot fi detectate si -istoc-imic,locul lor de -idrolizare in citoplasma celulei indicand pozitia lizozomilor in citosol.Dintre acestea ,fosfataza acida si arilsulfataza sunt socotite enz3me mar/er pentru evidentierea lizozomilor. 0idrolazele acide lizozomale sunt retinute in interiorul organitului de catre membrana lizozomala care este practice impermeabila opunandu-se trecerii lor in citosol..liberarea enzimelor lizozomale ar duce practice la liza urmata de moartea celulei respective. .liberarea enzimelor lizozomale in celula are loc si in mod normal in unele fenomene de involutie fiziologica.

Subiectul 2/
6izozomii !rimari Sunt aceia care nu au fost in/ angajati in activitate.Au talie mica,o matrice omogena sau fin granulara si adeseori un set incomplete de -idrolaze acide.Sunt lizozomi tineri care au o durata de viata mai scurta de aprox *0-0@ ore. 6izozomii secundari sau functionali au activitati enzimatice digestive.Au o durata de viara mai lunga pana la cateva saptamani,talie mai mare,matrice -eterogena ce contine structuri granulare,membranoase si un set enz3matic complet."izozomii secundari rezulta din fuziunea lizozomilor primar3 cu diferite substante fagocitate,endocitate sau degradate din celula."izozomii secundari sunt reprezentati prin : --eterofagozomi-lizozomi primar3 cu material ingerat de celula prin endocitoza, -autofagozomi-lizozomi primar3 ce contin portiuni din celula sau organite celulare degenerate, -corpii reziduali-vacuole cu reziduuri celulare nedigerabile rezultate din digestia intracelulara. Functia lizozomilor "izozomii sunt organite celulare rezponsabile de digestia intracelulara prin procesele de -eterofagie sau autofagie. Deterofagozomii sau pinozomii se apropie de lizozomii primar3 cu care fuzioneaza formand o singura vacuola numita -eterolizozomi delimitate de o membrane rezultata din unirea membranei -eterofagozomului sau a pinozomului cu a lizozomului primar.9n interiorul -eterolizozomului enzimele -idrolitice lizozomale incep procesul de digerare a produsului inglobat process de durata diferita ce depinde de complexitatea materialului endocitat.Se obtin molecule mici de proteine,-idrati de

carbon si lipide ce vor traversa membrane -eterolizozomului fiind puse astfel la dispozitia celulei pentru refacerea intregului citosol. 1utofagia repprezinta procesul de digestie intracitoplasmatica a organitelor celulare din celula respectiva care si-au terminat activitatea si se afla in diferite grade de dezintegrare.9n jurul lor citosolul elaboreaza o endomembrana delimitanta pentru a le separa astfel de restul celulei,rezultand o vacuola denumita autofagozom.Acesta se uneste cu lizozomii formand autofagolizozom,ulterior procesul fiind asemanator cu al -eterolizozomilor.

Subiectul 21
Pero$izomii Sunt organite celulare prezente in citosolul tuturor celulelor,ei pot fi evidentiati prin utilizarea rectivului DA'.Numarul peroxizomilor difera de la o celula la alta sau in aceiasi celula in functie de perioada de activitate. Diametrul organitului este situate intre ,.( E (.1um. :rganizare ultrastructurala #eroxizomii se prezinta sub forma de vacuole sferice sau ovoide,delimitati de endomembrane groase de 2.1-@ nm si contin o matrice fin granulara,uneori cu un cristaloid. itomembrana prezinta o compozitie asemanatoare cu a membranei reticulului endoplasmatic dar si difera de acesta prin unele pol3peptide si enz3me din structura sa. Crganizarea c-imica. #eroxizomii contin proteine,lipide si enz3me speciale cum ar fi:catalaza,uratoxidaza. Functiile+ #eroxizomii intervin in metabolismul D*C* in doua etape:in prima etapa prin actiunea oxidazelor se produce D*C*%-3drogen peroxid& din D si "-aminoacid,acid lactic si alte substante= in a doua etapacatalaza desface -idrogenul peroxide care este toxic pt celula,in ox3gen si apa. #rin uratoxidaza,peroxizomii sunt implicate in degradarea purinelor%adenine si guanina& si prin acestea in metabolismul acizilor nucleici. #eroxizomii pot activa si oxidarea acizilor grasi.

Subiectul 22
*ibozomii Sunt organite celulare intracitoplasmatice prezente in toate celulele cu exceptia eritrocitelor. $ibozomii pot fi liberi in citoplasma si atasati de membranele reticulului endoplasmatic.Numarul ribozomilor variaza cu tipul de celula,cu momentele functionale ale acesteia=este foarte mare in celulele secretorii angajate in sinteze de proteine.Diametrul ribozomilor este cuprins intre (1-+, nm. :rganizare ultrastructurala $ibozomul este format din doua subunitati inegale ca dimensiuni si inegale in ceea ce priveste constanta de sedimentare: -subunitatea mare-diam de aprox +,nm-o forma sferoidala,cu o mica depresiune inspre subunitatea mica si o constanta de sedimentare egala cu 2,S. -subunitatea mica-de forma alungita convex-concava,diametru de (,-*, nm,o constanta de sedimentare de 0,S.

"a randul ei subunitatea mica este formata din doua parti inegale. :rganizare c'imica+ $ibozomii contin A$N,proteine,cantitati mici de apa,diferiti ioni metalici,dintre care cei mai caracteristici sunt ionii de !g si a. !olecula de A$N apare usor spiralata,prezentand si segmente monocatenare nespiralate,dispuse in interiorul subunitatilor unde sunt situate si proteinele ribozomale. A$N-ribozomal%A$Nr& se gaseste in ambele subunitati ale ribozomului si contine baze asimetrice:baze purinice%guanine si adenina&,baze pirimidinice%uracil si citozina&. #roteinele ribozomale sunt fie strans legate ,fie mai lax legate de A$N,ceea ce permite mai usor acestora din urma sa se elibereze in citoplasma.#roteinele sunt localizate in interiorul subunitatilor.Au fost isolate peste 1, de tipuri de proteine ribozomale.C parte din proteine joaca un rol structural si altele intervin in ansamblarea subunitatilor ribozomale,iar altele par a fi implicate in functiile specifice ale ribozomilor. Functia ribozomilor. Aceste organite reprezinta in citoplasma locul de sinteza al proteinelor."a nivelul polizomilor neatasati membranelor reticulului endoplasmatic se sintetizeaza proteinele de structura iar la nivelul ribozomilor atasati reticulului endoplasmatic se sintetizeaza proteinele de export.

Subiectul 23
*eticulul endo!lasmatic Se gaseste la toate tipurile de cellule cu exceptia -ematiei adulte. $. a fost observat si descries la microscopul electronic si este mai bn reprezentat in celulele angajate in sinteze de proteine,de glucide,de lipide,apare astfel foarte bine dezvoltat in cellulele secretorii exo- si endocrine. :rganizare ultrastructurala $. este format din saci,cisterne,tubi,vezicule,anastomozate intre ele.Aceste formatiuni sunt delimitate de o citomembrana groasa de aprox 2 nm,cu o organizare asemanatoare celorlalte citomembrane."umenul formatiunilor $. are un diametru variabil cuprins intre *1-1,, nm si variaza cumomentul functional al celulei ,prezentand si aspecte diferite la fluxul de electroni. $. este de doua tipuri: reticulul endoplasmic rugos si reticul endoplasmatic neted. *E*-prezinta pe suprafata externa a membranei ribozomi atasati,izolati sau in grupuri active poliribozomale.$ibozomii sunt atasati prin subunitatea mare,strabatuta de un canal ce se desc-ide in lumenul reticulului,canal pe care il strabat lanturile polipeptidice ce se formeaza pe ribozomi.$.$ corespunde ergastoplasmei%plasma lucrativa&din celulele foarte active in sinteze proteice,corpii 'erg din -epatocite,corpii Nissl din neuroni.#rin ribozomii atasati lui confera o bazofilie puternica celulei respective. *E neted- nu prezinta ribozomi pe membrane sa delimitanta..l comunica adeseori prin canale de legatura cu $.$..ste alcatuit mai mult din formatiuni tubulare cu un diametru de +, nm..ste present in citoplasma tuturor celulelor,dar apare mai putin bine reprezentat decat $.$.

;n aspect particular morp-ologic si functional al $. neted se intalneste in celula musculara,unde ia si denumirea de reticul sarcoplasmatic cu rol in cuplarea excitatiei cu contractia. 9n celulele pigmentare ale retinei $. neted ocupa aprox 1,: din citoplasma,luand pe langa aspectul tubular normal si aspectul unor formatiuni numite corpii mieloizi. :rganizare c'imica. #rin centrifugarea diferentiata se obtine fragmentarea membranelor intracitoplasmatice si a membranei celulare,cu sedimentarea diferentiata a structurilor celulare. $.$ si cel neted contin aprox 2,: proteine,din care o parte sunt incluse in structurile organitului,iar altele reprezinta proteinele de export."ipidele sunt in proportie de 0,:,in ele predomina lecitinele si cefalinele.9n $. neted insa,colesterolul apare de doua ori mai mult decat in cel rugos.9n membranele $. se gasesc enz3me legate de transferul de electroni .

Subiectul 24
Functiile *E $.$ si neted prezinta functii commune,precum si functii differentiate. Functiile commune:$. formeaza un vast s3stem microcirculator intracitoplasmatic care ve-iculeaza in permanenta substante in toata citoplasma,precum si in alte structuri cum ar fi aparatul >olgi sau spatial perinuclear cu care $.$ comunica. $. are si un rol mec-anic,putand fi considerat support intracitoplasmatic atat pentru celelalte organite cat si pentru mentinerea formei celulei. #rin membranele sale permite sc-imburi intre citosol si formatiunile componente. Functii differentiate:$.$ este organitul la nivelul caruia se sintetizeaza proteinele de export.A .stea se sintetizeaza in aprox ( minut la nivelul ribozomilor si polizomilor atasati membranelor reticulului,de unde in +-1 minute,prin canalul aflat in subunitatea mare ribozomala,trec in cisternele reticulului.<raversarea prin cisterne pana la complexul >olgi dureaza *,-0, minute.!aturarea in complexul >olgi cu formarea veziculelor ce contin produs pentru export se realizeaza in aprox ( ora. $.$ este angajat si in sinteza unor fosfolipide%lecitina&si a unor glicoproteine integrale din membrane. *E neted !oate inde!lini in cellule mai multe functii: -in sinteza -ormonilor steroizi -in metabolismul glucidelor-intervine in primele faze ale gliconeogenezei -in metabolismul lipidelor si in sinteza unor lipoproteine -in detoxifiere-desfasoara o actiune de metabolizare a unor substante toxice endo- si extracelulare prin enz3me localizate in citomembranele sale -in cuplarea excitatiei cu contractia in celulele musculare-reticulul sarcoplasmatic conduce excitatia de la suprafata catre interiorul celulei musculare la miofilamentele contractile -in fotosinteza in celulele pigmentare din retina.

Subiectul 2#
&om!le$ul "olgi .ste un organit cellular present in toate tipurile de cellule cu exceptia -ematiei adulte. #ozitia in celula este diferita dupa tipul si activitatea acesteia.9n neuroni,complexul >olgi este dispus perinuclear=in celulele secretorii exocrine apare supranuclear situate intre nucleu si polul lor apical. :rganizare ultrastructurala 9n organizarea complexului >olgi intra trei elemente com!onente4 -pac-ete de saci turtiti sau cisterne asezate in stiva -microvezicule -macrovezicule. <oate cele trei formatiuni sunt delimitate de citomembrane groase de aprox 2-@ nm,de aspect neted fara ribozomi atasati pe suprafata lor. &ele doua fete ale membranelor golgiene,una indreptata catre $. si cealalta catre nucleu sau plasmalenma,au proprietati tinctoriale diferite. !embraneloe sacilor si veziculelor situate la polul golgian proximal sunt mai subtiri de aprox 2 nm,fiind asemanatoare cu ale $.,iar membranele fetelor de maturare se ingroasa pana la aprox @ nm,devin asimetrice si se apropie ca organizare si compozitie c-imica de membrane plasmatica. Sacii sau cisternele golgiene,de aspect turtit ,sunt paralele unele fata de altele si apar separate prin spatii regulate de *,-+, nm=sacii contin un material dens omogen,fin granular sau fin fibrilar. atre fata imatura sacii golgieni sunt mai mici mai ingustati=ei devin mai lungi,mai largi si cu segmente mai dilatate catre fata de maturare.Numarul sacilor golgieni este in general de +-(* pentru fiecare celula,iar in unele cellule de tip particular,secretor ,pot ajunge pana la *,.#artea periferica ,laterala ,a sacilor poate sa prezinte pori sau prelungiri care sa anastomozeze la extremitati sacii golgieni intre ei sau sa-9 lege de $.. Micro2eziculele au un diametru de *,-@,nm,sunt inconjurate de o citomembrana groasa de aprox 2 nm si asezate de obicei spre fata imatura-cis a complexului >olgi. !icroveziculele apar foarte -eterogene ca diametru,aspect ultrastructural si functie. Macro2eziculele au un diametru cuprins intre (,,-1,, nm si sunt inconjurate de o citomembrana groasa de @ nm,au un continut amorf sau granular--eterogen cu material mai condensate si inegal la fluxul de electroni.!acroveziculele se gasesc de obicei pe fata matura-trans a complexului golgian,fiind socotite,in general,vacuole de secretie sau corpi de condensare a produsului secretat de celula. :rganizare c'imica. omplexul >olgi contine proteine de structura si protein-enzime,precum si lipide in proportie de aprox 0, : cu procent de fosfolipide si c-olesterol situate intre cele aflate in membrane $. si membrane plasmatica..nzime mar/er pentru complexul >olgi sunt tiaminpirofosfataza%<##&,localizata mai ales in interiorul sacilor golgieni a fetei trans,nucleozuddifosfataza%ND#&,localizata in interiorul sacilor intermediar3 golgieni,precum si unele glicoziltransferaze. Functiile com!le$ului "olgi Princi!ala functie a complexului >olgi este legata de procesul de secretie intracelulara,deci are rol in prelucrarea si transportul produsului secretat la nivelul $. catre veziculele de secretie.

omplexul >olgi formeaza membrane pentru veziculele secretorii si din acestea mai departe pentru plasmalema. #articipa activ la fluxul de membrane din citosol pana la plasmalema. .ste implicat in sinteza glicoproteinelor-componenta proteica primita de la $.$ se uneste cu moleculele de -idrati de carbon de la nivelul structurilor golgiene. 6ormarea proteoglicanilor sulfatai si a glicoproteinelor sulfatate are loc prin procesul enz3matic de sulfatare a glicoproteinelor,realizat prin sulfotransferaza golgiana. !aturarea lipoproteinelor si a albuminelor. 6ormarea acrozomului-in gametii sexuali masculini,complexul >olgi dispus supranuclear se modifica si realizeaza formatiunea denumita acrozom care elibereaza enz3me litice la contactul cu gametul sexual feminine.

Subiectul 2%
5ncluziunile celulare itosolul poate acumula in mod normal diferiti produsi ai metabolismului ,pe care sa9 depoziteze temporar sau definitive in celula. Aceste depuneri denumite incluziuni,pot fi de diferite tipuri:glucide,lipide,proteine,pigmenti,cristale si cristaloizi. 9n exces,acestea impreuna cu alti intermediar3 metabolici de natura patologica pot constitui cauza sau pot fi consecinta unor maladii locale sau generale. "lucidele apar sub forma de gl3cogen in celulele animale,in special in celulele -epatice si musculare.>lucidele se evidentiaza prin colorare cu carmine 'est sau prin metoda #AS,aparand sub forma de gramezi sau plaje. 6i!idele apar sub forma de picaturi de diferite marimi,de obicei sferice..le pot fi evidentiate prin coloranti specifici ca Sudan."ipidele apar frecvent in celulele -epatice in care insa prezinta largi variatii cantitative in raport cu diferitele stari fiziologice sau patologice..le pot aparea in bula unica mare ce ocupa aproape toata matricea sau sub forma de picaturi mici,dispersate in citosol. Proteinele sunt depozitate,in special ,si uneori exclusive in granule secretorii. Pigmentii apar in mod normal sub forma de granule de melanina%pigment brun negru& in celulele pigmentare sau sub forma de lipofuscina%pigment galben&in celulele nervoase. &ristalele si cristaloizii pot aparea in mod normal in citosolul unor cellule cum ar fi celulele Sertoli si "e3dig din testicul,in nuclei unor -epatocite=pot aparea si incluziuni de fier in fagocite etc.

Subiectul 2(
Mitocondria4elemente generale;structura la ME8nu se detaliaza9 !itocondriile sunt organite prezente in citoplasma tuturor celulelor animale sau vegetale,cu exceptia -ematiei adulte. #e celula vi sunt evidentiate cu coloranti vitali,iar pe celula fixate,cu -ematoxilina ferica. Pozitia mitocondriei in celula 9n majoritatea celulelor mitocondriile sunt raspandite in toata citoplasma. 9n celulele cu activitate speciala sau cu polaritate functionala mitocondriile se concentreaza in regiunea cea mai activa metabolic.Astfel la enterocit,mitocondriile sunt agglomerate catre polul apical,la neufrocit mitocondriile sunt asezate la polul bazal al celulei mici.Asezarea lor in citoplasma nu este fixa,ele pot sa se deplaseze prin intermediul curentilor

citoplasmatici,sau pot fi animate de miscari interne ce produc rasuciri ale organitului in jurul axei sale,realizand astfel contacte stranse sau tranzitorii cu unele structuri celulare. Numarul mitocondriilor variaza de la o specie la alta,de la un tip cellular la altul sau in aceeasi celula in raport cu momentul lor functional. Dimensiunea mitocondriilor este supusa acelorasi variatii ca si numarul lor."a om organitele au o lungime de aproximativ *,*-5 microni si un diametru de ,,1 -( microni. Forma mitocondriilor !icroscopia optica a descries + forme sub denumirea de CND$9C!: -mitocondria-sau forma granulara,este cea mai active= -contriomitele-granule asezate in monom,sunt considerate forme mai putin active decat mitocondriile,dar care se pot reactiva prompt in cazul unei activitati celulare crescute= -condriocontii-apar sub forma de filamente sau bastonas reprezentand forma de repaus a condriomului,cu posibilitati de reactivare mai lente. Structura mitocondriei !itocondria este constituita din: -doua membrane-externa si interna= -un spatiu intern si unul extern. Membrana e$terna este neteda si delimiteaza organitul la periferie,este lipoproteica,asemanatoare cu celelalte citomembrane,prezentand o grosime de aprox 2,-5,A..a este permeabila pentru unii ioni si electroliti. 9n membrana externa se gasesc proteine in proportie de 2,: ce reprezinta aproximativ 0: din totalul proteinelor mitocondriei,iar lipidele se gasesc in proportie de 0,:,cu un procent ridicat de c-olesterol ce face ca membrane externa sa fie permeabila,prin ea realizandu-se sc-imburile intre citosol si organit. Membrana interna,de o grosime de aproximativ 2 nm este de natura lipoproteica.#roteinele sunt in proportie de @,:,reprezentand aproximativ(/1 din totalul proteinelor mitocondriale=lipidele se afla numai in proportie de *,:,avand c-olesterol in procent scazut,ceea ce face ca permeabilitatea membranei interne sa fie mai redusa,constituind un fel de bariera intre matricea mitocondriala si restul organitului. Prin membrana interna trec spre spatial intern ionii de a*F si !g*F necesari desfasurarii activitatii enzimelor cuprinse in matricea mitocondriala.De asemeni,trec moleculele de AD# si A<# necesare desfasurarii procesului de fosforilare oxidative,acizii grasii si unii aminoacizi.Acesti produsi sunt transportati prin membrane interna cu ajutorul unor proteine aflate in membrane care servesc drept <$ANS#C$<C$9.

Subiectul 2)
Mitocondria structura la ME3detaliat Structura mitocondriei !itocondria este constituitG din: - douG membrane %una extern Hi alta intern&, - un spaIiu intern Hi unul extern.

Membrana e$tern< este netedG Hi delimiteazG organitul la periferie, este lipoproteicG, asemGnGtoare cu celelalte citomembrane, prezentJnd o grosime de aproximativ 2,-5, K. .a este permeabilG pentru unii ioni % a*F& Hi electroliIi. 9n membrana externG se gGsesc proteine Ln proporIie de 2,: ce reprezintG aproximativ 0: din totalul proteinelor mitocondriei, iar lipidele se gGsesc Ln proporIie de 0,:, cu un procent ridicat de colesterol ce face ca membrana externG sG fie permeabilG, prin ea realizJndu-se sc-imburile Lntre citosol Hi organit. #e membrana externG LHi desfGHoarG activitatea o serie de enzime: oA-ligaza= itocrom-b1= Ainurein-idroxilaza= !onoaminoxidaza %!AC& - aceasta este enzima mar/er a acestei structuri. Membrana intern<, de o grosime de aproximativ 2 nm este de naturG lipoproteicG. #roteinele sunt Ln proporIie de @,:, reprezentJnd aproximativ (/1 din totalul proteinelor mitocondriale= lipidele se aflG numai Ln proporIie de *,:, avJnd colesterol Ln procent scGzut, ceea ce face ca permeabilitatea membranei interne sG fie mai redusG, constituind un fel de barierG Lntre matricea mitocondrialG Hi restul organitului. #rin membrana internG trec spre spaIiul intern ionii de a*F Hi !g*F necesari desfGHurGrii activitGIii enzimelor cuprinse Ln matricea mitocondrialG. De asemeni, trec moleculele de AD# Hi A<# necesare desfGHurGrii procesului de fosforilare oxidativG, acizii graHi Hi unii aminoacizi. AceHti produHi sunt transportaIi prin membrana internG cu ajutorul unor proteine aflate Ln membranG care servesc drept TRANSPORTORI %sau cGrGuHi sau translocatori&. Din aceastG grupG fac parte TRANSLOCAZELE Hi PERMEAZELE. !embrana internG prezintG falduri, formeazG creste (CRISTE) proeminente Ln lumenul mitocondrial Hi prezintG Ln cantitate mare un fosfolipid caracteristic, puternic -idrofob, numit cardiolipin, care explicG impermeabilitatea sa la ioni. !embrana internG Hi crestele, sunt alcGtuite din formaIiuni mai mici numite particule ele entare sau PARTIC!LE "#$ sau S!%!NIT&'I (E MEM%RAN&. .xistenIa acestora a fost dovedita prin studii bioc-imice recente, care au reuHit izolarea Hi apoi reasamblarea lor cu formarea de citomembrane. 6iecare particulG elementarG, cu o componenIG lipoproteicG caracteristicG citomembranelor este constituitG de obicei din trei piese: - o piesG bazalG %0,/((,K&= - o tijG sau piesG intermediarG%1,K lungime&, Hi - capul sau piesa cefalicG %@,-; (,,K diametru&. 6orma pieselor componente, poate varia Ln cadrul membranei interne, ca Hi numGrul lor. 9n componenIa lor poate sG aparG numai unul sau douG segmente Ln loc de trei. 9n acest caz, membrana internG prezintG o bazG alcGtuitG din citomembranG Ln mozaic sau trilaminatG pe a cGrei faIG internG se ataHeazG segmentele izolate, de obicei cefalice, ale subunitGIilor. #articulele elementare s-au dovedit a conIine fiecare lanIul transportor de electroni %lanIul respirator& Hi enzimele respective (CITOCROM)O*I(AZA+ S!CCIN COENZIMA , RE(!CTAZA+ NA(-.CITOCRIM C RE(!CTAZA+ CITOCROM a+ /+ c etc.& precum Hi enzimele procesului de fosforilare oxidativG. ristele mitocondriale diferG ca numGr Hi poziIie de la o celulG la alta, Ln raport cu diferitele condiIii fiziologice sau patologice. Astfel, la o dietG alimentarG carenIialG, cristele mitocomdriale se Hterg, dispar= reluJndu-se dieta normalG ele se refac dacG starea precarG nu a depGHit limita metabolicG fiziologicG. ristele mitocondriale pot fi aHezate perpendicular pe axul mare al mitocondriei, sau paralel cu acesta.

9ntre membrana internG Hi externG se realizeazG compartimentul extern, iar Ln interiorul membranei interne Hi a cristelor se aflG compartimentul intern sau matricea mitocondrialG. &om!artimentul e$tern - cuprins Lntre membrana internG Hi externG este de aspect omogen, clar la fluxul de electroni. DeHi Lngust, la nivelul lui se desfGHoarG un sc-imb intens de apG Hi electroliIi Lntre mediul extramitocondrial, pe de o parte Hi compartimentul intern pe de altG parte. Aici se pot acumula unii ioni %exemplu a*F& care apar sub formG de zone mai mari sau mai mici izolate, sau conglomerate dense la fluxul de electroni. &om!artimentul intern sau matricea mitocondrialG poate prezenta la !., fie aspect omogen, fie aspect granular. "a nivelul ei se gGsesc localizate o bunG parte din enzimele mitocondriale care sunt Ln numGr de *,, de fiecare mitocondrie %exemplu: A<#-aza, MALAT (E-I(RO0ENAZA etc.& <ot Ln matrice sunt prezenIi Hi acizii nucleici mitocondriali. DatoritG permeabilitGIii ridicate a membranei externe, spaIiul intermembranar este ocupat de un fluid asemGnGtor citosolului. Ln spaIiul intermembranar se aflG enzimele fosforilante ale celorlalte nucleotide utilizJnd A<# ca donator de resturi pirofosfat. 9n acest spaIiu sunt sintetizate formele trifosfat ale ribonucleotidelor Hi dezoxiribonucleotidelor utilizate Ln sinteza acizilor nucleici Hi a ><# implicat ca sursG energeticG Ln sinteza proteinelor Hi Ln sinteza de c>!# %guanozin-1,+-monofosfat ciclic&. "umenul mitocondrial, delimitat de membrana internG, Ln care proeminG cristele, este ocupat de matricea mitocondrialG. 9n matrice existG 1-(, molecule de ADN mitocondrial circular, ribosomi mitocondriali de tip bacterian %5,S&, A$Nm mitocondrial, A$Nt Hi complexele enzimatice ale replicGrii Hi transcrierii ADN-ului mitocondrial, cJt Hi ale sintezei de proteine de tip mitocondrial. AtaHate de crestele membranei interne, se gGsesc complexe de enzime care catalizeazG metabolizarea acizilor graHi Hi a acidului piruvic Hi formarea acetil- oA= enzime care oxideazG acetil- oA Ln ciclul acizilor tricarboxilici al lui A$.'S cu formare de bioxid de carbon Hi NADD %nicotinamid-adenin-dinucleotidul redus&. #rincipala sursG de electroni folositG de enzimele lanIului respirator incluse Ln membrana internG este NADD-ul. #roteinele majore din membrana internG sunt: A<#-sintetaza care produce A<# Ln spaIiul matriceal= proteinele specifice de transport= enzimele reacIiilor oxidative ale ianIului respirator. NADD, a cGrui reducere are loc prin captarea -idrogenilor eliberaIi din oxidGrile ciclului Arebs, constituie substratul cap de serie al transportului de electroni spre oxigenul molecular de-a lungul lanIului enzimatic respirator.

Subiectul 2,
Mitocondria4ciclul de contractie3umflare;com!ozitia c'imica;citofiziologia "a !. s-a evidentiat un ciclu functional mitoc-ondrial,present in orice celula.Acesta presupune formarea a trei aspecte ultrastructurale mitocondriale distincte si reversibile. (. 6orma cea mai raspandita,numita de autorii anglo-saxoni8forma C$<CDCMA8,este forma obisnuita sub care apar majoritatea mitocondriilor in celula. *. 6orma CND.NSA<A sau CN<$A <A<A corespunde unei mitocondrii cu diametrul redus,compartimentul intern ingustat,cristalele mitocondriale ing-esuite una in alta dand in totalitate un aspect dens la fluxul de electroni. +. 6orma sau S<A$.A ;!6"A<A a mitocondriei se produce printr-un process pasiv de acumulare a apei in compartimentul intern=se realizeaza balonizarea mitocondriei,stergerea cristalelor mitocondriale,organitul aparand ca o minge

inconjurata de o dubla membrane.9n mod normal exista o trecere permanenta de la o stare la alta. ompozitia c-imica a mitocondriei !itocondria contine: 2,-20: proteine structurale,care sunt inlocuite la aproximativ *, de zile= +0: lipide,fiind alcatuite din fosfolipide si c-olesterol in cantitate mare= *-1: vitamine %A, &,protein-enzime %*,,&,diferiti ioni si acizi nucleici:AND si A$N la care compozitia moleculara este asemanatoare acizilor nucleici nucleari si citoplasmatici,dar aranjamentul structural al moleculei difera. itofiziologia mitocondriei !itocondria reprezinta centrul respirator al celulei."a nivelul ei sunt situate enzimele A$.'S si ale lantului respirator. !itocondria reprezinta principalul generator de energie pentru cellule.9n acest scop,la nivelul mitocondriei se desfasoara procesul de fosforilare oxidative care,cuplat la activitatea enzimelor oxidative ale organismului,genereaza molecule de A<#.Acesta prin scindare elibereaza fosfatii macroergici eliberatori de energie pentru celula. !itocondria intervine active in procesul secretor,in procesele speciale de tipul "9#C>.N.N.9 si al "9#C"9N.9,in orice activitate celulara. <otodata la nivelul ei au loc sc-imbari intense de produsi sau ioni intre citoplasma si compartimentele mitocondriale.<recerea diferitelor substante si a ionilor prin membrama mitocondriala se face cu c-eltuiala de energie ,aceasta fiindu-i pusa la dispozitie de A<#-aza ce scindeaza A<#-ul sau alti produsi intermediar3 generatori de energie

Subiectul 3/
Nucleul4elemente generale si structura Nucleul joacG un rol central Ln viaIa celulei, constituie centrul de comandG al celulei, el contine 1eno ul celulei. De asemenea, conIine ec-ipamentul necesar pentru repararea genomului, pentru replicarea sa %Lnainte de diviziunea celulei&, pentru transcrierea sa Ln A$N Hi prelucrarea A$N-ului. Nucleul ocupG Ln general o poziIie centralG, LnsG poate ocupa Hi alte poziIii Ln interiorul celulei Ln funcIie de momentul funcIional ai acesteia %de rotaIie, de deplasare prin celulG& sau Ln funcIie de momentul ciclului secretor, unde nucleul se deplaseazG excentric: Oinel cu peceteP Ln celulele adipoase sau nucleu situat spre polul bazal al celulei, Ln celulele cu rol de absorbIie %Ln cazul enterocitelor de la nivelul intestinului subIire&. S *=& *=*1 N=&6E=6=5 Nucleul este format din: LnveliHul nuclear %membrana nuclearG&, cromatina, nucleolii, carioplasma %matricea nuclearG& 5n2eli>ul nuclear 8membrana nuclear<9 LnveliHul nuclear este o membranG dublG prevGzutG cu pori, vizibilG la microscopul electronic Hi care, Ln interfazG, separa conIinutul nuclear de citoplasmG, LnveliHul nuclear prezintG: o 2oi3 extern care este o continuare a membranei $.= ajuns Ln vecinGtatea nucleului se rGsfrJnge ca o expansiune Ln jurul acestuia %cisterna perinuclearG&= - e /rana nuclear intern care vine Ln contact direct cu conIinutul nucleului %carioplasma sau matricea nuclearG& Hi poate fi consideratG membrana propriu-zisG a nucleului.

Spre deosebire de alte membrane ce delimiteazG celelalte compartimente celulare, membrana nuclearG nu are o existenIa permanenta ea se dezagregG la sfJrHitul profazei %prima fazG a mitozei& Hi se reconstituie din fragmentele dispersate Ln citoplasmG in telofaza %la sfJrHitul mitozei&. SpaIiul dintre cele douG foiIe, denumit 4pa3iu perinuclear+ 4e continuG cu lumenul reticulului endoplasmic, iar cete douG foiIe vin in contact la nivelul porilor. 6oiIa internG prezintG pe faIa sa nuclearG o structurG lamelara numitG la ina den4a interna alcGtuitG din proteine fibrilare denumite lamine %proteine ce intrG in alcGtuirea filamentelor intermediare&. AceastG structurG determinG forma nucleului, intefacItoneazJ cu cromozomii Hi participa la dezasamblarea LnveliHului nuclear. #orii nucleari au un diametru de @, nm Hi se mai numesc Pcomplexul porP sau porosomi. Crificiul porului este ocupat de o structurG specialG, formatG din @ coloane %subunitGIi anulare& care prezintG niHte prelungiri sub formG de fibrile Lnspre citoplasmG dar Hi spre nucleu unde formeazG PcoHul nuclearP la capGtul cGruia se afla un disc. Functile !orilor <ransportul prin por - transport cu permeabilitate selectivG: spre nucleu pGtrund proteine Hi enzime pentru sinteza ADN Hi a A$N, dar Hi proteine ribozomale pentru a servi la asamblarea precursorilor ribozomali. <ransportul se face prin potenIialul de membrana. <ransportul macromoleculelor - se face prin OcarauHiP %proteine de transport nuclear&

Subiectul 31
&romatina nucleara romatina reprezintG forma relaxata a cromosomilor in interfaza %perioada de repaus dintre doua diviziuni&. romosomii sunt formaIiuni filamentoase sub forma de bastonaH cu afinitate pentru coloranIii bazici care apar in timpul diviziunii celulare prin condensarea cromatinei. "a rnicroscopul optic, cromatina se prezintG sub forma unei reIele structurata din granule Hi filamente interconectate. #rin coloratii cu coloranIi bazici %-ematoxilina, fucsina bazica etc& o parte a aomatinei se coloreazG intens bazofil - aceasta este componenta granulara si se numeHte -eterocromatinG iar o altG parte se coloreazG slab bazofil %palid& - aceasta este componenta filamentoasa Hi se numeHte eucromatina. Aceste aspecte diferite reprezintG douG grade distincte de Lmpac-etare sau condensare a cromatmei. 9n -eterocromatinG, cromatina prezintG un grad inalt de Lmpac-etare, iar in eucromatina este mai relaxatG. .ucromatina este forma activG metabolic, deoarece ea permite legarea transcripazei, care asigurG transcrierea genelor in A$Nm Ln vederea exprimarii acestora 9n majoritatea celulelor, -eterocromatina formeazG un LnveliH discontinu situat sub LnveliHul nuclear. DiscontinuitGIile reprezintG canale care duc la porii nucleari. Deterocromatina se gGseHte Hi in jurul nucleilor formJnd un LnveliH perinucleolar. 6ibrele de cromatina se prezinta ca un fir cu lungime variabila care se interconecteaza cu formatiuni granulare cu diametru de (, nm. 6iecare granula este un octomer format din -istone perec-i. P6irulP este un segment de *,, perec-i de baze, din molecula de ADN fn formG de dublu--elix. Acesta este LnfGHurat Ln jurul flecarei granule= octomerul de -istone Lmpreuna cu filamentul care se LnfGHoarG pe el formeazG un nucleo4o cu lungime de 0-1 nm. Nucleosomul este considerat unitatea repetitivG a cromatinei. 9n compoziIia c-imica a cromatinei intrG: ADN %componenta principalG - materialul genetic&, proteine %-istonice Hi ne-isfonice& Hi puIin A$N.

Distonele sunt proteine bazice cu greutate molecularG mica de aproximativ (,,,,*,,,, Da %daltoni&. Distonele au fost LmpGrIite dupG compoziIia Ln aminoacizi Hi secventialitatea lor Ln cinci clase: D(. D*A, D*', D+ Hi D0. Distonele din clasa D(, D*A Hi D*' sunt bogate Ln lizina, iar cele din clasa D+ Hi D0 sunt bogate Ln argininG. Distonele D( prezintG o variabilitate a secvenIelor la diferite specii, celelalte clase au o secvenIG mult mai constantG. :rganizarea moleculara a cromatinei ;nitatea fundamentalG de organizare a cromatinei este nucleo4o ul. 9n structura sa identificGm un miez Hi o porIiune de ADN internucleosomic - AND-ul de legGturG dintre doi nucleosomi. !iezul are Ln centru un octomer format din @ -istone %cJte douG din clasele D*A, D*', D+ Hi D0&. Cctomerul are forma unui cilindru turtit cu dimensiunile de (, nm Hi lungime de 1 nm.= pe circumferinIa octomerului, ADN-u9 este LnfGHurat Ln douG spire. "ungimea ADN-ului LnfGHurat pe octomerul de -istone este fixG la toate speciile %02 perec-i de baze nucleotidice&= Ln sc-imb ADN-ul internucleosomic are lungime variabilG la diferite specii %de aproximativ 2, de perec-i de baze azotate& Hi de el se leagG -istonele din clasa D(.

Subiectul 32
Nucleolul;&ario!lasma N=&6E:6=6 "a !C nucleul apare ca un corpuscul globulos cu diametrul de ,,1)m. Numarul nucleilor variazG 9n functie de intensitatea productiei de ribosomi. Nucleul fiind sediul biogenezei ribosomilor mGrimea lor reflecta intensitatea producIei de ribosomi. .i lipsesc in celulele care nu au sintezG proprie de proteine %ex celulele embrionare&. Nucleii sunt bine vizibili Ln celulele care cresc rapid %celule canceroase& dar si celulele care sintetizeaza o mare cantitate de proteine. 9n celulele tinere, celulele secretorii nucleolii sunt mari Hi mutipli iar in celulele canceroase aceHtia ajung pana ta (,-(* cu forme monsturoase. 9n celulelee batrane, cu activitate metabolica redusa, nucleolul este mic si unic. Nucleolul apare inconjurat da un LnveliH de -eterocromatina care variaza ca grosime de la un tip celular la altul. a structura nucleul prezinta doua parti morfologice diferite - una este fibrilara, cealalta granulara. ;nii nucleoli contin si o parte amorfa, precum si invelisul de -eterocromatina care prezinta ADN-ul nucleolo-asociat. &1*5:P61SM1 arioplasma, denumita Hi matrice nucleara, reprezintG o altG componentG a nucleului. 9n afara membranei nucleare, cromatinei Hi nucleoluiui. !atricea nuclearG este formatG din: - apG, ioni, micromolecule, - proteine fibrilare %fibroase& precum nucleopla4 ina. - proteinele non-itstonice de tipul enzimelor care intervin in glicoliza asigurJnd energia necesarG sintezei ADN-ului Hi A$N-ului sau nuclea5e %enzime de scindare a acizilor nucleici&, precum Hi - proteine care intrG Ln structura cromatinei cu rol structural sau reglator.

Subiectul 33
&romosomii reprezintG forma condensatG a cromatinei nucleare Ln mitozG= Ln interfazG cromatina se gGseHte sub formG granularG mai mult sau mai puIin condensatG %eucromatinG sau -eterocromatinG&. 6a ?nce!utul di2iziunii, Ln nucleopasmG are loc condensarea cromatinei Hi formarea cromosomilor care la microscopul optic apar sub forma unor filamente sau bastonaHe, cu afinitate pentru coloranti bazici. 6iecare cromosom este organizat pe baza unei singure molecule de ADN care, dacG ar fi LntinsG, ar avea lungimea de (, cm, la om. DatoritG spiralizGril Hi concentrGrii ADN, cromosomii umani cei mai lungi nu depGHesc (, )m %deci de (,0 ori mai scurIi decJt molecula de ADN&. 5n !rocesul de di2iziune, %Ln anafazG& fiecare cromosom se cliveazG de-a lungul sGu, Ln douG jumGtGIi simetrice, numite cro atide+ care erau unite la nivelul centro erului. "a nivelul centromerului se gGseHte o structurG Ln formG de disc care conIine douG formaIiuni de care se ataHeazG microtubulii fusului de diviziune, formaIiuni denumite cinetocori. "a om, majoritatea cromosomilor au centromerul aHezat aproape de centrul fiecGrei cromatide. Ln timpul diviziunii, cromatidele se separG una de alta Hi fiecare va forma un cromosom distinct. Num<rul de cromosomi este constant la toate celulele unei anumite specii. "a om, numGrul de cromosomi este 02 %00 autosomi Hi * gonosomi, MM sau MQ& cu excepIia gameIilor care sunt celule -aploide, cu cJte *+ de cromosomi. >ametul femei %ovocitul& are ** de autosomi F M, iar gametul mascul %spermatozoidul& poate avea ** autosomi F M sau ** de autosomi F Q. ei doi gameIi rezultG Ln urma diviziunii reducIionale %meioza - vom reveni la diviziune&. Fiecare !erec'e de cromosomi autosomi are unui din cromosomi de origine maternal si celalalt de origine paterna,acestia numindu-se cromosomi omologi pentru ca au aceeasi morfologie si aceeasi aranjare a genelor. Spre deosebire de autosomi,cromosomii de sex nu sunt omologi,nici la barbat unde cromosomul M este mai mare decat cromosomul Q,nici la femeie unde,desi exista doi cromosomi M,unul din ei este condenstat%cromatina 'arr&. &romosomii sunt !rinci!alele structuri celulare ale ereditatii.<oate caracterele ereditare,atat cele morfologice cat si cele fiziologice si bioc-imice,sunt determinate de genele situate in genomul nucleului.9nformatia genetica este reprezentata de secventa nucleotidelor din gena. E$!rimarea informatiei genetice se face in doua eta!e4 5n !rima eta!a are loc transcrierea informatiei genetice de pe AND intr-o molecula de A$N mesager,care trece din nucleu in citoplasma ducand informatia genetica la ribosomi.1ici are loc a doua eta!a: raducerea informatiei genetice-care se realizeaza prin sinteza proteinelor. 6iecare gena exista in dublu exemplar:una pe cromosomul matern si cealalta pe cromosomul patern=genele perec-i se numesc alele. 1nomaliile cromosomiale pot fi numerice si structurale.;n exemplu de anomalie numerica il constituie trisomiile unde ,in loc de doi cromosomi omologi,exista trei crom omologi%trisomia *(-sindromul DoRn&. 1nomaliile structurale constau in fragmentari ale cromosomilor,prezenta cromosomilor inelari,translocatii,deletii.

Subiectul 34
&iclul celular iclul cellular al unei cellule are o durata medie de *0 de ore si cuprinde doua faze: (. 5nterfaza8!erioada metabolica93dureaza ** de ore si este impartita in + subfaze:>(,S si >*= *. Mitoza8di2iziunea !ro!riu zisa9care dureaza doua ore si cuprinde patru faze:profaza,metafaza,anafaza,telofaza. 9nterfaza este perioada de timp dintre doua diviziuni celulare si incepe la sfarsitul telofazei unei diviziuni si se termina la inceputul profazei urmatoarei diviziuni. Subfaza 7>(8 este o perioada active a celulei in timpul careia are loc sinteza de macromolecule%A$N,proteine,lipide,poliza-aride&necesare existentei ei si dureaza aproximativ (, ore. Subfaza 7S8,numita si perioada de sinteza,este perioada in care genomul%ADN& se replica bidirectional. ele doua lanturi ale dublului -elix sunt desfasurate si fiecare lant serveste ca tipar pentru o noua molecula de ADN.ADN-polimerazele produc sevente scurte,care apoi sunt legate una de alta de catre enz3me denumite AND-ligaze. Dupa faza S urmeaza un stadiu scurt,usor inactive,denumit intervalul 7>*8,la sfarsitul caruia celula intra in mitoza. Deci,subfaza >( se interpune intre sfarsitul mitozei si subfaza S=subfaza >* se interpune intre subfaza S si inceputul mitozei. 9n procesul diferentierii celulare,apare si un stadium >, care se mentine o perioada nedefinita:acest stadiu apare la celulele differentiate sau inalt differentiate,de ex celula nervoasa sau celula musculara. ea de-a doua faza a ciclului cellular-mitoza-reprezinta procesul prin care dintr-o celula diploida rezulta doua cellule tot diploide.9ntregul process implica modificari morfologice,fiziologice si moleculare atat la nivelul nucleului cat si al citoplasmei.Acest process se desfasoara in intervalul de timp dintre profaza si sfarsitul telofazei,cand corpul celulei mama se divide prin8cito/inesis8.6iecare din celuele fiice nou create intra in interfaza. Sinteza de proteine are loc pe toata durata interfazei,pe cand sinteza AND-ului este stric limitata la subfaza S. #erioadele ciclului cellular sunt foarte diferite in functie de tipurile de cellule.Aceasta diferenta intre perioadele ciclului cellular se datoreaza perioadei >( care are lungime diferita=exista cicluri celulare foarte scurte,de (0-(2 ore la celulele care se divid foarte rapid si cicluri celulare lungi de zile sau saptamani--epatocitele si celulele pancreatice.

Subiectul 3#
Di2iziunea celulara4mitoza Se imparte in patru faze: profaza, metafaza, anafaza si telofaza. Adeseori se mai descrie a cincea faza-prometafaza, intre profaza si metafaza. Durata mitozei la om este de circa 2, min,iar fazele sunt inegale: profaza dureaza +,min, metafaza @ min, anafaza 0 min iar telofaza (@ min. Profaza

9ntrarea celulei in mitoza este indicata de existent a doi centrioli, in timp ce nucleul si citoplasma sunt inca cu aspectul nemodificat. ;lterior in citoplasma are loc formarea fusului de diviziune. ei doi centrioli se despart, migreaza unul spre un pol iar celalalt spre polul opus al celulei, iar intre ei se formeaza o serie de filamente formate din microtubule ce dau aspect de fus. Daca fusul este distrus, prin administrare de vinblastina sau vincristina, nu se mai produce diviziunea celulara %aceste substante sunt folosite in tratamentul cancerului&. 6enomenele nucleare din profaza se caracterizeaza prin disparitia nucleolului si condensarea cromatinei nucleare, care se dispune sub forma unui filament ca un g-em numit spirem, din care apoi se formeaza cromozomii. Prometafaza Se carecterizeaza prin dizolvarea membrane nucleare si prin deplasarea cromozomilor si situarea lor la nivelul placii ecuatoriale a fusului de diviziune. 6ilamentele fusului sunt de doua feluri: centrio-centriolare%de la un centriol la altul& si centriolo-cromozomiale %de la un centriol pana la centromerul cromozomilor&. Metafaza .ste caracterizata prin despicarea longitudinala a cromozomilor prin care se despart cele doua cromatide fiice. Datorita clivajului longitudinal are loc dublarea numarului de cromozomi - din 02 rezulta 4*-si repartizarea in mod absolute egal a materialului genetic la celulele fiice. 1nafaza Se caracterizeaza prin deplasarea cromatidelor, devenite cromozomi fii, spre cei doi poli ai celulei: 02 cromozomi se deplaseaza spre un pol, iar ceilalti 02 spre celalalt pol. elofaza 9ncepe in momentul in care cele doua grupe cromozomiale au ajuns la cei doi poli celulari. romozomii aparent fuzioneaza in cate un spirem, in jurul caruia se formeaza cate o membrana nucleara. Apoi spiremul se transforma in cate o retea de cromatina, deci practic s-au format doi nuclei. 9n parelel are loc despicarea citoplasmei la nivelul placii ecuatoriale si rezulta doua celule cu o cantitate de AND egala cu a celulei mama. Crice mitoza da nastere la doua celule cu acelasi numar de cromozomi ca celula mama. !itoza este o faza obligatorie in ciclul celular. 6actorii care determina mitozele sunt: generali %temperatura, lumina, influente -ormonale&, intracelulari %modificarea raportului nucleo-citoplasmatic si a raportului nucleolo-nuclear&, intercelulari - sunt cei mai importanti - exista un raport bine stabilit intre celule active, uzate sau care se divid.

Subiectul 36
Di2iziunea celulara4meioza
Se intalneste numai in procesul de maturare a gametilor%spermatozoidul si ovulul&. 6iecare gamet este o celula -aploida, iar prin unirea lor se formeaza zigotul, o celula diploida. 9njumatatirea numarului de cromozomi, deci a materialului genetic, se realizeaza prin faptul ca meioza este alcatuita din doua diviziuni indirect care se succed una dupa cealalta fara ca intre ele sa se mai produca sinteza de ADN. ele doua diviiziuni se numesc meioza 9 si meioza 99."a mamifere meioza 9 este diviziunea reductionala, in timp ce meioza 99 este o mitoza -omoplastica.

Meioza 5
Profaza 5- este foarte lunga deoarece replicarea ADN nu se termina in faza S, ci continua in faza >* si in profaza. Profaza este im!artita in # faze: 1+6e!tonemeza E se produce condensarea cromatinei si , cromozomiidevin vizibili, prezentand ingrosari in lungul lor. 2+@igonema E se caracterizeaza prin fenomenul de conjugare a cromozomilor sau sinapsa,care consta in faptul ca cromozomii omologi din setul matern si setul patern se apropie si se alipes, dar nu fuzioneaza. romozomii omologi sunt uniti printr-o retea proteica numita complex sinaptonemal. .l realizeaza alinierea perfecta a celor doi cromozomi, astfel ca genele sa vina fata in fata. 3+Pac'inema E cromozomii sunt mai condensati, fiecare perec-e de cromozomi omologi este numita cromozom bivalent sau tetrada, deoarece este despicat in doua cromatide surori. 9n aceasta faza se produce fenomenul de crossing-over: fragmentarea unei cromatide materne si a uneia paterne si sc-imbul de material genetic intre acestea. Acest fenomen se produce prin ruperea ambilor cromozomi in acelasi punct,urmata de unirea incrucisata a fragmentelor si formarea unor cromozomi recombinati. Aceste noi combinatii de gene sunt transmise generatiei urmatoare.De aceea copii nu sunt identici intre ei sau cu parintii. 4+Di!lonema - cromozomii omologi incep sa se separe, cromatidele raman unite numai in puncte numite c-iasme, care sunt c-iar punctele unde s-a produs crossing-over-ul. #+Diac'inesis - contractia cromozomilor se accentueaza, cromozomii omologi sunt uniti numai la nivelul c-iasmelor, al caror numar scade. 9n esenta in profaza 9 se produc + procese importante: condensarea cromozomilor, conjugarea sau sinapsa si crossing-over-ul. 5n !rometafaza 5 dispare invelisul nuclear, se formeaza fuzul de diviziune. 5n metafaza 5 cromozomii se ataseaza de fibrele fuzului de diviziune si se formeaza placa ecuatoriala. 5n anafaza 5 cromozomii omologi se despart si se deplaseaza spre polii celulei. 5n telofaza 5 se reasambleaza nuclei si se produce citodiereza. Deci la sfarsitul meiozei 9 rezulta doua cellule -aploid,nucleul fiecareia contine un set de cromozomi omologi,care sunt formati fiecare din doua cromatide. romozomii omologi din cele doua cellule nu sunt identici,deoarece a avut loc procesul de crossing-over. Dupa meioza 9 urmeaza o scurta perioada de interfaza,in care nu are loc replicarea ADN.

Meioza 55
.ste o mitoza obisnuita,aici are loc separarea centromerelor ce unesc cromatidele surori%in timp ce in meioza 9 s-a produs numai separarea cromozomilor omologi&. 9n esenta in cursul meiozei celula germinal initiala se divide de doua ori,pe cand cromozomii numai o singura data.$ezulta din celula initiala diploida patru cellule -aploide gamete ce contin cromozomi unicromatidieni.

Subiectul 3(
&itodiferentierea #rocesul prin care celula initiala nediferentiata,capata proprietati morfofunctionale particulare diferite se numeste D96.$.N<9.$. .";"A$A sau citodiferentiere. Diferentierea este un process essential in biologie fiind fenomenul c-eie al aparitiei si existentei individului,presupunand implicarea ei in reproducere,cresterea si dezvoltarea organismului,regenerarea celulelor uzate in cursul vietii precum si adaptarea organismului la mediu. Diferentierea se produce in doua etape: (. Diferentierea intracelulara *. Diferentierea intercelulara

Diferentierea intracelulara-consta in aparitia intr-un anumit moment in interiorul celulei a unor modificari structurale successive care sunt responsabile de aparitia formei si structurii specifice celulei differentiate.Aceasta face posibila diferentierea intercelulara. Diferentierea intercelulara-coincide cu acumularea unei substante specifice,cum ar fi o proteina cu functie enzimatica,ce va avea ca rezultat functional al diferentierii aparitia unor functii specifice fiecarui tip cellular constituit.De exemplu,-ematia se incarca cu -emoglobina si face posibila legarea si transportul gazelor in sange.

Subiectul 3)
5nductia si inductorii 5nductia este fenomenul care presupune o interactiune intima intre anumiti factori%inductori& si o populatie de cellule%cellule induse&. Fenomenul de inductie este reciproc dar nu este egal.9ntreruperea sau modificarea actiunii inductoare a unei componente are rasunet si in partea indusa.9n cadrul acestei interdependente se stabilesc corelatii functionale reciproce foarte puternice,interrelatii care sunt in primu rand de ordin metabolic.6enomenul de inductie explica un mare numar de fapte embriologice iar natura inductorilor poate varia ,ei putand actiona ca activatori ai genelor,ca depresori la nivelul transcriptiei A$N mesager. Elementul indus nu joaca in acest timp doar un rol pasiv.9nductia necesita in acelasi timp pentru a se produce,atat puterea de inducere a unui element cat si capacitatea reactionala a celuilalt.Aceasta din urma se numeste competenta si depinde nu numai de gradul inductiei ci si de momentul in care se exercita inductia. Mecanismul de inductie celulara are loc astfel4 (. elula inductoare secreta semnalul difuzabil= *. Acest semnal va interactiona cu receptorul de pe suprafata celeilalte cellule= +. Activarea receptorului va duce la mobilizarea unor cai de conducere intracelulare= 0. $ezultatul va consta in activarea unor gene tinta,specifice,cu sc-imbarea caii de evolutie a celulei. Semnalele pot fi controlate de catre capacitatea de competenta a celulei tinta. 5nductorii pot actiona fie local in celula gazda,fie la distanta dupa ce difuzeaza in umorile organismului cum ar fi in cazul factorilor de crestere si in cazul -ormonilor morfogeni. 5n acest fel inductorii controleaza4 -morfogeneza -diferentierea -proliferarea celulara 6iecare inductor actioneaza in mod specific numai asupra unu grup de cellule si numai cand ele sunt permisive. elule differentiate cat si cele nediferentiate prezinta anumite caractere generale specifice.