Sunteți pe pagina 1din 7

Alimentatia rationala si rolul ei in pastrarea starii de sanatate

La nivelul organismelor vii toate procesele vitale (respiratie, circulatie, digestie, etc.) precum si toate activitatile se efectueaza pe baza unor cheltuieli energetice sustinute de ingestia unor substante nutritive care se gasesc in mediul extern si poarta numele de alimente. Alimentul = este orice produs care, introdus in organism contribuie la realizarea proceselor sale vitale asigurandu-i cresterea si refacerea celulelor si sustinand energetic orice activitate, fara a fi daunator sanatatii. 1) Trofinele Alimentele sunt alcatuite din substante nutritive numite trofine sau nutrienti. Trofinele = au structura chimica bine definite si indeplinesc un anumit rol nutritive in organism. Acesti factori nutritive indispensabili omului sunt : proteinele, lipidele, glucidele, sarurile minerale, vitaminele si apa. Rolul trofinelor in organism poate fi: energetic: glucide lipide, proteine plastic: proteine si unele saruri minerale (calciu, fosfor, magneziu, natriu, clor, potasiu) catalitic (intervenind in reglarea unor reactii chimice) : vitaminele, unele saruri minerale (fier, cobalt, iod, etc.) si apa. => Substantele alimentare sunt sustinatoare naturale de efort Sub aspectul importantei lor in alimentatie deosebim : Substantele nutritive esentiale : nu pot fi sintetizate in organism pe masura necesitatilor si trebuie furnizate de mediul extern aminoacizii esentiali: lizina, triptofanul, metionina, cistina, leucina, izoleucina, treoneina, tirozina si valina; acizii grasi nesaturati: oleic, linoleic, linolenic si arahidonic. Substante nutritive neesentiale : pot fi sintetizate in organism prin diverse procese biochimice. 2) Metabolismul bazal si metabolismul de efort Energia se obtine prin oxidarea (arderea cu ajutorul oxigenului inspirat) substantelor alimentare si se exprima in calorii. In functie de nevoile energetice ale organismului, se poate vorbi de unde metabolism bazal si un metabolism de efort (aditional).

Metabolismul bazal = reprezinta cantitatea minima de energie, exprimata in calorii, necesara organismului in stare de repaus la pat, la o temperature de confort pentru mentinerea functiilor vitale. El se raporteaza la metru patrat suprafata corporala, sau kilocorp. El este aproximativ 1 calorie / Kg.corp / h. Astfel pentru un individ cu greutatea de 70kg, in 24 ore sunt necesare 1700 calorii (70x24= 1680) Metabolismul bazal se modifica in functie de : varsta; situatii fiziologice particulare (sarcina, alaptare) si patologice (febra); temperature efectiva a mediului. Metabolismul de efort = este direct proportional cu intensitatea activitatii fizice depuse, deoarece intr-un muschi in activitate, procesele metabolice sunt mult mai intense decat intrun muschi in repaus. La persoanele cu o profesie ce implica efort fizic, cheltuielile energetice sunt mai mari decat la cele cu o profesie predominant statica, intelectuala. Metabolismul efortului de tip sportive prezinta modificari si mai importante, in functie de caracteristicile efortului depus (volum, intensitate, durata, densitate) si de conditiile meteorologice in care se desfasoara. Metabolismul muscular devine economic, (adaptat nevoilor) printr-un antrenament metodic bazat pe numeroase repetari ale miscarii corecte pentru formarea stereotipului dinamic. 3) Alimentatia corecta Cheltuiala de energie trebuie recuperate pe seama substantelor nutritive assimilate din alimentele cuprinse in ratia si regimul alimentar adecvat. Meniul, se refera la aspectele calitative ale ratiei alimentare, la combinatia alimentelor in scopil stimularii apetitului si evitarii monotoniei in alimentatie. Alimentatia corecta (rationala) trebuie sa corespunda si cantitativ (cantitate de alimente) si calitativ (continut in nutrienti) nevoilor organismului. Ea trebuie sa asigure: Depozitarea de substante energetice (glucide, lipide) in organism; Constructia, intretinerea si refacerea celulara, prin aportul de apa, proteine si unele saruri minerale (Ca, P, Mg, Na, K); Producerea de enzyme care sa regleze reactiile chimice din corp prin : vitamine si saruri minerale (Cu, Fe, Ca, I). Echilibrul alimentar induce echilibrul nutritive, manifestat pritr-o : Stare generala buna; Randament psihofizic maxim;

Atingerea si mentinerea greutatii optime.

Greutatea optima = este greutatea performantelor psihofizice individuale.

Greutatea ideala = este o notiune mai putin agreata in lumea medicala, pentru ca ea impune tipare fixe cu formule de calcul generale sin u respecta particularitatile biologice individuale. Greutatea optima se stabileste in functie de sex, starea de sanatate, activitatea profesionala si mai ales varsta , iar valorile normale nu sunt fixe ci se incadreaza intr-un interval tolerabil medical. Formula Broca : G=I-100 Formula Lorentz G=50+0.75[T-150+(V-20/4)] (La femei se aplica o corectie inmultind cu 0.90) => O alimentatie sanatoasa se bazeaza pe echilibrul nutritive cantitativ si calitativ in alimentatia habituala a individului. 4) Dezechilibre alimentare cantitative (cele mai frecvente) Supraalimentatia (excesul cantitativ) are efecte daunatoare asupra sanatatii si capacitatii de efort. excesul de alimente impune o activitate suplimentara de digestie si metabolism care genereaza oboseala si discomfort. surplusul energetic rezultat obliga organismul sa inmagazineze energia nefolosita sub forma lipidelor de rezerva. Adipocitele (celulele grase) se infiltreaza intre fibrele musculare, sau chiar le inlocuiesc, iar la nivelul ficatului se produce o infiltrare grasa numita steatoza hepatica. Greutatea corpului creste pe seama tesutului gras si se instaleaza obezitatea. In consecinta, sarcina inimii creste, steatoza reduce functiile hepatice, iar randamentul fizic scade. Subalimentatia (subnutritia), se realizeaza prin lipsa de aport alimentar, voluntar sau involuntar, autoimpus sau determinat de factori externi. Subalimentatia determina insuficienta de substrat energetic, determina oboseala precoce si scaderea performantelor fizice si intelectuale. In timp se realizeaza scaderea in greutate care poate determina tuburari grave daca este facuta printr-o subalimentatie constanta, privind organismul de trofinele esentiale absolute necesare.

5) Dezechilibre alimentare calitative Se refera la dezechilibrele aportului de nutrienti Excesul de glucide simple Determina hiperglicemie, urmata de hiperexcitabilitate nervoasa iar in timp determina tulburari ale functiei secretorii a pancreasului. Excesul de polizaharide (mai ales alimente fainoase) determina instalarea colitei de fermentatie iar pe termen lung obezitatea Lipsa glucidelor scade substratul energetic si capacitatea de effort fizic. Excesul de proteine ( mai ales carne si derivate): Determina cresterea aciditatii mediului intern Instalarea colitei de putrefactie si la acumularea unor derivati metabolici toxici pentru ficat si rinichi (uree, acid uric, urati). Lipsa proteinelor din alimentatie, scade masa musculara si incetineste procesul de crestere. De asemenea scade imunitatea, suportul anticorpilor fiind proteic. Excesul de lipide genereaza acidoza, deoarece lipidele nu mai pot fi total descompuse pana la faza finala de CO2 si H2O.De asemenea se produce si o crestere a colesterolului in sange (hipercolesterolemie). Lipsa totala a grasimilor, a celor nesaturate in special, determina o scadere de factori antioxidanti.Absorbtia vitaminelor liposolubile este si ea compromisa. Consumul excesiv de glucide si de lipide (asociate) determina cresterea nivelului sanguin al lipidelor LDL in sange cu consecinte grave asupra starii arterelor (arteroscleroza) generand in timp boala numita ateroscleroza, cu complicatii grave: hipertensiune arteriala, infarctul miocardic, etc.

GLUCIDELE
Sunt trofine foarte raspandinte in natura, mai ales in regnul vegetal. Ratia optima este de 1011g/Kg corp / zi. Ele sunt reprezentate prin : monozaharide: glucoza, fructoza, galactoza; dizaharide: zaharoza, maltoza, lactoza; polizaharide: amidon, glycogen, celuloza. Rolurile glucidelor in organism Rol energetic Fiecare gram elibereaza in organism prin oxidare 4,1 calorii. O parte din aceasta energie este suportul contractiei musculare prin intermediul ATP-ului. Proteinele

si lipidele au rol in activitatea musculara numai in masura in care ele sunt transformate in glucide ( functia neoglicogenetica a ficatului). Din glucide se formeaza rezerva de energie a organismului, sub forma glicogenului depus in ficat (75-150g) si in muschi (300-400g) Rol in detoxifierea organismului dupa efort, deoarece functia antitoxica a ficatului este dependenta de rezervele hepatice de glicogen (bolnavul de hepatita- inflamarea celulei hepatice- are nevoie de glucide crescute in ratie pentru refacerea functiei antitoxice si reducerea ratiei de proteine pentru ca a scazut functia antitoxica). Rol plastic Ele participa la sinteza de aminoacizi care intra in constitutia proteinelor celulare , contribuind la regenerarea tesuturilor.

Rol catalitic care se manifesta in cadrul metabolismului lipidelor. Acestea nu pot fi oxidate in organism pana la produsi finali (bioxid de carbon si apa) decat in prezenta unei cantitati suficiente de glucide, in caz contrar lipidele sunt oxidate incomplete si se acumuleaza corpi cetonici In organism, glucidele alimentare au 4 destinatii: se stocheaza sub forma glicogenului hepatic; se stocheaza sub forma glicogenului muscular; se transforma in tesut adipos; sunt oxidate direct, rezultand CO2 +H2O.

LIPIDELE
Sunt de origine animala sau vegetala. Ratia optima este : 1,5 2 g/Kg corp/zi; 0,7 1g/Kg corp/zi la sedentari; 2g/Kg corp/zi la copii si adolescenti. Sunt reprezentate in marea majoritate prin grasimi neutre sau trigliceride si se gasesc in tesuturile animale ca principala forma de depozitare materiala a energiei. Acizii grasi, componentii de baza ai lipidelor sunt : saturati : acidul palmitic, acidul stearic nesaturati: oleic, linoleic, linolenic si arahidonic Acizii grasi nesaturati nu pot fi sintetizati in organism, motiv pentru care au fost numiti acizi esentiali.In absenta lor sau constatat acumulari hepatice si renale de cholesterol, precum si o crestere a lipidelor plasmatice (in special a colesterolului) si depunderea lor in peretele vascular. Rolurile lipidelor in organism Rol energetic, fiecare gram de lipide elibereaza prin oxidare 9,3 calorii.

Rol plastic (secundar) intrand in structura celulelor sub forma de granulatii, iar prin lipidele complexe (sfingolipide, fosfolipide) intrand in compozitia substantei cerebrale. Rol de protectie mecanica, prin tesutul adipos subcutanat, iar sub forma suportlui adipos ce sustine unele organe vitale ca inima sau rinichii asigura protectia mecanica a acestora. Rol in termoreglare, tesutul adipos subcutanat avand o conductibilitate termica mica, constituie un impediment in calea pierderii de caldura. Rol in solubilizarea si absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E, F, K,). Rol in stimularea contractiilor vezicii biliare favorizand evacuarea ritmica a bilei in intestine.

In cazul eforturilor de lunga durata si intensitate mica, desfasurate in conditii de stare stabile, adica fara datorie de oxygen, sau cu o datorie mica, ponderea energiei furnizate prin oxidarea lipidelor poate sa ajunga la 50-60% din cheltuiala energetica. Folosirea intr-o masura mai mare a acizilor grasi in travaliul muscular este favorabila din doua motive : organismul are reserve mari de energie sub forma de lipide, fata de proteinele si glucidele corporale; se poate economisi glicogenul muscular, concentratia lui scazand astfel mai lent in timpul travaliului muscular. Aceasta participare mai larga a acizilor grasi ( in timpul travaliului muscular) la bilantul energetic, se realizeaza prin antrenament, ca rezultat al adaptarii functiilor respiratorii si circulatorii la efort. Creste aportul de oxygen la nivelul muschilor, si de asemenea creste activitatea enzimelor lipolitice si oxidative ale acizilor grasi. In cursul eforturilor intense, utilizarea glicogenului/glucidelor ca sursa energetica devine predominanta fata de lipide. Acest lucru se petrece atunci cand intensitatea efortului este mai mare de 65% din VO2 max al persoanei respective. In eforturile foarte intense utilizarea lipidelor ca sursa energetica devine mica, deoarece ia nastere in muschi acidul lactic, care inhiba utilizarea de catre muschi a acizilor grasi.

PROTEINELE
Se gasesc atat in surse din regnul animal cat si in regnul vegetal. Ratia optima este : 1,2-1,5g/Kg corp/zi; 3-4g/Kg corp/zi la copii si adolescenti; 0,5g/Kg corp/zi la batrani. Sunt substante nutritive cu o structura complexa si cu roluri foarte importante in organism.

Ele se prezinta ca macromolecule formate din lanturi de aminoacizi legate intre ele prin legaturi peptidice. Majoritatea aminoacizilor sunt sintetizati de organism atunci cand hrana nu-i contine (aminoacizi neesentiali), dar unii aminoacizi numiti esentiali nu pot fi sintetizati in organism (izoleucina, leucina, lizina, metionina, tirozina, triptofanul, valina, cistina si fenilalanina). Rolurile proteinelor in organism Rol plastic, fiind constituienti principali ai protoplasmei celulare. Ele participa la formarea, depozitarea si refacerea acestui substrat material al vietii. Nevoia de proteine este deosebit de acuta pentru organismele tinere pentru sustinerea procesului de crestere si dezvoltare. Substantele necesare procesului de vindecare , refacerii tesuturilor distruse, vindecarii plagilor se formeaza pe seama proteinelor. Rol catalitic, proteinele intrand in structura tuturor enzimelor si a unor substante active (glutation, hemoglobina) prin mijlocirea carora se produc aproape toate procesele metabolice. Din proteine, sau din aminoacizi, unele glande endocrine (hipofiza, tiroida, pancreasul) secreta hormone. Macromoleculele proteice influenteaza presiunea coloid-osmotica si echilibru acido-bazic. Rol in cresterea rezistentei organismului fata de bolile infectioase dar si fata de noxele chimice. Anticorpii sunt gamaglobuline au structura proteica, iar activitatea fagocitara a leucocitelor depinde de cantitatea si calitatea proteinelor din alimentatie. Rol energetic, secundar, pentru ca de fapt ele nu elibereaza intreaga energie continuta in molecula ( urea, acidul uric mai contin energie), iar produsii finali de catabolism au un oarecare grad de nocivitate si solicita un effort excretor A.D.S.-mare (activitate dinamica specifica). Rol in stimularea activitatii nervoase superioare prin fosforul pe care il contin o parte din ele. Rol in cresterea excitabilitatii neuro-musculare, in viziunea reflexelor, reactivitatea generala a organismului (cresc acidoza). Proteinele se claseaza in functie de calitatile nutritive astfel: clasa I proteine ce contin toti aminoacizii esentiali in proportii optime; clasa a II a proteine ce contin aminoacizi esentiali disproportionat; clasa a III a proteine ce nu contin o parte din aminoacizii esentiali.