Sunteți pe pagina 1din 28

Lucrari practice

Cunoaterea condiiilor de munc dintr-o unitate sau profesiune foloseste: metoda observaiei directe metode de laborator (biotoxicologice,toxicologice). Cunoaterea condiiilor de munc, trebuie s se fac, cu respectarea unor cerine i anume: 1.s aib un caracter complex, n sensul c la ea trbuie s participe: medicul de medicina muncii, de ntreprindere, toxicologul industrial, ali me - dici specialiti, ingineri i mai ales cei care rspund cu protecia muncii n unitate.

2. caracterul de simultaneitate, n dou sensuri: - cunoaterea i mai ales determinarea simultan a noxelor profesionale de la locul de munc cercetat; - cercetarea simultan a strii de sntate a salariai - lor la locul de munc cercetat; 3. s fie competent n sensul utilizrii celor mai noi metode de determinare: spectrofotometrie n absorbie atomic, cromatografie n baze lichide, determinri bi ochimice; 4. aceast cunoatere trebuie s fie sistematic, n sensul c cercetarea (cunoaterea) trebuie fcut ntr-o anumit ordine i cu o anumit periodicitate ce trebuie respectat.

un alt caracter al cercetrii condiiilor de munc este permanena - pe tot timpul funcionrii ntreprinderii, seciei sau profesiunii Cunoaterea condiiilor de munc, dintr-o ntreprindere, secie, atelier, post de munc sau profesiune, se concretizeaz ntr-o "fi" de ntreprindere, secie, profesiune. Aceste fie se reactualizeaz anual, mpreun cu alte acte, (autorizaie sanitar de funcionare din punct de vedere al medicinii muncii, buletine de analiz) i formeaz "fia de obiectiv" (dosarul de obiectiv). Fia de obiectiv cuprinde, n mare, urmtoarele capitole: I. Date generale privind ntreprinderea.

II. Caracterizarea fiecrei secii pentru cunoaterea noxelor profesionale. III. Caracterizarea profesiunilor pentru cunoaterea solicitrilor profesionale i a noxelor profesionale. IV. Date privind influena pe care o pot avea noxele de la locul de munc asupra strii de sntate a salariailor. V. Concluzii i formularea msurilor de profilaxie.

I. Date generale privind ntreprinderea (fia unitii economice) 1. Denumirea obiectivului, adresa, profilul de activitate, forma de capital,telefon, fax. 2. Amplasarea i teritoriul ntreprinderii: ntindere, delimitare, distan fa de zonele de locuit, ci de acces 3. Aprovizionarea cu ap potabil: surse proprii sau reea, debit, consum real, mod de distribuie, caracteristici de potabilitate 4. ndeprtarea reziduurilor: natura, compoziia i cantitatea reziduurilor, modul de neutralizare i evacuare 5. Anexele social sanitare: duuri, spltoare, vestiare

5. Anexele social sanitare: duuri, spltoare, vestiare spltorii pentru echipamentul de lucru i de protecie 6. Organizarea asistenei medicale: sistemul de acordare a asistenei medicale, spaiul destinat (funcionalitate i accesibilitate), numrul medicilor pe specialiti II. Planul de cercetare a fiecrei secii pentru cunoaterea noxelor profesionale (fia seciei, atelier, post de lucru 1. Date generale privind secia (atelierul, postul de lucru): - denumirea seciei,

profilul de activitate (ce produce); - numrul de salariai i repartiia lor pe sexe, grupe de vrst i profesiuni; - amplasarea fa de celelalte secii; 2. Procesul tehnologic: - descrierea procesului tehnologic, a utilajelor folosite, starea utilajelor (inclusiv uzura lor), gradul de mecanizare i automatizare; - numrul de muncitori expui real la fiecare nox (specificat exact);

rezultatul unor determinri de noxe; - msuri de protecie colectiv: etaneizare, ventilaie local, general, natural, mecanic, mixt - msuri de protecie individual: echipament de protecie - iluminatul: felul, caracteristici cantitative i calita tive, etc.; - microclimatul att n sezonul cald ct i rece; - anexele social-sanitare: duuri, spltoare, vestiare camere de odihn (existena, igiena, aprovizionarea cu material igienico-sanitar) conform normelor generale de protecie a muncii.

III. Planul de cercetare al unei profesiuni pentru cunoaterea solicitrilor i a noxelor (fia unei profesiuni - profesiograma) Definiie: prin profesiogram nelegem nregistrarea n ordine cronologic a tuturor operaiilor tehnologice pe care le efectueaz lucrtorul respectiv, du rata lor, a pauzelor (cronogram) la care se adaug elemente de fiziologia muncii. Pauzele pot fi: - organizate, - tehnologice (defectarea utilajului) - fiziologice, - mascate.

Profesiograma efectuat ntr-un mediu cu pulberi se numete conioprofesiograma, iar ntr-un mediu cu substane toxice toxicograma sau exponograma n aceste situaii este necesar cunoaterea efortului fizic depus (efort mare -> debit respirator crescut -> inhalare crescut a substanelor toxice sau a pulberilor. IV Cunoaterea influenei pe care o pot avea noxele de la locul de munc i solicitrile profesionale asupra strii de sntate a muncitorilor. Dou metode : 1.Studiul morbiditii profesionale i neprofesionale cu utilizarea unor date statistice:

incidena i prevalena bolilor profesionale; - incidena i prevalena bolilor legate de profesiune; - incidena i prevalena tuturor bolilor cronice; - incidena i prevalena accidentelor de munc. Aceste cifre (incidena i prevalena) trebuie comparate: * n timp cu datele din anii trecui ale aceleiai secii, atelier, loc de munc, profesiuni; * n spaiu: cu alte secii de acelai profil sau de profil diferit; 2. Corelarea strii de sntate a tuturor lucrtorilor prin examen medical la angajare, control medical periodic, examen medical n perioada de adaptare.

Concluzii i indicarea msurilor de profilaxie Concluziile privind: - riscurile profesionale din unitatea cercetat; - se stabilesc locurile de munc cu condiii deosebite, numrul de muncitori expui la noxe peste limitele maxime admisibile. n acelai timp se apreciaz: - eficacitatea msurilor de combatere a riscurilor profesionale existente; - se fac propuneri de diminuare sau de lichidare a noxelor sau a suprasolicitrilor organismului expus (a factorilor de risc profesional).

A.Definitie:toxicele profesionale sunt

substante chimice utilizate sau care apar in timpul procesului tehnologic si care patrunzand in organism perturba starea de sanatate si/sau munca.

Pentru evaluarera riscului de aparitie a unei B P,accident de munca,scaderea capacitatii de munca necesita: 1.cunoasterea completa,detaliata a procesului tehnologic 2.efectuarea unei schite a locului de munca,cu precizarea aparaturii si utilajului si a locului de munca al muncitorului 3.cunoasterea posibilitatii de patrundere a toxicelor pe cale respiratorie sau cutanata sau digestiva

4.in majoritatea cazurilor toxicele se gasesc in aerul locurilor de munca,plamanii oferind o suprafata de patrundere de circa 100mp iar mediul extern este des--partit de cel intern de un perete subtire al alveolei de 0,35-3,5micro mm iar in capilarele pulmonare toxicul ajunge direct din aerul alveolar; 5.vaporii sau gazele trec direct in sangele capilar B.Determinarea concentratiilor de toxice in aerul locului de munca a.recoltarea probelor de aer 1.stabiliorea punctelor de recoltare-in jurul capului muncitorului pe un diametru de 1m din imediata apropiere a surselor de toxice profesionale din at mosfera generala a incaperii din locurile de trecere,din locuri mai distantate-la cca 1,5m de sol

in cazul cand substantele toxice au densitati mai mici sau mai mari decat aerul se recolteaza la diferite niveluri: 2.stabilirea momentelor de recoltare: -se fac mai multe recoltari la intervale egale de-a lungul duratei unui schimb de lucru ; cel putin o data,in anotimpul cald si o data in anotimpul rece; in timpul functionarii ventilatiei si nefunctionarii ei 3.metodele de recoltare: -cu dispozitive de retinere(aerul este aspirat intrun mediu absorband,adsorbant,filtrant) -recoltarea se face in vase inchise de capacitate cunoscuta
-

Sunt doua metode generale pentru recoltarea din atmosfera de lucru a substantelor toxice: - metode de recoltare n dispozitive de retinere; - metode de recoltare n vase nchise de capacitate cunoscuta. Metode de recoltare n dispozitive de retinere. Principiul: aerul care contine toxicul ce trebuie determinat este aspirat ntr-un mediu absorbant, adsorbant sau filtrant capabil sa-l retina (fixeze).

C.analiza toxicelor: metode spectro- fotometrice cu absorbtie atomica, mai ales pentru metale; -metode cromatografice in faza gazoasa sa lichida pentru solventii organici; -metode colorimetrice,turbidimetrice,electrochimi - ce; D.metode de determinare rapida a toxicelor -metode rapide bazate pe anumiti reactivi chimici care isi schimba culoarea-aparat Draeger -metode rapide automate utilizate pentru gazele recoltate cu pompe de aspirat aerul care este trecut apoi printr-un detector bazat pe un principiu fizic si fizico-chimic

E.exprimarea concentratiilor toxicelor -se exprima in mg/mc sau ppm; F.norme generale de protectia muncii -concentratii admisibile stabilite de ministere si uni tati interesate si aprobate de MS; -concentratia admisibila de varf ce nu trebuie depa sita in nici un moment al zilei de lucru; -concentratia admisibila medie rezultata dintr-un numar de determinari reprezentative si care nu tre -buie depasita pe toata durata schimbului de munca(art.412 din NGPM/1996) -concentratii admisibile de toxice in atmosfera zonelor de munca care pot fi potential cancerigene sau cancerigene si sunt notate cu indicative

-substantanele notate cu indicativul pC sunt potential cancerigene,cele cu indicativul C sunt cancerige -ne,cele cu indicativul P pot patrunde prin piele iar cele cu indicativul Fp sunt cele mai periculoase si tre-buie excluse de la locul de munca; G.interpretarea rezultatelor -se compara rezultatele determinarilor efectuate cu concentratiile admisibile; -datele analitice trebuie corelate cu caracteristicile procesului tehnologic si fluctuatiile acestuia trebuie apreciata ventilatia existenta trebuie cunoscute conditiile de microclimat cand sunt mai multe noxe trebuie sa se tina seama de actiunea lor sinergica;

Interpretarea datelor analitice ,pentru stabilirea gradului de risc de intoxicatie profesionala la un loc de munca. A. La locul de munca este prezent un singur toxic, sau mai multe substante toxice cu efect independent. Concentratia medie ponderata n timp (CMPT) se calculeaza dupa urmatoarea formula: CMPT = C1 x t1 + C2 x t2 + C3 x t3 + ... + Cn xtn/ t1 + t2 + t3 + ..... + tn

n care:C1, C2... Cn = concentratiile medii ale diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic, exprimate n mg/m3; T1, T2... Tn = durata diferitelor faze specifice ale procesului tehnologic exprimate n minute; Concentratiile de toxic determinate n aerul atmosfe rei ocupationale se compara cu concentratia admisibila maxima sau cu concentratia admisibila de vrf, ex primate n mg/m3, prevazute n normele de medicina muncii.

Concentratia maxima admisibila pe schimbul de lu cru este aceea concentratie medie de toxic sub care nu se poate produce, cu exceptia cazurilor de hipersensibilitate, nici un simptom sau semn de boala care sa poata fi pusa n evidenta prin testele cele mai sensibile. Depasirea CMA de catre CMPT se exprima n doua moduri: - de cte ori X - procentual % Concentratia admisibila de vrf (pe 15 minute) re prezinta concentratia toxicului n aerul locului de munca ce nu trebuie depasita n nici un moment al zilei de munca.

B. n locurile de munca unde se gasesc mai multe substante toxice profesionale: CMPT1/ CMAS1 + CMPT2/ CMAS2 . + ... + CMPT/CMASn n 1 n care: CMPT1, CMPT2...CMPTn = concentratiile determinate n aer pentru fiecare substanta (CMPT); CMAS1, CMAS2 ... CMASn= concentratiile maxime admisibile pentru fiecare substanta n parte pe schimbul de lucru.

Aceasta relatie nu trebuie sa depaseasca 1, depasirea se exprima n doua moduri: - de cte ori X - procentual % Efectul combinat al substantelor toxice este de tip sinergic sau antagonic.

Aceasta consta in evaluarea riscului profesional datorat toxicelor la locul de munca prin determinarea unor indicatori din probele biologice,recoltate de la muncitori Indicatori de expunere biologica: - toxicul ca atare; -un metabolit al sau; -o modificare biochimica reversibila Analizele se fac din: -sange - urina -aer expirat

Indicatorii de expunere biologica sunt valori de referinta