Sunteți pe pagina 1din 3

16.

Determinarea vscozitii convenionale Engler


Scopul lucrrii 1. Se studiaz variaia vscozitii Engler cu temperatura a unui ulei mineral; 2. Se calculeaz energia de activare, Ea. Principiul lucrarii. Lubrefiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide care se interpun intre suprafata de contact a doua corpuri solide in scopul evitarii frecarii uscate, a micsorarii si incalzirii surpafetelor. Lubrefiantul trebuie sa adere la suprafata metalica si sa formeze o pelicula de ungere rezistenta mecanic, termic si chimic. Din punct de vedere al starii de agregare, lubrefianti se impart in lubrefianti gazosi, lichizi si solizi. Cele mai importante proprietati ale unui lubrefiant lichid sunt onctuozitatea si viscozitatea. Capacitatea lubrefiantilor lichizi de a adera la suprafetele metalice si de forma pe acestea o pelicula rezistenta care sa impiedice contactul direct dintre piesele in miscare cu scopul eliminarii frecarilor uscate si asigurarii ungerii la limita poarta numele de onctuozitate sau putere de ungere. Viscozitatea este rezistenta opusa de lichid la deplasarea unuia din straturile sale in raport cu altul, ceea ce inseamna ca reprezinta la c urgere. Forta F care deplaseaza lichidul este proportionala cu suprafata stratului (S) si cu gradientul de viteza, functie de distanta dintre doua straturi (/l ) S F (d!n) (") l Fl = (d!n sec/cm#) (#) S unde viscozitatea dinamica. $nitatea de viscozitate absoluta sau dinamica se numeste poise (%) si reprezinta forta de frecare cand v " cm/s , S "cm# si l "cm. &aportul dintre viscozitatea dinamica si densitate reprezinta viscozitatea cinematica, notata cu si se masoara in sto'es. = (cm#s(") ()) *+scozitatea este una din cele mai importante caracteristici pentru controlul proceselor tehnologice ,i alegerea celor mai potrivite tipuri de uleiuri pentru diverse aplica-ii industriale. Vscozitatea convenional Engler reprezint raportul ntre timpul de curgere t al unui volum de ulei (200 m ! la o anumit temperatur "i timpul de curgere c, al aceluia"i volum de ap distilat, la 200#, prin ori$iciul vscozimetrului Engler n condiii determinate. $nitatea de m.sur. este gradul /ngler, %E ,i al.turi de valoarea v+scozit.-ii se indic. 0ntotdeauna temperatura la care s(a efectuat determinarea. t 1 /= (2) c Fiind un raport al acelora,i m.rimi, v+scozitatea conven-ional. sau relativ. nu are dimensiuni. %ractic, determinarea v+scozit.-ii relative se reduce la m.surarea timpului de curgere 0ntr(un aparat 0n condi-ii conven-ionale alese, a fluidului de cercetat ,i respectiv a celui de referin-.. %e baza lucr.rilor lui Sto'es, /instein si Fren'el se folose,te ecua-ia teoretic. de dependen a vscozitii dinamice cu temperatura3

= 1 e Ea / &'

unde, , 1 (v+scozitatea dinamic., respectiv v+scozitatea absolut., 567S.8. "5'g/m9s7 "5%a9s7(%ascal9Secund.) sau 567C.:.S. "5%7 (%oisse); /a (energia de activare a procesului de curgere; <( temperatura absolut. 0n grade =; &(constanta universal. a gazelor ideale, & >.)"2 5?/mol9=7 ".@>A 5cal/mol9=7; &ela-ia (4) este valabil. ,i pentru varia-ia v+scozit.-ii conven-ionale /ngler, 1 / cu temperatura ,i se poate folosi sub forma logaritmic.3
log 1 E = log1 + Ea #,)1)&'

(4) dinamic.

(B)

paratur !i substane3 v+scozimetru /ngler (fig. "), termometru, ulei mineral. %entru m.surarea v+scozit.-ii conven-ionale se utilizeaz., cel mai frecvent, v+scoziometrul /ngler (fig. "), compus dintr(un vas cilindric " prev.zut la baz. cu orificiu de curgere calibrat ,i trei repere de nivel 2 folosite la reglarea orizontalit.-ii situate la 0n.l-imea maCim., h #4D"mm. La partea superioar., capacul A prezint. # orificii3 un orificiu central pentru tiEa(opturator B care 0nchide etan, orificiul calibrat " ,i un orificiu lateral prin care se introduce termometrul 4 cu care se m.soar. temperatura uleiului studiat.
Fig. ". *+scoziometrul /ngler

*asul cilindric eCterior ), sudat concentric cu vasul ", con-ine ap. ,i se folose,te ca baie de 0nc.lzire a uleiului. %entru omogenizare se folose,te un agitator >. Sub vasul cilindric eCterior este situat un balon de sticl. /ngler (e), calibrat, prev.zut cu dou. repere, unul la "11mL ,i cel.lalt la #11mL. Sursa de 0nc.lzire este utilizat. pentru studierea dependen-ei v+scozit.-ii cu temperatura ,i va 0nc.lzi gradual lichidul de termostatare. "od de lucru Fn vasul " se toarn. uleiul de studiat av+nd griE. ca tiEa metalic. s. obtureze orificiul de curgere; Se 0nc.lze,te uleiul folosind sursa de 0nc.lzire ,i se m.soar. temperatura 0n baia de ulei cu aEutorul termometrului 4. C+nd temperatura atinge o valoare de cca. 41 1C, se opre,te 0nc.lzirea ,i se a,teapt. c+teva minute pentru stabilizarea temperaturii; 1 Se noteaz. valoarea la care s(a stabilizat temperatura, t" C ,i se efectueaz. prima determinare3 se ridic. tiEa metalic. ce obtureaz. orificiul de curgere ,i 0n acela,i timp se porne,te cronometrul. Se noteaz. timpul t" (sec), 0n care, 0n vasul de sticl. calibrat uleiul aEunge 0n dreptul reperului care indic. #11 mL. Fn vasul " se toarn. din nou uleiul de studiat pentru a face a doua, respectiv a treia determinare, dar la temperaturi cu "1, respectiv #11C mai mici dec+t prima. #ezultate !i calcule

Se calculeaz. v+scozitatea /ngler cu rela-ia (2); Se 0ntocme,te urm.torul tabel 3


Gr determ. " # ) 1 t 5C7 < 5=7 "/< 5=("7 t 5s7 1 / 1 log /

Se reprezint. grafic log 1E = $ (" / ' ) . Din panta dreptei (A) se calculeaz. energia de activare Ea.
tg = Ea #,)1) &

(A)

$nterpretarea rezultatelor% Se apreciaz. calit.-ile lubrefiante, ale uleiului 0n func-ie de dependen-a v+scozit.-ii de temperatur.. $leiurile parafinoase au varia-ii mici ale v+scozit.-ii cu temperatura, spre deosebire de uleiurile cu con-inut ridicat de hidrocarburi aromatice. ()servaii3 *+scozimetrul /ngler este folosit la determinarea v+scozit.-ilor mai ridicate, a uleiurilor comestibile, a substan-elor farmaceutice ,i tehnice, a derivatelor de petrol, deci 0n general a lichidelor cu coeficient de v+scozitate ridicat. De aceea, orificiul de curgere are o grosime apreciabil. fa-. de cea a unui tub capilar. E&ercitii% 1. Sa se calculeze viscozitatea /ngler a unui ulei lubrifiant la #4 1C stiind ca timpul de curgere a #11 ml prin viscozimetrul /ngler a fost de " min si #1 secunde, iar constanta aparatului este B1 de secunde. '. Care este timpul de curgere a #11 ml ulei prin orificiul calibrat al vascozimetrului /ngler cu constanta 41 s la B11C, daca la aceasta temperatura vascozitatea /ngler este 21 /. (. %rintr(un vascozimetru /ngler, cu constanta de B1 sec, #11 ml ulei H, la t 41 1C, curge in ),4 minute, iar un alt ulei I, la aceeasi temperatura curge in 4 minute. Calculati vascozitatea /ngler pentru cele doua uleiuri. ). Se detremina variatia viscozitatii /ngler cu temperatura la doua uleiuri folosind un viscozimetru cu constanta c 41s. %roba de #11 ml ulei curge prin viscozimetru, in primul caz in ) min si #1 sec (la #11C), # min si )1 sec (la 211C) si " min si #1 sec (la B11C). Cel de(al doilea ulei prezinta urmatoarele rezultate3 #11 s (la #41C), "41 s (411C) si A4 s (A11C). Sa se arate care din cele doua uleiuri are o variatie mai mica a viscozitatii cu temperatura (se va demonstra grafic).