Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.

10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu

Capitolul 1 ROLUL ALUMINIULUI i al ALIAJELOR SALE n DIFERITE DOMENII CURENTE 1. INTRODUCERE Avnd o pondere de 8 % in scoara terestra aluminiul este unul dintre cele mai rspndite metale. Aluminiul pur a fost obinut pentru prima oara in laborator in anul 1824 de ctre danezul H.C. Orsted. Despre punerea la punct a unui procedeu industrial de obinere a aluminiului se poate vorbi abia in anul 1886 cnd Paul Heroult (in Frana) si Martin Hall (in SUA), independent unul de celalalt, au reuit sa pun bazele actualelor procedee de obinere a aluminiului prin reducerea electrolitica a unei soluii de oxid de aluminiu. Procedeele electrolitice nlocuiesc procedeele chimice, iar in anul 1888 ia fiina in Elveia prima fabrica de aluminiu din lume. Procesul de fabricaie a aluminiului a rmas in linii mari neschimbat pana astzi (Fig.1-1), in ultimele decenii reuindu-se totui o reducere a cantitii de energie necesare producerii a 1 Kg de aluminiu de la 17 kWh la 12 - 14 kWh. Datorita preului mai sczut al energiei hidroelectrice, aceasta este folosita pentru mai mult de 50 % din producia mondiala de aluminiu primar (mai ales in Norvegia), fabricile productoare de aluminiu afectnd astfel mediul nconjurtor intr-o proporie mult mai mica. Pe de alta parte datorita punctului sczut de topire de circa 660 C, o retopire ulterioara a materialului necesita doar 5 % din energia consumata iniial. De aceea o reciclare eficienta a deeurilor de aluminiu poate aduce profituri substaniale. Astzi aproximativ 1/3 din consumul mondial de aluminiu provine din reciclri. Odat cu creterea necesarului mondial de produse din aluminiu, dar si a dezvoltrii normelor de protecie a mediului nconjurtor, procentul de reciclare poate creste semnificativ (Fig. 1-2). In anul 1991 producia mondiala de aluminiu a fost de aproximativ 19 milioane tone estimndu-se o cretere anuala de 3 - 4 %. In Romnia se produc in prezent circa 130 000 Tone de aluminiu pe an. Aluminiul romanesc are o puritate de 99,7 % si din 1995 a fost cotat la bursa din Londra.

Fig. 1-1: De la bauxita la aluminiu

Fig. 1-2: Producia europeana de aluminiu

Rezistenta ridicata la coroziune. n comparaie cu elementele din otel, elementele de construcie din aluminiu sau aliaje de aluminiu au o rezistenta foarte ridicata la coroziune. In cazul elementelor avnd suprafee naturale netratate, oxidul de aluminiu care se formeaz spontan ca o pojghia subire dar compacta protejeaz restul materialului mpotriva coroziunii, oprind avansarea acesteia in adncimea elementelor. Tratarea prin oxidare anodica sau prin vopsire a suprafeelor elementelor din aluminiu sporete cu mult rezistenta la coroziune. Pentru exemplificare se menioneaz observaiile fcute comparativ asupra unor elemente din aluminiu si oel intr-o atmosfera marin. Dac dup un an aluminiul si otelul prezint o stare de coroziune comparabila, valorile coroziunii scad ulterior semnificativ pentru aluminiu. Corespunztor, rata coroziunii in apa de mare rmne practic constanta la oel, in vreme ce la aluminiu scade, astfel nct dup 20 de ani raportul Otel / Aluminiu in ceea ce privete coroziune a este de 10-40 la 1. Concluzia ce se poate desprinde de aici este ca structurile de aluminiu nu necesita lucrri ulterioare de ntreinere de anvergura celor ce se executa in cazul structurilor din otel.

1.2 Proprietati. Avantaje

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 1/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu
Ductilitate.
Permite realizarea unui spectru foarte larg de forme si grosimi ce se pot obine din pro-cesul de fabricaie prin diferite procedee (de exemplu prin extrudare). Aceasta reprezint un avantaj important in construcii cci permite pe de-o parte realizarea de seciuni optime, iar pe de alta parte evitarea pre- sau post-tratrii mbinrilor sudate. Rezistenta la ntindere. Este cuprinsa intre 70 - 700 MPa respectiv pana la 420 MPa pentru aliaje sudabile tipice pentru construcii. Greutatea specifica sczuta. Reprezentnd numai 1/3 din cea a otelului, reduce substanial greutatea proprie a structurilor, faciliteaz transportul elementelor de construcie din aluminiu, permite micorarea volumului lucrrilor de fundaii pentru diverse structuri, de exemplu poduri etc. In Tabelul 1 sunt prezentate cele mai utilizate aliaje ale aluminiului cu notaiile lor dup standardele europene, americane si germane, toate aceste standarde stand la baza noilor norme Eurocode 9. La aliajele din clasele 4043, 4543, 5356, 5556, 5183 se folosesc materiale de adaos la sudare. Se folosesc la construcia de rezervoare, in industria alimentara, la acoperiuri si faade. Aliajele din clasa 7xxx (utilizate la elemente puternic solicitate cum ar fi componentele avioanelor) prezint rezistente ridicate, dar sunt relativ scumpe datorita coninutului mare de cupru din compoziia lor; ele prezint o sudabilitate sczuta si o rezisten la coroziune acceptabil si sunt rar folosite in construcii - in afara aliajului 7020, in transporturi sau in zonele marine. Cele mai utilizate in construcii sunt aliajele universale din clasa 6xxx (de exemplu 6060, 6063, 6082 etc.) care prezint att rezistene si valori ale rezilienei optime, cat i sudabilitate i rezisten bun la coroziune. In afara de construcii acestea mai sunt utilizate si in industria construciilor de maini (vapoare, vehicule etc.)
Tabelul 1 ISO Standard AlCu4Mg1 AlMn1 AlMg2,5 AlMg3 AlMg4 AlMg5 AlMg4,5Mn0,7 AlMg3Mn AlMgSi AlMg1SiCu AlSi0,5Mg AlSi1MgMn AlCu4Mg1 AlCu4SiMg AlZn4Mg AlZn6MgCu AA Standard AA 2024 AA 3103 AA 5052 AA 5754 AA 5086 AA 5056A/5456 AA 5083 AA 5356/5556/(5184) AA 5454 AA 6060 AA 6061 AA 6063 AA 6082 AA 6005A AA 2024 AA 2014 AA 7020 AA 7075 DIN AlCuMg2 3.1355 AlMn 3.0515 AlMg2,5 3.3523 AlMg3 3.3535 AlMg4Mn 3.3545 AlMg5 3.3555 AlMg4,5Mn 3.3547 S-AlMg5 3.3556 AlMg2,7Mn 3.3537 AlMgSi0,5 3.3206 AlMgSiCu 3.3214 AlMgSi0,5 3.3206 AlMgSi1 AlMgSi0,7 AlCuMg2 3.1355 AlCuSiMn 3.1255 AlZn4,5Mg1 3.4335 AlZnMgCu1,5 3.4365 Utilizri Folii, Table, Placi, Bare

Produse extru-date i laminate, evi

In tabelul 1-1 sunt prezentate cteva dintre cele mai frecvent utilizate aliaje ale aluminiumului in construcii, cu notaiile acestora conform EC 9.
Tabelul 1-1 Aliaje de aluminiu pentru structuri Denumirea aliajului Grosimea Cu simboluri chimice peretelui mm <=20 <=10 <=5 <=5 >5<=25

Numeric

EN AW-5083 EN AW-6060

EN AW-AlMg4.5Mn0.7 EN AW-AlMgSi

f0.2 Limitade curgere 2 N/mm 110 200 235 120 100

fu Rezistenta ultima 2 N/mm 260 280 300 160 140

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 2/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu
<=15 <=20 <=20 <=3 >3<=25 <=10 <=20 <=5 >5<=10 >10<=25 <=5 <=25 <=5 >5<=25 >5<=150 <=15 140 160 240 130 110 170 190 225 215 200 215 110 250 260 260 280 170 215 260 175 160 215 220 270 260 250 255 205 290 310 310 350

EN AW-6061 EN AW-6063

EN AW-AlMg1SiCu EN AW-AlMg0.7Si

EN AW-6005A

EN AW-AlSiMg(A)

EN AW-6082

EN AW-AlSi1MgMn

EN AW-7020

EN AW-AlZn4.5MgCu

In Tabelul 2 se face o comparaie intre caracteristicile de baza (moduli de elasticitate E, limitele de curgere fy respectiv f0.2, coeficienii de dilatare termic ) ale oelului S 355 (dup EC 3) respectiv ale aliajului de aluminiu AlSi1MgMn (sau EN AW-6082 dup EC 9). Aliajele din clasa 6082 dup EC 9 sunt mai frecvent utilizate la construcia podurilor din aluminiu.
Tabelul 2 E 2 [N/mm ] 210.000 70.000 1/3 Aluminiul prezint o deformabilitate mai mare fy respectiv f0.2 2 [N/mm ] 235 260 1.1 ordin [1/K] 12x10 -6 23x10
-6

Oel (S 355) Aliaj de aluminiu (AlSi1MgMn) Al / Oel

E 2 [N/mm K] 2.52 1.61

Acelai mrime

CONCLUZII

2 2 / 3 de Dilatare dubl a Eforturi mai mici la aluminiului fa de structuri static oel nedeterm. in cazul de ncrcare din temperatura

Anumite proprieti ale aliajelor de aluminiu sunt practic independente de compoziia aliajului sau de procesul de fabricare. Aceste sunt:
Modulul de elasticitate E Densitatea Coeficientul de dilatare termica Punctul de topire Conductivitatea termica Coeficientul lui Poisson Modulul tangenial (de tiere) 70000 MPa 3 2700 kg/m -6 24 x 10 / K ca. 650 C 190 W/ m K 1/3 E / [2(1+)] = 26300 MPa

1.3 Domeniile de utilizare ale aliajelor de aluminiu in construcii. Clasificare n funcie de avantajele oferite de proprietile aluminiului
Tabelul 3 COROZIUNE GREUTATE PROPRIE SCAZUTA Rezervoare Stlpi port - drapel Stlpi pentru iluminare Scri de acces in avioane nvelitori profilate pentru acoperiuri Stlpi de nalta tensiune (LEA) si perei Dispozitive de verificare (inspecie) Perei de protecie acustica a podurilor Podee in staiile de epurare Construcii pentru platforme marine (off-shore) Locuine, podee COROZIUNEA GREUTATE PROPRIE SCAZUTA Brae de macara Macarale mobile Poduri rulante Dispozitive de verificare a podurilor mobile Sisteme de sprijinire a puurilor Poduri Scri

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 3/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu
Silozuri Bariere pentru circulaie Stlpi de susinere pentru bariere COROZIUNEA FUCTIONALITATE GREUTATE PROPRIE SCZUT Platforme Elemente de susinere pentru corturi elevatoare pentru automobile GREUTATE PROPRIE SCZUT FUNCIONALITATE

COROZIUNE FUNCIONALITATE Pasarele de mbarcare Stlpi Faade Construcii de protecie Balustrade Construcii spaiale Standuri expoziionale nvelitori Adposturi pentru staii de tramvai etc. Sere

Construcii pentru platforme marine (platforme de aterizare pentru elicoptere) FUNCIONALITATE

Piste de aterizare provizorii Lifturi pentru materiale de Balcoane prefabricate construcii Construcii portante pentru benzi Schele rulante Elemente de sprijinire pentru gropi Sisteme de susinere pentru roboti de fundaie Ferestre Debarcadere Cptueli pentru tuneluri Poduri de uz militar Turnuri radio Benzi transportoare Construcii portante pentru corturi

2. IMBINAREA ELEMENTELOR DIN ALUMINIU SI ALIAJE DIN ALUMINIU 2.1 Tipuri de mbinri. 2.1.1 mbinrile cu nituri si cu uruburi mbinrile cu uruburi se utilizeaz n general pentru elemente sudate n uzin i care se transport pe antier la dimensiuni gabaritice, unde se pot mbina prin sudur sau cu uruburi. La mbinrile cu uruburi valoarea rezistentei de calcul la ntindere axiala este la aliajele aluminiului 0,2 din rezistenta totala. Rezistenta elastica la forfecare dup von Mises-Hencky este = Gr 3 = 0,577 Gr 0,6 0.2 pentru aluminiu (Gr - rezistenta limita pentru ntindere axiala). Pentru o solicitare compusa, ntindere axiala si forfecare valoarea limita a rezistentei elastice va fi: 2 2 2 + 3 = Gr sau prin transformare pentru calculul practic
+ 1. 0.2 0,6 0.2
2 2

Ca valoare a rezistentei de calcul pentru presiunea pe gaura a tijei urubului se ia o valoare medie de 20.2 2.1.2 mbinri prin sudura Procesul de sudare al aliajelor aluminiului este diferit fa de cel al oelului. In primul rnd este necesara ndeprtarea stratului de oxid (Al2O3) din zona mbinrilor. Dei temperatura de sudare este relativ sczuta este necesara folosirea unor surse de nclzire puternice, comparabile cu cele utilizate la sudarea otelului din cauza conductivitii termice si a cldurii de topire ridicate. Procedeele de sudare a elementelor din aluminiu cele mai cunoscute sunt TIG/WIG (Tungsten/ Wolfram - Gaz inert) si MIG (Metal - Gaz inert). Procedeul TIG/WIG se refera la sudarea sub argon cu electrod refractar, neconsumabil (de obicei din Wolfram). Procedeul MIG se refera la sudarea sub argon cu electrod metalic consumabil, curentul electric folosit fiind continuu si cu polaritate inversa. In practica acest procedeu este folosit cel mai frecvent. Sudarea prin frecare cu element activ rotitor FSW este un procedeu de mbinare n stare solid care se bazeaz pe nclzirea prin frecare i deformarea plastic realizat la interaciunea dintre o unealt de sudare neconsumabil, care se rotete pe suprafeele n contact ale pieselor de mbinat. Procedeul FSW permite mbinarea unui mare numr de materiale similare i disimilare care sunt dificil sau imposibil de mbinat prin alte procedee. Tipuri de mbinri

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 4/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu
Prin procedeul FSW se poate realiza o mare varietate de forme constructive ale componentelor, cu lungime mare, seciune transversal mare, grinzi cheson, grinzi cu inim plin, materiale extrudate sau turnate. n figura de mai jos sunt prezentate cteva tipuri de configuraii de mbinri, realizabile prin procedeul FSW. AVANTAJELE PROCESULUI FSW Sudarea se produce n stare solid, fr a se atinge punctul de topire al materialelor mbinate Nu necesit gaz de protecie Nu necesit material de adaos n timpul sudrii nu se produce fum Produsul final al procesului nu necesit prelucrare a cordonului de sudur Gam variat de geometrii ale cordoanelor de sudur Se pot suda materiale disimilare Cordonul de sudur nu prezint poroziti n cazul aluminiului, aa cum se ntmpl la procedeele normale de sudur (MIG sau TIG)

Configuraii de mbinri realizabile prin procedeul FSW

CA DEZAVANTAJE: Sistemul de fixare trebuie s fie rigid- Lipsa unor maini de sudur portabile 2.1.2.1 Dimensionarea mbinrilor prin sudura ale elementelor de construcie din aluminiu.

Fig. 1.3 Componentele forelor si tensiunile rezultante care acioneaz in suprafaa de rupere a unei suduri in colt. Ca suprafaa de rupere se considera seciunea cordonului de sudura in dreptul grosimii minime a acestuia. Fora F reprezint efortul transmis de elementul I al mbinrii sudate elementului II. O for suplimentara F ce acioneaz pe ntreaga seciune a cordonului de sudura are ca efect tensiunea ||, care de regula nu este luata in considerare.

(I)

(II)

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 5/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu

Fig. 1.4 Suprafeele de referina si tensiunile corespunztoare pentru dimensionarea sudurii uneia dintre cele mai frecvent ntlnite in practica mbinri (elemente perpendiculare).

In cele ce urmeaz vor fi prezentate metodologiile de dimensionare a mbinrilor sudate dup normele germane DIN 4113 respectiv normele europene Eurocode 9.
Tabelul 4: Dimensionarea mbinrilor sudate conform DIN 4113 Solicitarea Forma Relaiile de dimensionare elementului Solicitri DIN 4113 Sudura cap la cap pe direcia de solicitare longitudinale si partea 2 AW = ai li ncovoiere n Tab. 3 i mbinare. Rnd 2-5 Lungimea cordonului de sudura l este conform DIN 4113/2 Fig. 2 I = Momentul de inerie al seciunii IW = Momentul de inerie corespunztor lui AW Referine DIN 4113/2 Tab. 4b Rnd 4 5

Suduri cap la cap

F M = z zul AW I
Forfecare

(zul adm.)

QS zul I t

Solicitare compusa

Suduri de colt Solicitri axiale

t respectiv tmin grosimi diferite In cazul elementelor care transmit fora tietoare Rnd 7 la mbinri se va folosi notaia w pentru rezistenta la forfecare. v,ZIT v = x2 + y2 x y + 3 2 0,95 zul zul DIN 4113/2 Tab. 4a WEZ = HAZ =ZIT = zona influenata termic DIN 4113, Custuri in colt frontale DIN 4113/2 Tab. 4b Partea 2 F w, resp. w,= zul W bzw. zul W Tab. 3 Rnd 7 Aw 6 - 10 Custuri laterale in canelur w =

DIN 4113/2 Tab. 4b la mbinarea unor elemente de Rnd 6

F Aw

zul W

Incovoiere

w, resp. w,=

N M z Aw Iw zul W bzw. zulW

DIN 4113/2 Tab. 4b Rnd 7

Iw Momentul de inerie al cordoanelor de sudura

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 6/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu
Taiere

w =

QS I

a
2
2

zul w
2

Solicitare compusa

v ,w = s , + s ,II zul v , w
respectiv

DIN 4113/2 Tab. 4b Rnd 7 DIN 4113/2 Tab. 4b Rnd 8

v , w = s, + s,II zul v ,w
La solicitri de torsiune eforturile de taiere suplimentare care apar se aduna proporional la eforturile rezultate din fora tietoare. Tabelul 5: Dimensionarea mbinrilor sudate conform normelor europene R.6.1.1 Ft: Fora la direcia cordonului de sudura C.6.1.1 (la suduri cap la cap ; la suduri de colt sau si ||) Fs: Fora || la direcia cordonului de sudura (la suduri cap la cap sau si ||, de obicei nu se considera; la suduri in colt ||, de obicei nu se considera) Valori de Suduri cap la cap Suduri de col suduri de col dimensionare transversale longitudinale b: lungime de calcul a: grosimea de calcul a sudurii R.6.1.2 tmin: grosimea minima l: lungimea sudurii R.6.1.3 i 4 Seciunea hotrtoare b tmin Sal Rezistenta de ntindere, Taiere dimensionare Compresiune R.6.1.2 Ft F Ft = = s R.6.1.3 . = resp II bt min bt min R.6.1.4 al Valori de dimensionare

Coeficientul sudurii

a1=1,0 calitate buna de obicei la solicitri de compresiune a1=0,7 suduri dificile in cazul solicitrilor de ntindere

Rezistena limit

a10.2

a1 0.2 1,64

a2 = la estimarea inginerului specialist, depinde de priceperea sudorului, de calitatea materialelor i de controlul de calitate. In general a2=1,0 respectiv 0,8 pentru suduri dificile a a a 2 = 2 0.2 a 2 II = 2 0.2 113 , 1,64

R.6.1.2 R.6.1.3 R.6.1.4

respectiv dup Tabelul 6.2 in ERAAS

Solicitri compuse Suduri cap la cap Valoarea de comparaie suduri in colt

c = + 3

a2

2 2 II + II

R.6.1.6.1 R.6.1.6.2 II * -aceleasi valori ca mai sus

Valoarea limit dimensionare

de a10.2

Conlucrarea sudurilor cap la cap i a celor de col sau sau Se considera doar sudurile cap la cap i dimensionarea Se considera att sudurile cap la cap ct i cele in se face cu rezistentele limita pentru acestea, la col, iar dimensionarea se face pentru rezistenele ntindere sau forfecare. limit pentru sudurile in col longitudinale. Ath = Acap la cap + Acol

F A th

II =

a 2 0.2
1,64

3.Dimensionarea elementelor de construcii din aluminiu la aciuni preponderent statice. Conceptul de dimensionare consta din date referitoare la mersul si metodologia dimensionrii, cerinele pe care trebuie sa le ndeplineasc structura portanta, concluzii privind cazurile si probabilitile de cedare ale structurii, ca si concluzii privind sigurana in exploatare si capacitatea portanta. M3/Construcii i proiectare 2012 ASR Cap. 3.10 R.Bancila M 3 7/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu
In cele ce urmeaz vor fi amintite principalele reglementari de proiectare introduse de normele europene. In special vor fi prezentate in forma tabelara verificrile corespunztoare, conform Eurocode 9. 3.1 Comportarea elastic - plastica a aluminiului Comportarea elastic - plastica a aliajelor aluminiului nu poate fi simplificata ca in cazul otelului care se comporta elastic si apoi complet plastic, ci poate fi caracterizata fie prin 3 moduli de elasticitate diferii E0, E1 i E2 (obinui cu ajutorul a trei secante succesive la curba tensiuni / deformaii) si doua tensiuni de referina f1 si f2, fie analitic ca funcie continua = () respectiv = () (dup Eurocode EC9). In al doilea caz se poate defini dup Ramberg-Osgood :

= + 0,002 E f0,2

cu E = modul de elasticitate iniial si n = parametru de ecruisare, care in mod simplificat se poate considera 10n = f0,2 in N/mm

Fig.1.5

Diagrama - a unui aliaj de aluminiu cucele 3 secante succesive. Valori para-metrice.

Principalele imperfeciuni care trebuie luate n considerare sunt: 1.1.1 Imperfeciuni geometrice Abateri de la linearitate Tolerante ale dimensiunilor seciunilor in cazul profilelor extrudate Imperfeciuni ale profilelor sudate 1.1.2 Imperfeciuni mecanice Tensiuni iniiale repartizarea neuniform a proprietilor mecanice pe seciune (de exemplu modulul de elasticitate) la elementele sudate : zona influenata termic (ZIT) 3.2 Sigurana in exploatare Normativul european garanteaz o sigurana suficienta a structurii pentru strile limita de capacitate portanta si de exploatare. n metodele deterministe (metoda rezistenelor admisibile MRA, coeficientul de sigurana este determinat independent de material. Conceptul de sigurana semiprobabilistic st la baza pachetului de norme europene i a fost luat n considerare i n Eurocodul 9 atat pentru dimensionarea la aciuni statice ct si ca baza pentru determinarea rezistenelor de calcul in exploatare (EC 9, Partea 2 Fatigue - Oboseala). Astfel, pentru utilizarea in practica, au fost stabilii coeficienti de M3/Construcii i proiectare 2012 ASR Cap. 3.10 R.Bancila M 3 8/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu
reducere, att pentru aciuni cat si pentru rezistene. Exista doua tipuri de astfel de coeficieni, primul aprnd ca multiplicator al aciunilor, iar cellalt ca divizor al rezistentelor caracteristice ale materialului (Fig. 1.6). Valorile caracteristice se determina prin prelucrare statistic, ca medie a unui numr k de abateri standard ale fiecrei distribuii, corespunztoare unei probabiliti, in general 5%, dup cum urmeaza: Probabilitatea pentru ncrcri S Probabilitatea pentru rezistena materialului R - astfel avem:

S k = S m + ks S

respectiv.

Rk = Rm ks R

f Sk

Rk

n m

Verificare

S d Rd Dimensionare

Fig.6 Conceptul de sigurana n calculul structurilor conform normelor europene

In concordanta cu reglementrile corespunztoare, i in mod similar cu calculul elementelor din otel conform Eurocode 3 ENV 1993-1-1:1992, n EC 9/2 (Fatigue) la calculul la oboseala a elementelor din aluminiu, se ia un coeficient de multiplicare al ncrcrilor pentru solicitarea la oboseala F,f = 1,0. Coeficientul de reducere pentru material M = 1,20 - 1,30 are in vedere repartiia neuniform a proprietilor caracteristice ale materialului. In Tabelul 6 sunt prezentai coeficienii pentru verificrile n Starea limit a capacitii portanta.
Tabelul 6: Prezentarea sintetica a coeficienilor de reducere conform EC 9. Aciuni ncrcri permanente si variabile 1,00 - 1,35 - 1,50 respectiv factori ncrcri din oboseala in general 1,00 dar sunt posibile si alte valori Capacitate 1,10 Seciuni supuse la flambaj sau voalare portanta ntindere in seciunea net, uruburi, nituri, 1,25 boluri, cordoane de sudura mbinri rigide mbinri prin lipire Rezistenta la oboseala (1,40) - 1,25 - (1,10) 3,00 1,00 in ipoteza stabiliri unor valori de dimensionare (vezi Tab. 7)

EC 9 a adoptat un coeficient de reducere pentru material avnd valoarea M = 1,0. Referitor la rezistena in exploatare coeficienii de reducere M,fat pentru rezistenta la oboseala, variaz n funcie de tolerana in cazul diferitelor defecte si de posibilitatea de acces pentru remedierea unor defecte.
Tabelule 7: Valori recomandate pentru coeficientul de reducere M,f al rezistentei la oboseala. Verificare si acces Elemente de construcii cu Elemente de construcii fr toleran la toleran la defecte defecte 1,00 1,25 Poziii critice, cu acces 1,15 1,35 Acces dificil Reglementrile europene pentru supraveghere si ntreinere sunt in curs de elaborare

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 9/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu
3.3 Verificarea la oboseala Normele europene ERAAS si Eurocode 9/2 sunt singurele la ora actuala care trateaz calculul rezistentei la oboseala a elementelor de construcii din aluminiu. Ele se bazeaz pe rezultate obinute prin ncercri in care s-a inut cont att de caracteristicile de fabricare cat si de instrumentele teoretice si matematice cunoscute pana in prezent. 3.3.1 Definirea diagramelor de dimensionare Diagramele de dimensionare au fost obinute pentru fiecare detaliu constructiv prin ncercri si prin prelucrare statistica. Ca valoare caracteristica s-a considerat ecartul de tensiuni n N/mm2 la 2x106 cicluri (funcie de detaliul considerat). Curba de dimensionare consta dintr-o dreapta de panta m1 intr-o diagrama logR-logN, care, de regula, de la 5x106 cicluri i schimba panta la m2 = m1 + 2. Ecartul de tensiuni la 5x106 cicluri corespunde rezistentei la oboseala la o amplitudine constanta a solicitrilor, iar valoarea de la 108 corespunde valorii limita pentru amplitudinea variabila a solicitrilor. (Fig. 7). Curbele de dimensionare corespund unui raport de tensiuni de R = +0,5.

Fig.7

Definirea curbelor de dimensionare

Pentru verificarea la oboseala se au in vedere urmtorii factori care pot influenta substanial comportarea elementului respectiv: Influenta tensiunilor iniiale La ora actual normele nu prevd date cantitative concrete pentru evaluarea tensiunilor iniiale asupra rezistentei la oboseala. Influenta raportului de tensiuni R- Aa numitul Factor de amplificare f(R) pentru valori R < +0,5 si la NC = 2x106 cicluri. Astfel in Fig.8, linia I reprezint materialul de baza si prile extrudate din elementul cercetat in masura in care tensiunile iniiale pot fi neglijate. Linia II tine cont de mbinri (sudate, cu uruburi sau prin lipire) in elemente de construcie simple in care tensiunile iniiale se calculeaz cu relaia:
R eff = 2 res 2 res +

in care res: este solicitarea care cauzeaz apariia tensiunilor iniiale. Linia III se refera la elemente de construcie bidimensionale sau tridimensionale la care nu se permit creteri ale ncrcrilor. Pentru alt numr de cicluri (intre 104 si 5x106) panta curbei de dimensionare se determina cu relaia:
m( R ) = 2,301 log f ( R ) + log
R ( 2 x10 )
6

log

R (10 )

unde R = ecartul de tensiuni corespunztor curbei iniiale pentru R = +0,5.

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 10/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu

Fig.8 Luarea in considerare a strii de tensiuni iniiale respectiv a raportului de tensiuni efectiv R la elemente de construcie din aluminiu.

Fig.9 Influenta tensiunilor iniiale, a raportului de tensiuni R i a grosimii elementelor

Influenta grosimii elementelor ncercrile experimentale efectuate pe table si placi cu grosimi cuprinse intre 6 si 15 mm au artat ca in acest interval nu se resimte nici o influenta a grosimii tablei asupra rezistentei la oboseala. ncercri anterioare pe probe de dimensiuni mici ca si concluziile stabilite in cazul otelului au determinat in acest caz reducerea rezistentei la oboseala cu o valoare

25 0, 25 R ( t ) = R , t
stabilita pentru mbinarea tablelor cu grosimi t > 25 mm - si numai in cazul apariiei unei fisuri din oboseala pe suprafaa elementului dezvoltata dinspre baza cordonului de sudura.
Tabelul 8: Simbol Detalii constructive conform normelor europene Detaliu Material de baza Profile extrudate Zone decupate 7020, AlMgZn 5000/6000,AlMgMn/AlMgSi Materialul de baza Componente A2 A4 7020, AlZnMg 5000/6000,AlMgMn/AlMgSi 85 Clasa N/mm

A1 A3

130 95

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 11/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu
A5 Crestturi, guri 70

C1

Suduri cap la cap executate longitudinal

60

B1

Suduri cap la cap executate longitudinal pe elemente simple Suduri cap la cap executate transversal pe elemente simple

55

B2

50

B3

Suduri cap la cap executate transversal pe elemente simple

45

B5

Sudura cap la cap transversala pe profil extrudat

45

C2 Sudura cap la cap longitudinala

45

D1

Sudura in colt longitudinala fr ntrerupere

45

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 12/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu
B4 Sudura cap la cap transversala la elemente simple cu prelucrarea bazei sudurii 40

B6

Sudura cap al cap transversala la profile extrudate

40

B9

Sudura cap la cap transversala la profile compuse

40

D2

Sudura in colt longitudinala cu ntreruperi

40

B7

Sudura cap la cap transversala la profile extrudate

35

B10

Sudura cap la cap transversala la profile compuse

35

D3

Sudura de col longitudinala, ntrerupt

35

E1

Sudarea unui element suplimentar, sudur de col transversal

35

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 13/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu

E3

Sudarea unui element suplimentar la talpa cu o raza de racordare R > 50 mm

35

E5

Sudarea unui element suplimentar vertical pe talpa cu o raza de racordare R > 50 mm

35

B8

Sudura cap la cap transversala la profile extrudate

30

B11

Sudura cap la cap transversala la profile compuse

30

F1

mbinri in cruce Sudur de col transversal Fisur la baza cordonului de sudura

30

F2

mbinare in cruce Sudur de col transversal Fisur prin cordonul de sudura

25

E2

23

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 14/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu

Sudarea unui element suplimentar pe inima profilului

E6

Sudarea unui element suplimentar vertical pe talp fr raz de racordare

23

E8

Sudarea unui element suplimentar vertical pe talpa, transversal

23

F3

Lamel (eclis) de ntrire, sudura de col transversal

20

E4

Sudarea unui element suplimentar la talpa fr raz de racordare

18

E7

Sudarea unui element suplimentar vertical pe talpa fr raza de racordare

18

3.3.2 Verificarea la oboseala propriu zisa Verificarea la oboseala trebuie efectuata pentru fiecare seciune a unei structuri periclitat de apariia unor fenomene de oboseala. In fiecare seciune se determin ecartul de tensiuni (iar in cazul eforturilor tangeniale ecartul de tensiuni corespunztor) rezultat din combinaiile cele mai defavorabile de ncrcri. Aceste ecarturi de tensiuni calculate se compara in cazul solicitrilor constante cu valoarea corespunztoare R obinuta din diagrama de dimensionare. R In cazul solicitrilor variabile, definite cu ajutorul unui spectru de solicitare, verificarea la oboseal se va face pe baza ipotezei de cumulare lineara a vtmrilor a lui Palmgreen - Miner:

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 15/ 16

Curs de Inginer Sudor Internaional/European IWE/EWE 3.10 Proiectarea structurilor din aliaje de aluminiu

ni 1 Ni

unde ni: numrul de cicluri la solicitarea i calculat din spectrul de ncrcare (istoricul solicitrilor) la care este supus elementul pe durata sa de via, iar Ni numrul de cicluri la solicitarea i obinut din curba de oboseal pentru detaliul constructiv considerat. In Fig. 10 este prezentata schematic verificarea la oboseala conform normativelor europene ERAAS si Eurocode 9 care ia in considerare si coeficienii de reducere ai ncrcrilor Ff (care se aproximeaz in concordanta cu normele naionale de aplicare ale Eurocodurilor i cu tipul se solicitare) respectiv ai rezistentei Mf = 1

Fig. 10 Determinarea amplitudinii solicitrilor cu ajutorul vtmrilor echivalent

M3/Construcii i proiectare

2012 ASR

Cap. 3.10

R.Bancila

M 3 16/ 16