Sunteți pe pagina 1din 3

Explicatia logica din punct de vedere psihologic a violentei odraslei fata de pa rinti Exista o explicatie logica, din punct

de vedere psihologic, din ce motiv copiii/odraslele recurg la astfel de metode pt a obtine ce vor. In cazul de fata pot sa spun ca individul-copil a fost batut violent, cu semne si vanatai, pentru note proaste si pentru obraznicii. Nu as interzice bat aia ca fiind o palma, chiar doua la nevoie si nici pedeapsa cu restrictionarea c alculatorului, televizorului, iesitului la joaca pentru mult timp; insa as pedep si crunt pe parintii care isi bat copiii cu multa violenta, in urma careia raman semne si vanatai, in schimb ii lasa afara sau la televizor. Incerc sa-mi imagin ez momentul tragic cand un om de 30 de ani isi exercita forta prin bataie, asupr a copilului de 10 ani, mi se pare inadmisibil si foarte crud, copilul acela poat e ramane cu traume psihice. Un copil care este batut cu violenta, risca sa ajunga la maturitate un c riminal. In acest caz, individul-copil era batut acasa, dar si la scoala de catr e colegii baieti si pe langa asta nu i s-a acordat incredere niciodata ca poate mai mult. In plus, parintii sai au vrut sa devina un om puternic si s-au purtat cu el foarte rece, in schimb, desigur ca au cules ceea ce au semanat si anume, u n adult cu comportament rece fata de ei si cu o privire dramatica. Orice individ se naste cu temperamentul, iar caracterul il dobandeste pr in educatie si prin comportamentul celor din jur fata de el. De aceea sa ne gand im logic, daca idividul din cazul nostru nu ar fi fost batut pentru note proaste si s-ar fi discutat cu el calm, iar in momentul in care ar fi raspuns obraznic i s-ar fi dat o palma si pedepsit sau chiar si pedeapsa ar fi fost ok in ambele situatii, cred cu tarie ca acest individ ar fi devenit OM. Pe langa asta, cand a r fi venit de la scoala (generala) batut de colegi, mama sa nu l-ar fi batut si certat mai tare, ci din contra, sa faca tot posibilul sa-l mute de la acea scoal a, iarasi cred ca acest individ ar fi avut incredere in el si ar fi reusit multe in viata. Parintii sai l-au crescut fara a avea rabdarea cuvenita unui copil, p entru ca de la copil la copil lucrurile difera mult. S-au ocupat de el, de educa tia lui, de temele lui, de sanatatea lui, dar nu s-au ocupat de sufletul lui, co nsiderandu-l nu un suflet, ci un lucru bun de manipulat dupa bunul lor plac. Pe masura ce individul-copil crestea, incepuse sa aiba emotivitate si ti miditate crescute, crize de nervi si tulburari de panica, iar acestea din cauza faptului ca nu a simtit un moment de iubire din partea parintilor. Ei nici astaz i nu recunosc (nu-si mai amintesc sau nu vor sa-si aminteasca) ca l-au batut si nici macar un "imi pare rau" n-a auzit de la ei. Mereu si-a dorit sa creasca, sa aiba posibilitatea sa munceasca si sa poata pleca, insa in ziua de azi este foa rte greu si, din pacate, individul inca locuieste cu parintii. Nici un copil nu merita batut, ci eventual doar pedepsit, iar asta cu un scop serios, nu pt orice. Mai ales atunci cand mama din cazul nostru a pierdut o sarcina, si isi dorea acest copil foarte mult, nu trebuia sa-l bata, cel putin nu in felul acesta, cu vanatai. Cand copilul lua o nota proasta, tatal o intreb a daca sa-l bata, mama dadea afirmativ din cap, apoi venea la copil sa-l ajute s a nu mai planga. Acest lucru mi se pare viclenie, ipocrizie, cinism din partea m amei, dar si a tatalui, care-l batea uneori cu cureaua, iar alteori cu furtunul de la masina de spalat veche. Cum poate o mama, care si-a dorit acest copil, in urma pierderii primului, sa aprobe bataia violenta? Si pentru ce? Pentru note pr oaste? Nu am inteles niciodata, si nu cred ca voi reusi. Acest articol este un semnal de alarma pentru mamicile care-si bat si is i mustra copiii, nestiind ca pentru educarea unui copil iti trebuie intelegere, rabdare foarte multa, amandoua bazate pe dragoste. **corectare**Cand individul a ajuns la liceu, nu mai era batut de parint i, ci de baietii din gasca notorie a liceului. Si bataia aceasta o primea pentru faptul ca avea o labilitate emotionala crescuta, fapt ce le permitea celor din jur sa il manipuleze cu usurinta. In momentul in care il vedea, individul nostru incepea sa tremure, dar tot nu se lasa. Zi de zi se analiza pe sine, mai mult s i mai mult ceea ce nu-l dobora, il facea mai puternic. Cei din gasca notorie il scuipau, il umileau si il faceau sa sufere, iar ei se simteau puternici. Dar un

om care chinuie pe alt om mai slab ca el din fire, este el mai slab, deoarece om ul dupa atata suferinta va deveni mult mai puternic. Sau mai putem spune k cei d in urma vor fi cei dintai. Ceea ce inseamna pt unii scoala vietii pe strada, pt individ a reprezentat cei 4 ani de liceu, fiindca a invatat de la "cei mai buni" cum sa se apere si cum sa raspunda actiunilor violente si verbale ale celor car e-l agresau. Iar, in plus, parintii sai l-au certat tot timpul si in scoala gene rala a fost umilit mereu, el dezvoltandu-si spiritul de aparare in fata raului. In toata aceasta lume, unde toti parca erau impotriva sa, trei persoane incercau sa-l inteleaga si anume, bunicii de la tara si bunica din Bucuresti. In tre timp bunicii din ambele parti au pierit si au ramas bunicile, cele mai valor oase persoane din viata sa. Bunica sa din Bucuresti era mai aproape si ea l-a aj utat mereu de cand era copil, a fost singurul om mai aproape de casa lui, care a incercat sa-l inteleaga. Insa aceasta bunica (soacra) a trezit in mama individu lui o ura, din cauza unor probl de familie, unde bunica nu a avut nicio putere d e decizie. Mama individului a incercat sa-l indeparteze de bunica sa, dar nu a r eusit decat sa-si indeparteze propriul copil, deoarece bunica i-a fost confident a din vremea copilariei cand nu era inteles de nimeni. In toata perioada liceului, mama individului a incercat sa discute cu di rectoarea pt a-l muta la alt liceu, insa i s-a raspuns mereu k individul are not e slabe, iar acei baieti din gasha notorie au note bune, in concluzie nu l-a put ut muta pe cale legala. Dar, cum am spus si mai sus, dk il iubea pe copil cu ade varat, il retragea de la scoala, chiar dk cu acele note nu-l mai primea nicio al ta scoala, facea tot posibilul, intr-un fel sau altul, copilul sau sa invete und eva sau eventual acasa. In cazul unei situatii financiare precare, cand copilul venea plangand acasa pt ca a fost batut sau umilit, mama sa ar fi putut macar sa -l impace cumva, nu sa-l certe si mai mult. M-am repetat cu aceasta situatie, pt ca am vrut sa subliniez faptul k un copil sau un adolescent ca sa devina OM tre buie sustinut si nu numai financiar, dar si moral. Si cum adolescenta este o per ioada grea pt un individ, ar fi normal ca cineva sa-i fie alaturi, eventual pari ntii. Pana la sfarsitul liceului, individul a trecut prin multe, invatand din toate cate ceva, care mai tarziu au format un complex de instrumente, ce i-au da t puterea de-a trece peste toate situatiile dificile ale vietii. Dar inainte de BAC, individul a mai avut de trecut o etapa, excursia cu balul de absolvire. Ini tial s-a gandit sa nu mearga, iar prietenii sai l-au sfatuit la fel, dar si-a da t seama mai tarziu k ar pierde ocazia de a-si demonstra in primul rand lui, apoi celorlalti, k nu este un las si k poate lupta. In plus ar fi pierdut o ocazie n emaipomenita de a se distra. Excursia a fost la Voineasa, unde au stat trei zile si doua nopti. In au tocar, individul nu a scapat de umilinte si glume nesarate. La plecarea din Bucu resti, i s-a pus pasta de dinti in cap, ceea ce este comic pana la urma, insa la un popas a fost murdarit cu vaselina de sub roata unei masini (destul de trist) si plangand a fost ajutat de diriginta sa se curete. In cele din urma au ajuns la pensiune, iar seara a fost balul, unde au fost prezenti si profesorii, dar ca re s-a terminat pana la ora 1-2 noaptea, apoi am mers la o discoteca din apropie re. Seara urmatoare, fiind si ultima, s-a dat o petrecere (neautorizata de profe sori, bineinteles), care a fost exact la etajul unde era cazat individul, pe hol ul cel lung al pensiunii. Si diriginta, dar si prietenii i-au spus sa nu mearga la petrecere, fiindca se stia k gashca notorie va fi acolo. Insa el nu a vrut sa se lase in fata unor ticalosi, pana la urma ce aveau sa-i faca, sa-l omoare nu puteau. Si in toiul petrecerii, cei din gashca notorie vin si aprind lumina pe h ol (care era stinsa pt mai multa distractie). Bineinteles k i-au spus individulu i sa plece, iar acesta nu a vrut, nu i s-a parut normal sa i se spuna asa ceva s i au inceput sa se bata. Chiar dk cei din gashca notorie erau mai multi si el si ngur, nu se lasa, tremura si nu vroia sa renunte. Lovit, palmuit, zgariat, umili t si nu se lasa, nu ar fi renuntat pt nimik in lume. Totusi, tremurand si planga nd, nu a mai avut de ales, s-a retras intr-o alta camera de pe hol (nu a lui), u nde erau alti colegi, care si acestia cu vorbe de consolare ii vorbeau in batjoc ura. In final a plecat in camera sa si s-a gandit la cele intamplate pana a ador mit. Stia de la bun inceput ca nu ar fi fost bine sa mearga la petrecere, chiar

daca toata lumea i-a spus asta, insa si-a dorit atat de mult sa nu mai fie un om slab si usor de controlat, incat s-a luptat cu toate fortele, inclusiv cu psihi cul sau, pentru a putea reusi. A venit si ultima zi, cea a plecarii spre Bucuresti. In autocar iarasi g lume de prost gust. La final, ghidul, care a prezentat locurile cele mai importa nte pe drum spre Bucuresti si care a fost prezent tot timpul, a tinut un discurs cu putin timp inainte de a ajunge in Capitala despre tot ce s-a intamplat. A sp us despre acesti baieti ca sunt niste animale si ca nu stiu sa se comporte in so cietate ca oamenii normali, ei trebuie sa jigneasca, sa bata si sa umileasca pe cei mai slabi si mai timizi, ca ei vor deveni verigile slabe ale societatii, car e isi vor obtine statutul calcand pe cadavre. Cand autocarul a ajuns in fata lic eului, niciunul nu a mai spus nimik, parca erau loviti de traznet, marcati proba bil de vorbele ghidului. Individului nu-i venea sa creada, nu s-a gandit nicioda ta ca acei baieti puteau fi marcati de ceva anume, atat de cruzi puteau sa fie. Unele intamplari le-a povestit si parintilor, ei ramanand reci si spunand ca au fost glume colegiale, ei nestiind cat a plans individul-adolescent, copilul lor. Intr-un final, vreau sa spun ca aceste evenimente mi le-a povestit un pr ieten bun si am ramas atat de marcata incat i-am cerut acordul sa scriu acest ar ticol. Vreau sa subliniez ca nu se rezolva absolut nimic cu violenta, ci din con tra, poate fi mai rau. Vreau sa fac ceva ca sa nu mai existe violenta intre oame ni, dar mai ales in familii, copiii si sotiile sa nu mai fie batuti, femeile sa nu-si mai accepte aceasta soarta crunta si sa-si apere cu orice pret copiii. Fem eia caruia ii este frica de barbat (care la randul lui probabil k a vazut in fam ilia sa acte de violenta), trebuie sa lupte cu psihicul ei pentru a supravietui si a invinge, pentru ca numai asa ea poate capata puteri fizice nebanuite. Ea nu trebuie sa lase capul in jos niciodata, daca s-a maritat ea nu este sclava, dar este mama copiilor lui. Sclavia s-a dus demult, astazi membrii unei familii tre buie sa fie unul pt celalalt, sa se ajute reciproc, iar copiilor sa li-se dea !! treburi usoare!! incepand de cand sunt mici (nu foarte mici, dar incepand de la 5-6 ani), pentru ca treptat sa se invete cu munca. Iar la varsta cand vor fi cu adevarat apti pt munca, vor fi responsabili, non-violenti si isi vor respecta pa rintii. Intr-o familie trebuie sa fie armonie si intelegere, pentru a putea conv ietui toti membrii ei sub acelasi acoperis. Pt ca dk copiii sunt invatati cu vio lenta sa-si respecte parintii, la randul lor vor deveni violenti si lipsiti de r espect. Cu rabdare si cu calm se rezolva totul. Daca vrei sa ai o familie, inarm eaza-te cu rabdare, calm si mult tact, altfel risti sa dai gres ca sot/sotie si mai ales ca parinte. by anaid