Sunteți pe pagina 1din 72

CUPRINS 1. Accepiuni ale psihanalizei: domeniu, prezentare, Sigmund Freud, scurt istoric 2. Principiile psihanalizei 3.

Psihicul structura, topic, economie, determinism . Pulsiunile !. "ecanismele de aprare ale #ului $. %eoria psihanalitic asupra se&ualitii: stadiile dez'oltrii psihose&uale, comple&ul (dipe ). Principalele mani*estri ale incon+tientului: actul ratat, 'isul, simptomul ne'rotic SCOPUL UNITII DE CURS a. Prezentarea conceptelor cheie ale psihanalizei mai ales delimitarea speci*icului psihanalizei prin introducerea ,n metodele de in'estigare a incon+tientului psihic. -. .*erirea unei noi perspecti'e de lectur a realitii psihologice +i sociale prin intermediul teoriilor psiho/dinamice ale personalitii. OBIECTIVE: a. 0nsu+irea principalelor concepte +i teorii ale psihanalizei *reudiene -. 1iscutarea unor cazuri paradigmatice Evaluare: a. calitatea ,nelegerii conceptelor psihanalitice +i capacitatea de a le aplica ,n situaii cotidiene. Modaliti de evaluare : a. calitatea a-ordrii temelor o-ligatorii 2pondere 34 din not5 -. rezultatele o-inute la e&amenul scris 2ponderea $34 din nota *inal6 nota minima de promo'are la e&amenul scris este !5

INTRODUCERE N PSI!"N"LI#" I$ DE%INIIE SI DOMENIU Psihanaliza este legat ,nc de la ,nceputurile ei de numele *ondatorului su Sigmund Freud. 0nceputurile ei nu pot *i datate cu e&actitate, ele cuprinz7nd o perioad de mai muli ani ,n care au loc mai multe momente importante ale conceperii psihanalizei. %otu+i, psihanali+tii consider c ,n anul 189!, anul apariiei lucrrii :Studii asupra isteriei;, lucrare semnat ,mpreun cu <ose* =reuer, e'oluia psihanalizei se a*la ,n plin des*+urare. >reaia lui Freud s/a dorit la originea ei o nou metod de in'estigare a 'ieii psihice +i o nou metod de tratament a -olilor mintale. ?lterior, prin dez'oltarea cercetrilor +i antrenarea unui numr mare de cola-oratori 'aloro+i, Freud e&tinde rezultatele psihanalizei dincolo de simpla +i e&clusi'a in'estigare a -olilor psihice. @niial psihanaliza se dorea un nou mod de a :'edea; +i de a :,nelege; 'iaa su*leteasc. %reptat, ea ,+i e&tinde s*era de interese asupra omului cuprinz7nd toate domeniile umanului care s*7r+esc prin a trans*orma psihanaliza ,ntr/o 'erita-il psiho/antropologie, integrat +tiinelor umane. 1in acest moment se 'or di*erenia dou mari direcii ,n interiorul psihanalizei: 1

o direcie doctrinar, pur teoretic, de interpretare +i e&plicare a omului ca :*enomen uman; comple& su- multiplele sale aspecte: psihologic, social, moral, cultural, religios, *amilial, istoric, etc. / o direcie medico/terapeutic, pur practic de *ormare a personalitii umane, restaurare +i psihoterapie speci*ic a -olilor psihice su- numeroase aspecte: medical, terapeutic, pedagogic, psihopedagogic, etc. 0n primele dou decenii ale secolului AA, psihanaliza era deBa un domeniu +tiini*ic constituit ,n ceea ce pri'e+te *undamentele sale. 1in acest moment, prin ptrunderea sa ,n toate domeniile +tiinelor umane, psihanaliza ,ncepe s se impun ca un model de gndire nou, original ,n ce pri'e+te modul de a ,nelege omul, *aptele umane, lumea +i societatea su- multiplele lor aspecte 2moral, religie, cultur, arte, relaii umane, *amilie, etc5. Se poate a*irma, *r a e&agera c psihanaliza se trans*orm ,n raport cu o-iecti'ele sale iniiale ,ntr/o 'erita-il doctrin umanist. #a in'it la re*le&ie dar +i la restructurare, la o nou e'aluare a o-iectului +tiinelor umane, ,n*i+7ndu/se ca o *orm de g7ndire cu 'irtui metodologice noi +i originale. 1incolo de aspectele doctrinare +i metodologice speculati'e din s*era +tiinelor umane, psihanaliza continu s/+i consolideze poziia de metod speci*ic de tratament ,n cazul -olilor psihice. Psihoterapia psihanalitic se impune ca o *orm original +i comple& de terapie, cu larg aplica-ilitate ,n -olile psihice +i psihosomatice, ,n psihologia medical dar +i ,n toate celelalte domenii umane. Aceast e'oluie a psihanalizei a *a'orizat nu numai impunerea ei ca un tip de mentalitate +i ca metod de in'estigare ,n s*era +tiinelor umane dar +i declan+area unor con*runtri de opinii dintre cele mai 'ariate care au a'ut ca urmare desprinderea din trunchiul psihanalizei *reudiene a unor curente disidente reprezent7nd noile psihanalize neo*reudiene, di*ereniate at7t din punct de 'edere doctrinar dar ca +i orientare practic. Psihanaliza a in*luenat +i e'oluia psihoterapiei psihanalitice at7t ,n planul teoretic, al atitudinii terapeutice, al modului de a conceptualiza con*lictul, echili-rul sau dezechili-rul psihic, c7t +i ,n planul practicii, al tehnicilor de tratament. >a +i psihiatria, psihologia si psihoterapia, psihanaliza are ca o-iect de studiu psihicul uman. 1in punct de 'edere istoric +i teoretic, psihologia este indisolu-il legat de istoria psihanalizei. @n ,ncercarea noastr de a de*ini psihanaliza 'om porni chiar de la accepiunile date de Freud ,n 1922: / :proces de in'estigare a proceselor psihice care altminteri sunt greu accesi-ile;6 / :metod de tratament al tul-urrilor ne'rotice care se -azeaz pe aceast in'estigare;6 / :serii de concepii psihologice do-7ndite prin acest miBloc si care se contopesc progresi' ,ntr/o disciplin +tiini*ic nou;. 0n continuare 'om ,ncerca s precizm *iecare din termenii utilizai de Freud ,n de*inirea psihanalizei din perspecti'a lui C. Perron 223335: 1. Prin proces psihic se ,nelege aproape tot ce se poate petrece ,n interiorul psihismului. 1ar ce este psihismulD Freud consider c ,n *iecare *iina uman *uncioneaz un :aparat psihic; , adic un sistem organizat care se supune anumitor legi de *uncionare +i ser'e+te un anumit numr de scopuri considerate ca *iind :*unciile; sale. .mul este un ansam-lu comple& de asemenea sisteme *uncionale sau aparate dispuse ,ntr/o structur de ansam-lu ea ,ns+i ierarhizat 2e&pl. sistemul -iochimic celular, sistemul imunitar, sistemul circulator, sistemul psihic, etc.5. Procesele psihice sunt tot ceea ce poate sur'eni ,n interiorul aparatului psihic: senzaii, imagini, amintiri, reprezentri, emoii, raionamente, etc. Freud precizeaz c demersul pe care ,l desemneaz ca *iind :psihanaliz; se re*er la procese :altminteri sunt greu accesi-ile; pentru c 2spre deose-ire de alte a-ordri5 el consider c, ,n mare parte, aceste procese sunt incon+tiente, adic ele rm7n necunoscute su-iectului ,nsu+i. @deea *undamental pentru Freud si central ,n psihanaliz este aceea c e&ist procese psihice incon+tiente prin natura lor, ,ntruc7t mecanisme *oarte acti'e se opun con+tientizrii lor. 2e&pl. :doctorul a spus c soul meu ar putea m7nca tot ce vreau eu; in loc de cea vrea el, act ratat ce pune ,n e'idena opoziie ei ,n cuplu. 1ac i se atrage atenia asupra acest act ratat este *oarte posi-il ca s nege energic aceast interpretare: o-ser'm prezena unor mecanisme care se opun in mod acti' acceptrii unui sens care tre-uie s rm7n ascuns5. Freud consider c metodele propuse de psihanaliz permit cunoa+terea acestor procese psihice :altminteri greu accesi-ile;. 2. Psihanaliza este :o metod de tratament al tul-urrilor ne'rotice care se -azeaz pe aceast in'estigare;. %ermenul de ne'roz este mo+tenit de la psihiatria secolului al A@A c7nd se credea c aceste tul-urri de la ni'elul dispoziiei, conduitei sau g7ndirii erau datorate unor :in*lamaii a ner'ilor;. Aceast concepie nai' a *ost a-andonat, dar termenul a rmas pentru a desemna 2

tul-urri ale aparatului psihic, termen prin care Freud 219225 desemneaz ,n principal ceea ce el nume+te psihone'rozele 2isterie, o-sesii, *o-ii5 +i :ne'rozele actuale; 2ne'roze dez'oltate suimpactul unui traumatisme 'iolent, al unei pri'ri se&uale insuporta-ile, etc.5. Analiza acestor cazuri l/au condus pe Freud la crearea psihanalizei. 3. Psihanaliza ,nseamn +i :o serie de concepii psihologice do-7ndite prin acest miBloc si care se contopesc progresi' ,ntr/o disciplin +tiini*ic nou;. #a este un corp de cuno+tine, ela-orate ,n scopul de a e&plica unele *enomene o-ser'a-ile 2procese psihice5 asigur7ndu/le o -un coeren intern prin demersuri raionale. >ontrar o-iecti'elor sale, psihanaliza a *ost acuzat de iraionalitate 2alii l/au acuzat pe Freud de a *i prea :raionalist; ,n sensul raionalismului de la ,nceputul sec. AA5. @raionalitatea psihanalizei este legat de *aptul c ace+ti critici au con*undat metoda cu o-iectul: psihanaliza se strduie+te s trateze ,n mod raional procesele psihice care ,n -un parte sunt iraionale 2pentru c ele sunt incon+tiente, gre'ate de con*licte, a*ecte, emoii, etc.5. Psihanaliza a dus la apariia unor teorii care se -azeaz pe o-ser'aii +i care ,ncearc s ordoneze +i s e&plice datele o-inute. >eea ce numim teorie psihanalitic este un sistem de ipoteze re*eritoare la *uncionarea +i e'oluia psihicului uman. Psihanaliza este o parte a psihologiei generale +i dup prerea multor autori ea cuprinde cele mai semni*icati'e contri-uii la e&plicarea modului ,n care *uncioneaz psihicul uman. %ermenul de psihanaliz desemneaz ,n acela+i timp un demers de cunoa+tere a *uncionrii psihice, o terapie +i o teorie. %eoria psihanalitic se ocup at7t de *uncionarea psihicului uman normal c7t +i de patologia acestuia. Practica psihanalitic s/a centrat mai mult pe tratamentul indi'izilor -olna'i psihic sau a celor care prezint tul-urri psihice, dar teoria psihanalitic a-ordeaz at7t normalul c7t +i patologicul de+i maBoritatea o-ser'aiilor s/au *cut pe su-ieci care prezentau tul-urri. %eoria psihanalitic este un sistem de ipoteze re*eritoare la *uncionarea +i e'oluia psihicului uman. 1in multitudinea de ipoteze ale teoriei psihanalizei pri'ind psihicul uman dou sunt considerate *undamentale: a$ &ri'(i&iul deter)i'i*)ului &*i+i( *au &ri'(i&iul (au,alitii1in perspecti'a acestei ipoteze orice mani*estare psihic este determinat de toate mani*estrile psihice anterioare ceea ce *ace ca ,n 'iaa psihic s nu e&iste discontinuitate. Alt*el spus, ,n domeniul psihicului uman, similar dinamicii *enomenului natural, nimic nu este ,nt7mpltor. 0nelegerea +i aplicarea acestui principiu este strict necesar unei atitudini corecte ,n cadrul studiului psihicului uman, at7t ,n ce pri'e+te aspectele sale de normalitate c7t +i ,n pri'ina celor patologice. 1in aceast perspecti' nici o mani*estare nu este *r sens sau ,nt7mpltoare, iar la ,ntre-rile de genul: :cine l/a cauzatD de ce se mani*est ast*elD; chiar dac nu gsim un rspuns sau nu a'em certitudinea unui rspuns apropiat realitii, important este c acest rspuns e&ist 2e&ist o cauza a acelei mani*estri5. #&pl. actele ratate sau 'isul sunt urmarea unor mani*estri psihice, *iecare a*l7ndu/se ,ntr/o relaie logic +i coerent cu ,ntreaga 'ia psihic a protagonistului. Ei ,n cazul mani*estrilor psihopatologice, orice simptom ne'rotic, indi*erent de natura sa, este determinat de alte procese psihice chiar dac deseori pacientul crede c simptomul este strin *iinei sale, nea'7nd nici o legtur cu 'iaa psihic. .$ i&ote,a (o'/or) (reia (o'0tii'a e*te1 &re&o'dere't1 u' atri.ut de e2(e&ie 0i 'u u'ul de 'or)alitate 3' (adrul &ro(e*elor &*i+i(e . 1in aceasta perspecti', procesele psihice incon+tiente au o important +i o *rec'en e&trem de mare at7t ,n *uncionarea normal a psihicului c7t +i ,n cea patologic. #&ist o str7ns legtura ,ntre aceste dou ipoteze ,nc7t nu se poate discuta despre una *r a ne *olosi +i de cealalt. Aparenta discontinuitate a 'ieii noastre psihice este determinat de *aptul c cele mai multe mani*estri psihice ale psihicului nostru sunt *enomene incon+tiente. 2e&pl. *redonm o melodie. Acest *apt aparent nu are nici o legtur cu acti'itatea noastr prezent. 1ar cine'a poate s ne spun c acum ! min. am trecut pe l7ng o teras unde se c7nta tocmai acest c7ntec5. #&ist o metod general pentru punerea ,n e'iden a proceselor psihice incon+tienteD Aceste procese pot *i direct o-ser'ateD >um a descoperit Freud *rec'ena +i importana cestor procese in 'iaa psihicD P7n ,n prezent nu dispunem de nici o metod care s permit o-ser'area direct a proceselor psihice incon+tiente, toate metodele *olosite ,n cercetarea acestor *enomene sunt indirecte. Aceste metode indirecte ne permit deducerea e&istenei unor asemenea *enomene +i deseori chiar +i determinarea naturii +i semni*icaiei lor ,n 'iaa psihic a indi'idului. >ea mai sigur +i *olositoare metod de studiu a proceselor psihice incon+tiente de care dispunem ,n prezent este tehnica pe care a dez'oltat/o Freud 3

numit tehnica psihanalizei. >u aButorul ei, Freud a pus ,n e'iden importana +i rolul proceselor psihice incon+tiente. Perioada &re4&*i+a'aliti( 0i i,voarele &*i+a'ali,ei P7n la Freud psihologia a identi*icat 'iaa psihic cu 'iaa con+tiinei, consider7ndu/se ,n sensul acesta c :orice *enomen psihic se ,nsoe+te de con+tiina pe care o are despre el; 2<.P: >harrier5. Putem desprinde dou direcii de g7ndire re*eritoare la 'iaa psihiac: / Fiaa psihic apreciat ca manifestare exterioar pur +i e&clusi'6 aceast concepie a *ost 'ehiculat ,n sec. A@A +i AA de teoriile gestaltiste, -eha'ioriste, ner'ismul pa'lo'ian +i neuropsihologie. / Fiaa psihic pri'it ca e&periena a :vieii interioare;, idei care ne 'in de la Platon +i care sunt continuate p7n la Freud. Aceste dou puncte de 'edere care s/au con*runtat permanent ,n decursul istoriei +tiinelor umane +i a psihologiei, departe de a clari*ica domeniul +i o-iectul psihologiei, s*7r+esc prin a/l *ace +i mai imprecis, mai contradictoriu. 1ou direcii principale se desprind ,n sensul acesta: / o direcie care consider psihologia +i psihiatria ca :+tiine poziti'e;, ,nscris ,n seria +tiinelor -iologice6 / o alta ,n care, at7t psihologia c7t +i psihiatria sunt considerate ca *iind :+tiine umane;, ,ntruc7t prin natura o-iectului lor, ele studiaz un aspect *undamental al *iinei umane, acela :de a *i; +i :de a se ,n*i+a;, adic dimensiunea ontologic a persoanei. 0ncerc7nd s dep+easc aceast dilem a naturii 'ieii psihice, Freud ,+i pune urmtoarele ,ntre-ri: Fiaa psihic este mani*estarea unui organ somatic, respecti' mani*estarea creieruluiD Fiaa psihic este mai ,nt7i o mani*estare pur a 'ieii con+tiinei, a actelor acesteiaD Cspunsul su desprins din teoriile sale este c :'iaa psihic; reprezint e&presia *unciunii unui aparat cruia ,i atri-uim o e&tensie spaial pe care o presupunem *ormat din mai multe pri sau instane, care cuprinde creierul dar pe care concomitent, prin natura lor ,l dep+e+te. >ercetrile pri'ind preistoria psihanalizei au e'ideniat trei surse care ar *i pre'estit perspecti'a psihanalizei: *iloso*ice 2str7ns legate de ,ncercrile *iloso*ilor de a a-orda *enomenele psihologice incon+tiente5 +i culturale, literare +i cele medico/terapeutice 2a*late ,ntre magie +i hipnoz5. Psihanaliza este cea care a putut s dea retrospecti' o 'aloare tuturor acestor date. a. Izvoare filozofice i culturale 1e+i Freud nu citea prea mult *ilozo*ie *iind un ade'rat practician, totu+i psihanaliza porne+te de la anumite -aze epistemologice. 0n secolul al AF@@@/lea, *iloso*ul Gott*ried Hei-niz 21$ $/1)1$5, ,n teoria sa numit monadologie, a'ansa ideea e&istenei unor grade di*erite de con+tiin. "onadele au *ost socotite de marele *ilozo* ca *iind elementele ultime ale realitii, ale ?ni'ersului, dar care nu au o consisten material, ci sunt entiti psihice *r e&tensiune. >on*orm teoriei *iloso*ice a lui Hei-niz, e'enimentele mentale pro'enite din acti'itatea monadelor, di*er ,n ceea ce pri'e+te gradele de con+tiin6 ele se regsesc de la cele complet incon+tiente p7n la ni'elul cel mai ,nalt de con+tientizare. <ohann Ier-art 21))$/18 15, preia ideea de incon+tient de la Hei-niz. Pentru el, deose-irile dintre incon+tient +i con+tient sunt accentuate de deose-irile de esen dintre aceste dou Jcompartimente; ale psihicului uman. Pentru ca o idee s apar la ni'elul con+tient ea tre-uie s *ie compati-il +i congruent cu celelalte idei e&istente ,n con+tiin. @deile incongruente nu pot e&ista dec7t ,n incon+tient +i pe acestea Ier-art le/a numit idei inhi-ate. >ea mai apropiat idee de doctrina lui Freud este ,nc aceea a luptei dintre ideile inhi-ate pentru aBungerea la con+tiin. %eoria *iloso*ic a lui Artur Schopenhauer 21)88/18$35, prezint ,ns cele mai mari similitudini cu teoria psihanalitic. 0n opera lui principal, JHumea ca 'oin +i reprezentare; terminat ,n 18 2, Schopenhauer consider c principala *or care se mani*est at7t la ni'elul *ormelor elementare c7t +i la ni'elul 'ieii con+tiente este 'oina oar-. Ade'rata *or intern care determin 'iaa psihic a omului este 'oina, a crei natur este incon+tient. 1up Schopenhauer, intelectul nu este dec7t un accident al *iinei noastre +i nu poate determina ,n nici un *el 'oina. "ai mult, 'oina hotr+te +i *oreaz intelectul s o asculte. Freud a susinut ,ntotdeauna c nu a citit opera lui Schopenhauer dec7t t7rziu. >arl Gusta'

<ung con*irm c Freud l/a citi pe Schopenhauer de a-ia ,n 191 , c7nd psihanaliza era de mult constituit. %otu+i este important de amintit c acela+i <ung consider c citindu/l pe Schopenhauer, Freud n/a rmas nein*luenat de acesta, ci a simit ne'oia de a introduce un nou principiu alturi de cunoscutul principiu al plcerii 2Hustprinzip, #ros5, +i anume principiul morii 2%hanathos5. . alt in*luen maBor asupra lui Freud a e&ercitat/o psiho*izica lui Fechner. Fechner a crezut c 'iaa psihic poate *i e&plicat printr/un singur principiu, Hustprinzip, principiul plcerii. #duard 'on Iartmann pare s *i in*luenat pe Freud prin intermediul unuia din ele'ii si, Fechner. Iartmann a pu-licat ,n 18$9 Filozofia incontientului. @ncon+tientul lui Iartmann este un incon+tient generalizat, autonom, inteligent +i dotat cu 'oin. Aceste noiuni trimit mai degra- la cele de :raiune;, :transcenden;, :1umnezeu; +i la :'oin; con*orm lui Schopenhauer. @ncon+tientul lui Iartmann este eterizat. Sistemul su ar *i legat de cel al teozo*iei lui Schelling. . critic a lui Iartmenn o gsim la Franz =rentano 21838/191)5 al crui seminar s/ar putea ca Freud s/l *i urmat prin 18) /18)!. =rentano a pu-licat ,n 18) Psihologia din punct de vedere empiric unde ca reacie ,mpotri'a lui Iartmann considerat prea spiritualist, autorul accentueaz pe sursele empirice ale psihismului. =rentano ,l 'a in*luena puternic pe Iusserl cruia ,i datorm noiunea de :intenionalitate; preluat de *enomenologie. =rentano a in*luenat +i poziia gestaltist pentru care ,n teoria *ormei doar acti'itatea omului este *ondatoare ca o-iecti'itate. Freud 'a ,mprumuta de la Fechner at7t acest concept c7t +i pe cel al energiei mentale, am-ele de o importan maBor pentru psihanaliz. 1e asemenea, sugestia lui Fechner c psihicul ar *i analog cu un ais-erg din care cea mai mare parte este ascuns su- ap +i c el este in*luenat de *ore ino-ser'a-ile, a a'ut o mare in*luen asupra lui Freud. Ali autori consider c doctrina principiului plcerii a *ost preluat de Freud de la teoriile *iloso*ice hedoniste, cum ar *i de e&emplu utilitarismul. 0n ceea ce pri'e+te conceptul de determinism psihic se consider c a *ost *ormulat su- in*luena ideilor mecaniciste promo'ate de c7i'a *iziologi germani printre care unul, #rnst =rucKe, i/a *ost pro*esor lui Freud. >unoscute de timpuriu, ,nc din timpul studeniei, nici ideile e'oluioniste ale lui 1arLin n/au rmas *r ecou aspra teoriei lui Freud. #'oluia psihic a omului este pri'it de psihanaliz ca o continu ,ncercare de rezol'are a tensiunilor pro'ocate de lupta celor trei instane psihice, ca o permanent orientare spre echili-rare +i adaptare. b. Izvoare literare 1ou iz'oare sunt de reinut: in*luena tragediei grece+ti +i cea a unui scriitor Arthur Schnitzler. =i-lia +i mitologia greac constituie *ondul ascuns al cuno+tinelor literare ale lui Freud. ShaKespeare ,i 'a st7rni admiraia constant. >omple&ul .edip are rdcini at7t la So*ocle c7t +i ,n Iamlet. Moiunea de catharsis este preluat din poetica lui Aristotel: puri*icarea o-inut prin e*ecte de tragedie ,l 'a determina pe Freud s *ac din terapia psihanalitic un *el de monodram personal ce culmineaz cu a+a numita ne'roz de trans*er. Aceste lecturi puteau ,ntreine 'iziunea uni'ersalist +i proieciile pro*etice ale t7nrului Freud. Arthur Schnitzler a *ost contemporanul lui Freud Pentru FredericK <. =eharriel :dramaturgul +i romancierul Arthur Schnitzler ela-orase, ,nc din 189 toate ideile *undamentale al cror primat +i/l 'a atri-ui Freud; 2<. He Cider ,n Iistoire de la psNchanalNse, 'ol.@5. Arthur Schnitzler studiaz medicina +i se intereseaz de hipnoz, de isterie urm7nd cursurile de psihiatrie ale lui "eNnert. Se pare c +i Schnitzler ar *i *ost la MancN s se per*ecioneze ,n hipnoz pe l7ng =ernheim. 0n orice caz a ,ngriBit la Fiena -olna'i atin+i de a*onie *uncional. >ur7nd medicul ,+i reduce clientela pentru a de'eni scriitor. 0n 1898 pu-lic :Paracelsus;, dram centrat pe tema hipnozei. Freud 'a spune ,n Interpretarea viselor ( !""#: :Am *ost surprins s 'd c7te lucruri +tie un scriitor despre aceasta;. 0n 189! 2anul pu-licrii studiului asupra isteriei5propusese ,n nu'ela $n sensibil studii clinice orientate spre incon+tient, asemntoare celor ,ntreprinse de ctre =reuer +i Freud. 0n 1933 Schnitzler pu-lic %ocotenentul &ustel' care ,n literatura german pare a *i prima autopo'estire prezentat su- *orma unui monolog interior +i (ora aprut ,n 189$/189). 0n 1922 Freud ,i 'a scrie aceast scrisoare stranie: :>red c '/am e'itat dintr/un *el de team de a/mi ,nt7lni du-lura. Ad7ncindu/m ,n splendidele dumnea'oastr creaii, mi s/a prut c gsesc ,n spatele aparenei poetice, ipotezele, rezultatele +i interpretrile despre care credeam c/mi aparin. Sensi-ilitatea dumnea'oastr la ade'rurile incon+tientului, ale naturii pulsionale a omului, staionarea g7ndurilor dumnea'oastr pe polaritatea iu-irii +i a morii, toate acestea trezeau ,n mine un sentiment straniu de *amiliaritate.; !

Coland <accard cit7nd aceste re*eriri ,n %e )onde 2 .12.19815 comenteaz: :Pri'irea pe care o arunc Schnitzler asupra *iinelor este aceea a unui psiholog complet lipsit de preBudeci, ,ntruc7t el a ,n'ins singura team care se opune li-ertii noastre: teama de sine.; 1up 1923 Freud ,+i impusese deBa conceptul instinctul de moarte, o modalitate de reconciliere cu trecutul su +i cu =i-lia. Pro-a-il c Freud a *ost intrigat de temele o-sedante ale morii +i sinuciderii din opera lui Schnitzler. Pro-a-il c a+a cum precizeaz Coland <accard :Aceast du-lur, acest geamn psihic pe care Freud se temea s/l ,nt7lneasc nu este oare +i imaginea lui Freud ca scriitor +i artist, o tentaie permanent pe care nu ,ndrzne+te niciodat s +i/o asume din plinD; 2 C. <accard, INstoire de la psNchanalNse, 'ol.@, 19825. c. Izvoarele medico*terapeutice 1incolo ,ns de in*luena cert pe care au e&ercitat/o unele teorii *iloso*ice +i +tiini*ice asupra concepiei *reudiene despre psihic, tre-uie su-liniat *aptul ca psihanaliza a *ost cel mai mult in*luenat de psihopatologie, adic de ctre concepiile pri'ind ,nelegerea +i tratarea -olilor mentale. Ei pentru c ,n secolul al A@A/lea psihiatria a *ost dominat de +coala somatic care punea accent pe *actorii de natur organic +i ,ndeose-i pe leziunile creierului ,n apariia comportamentului anormal, psihanaliza s/a dez'oltat ca o *aet a re'oltei ,mpotri'a acestei orientri somatice. 1in perspecti'a psihanalizei, rolul principal ,n apariia -olii mentale ,l Boac con*lictul intra/psihic +i stresul emoional pro'enit din acest con*lict, iar hipnoza a Bucat un *oarte important rol ,n descoperirea de ctre Freud a e&istenei acestui con*lict, chiar dac, mai t7rziu, Freud 'a renuna total la hipnoz, consider7nd c este o metod ine*icient de cercetare a incon+tientului. Freud, preocupat de e*icien, po'este+te emoia sa ,n *aa aciunilor hipnogene practicate de HiO-ault +i =ernheim la MancN ,n 1889. Mume ca >harcot, "essmer, PuNsegur, =urP, =raid +i muli alii se a*l la originea practicilor actualei psihanalize. "essmer 21)3 /181!5 apare ca un magician +i un teoretician ,n acela+i timp. "agnetismul este ,n mare 'og6 *luidul poate *i de-locat prin pase, atingeri, e*ectuate cu aButorul unei -aghete, scu*undat ,ntr/un -utoi. Freud noteaz importana in*luenei personale, a sugesti-ilitii, a mediului ,nconBurtor. >eea ce este ,ns a-solut real +i 'aloros ,n teoria +i practica lui Fr. "essmer este *aptul c el descoperise *enomenul psihologic al :sugestiei;, inaugur7nd odat cu aceasta o nou direcie ,n practica medical, +i anume :psihoterapia;. "archizul Armand >hastenet de PuNsOgur 21)1!/ 182!5 practic somnam-ulismul pro'ocat, de unde 'a deri'a somnam-ulismul magnetic. <ean/Philippe 1eleuze 21)!3/ 183!5 insist pe importana contactelor, a raporturilor ,ntre magnetizat +i magnetizator. Putem s -nuim aici surse ale 'iitorului trans*er +i Qsau reguli in7nd de a-stinen, adic a-stinena +i Qsau acti'area, con*orm di*eritelor orientri. <ames =raid 21)9! / 18$35 +tie s se *oloseasc de stimulri luminoase +i de pase pentru a pro'oca somnul, suger7nd c trezirea ar putea *i alta. Fictor =urP 21822 / 188 5 *olose+te metaloterapia asociat cu hipnoza pentru a inter'eni asupra :sensi-ilitilor;. 1ac prima Bumtate a secolului A@A este dominat de magnetismul lui "essmer, cea de a doua Bumtate este dominat de *igura cele-r a lui <.". >harcot, pro*esor de neurologie la *acultatea de "edicin din Paris. Acesta utiliz7nd metoda :sugestiei induse; ,n stare de hipnoz, reu+e+te s o-in la pacientele internate la clinica de la SalpetriRre ta-louri clinice de isterie de un mare polimor*ism. <.". >harcot prezenta aceste rezultate ,n cele-rele sale demonstraii practice :HeSon de mardi; ,n *aa unui auditoriu ele'at al Parisului epocii romantice, alctuit at7t din medici c7t +i din intelectuali de toate *ormaiile. #*ectul era spectacular, cre7ndu/se concomiztent un 'al uria+ de pu-licitate ,n Burul acestor demonstraii, dar +i un mit al persoanei lui >harcot. Faptul tre-uie reinut, ,ntruc7t ,n materie de sugestologie +i hipnoz, *actorul su-iecti', emoional a*ecti' este e&trem de important, el *iind cel care pregte+te terenul propice al mani*estrii pulsiunilor re*ulate ale incon+tientului. 1ar aceste aspecte ,nc nu erau cunoscute la acea epoc. Studiile lui >harcot +i ale Ecolii medicale de la >linica de la SalpetriRre au de'enit cele-re +i ele au atras un numr mare de speciali+ti de pretutindeni. Printre ace+ti stagiari s/a numrat la un moment dat +i S. Freud. >oncomitent cu studiile lui >harcot asupra isteriei, care se des*+urau la Paris, studii medicale similare se des*+urau +i ,n alte centre medicale. Ha MancN, =ernheim considera isteria, spre deose-ire de >harcot, ca pe o ne'roz, utiliz7nd ,n acest sens hipnoza ca pe o metod terapeutic de 'indecare, prin inducie sugesti', a simptomelor clinice ale -olii. "odul de g7ndire clinic era a-solut contrar celui practicat de >harcot. >harcot sugera pacientelor ,n stare de hipnoz simptomele -olii, cre7nd :ta-louri clinice; prin inducie sugesti', pe c7nd =renheim sugera pacientelor ,n stare de hipnoz amendarea $

simptomelor clinice, des*iin7ndu/le prin acela+i mecanism de inducie sugesti'. 0n cazul tehnicii *olosite de >harcot, inducia sugesti' este patoplastic, ,n cazul lui =renheim, inducia sugesti' a'ea rol psihoterapeutic. Am-ele e&perimente, at7t cel al lui >harcot c7t +i cel al lui =renheim, au pus ,n e'iden *aptul c simptomatologia isteric apare sau dispare numai ,n condiii ,n care con+tiina clar a indi'idului este suprimat6 mai e&act ,n cursul somnului hipnotic, *apt care ridic pro-lema unor stri sau instane psihice di*erite de s*era con+tiinei +i pe care ulterior #. Tretschmer le 'a numi stri hipnotice. Plec7nd de la concluziile +i o-ser'aiile clinice ale e&perienelor lui <.". >harcot, ele'ii si 'or apro*unda studiul isteriei, aBung7nd la concluzii e&trem de importante. P. <anet a*irm c :personalitatea uman comport mai multe etaBe dintre care noi nu cunoa+tem dec7t etaBul con+tiinei. "aBoritate comportamentelor care nu implic o participare a con+tiinei depind de un psihism c'asiincon+tient prezentat prin *ormele in*erioare ale con+tiinei;. P. <anet denume+te aceste mecanisme +i *enomenul care este legat de ele :automatismul psihologic; consacr7ndu/i 'aste +i importante studii. Studiile e&tinse asupra domeniului psihopatologiei clinice +i al psihiatriei au pus ,n e'iden numeroase aspecte noi, legate ,n special de *enomenul de :dedu-lare a personalitii; 2,n accepiunea ,n care el este ,nt7lnit ,n schizo*renie, into&icaiile cu droguri psihotrope, etc.5. %oate acestea 'in s pledeze ,n *a'oarea unei organizri de tip :strati*icat; a personalitii umane, din care s*era con+tiinei nu este dec7t *orma aparent, 'izi-il e&terioar a cesteia. Momentul Freud >el care a sintetizat cuno+tinele anterioare +i a de*init cadrul psihanalizei a *ost S. Freud. 1e 'iaa +i acti'itatea sa este legat istoria propriu/zis a psihanalizei. 1in acest moti' 'om urmri principalele e'enimente ale 'ieii sale, 'erita-ile etape de dez'oltare ale psihanalizei. Freud se na+te la $ mai 18!$ ,n ora+ul Frei-erg din "ora'ia, ,n @mperiul Austro/?ngar. Ha '7rsata de cinci ani se mut cu *amilia sa la Fiena unde studiaz cursul secundar +i apoi urmeaz tot aici Facultatea de "edicin, *iind interesat ,n mod deose-it de studiul sistemului ner'os. 0ntre 18)$ +i 1882 Freud a *ost ata+at la Ha-oratorul lui =rucKe studiind histologia sistemului ner'os. 0n 1881 de'ine doctor ,n medicin iar ,n 1882 prse+te la-oratorul pentru a medicina intern +i neurologie. 0n 188 *ace cercetri despre cocain dar ne'oit s plece pentru a se cstori dup o lung logodn de ani, Freud ,ntrerupe cercetrile sale asupra proprietilor anestezice ale cocainei. Fiitorul in'entator al psihanalizei era la 'remea aceea un t7nr de 29 de ani ,ndrgostit de logodnica sa creia ,i trimitea la Fiena epistole 'oluminoase. 1up ce studiase ,n la-oratorul de *iziologie a lui #rnst =rUcKe, Freud intrase ,n ser'iciul spitalicesc al pro*esorului de medicin general Iermann Mothnagel, iniiatorul la Fiena al electo*iziologiei. A poposit apoi ca intern ,n ser'iciul de psihiatrie al lui %heodor "eNnert, considerat pe atunci cel mai mare anatomist al creierului. Hucr7nd ca psihiatru dup ce a *ost neurolog, "eNnert se strduia s o*ere e&plicaii anatomo/*iziologice tuturor tul-urrilor mentale. Freud *usese *ascinat de cursurile sale dar ,nc de pe atunci se simea atras de renumele lui <ean/"artin >harcot +i de metoda anatomo/clinic a acestuia caracterizat prin mai mult deschidere pentru *iziologie. 0n 1881 +i 1882, ,mpreun cu =reuer trateaz prin hipnoz un caz de isterie, utiliz7nd ,n mod in'ers metoda lui >harcot, care producea simptomele clinice prin inducie ,n stare de hipnoz. Freud +i =reuer 'or utiliza metoda induciei hipnotice ,n scopul +tergerii simptomelor clinice. =reuer se ocupase de aceast *at ,n '7rsta de 21 ani care prezint simptome isterice a'7nd legtur cu -oala tatlui su. "ani*esta paralizia a trei mem-re, tul-urri de 'edere +i de lim-aB, o tuse ner'oas care nu se mai oprea6 pe deasupra era anore&ic +i puteau *i puteau *i o-ser'ate la ea dou stri distincte: uneori era calm +i cuminte, alteori se purta ca un copil nesu*erit, s7c7indu/i ,ntruna pe cei din Bur cu ipetele +i pl7nsetele ei. Ha trecerea dintr/o stare ,n cealalt se ,nregistrau *aze de autohipnotizare din care se trezea lucid +i lini+tit. =reuer o 'izita ,n acele perioade, ea o-i+nuindu/se s/i po'esteasc halucinaiile +i nelini+tile, precum +i di*eritele incidente care/i tul-urau e&istena. 0ntr/o zi, dup ce/i semnalase anumite simptome, ea le/a *cut s dispar ca de la sine, d7nd denumiri descoperirilor sale: procesului care ducea ctre 'indecare ,i spunea :tratament prin cu'7nt; sau :curatul hornului;. Se +tie acum c literalmente, Anna .. a :in'entat; psihanaliza6 in'enia s/a produs ,n englez, ,ntr/o 'reme c7nd t7nra uitase lim-a matern 2germana5 'or-ind ,n schim- c7te'a lim-i strine. <oseph =reuer era *iul unui ra-in de condiie modest dar *oarte respectat ,n s7nul comunitii e'reie+ti 'ieneze. #l ,+i 'enera tatl +i se simea *oarte ata+at de 'alorile religioase ale tradiiei e'reie+ti. )

=reuer era cu 1 ani mai mare dec7t Freud +i *cuse ca +i acesta studiile cu =rUcKe. >ercetrile lui =reuer din domeniul *iziologiei a'eau s *urnizeze unul din *undamentele conceptuale ale teoriei *reudiene despre isterie. =reuer l/a aButat pe Freud *inanciar ,n timpul studeniei iar acesta ,n semn de recuno+tin a dat primei sale *ete numele "athilde dup numele soiei lui =reuer. @storia Annei .. 'a de'eni legendar, de'enind unul miturile de ,ntemeiere ale istoriei psihanalizei. 1ac Freud a descoperit incon+tientul, =ertha Pappanheim a :in'entat; cura analitic. Ade'ratul nume al :in'entatoarei; a *ost dez'luit de <ones care a trans*ormat/o ,ntr/o eroin de roman. =az7ndu/se pe spusele ulterioare ale lui Freud, <ones a plsmuit po'estea contratrans*erului lui =reuer. Ast*el, potri'it spuselor lui, Anna .. l/a a-sor-it at7t de mult pe =reuer, ,nc7t soia sa a de'enit tare geloas. #l a hotr7t atunci s ,ntrerup tratamentul lu7ndu/+i rmas -un de la pacient. 0n aceea+i sear ,ns a *ost chemat, gsind/o chinuit de o na+tere imaginar, care atesta o sarcin isteric pe care =reuer nu o remarcase, ,ntr/at7ta *usese de con'ins de caracterul ase&uat al tul-urrilor pacientei sale. =reuer a *ost at7t de tul-urat de e'eniment ,nc7t, dup ce a lini+tit/o pe moment, +i/a luat soia ,n aceea+i sear +i au plecat la Feneia unde au petrecut o a doua lun de miere. ?rmarea acestei cltorii a *ost na+terea unei *etie 1ora. Ienri #. #llen-erger a resta-ilit ade'rul. Astzi +tim c 1ora, *iica lui =reuer s/a nscut la 11 martie 1882, *iind imposi-il deci ca ea s *i *ost conceput, cum a*irma <ones, in uram pretinsului incident acre a a'ut loc in iunie 1882. Mici ,n raportul lui =reuer despre Anna .. nu se precizeaz apariia simptomelor *alsei sarcini, iar termenul catharsis nu este *olosit aici: -olna'a n/a *ost deci :'indecat; iar *aimosul prototip al 'indecrii cathartice n/a *ost de *apt nici 'indecare +i nici catharsis. 0n :Studiu asupra isteriei; tratamentul Annei .. este prezentat ca ,ncheiat ,n 1882. >inci sptm7ni mai t7rziu, =reuer o interneaz 212 iulie 18825 ,n #l'eia la clinica =elle'ue Treuzlingen, pe malul lacului >onstance, departe de pri'irile indiscrete. Fa trece prin mai multe *aze de resta-ilire +i cdere p7n ,n 188) +i doar la ,nceputul anului 1893 t7nra 'a *i considerat de*initi' resta-ilit. 0n aceast perioad, Anna .. de'ine mor*inoman 2din cauza unei dureri *aciale pro'ocat $ luni ,nainte de e&tracia unui dinte post operat5, menin7ndu/se o parte din simptomele sale cele mai e'idente. Se ,nelege mai u+or de ce =reuer nu a dorit s se pu-lice ,n 1882 un anun al :miraculoasei; 'indecri a pacientei sale. Pe de alt parte, *iind puritan +i *iu al ra-inului, =reuer se simte realmente 'e&at de mania lui Freud de a e&plica totul prin se& 2:Cecunosc, spune =reuer, c nu/mi place s plonBez ,n se&ualitate, teoretic sau practic;5. Celaiile dintre cei doi ,ncept s se rceasc. %otu+i, o-osit de hruire, ,ntr/un *inal =reuer 'a ceda mai ,nt7i printr/un raport comun aprut ,n 1893. %rec ,nc doi ani lungi, la captul crora Freud 'a schim-a tactica. Pentru a/l ,m-una pe =reuer, las temporar ,n surdin teoriile sale asupra se&ualitii. =reuer accept ,n *ine s/+i pu-lice o-ser'aiile asupra :He cas Anna ..; ce 'a aprea ,n 189! ,n *aimoasele +tudes sur l,h-st.rie semnate de cei doi. 1e alt*el, tocmai din pricina *actorului se&ual al etiologiei isteriei se 'a produce ruptura dintre cei doi prieteni =reuer +i Freud. Ha =reuer respingerea nu este dictat de atitudinea teoretic ci de o a'ersiune moral +i religioas, tocmai acea a'ersiune pe care Freud a iz-utit s o dep+easc ,n perioada de dup ,nt7lnirea sa cu >harcot. 0n timpul +ederii la Paris Freud i l/a po'estit lui >harcot care era mai degra- sensi-il la scena teatrului :pu-lic; al isteriei, iar nu ,n miezul unei istorii intime. 0n 188! *ace un stagiu la Paris la cele-ra >linic de Meurologie a lui >harcot de la S7lpetriRre. 0n -agaBul su, Freud a'ea istoria cazului =ertha Pappenheim care a'ea s *ie cunoscut su- numele Anna .. Aici asist la *aimoasele V HeSon de "ardi W cu demonstraii clinice +i discuii asupra isteriei. >oncomitent ,l cunoa+te +i pe P. <anet +i studiile acestuia. 0n 188$ s/a sta-ilit ca medic la Fiena +i a a-andonat eletroterapia pentru sugestie +i hipnoz. 0n 1889 Freud *ace un nou stagiu, de data asta la >linica de la MancN, unde ,l cunoa+te pe Hie-aul +i =ernheim, cu care 'a studia hipnotismul +i sugestia ,n tratamentul simptomelor clinica ale isteriei. Hucrarea /tudii asupra isteriei *undamenteaz o nou doctrin psihologic +i o nou *orm de tratament a -olilor psihice. 0ntre anii 1899 +i 193! Freud ,+i e&pune primele sale *ormulri teoretice re*eritoare la psihanaliz ,n lucrri de'enite cele-re: Interpretarea viselor 218995, Psihopatologia vieii cotidiene 219315, 0rei eseuri asupra sexualitii +i %apsusul i relaia sa cu incontientul 2193!5. Psihanaliza 'a cunoa+te o dez'oltare considera-il ,ntre anii 193!/1923, perioad ,n care Freud pu-lic 1Introducere 2n narcisism3 2191 5, 14omplexul lui 5dipe3 iar ,n Burul lui se constituie o echip de tineri speciali+ti care 'or ilustra ulterior domeniul psihiatriei, al psihanalizei +i psihoterapiei. #ste 'or-a de #. =leuer, >.G. <ung 2de la XUrich5, #. <ones 2Hondra5, T. A-raham 2=erlin5, S. Ferenczi 2=udapesta5, #. COgis +i A. Iesnard 2Paris5. %oi 'or *i nume de re*erin ,n domeniu. 0nt7lnirea dintre S. Freud +i noii si ele'i nu a a'ut ca e*ect numai adoptarea +i di*uzarea psihanalizei, ci +i ridicarea unor ,ntre-ri din partea acestora re*eritoare at7t la doctrina teoretic c7t +i la 8

metoda practic. Aceste din urm aspecte au dus la separarea unora dintre adepii lui Freud de acesta. Apar ast*el curente desidente ,n psihanaliz: ale lui A. Adler, care pune accentul pe rolul agresi'itii +i al 'oinei de putere 2comple&ele de superioritate +i in*erioritate5 +i >.G. <ung care se distaneaz de Freud prin respingerea panse&ualismului acestuia ,n materie de pulsiuni, precum +i ,n ce pri'e+te modul de a considera incon+tientul. 1up anul 1923, asistm la o modi*icare a teoriei psihanalitice +i o e&tindere a acesteia, operat chiar de ctre Freud. Aceste aspecte le regsim ,n lucrarea 16incolo de principiul plcerii3 219235. 0n aceast lucrare, Freud ,mparte pulsiunile ,n dou grupe: pulsiuni ale 'ieii 2se&ualitate, li-ido, #ros5 +i pulsiuni ale morii +i agresi'itii 2%hanatos5. 1e aici Freud procedeaz la o ree'aluare a organizrii sistemului personalitii sau a :aparatului psihic; ,n trei instane: Sinele 2sediul pulsiunilor +i dorinelor re*ulate5, #ul 2cuprinz7nd precon+tientul +i cenzura5 Supra #ul 2cuprinz7nd con+tiina moral5. P7n ,n 1939, anul morii sale la Hondra, Freud se 'a ocupa de e&tinderea psihanalizei asupra +tiinelor umane: moral, religie, mitologie, societate, *amilie, cultur, art, etc. (10otem i tabu3' 1Inhibiie' simptom' boal3' 1)oise i monoteismul3' 1)alaise de la civilisation3 5. Perioada postfreudiana Psihanaliza are o istorie tensionat *iind zguduit de crize interioare determinate de curente desidente. Psihanaliza cunoa+te modi*icri multiple at7t in plan doctrinar c7t mai cu seam ,n planul practicii psihoterapeutice +i educaiei. Primele +i cele mai importante curente desidente sunt cele ale lui A.Adler +i cel al lui >.G. <ung. A. Adler pune accentul pe autoritate, pe pulsiunea agresi'itii +i pe dorina de putere ca *orm *inal ctre care tinde orice comportament, orice pulsiune a #ului, ca mod de autorealizare a persoanei. >.G. <ung re'izuie+te psihanaliza ,n special ,n pro-lema incon+tientului cruia ,i acord o 'aloare esenial. >oninutul incon+tientul este e&tins iar psihanaliza din perspecti'a lui <ung de'ine o :psihologie a-isal;, a'7nd ca o-iect de studiu tocmai incon+tientul. @ncon+tientul nu poate *i numai sediul e&clusi' al pulsiunii se&uale, aici se regsesc +i arhetipurile, strile comple&uale, e&periena psihologic indi'idual sau simptomele clinico/ne'rotice ale indi'idului. Him-aBul incon+tientului este sim-olic +i el se e&prim in mituri, legende, religii, 'ise, art. >onsiderat pro-lema din aceast perspecti', nu putem 'or-i de un singur incon+tient. Acesta cuprinde mai multe instane: incon+tientul instinctogen, ca sediu al pulsiunilor primare6 incon+tientul indi'idual, ca sediu al e&perienelor personale ale indi'idului6 incon+tientul colecti', depozitarul tuturor e&perienelor ancestrale ale umanitii, su*orma arhetipurilor. 0nc din timpul 'ieii lui Freud +i mai ales dup, psihanaliza a *ost ,m-ogit de numeroase contri-uii. Y. SteKel studiaz pulsiunile se&uale, pro-lema se&ualitii +i a traumatismului se&ual ,n 'iaa indi'idului, strile de angoas, etc. .. CancK studiaz psihanalitic etapele 'ieii indi'iduale, pun7nd pro-lema :traumatismului na+terii; indi'idului ca o serioas pro-lem a separrii copilului de mam, dependena prelungit de aceasta, +i consecinele sale ,n procesul de *ormare +i maturizare a personalitii indi'iduale. A. Freud studiaz raporturile #ului cu Humea +i descrie mecanismele de aprare ale #ului. ". Tlein scoate ,n e'iden importana primei copilrii, a *i&aiilor emoionale din aceast perioad, dar +i rolul psihotraumatizant al *rustrrilor a*ecti'e +i a carenelor educaionale pentru 'iitorul indi'id. T. IorneN *ace studii e&tinse asupra relaiilor dintre con*lict +i mediu, a rolului +i semni*icaiilor psihotraumatismelor asupra personalitii indi'idului. H. SzondN realizeaz o analiz minuioas ,n ce pri'e+te pulsiunile incon+tientului +i ela-oreaz o metod de diagnostic al acestora. <. Hacan procedeaz la o analiz a stadiilor de dez'oltare +i a semni*icaiei discursului psihanalitic. <. Staro-insKi apro*undeaz aceste aspecte prin analiza semantic aplicat la psihanaliz, realiz7nd o ade'rat hermeneutic a discursului psihanalitic. >ercetrile psihanalitice s/au e&tins +i asupra altor celorlalte +tiine umane. ". Co-ert +i >h. =uhler *ac studii de analiz psihanalitic la cercetrile psiho-iogra*ice. H. =insLanger 'or-e+te despre 'aloarea deose-it a studiului psiho/-iogra*iei indi'iduale, dintr/o du-l perspecti': psihanalist +i e&istenial, pun7nd accentul pe 'iaa interioar a indi'idului considerat ca :istorie a 'ieii interioare;. 0n domeniul antropologiei culturale, psihanaliza de'ine o metod preioas pentru H. "alinoLsKi, C. Hinton ,n interpretarea 'echilor culturi sau a ci'ilizaiilor primiti'e. Aceste teme le regsim +i la >l. 9

HO'i/Strauss care *ace o analiz comparat din perspecti'a antropologiei structurale a tehnicilor psihanalizei +i a practicilor +amaniste. II$ PRINCIPIILE PSI!"N"LI#EI PROBLEMELE PSIHANALIZEI 1omeniul psihanalizei ,l reprezint :omul si :su*erina psihicZ. Su*erina psihic are un caracter particular, di*erit de su*erina somatic, aceasta *iind ,n primul r7nd durere. #a este nenorocire +i tortur. Acest tip de su*erin este resimit de indi'id ,n interior, trind/o ca pe o e&perien psihic. 1in acest moti' psihanaliza ,+i propune :s intreZ, :s co-oareZ ,n incon+tientul uman, ,n pro*unzimea personalitii pentru a desci*ra si rezol'a aceste stri. ?na din principalele cuceriri ale psihanalizei este reprezentat prin precizarea cadrului psihologiei, ,n sensul acesta, se disting dou mari tipuri de psihologii, +i anume: a5 Psihologia de supra*a, care pri'e+te comportamentul +i actele umane6 ea este o psihologie +i o psihoterapie de consiliere care aduce un aButor practic +i imediat, o soluie de moment. -5 Psihologia pro*unzimilor sau a-isal, rezultat direct al psihanalizei 2S. Freud, >. G. <ung, H. SzondN5, care 'izeaz sondarea incon+tientului, un *el de :psiho/speologieZ sau :chirurgie a su*letuluiZ 2P. 1aco5. Psihologia a-isal este o psihologie +i o psihoterapie sim-olic. #a se -azeaz pe imaginaia su-iectului ,n scopul depistrii urmtoarelor aspecte: re*ulrile6 comple&ele6 amintirile uitate6 pro*unzimile nesatis*cute. 1up S. Freud, pentru psihanaliz, domeniul psihologiei reprezint studiul :*enomenelor mentaleZ pe care aceasta le plaseaz e&clusi' ,n :interiorulZ persoanei, ,n s*era incon+tientului. Pe aceste considerente domeniul psihanalizei este dominat de urmtoarele trei mari dimensiuni ale acesteia: dinamica, economica +i topica sau structuralitatea. 1. 1inamica descrie *enomenele mintale +i le e&plic prin interaciunea lor ,n raport cu :opoziia *orelorZ care genereaz situaii con*lictuale sau stri comple&uale. Aceste :*oreZ care genereaz con*lictele sunt reprezentate prin urmtoarele: pulsiunile -iologice de natur se&ual sau agresi'e6 contra/pulsiunile, de origine social, care se opun realizrii pulsiunilor indi'idului. 2. #conomica pune accentul pe aspectul conser'ati' al *orelor ,n prezena con*lictului. #nergia pulsional este modi*icat ,n unele perioade critice ale 'iei: indi'idului 2pu-ertatea, adolescena, menopauza, in'oluia5, situaiile ,n care *ora pulsiunilor si a contra/pulsiunilor este decisi' ,n ceea ce pri'e+te e'oluia con*lictului. Aceast energie psihic intern poate lua urmtoarele aspecte: m7nie emoional, agresi'itate -iologic. 3. %opica sau structuralitatea este legat de structura aparatului psihic, la care, a+a cum am artat +i mai ,nainte, S. Freud distinge trei instane: Supra/#ul moral6 #ul con+tient6 Sinele incon+tient. Aceste structuri sau instane ale personalitii indi'idului se disting *iecare prin *ora, originea +i dinamica speci*ic. 0n s*era psihanalizei, considerat ca doctrin teoretic *undamental, se di*ereniaz un domeniu practic reprezentat prin psihanaliza clinic6 aceasta este o colecie ordonat de :studii de cazuriZ 2case historN5 +i de interpretare e&plicati' a semni*icaiei lor. H. =insLanger completeaz acest punct de 'edere 'or-ind despre :istoria 'ieii interioare;. H. =insLanger su-liniaz *aptul c :istoria 'ieii interioareZ nu este o descoperire a lui S. Freud, ci ea pree&ist psihanalizei, chiar constituirii psihologiei ca +tiin, remarc7ndu/se ,n e'oluia ei dou etape: a5 #tapa lui Aristotel, care pune pro-lema :spirituluiZ 2nous5 din care deri' ulterior acti'itatea sintetic a :con+tiineiZ 2Plotin5 +i :apercepiaZ 2Tant, "aine de =iran5. #a este des'7r+it de e&perienele su*lete+ti de tipul :con'ersiuniiZ ale S*. Augustin 2>on*essiones, F@@@5, care pune pro-lema :istoriei 'ieii interioareZ +i a :*iinei spirituale din mineZ, precum si la misticii #'ului "ediu 2S*. %hereza d[A'ila, <. =oheme, C. Hulus etc.5. -5 #tapa a doua este *aza con+tiinei, a :aprehensiunii 'ieii interioareZ, a lurii la cuno+tin de ctre persoan a unei 'iei sau a unei ,,istorii interioareZ proprii, ca un mod de auto,nelegere de sine. #ste, de *apt, reluarea tezei delphice a lui Socrate de :cunoa+tere de sineZ. Aceste idei pot *i ,nt7lnite ,ncep7nd de la S*. Augustin, Petrarca, "ontaigne, Paracelsus, "ale-ranche, Ierder, Goethe, Cousseau, Ium-old, Schleier/macher, Mietzsche +i Freud. 13

Se poate desprinde din cele de mai sus *aptul c pro-lemele psihanalizei au dimensiuni +i caracteristici proprii, ce/i con*er o anumit con*iguraie care o di*ereniaz net de psihologia descripti' clasic +i de psihiatria clinic. #lementul ei caracteristic, *undamental, este reprezentat prin caracterul su dinamic. Aceste aspecte se 'or 'edea pregnant ,n principiile psihanalizei. Prin principiile *undamentale ale psihanalizei ,nelegem principiile sau legile cele mai generale care, dup S. Freud, gu'erneaz 'iaa mintal, conduita +i e&perienele persoanei umane. Aceste principii teoretice sunt aplica-ile constant ,n clinic +i tehnic. 1in punct de 'edere istoric, ele +i/au *cut apariia de la originile psihanalizei 2189!5. #ste totu+i ,ntemeiat s distingem dou perioade: ,n prima, p7n ,n 1923, Freud tinde s e&plice totul dup principiul plcere/neplcere6 ,n a doua, dup 1923, el instituie :compulsia repetiiei e*icienteZ dincolo de principiul plcerii. Freud 'or-e+te de urmtoarele principii: principiul constanei6 principiul ineriei neuronale6 principiul Mir'ana6 principiul plcereQneplcere6 principiul realitii6 compulsiunea la repetiie. 5$ Pri'(i&iul (o'*ta'ei Acesta este principiul con*orm cruia aparatul psihic tinde ca s menin la un ni'el c7t mai sczut posi-il, sau cel puin c7t mai constant cu putin, cantitatea de e&citaie pe care el o conine. >onstana este o-inut, pe de o parte, prin descrcarea energiei e&istente, iar pe de alt parte, prin e'itarea a ceea ce ar putea cre+te cantitatea de e&citaie +i aprare ,mpotri'a acestei cre+teri. Principiul constanei st la -aza teoriei economice *reudiene. Prezent ,nc din primele lucrri, el este tot timpul presupus implicit ca reglator al *uncionrii aparatului psihic6 el caut s menin constant ,n cadrul su suma e&citaiilor6 ,n acest scop, sunt puse ,n mi+care mecanisme de e'itare *a de e&citaiile e&terne +i de aprare +i descrcare 2a-reacie5 *a de cre+terea tensiunii de origine intern. Ceduse la e&presia lor economic ultim, cele mai di'erse mani*estri ale 'ieii psihice tre-uie ,nelese ca tentati'e mai mult sau mai puin reu+ite de a menine sau resta-ili aceast constan. Principiul constanei se a*l ,ntr/un raport str7ns cu principiul plcerii ,n msura ,n care neplcerea poate, dintr/o perspecti' economic, s *ie a-ordat ca percepia su-iecti' a unei cre+teri de tensiune, iar plcerea ca traduc7nd diminuarea acestei tensiuni. Celaia dintre senzaiile su-iecti'e de plcere/neplcere +i procesele economice care le stau la -az i/a aprut ,ns lui Freud deose-it de comple&6 de e&emplu, senzaia de plcere poate ,nsoi o cre+tere de tensiune. Asemenea *enomene *ac necesar sta-ilirea unui raport ,ntre principiul constanei +i principiul plcerii, raport care s nu se reduc la o simpl echi'alen 2'ezi: Principiul plcerii5. Pun7nd la -aza psihologiei o lege a constanei, Freud, ca +i =reuer, nu *ace dec7t s/+i asume o e&igen general admis ,n mediile +tiini*ice ale s*7r+itului de secol al A@A/lea: e&tinderea la psihologie +i psiho*iziologie a principiilor cele mai generale ale *izicii, principii care stau la -aza oricrei +tiine. S/ar putea gsi destule tentati'e, *ie anterioare 2,n principal, cea a lui Fechner, care d :principiului su de sta-ilitateZ o importan uni'ersal5 215, *ie contemporane lui Freud, pentru a pune ,n e'iden ,n psiho*iziologie o lege de constan. 1ar, a+a cum a o-ser'at ,nsu+i Freud, su- aparenta simplitate a termenului constan, :se pot ,nelege lucrurile cele mai di*eriteZ 22 a5. >7nd se in'oc ,n psihologie, dup modelul *izicii, un principiu al constanei, este 'or-a de mai multe accepii ce pot *i sistematizate ast*el: Me limitm la aplicarea la psihologie a principiului conser'rii energiei, dup care, ,ntr/un sistem ,nchis, suma energiilor rm7ne constant. A supune *aptele psihice acestui principiu ar echi'ala cu postularea e&istenei unei energii psihice sau ner'oase al crui cuantum nu 'ariaz ca urmare a di*eritelor trans*ormri +i deplasri pe care le su*er. #nunarea acestui principiu ,nseamn ,ntemeierea posi-ilitii de a traduce *aptele psihologice ,n lim-aB energetic. Se poate remarca ,ns c un asemenea principiu, constituti' teoriei economice din psihanaliz, nu se situeaz la acela+i ni'el cu principiul reglator desemnat de Freud prin termenul principiu al constanei. Principiul constanei este ,neles uneori ,ntr/un sens care permite compararea lui cu cel de al doilea principiu al termodinamicii: ,n interiorul unui sistem ,nchis, di*erenele de ni'el energetic tind spre egalizare, ,n a+a *el ,nc7t starea *inal ideal este aceea a unui echili-ru. :Principiul sta-ilitii enunat de Fechner are o semni*icaie analog, ,ns, ,ntr/o asemenea transpoziie, e necesar de*inirea sistemului a'ut ,n 'edere: este 'or-a de aparatul psihic +i de energia care circul ,n interiorul acestui aparatD #ste 'or-a de sistemul constituit din ansam-lul aparat psihic/organism sau de sistemul organism/mediuD 0ntr/ade'r, de la caz la caz, noiunea de tendin la egalizare poate ,m-rca semni*icaii opuse. 1e aceea, ,n ultim instan, consecinele ar *i reducerea energiei interne a organismului p7n la starea anorganic 2'ezi: Principiul Mir'ana5. 11

0n s*7r+it, principiul constanei poate *i ,neles ,n sensul unei autoreglri: sistemul a'ut ,n 'edere *uncioneaz ,n a+a *el ,nc7t ,ncearc s menin constant di*erena sa de ni'el energetic ,n raport cu mediul, ,n aceast accepie, principiul constanei rea*irm e&istena unor sisteme relati' ,nchise 2*ie aparatul psihic, *ie organismul ,n ansam-lu5, care tind s menin +i s resta-ileasc, prin schim-uri cu mediul e&terior, con*iguraia +i ni'elul lor energetic speci*ic, ,n acest sens, noiunea :constanZ a *ost util raportat la aceea de homeostazie, noiune introdus de *iziologul >annon 2Y. =. >annon, ,n cartea sa 0nelepciunea corpului 219325, a desemnat prin homeostazie procesele *iziologice cu aButorul crora corpul tinde s menin constant compoziia mediului sanguin. #l a descris acest proces pentru coninutul de ap, sare, zahr, proteine, grsimi, calciu, o&igen, ioni de hidrogen 2echili-rul acido/-azic5 al s7ngelui +i pentru temperatur. Aceast list poate *i e'ident e&tins la alte elemente 2minerale, hormoni, 'itamine etc.5. .-ser'm c ideea de homeostazie este aceea a unui echili-ru dinamic caracteristic corpului 'iu +i deloc aceea a unei reduceri de tensiune la un ni'el minimal. 1atorit acestei pluraliti de sensuri, este di*icil determinarea acelei accepii care ar coincide e&act cu ceea ce Freud ,nelege prin principiul constanei, ,ntr/ade'r. Formulrile, date de el, *ormulri de care el ,nsu+i nu era mulumit, sunt adesea am-igue, chiar contradictorii: :.. .aparatul psihic are tendina de a menine c7t mai sczut cu putin cantitatea de e&citaie prezent ,n el sau cel puin s o menin constantZ Freud pare s raporteze la o aceea+i tendin :...reducerea, constana, suprimarea tensiunii produse de e&citaie internZ. .r, tendina de a reduce la zero energia intern a unui sistem nu pare asimila-il tendinei proprii organismelor de a menine constant, la un ni'el ce poate *i ridicat, echili-rul su cu mediul. Aceast a doua tendin se poate traduce, dup caz, *ie ca o cutare a e&citaiei, *ie ca o descrcare a acesteia. >ontradiciile +i impreciziile, alunecrile de sens constata-ile ,n enunurile *reudiene nu se pot clari*ica dec7t prin ,ncercarea de a delimita, mai net dec7t a *cut/o Freud, e&periena +i e&igena teoretic crora le corespund tentati'ele mai mult sau mai puin reu+ite de a enuna ,n psihologie un principiu al constanei. Principiul constanei *ace parte din aparatul teoretic pe care =reuer +i Freud ,l ela-oreaz ,n comun ,n Burul anilor 1892/189!, mai ales pentru a clari*ica *enomene pe care le/au constatat ,n isterie: simptomele sunt raportate la un de*ect de a-reacie 2descrcare emoional prin care un su-iect se eli-ereaz de e*ectul legat de mintirea unui e'eniment traumatic, permi7ndu/i ast*el s nu de'in sau s rm7n patogen56 resortul curei este cutat ,ntr/o descrcare adec'at a a*ectelor, ,n acela+i timp ,ns, dac se compar dou te&te teoretice scrise de *iecare dintre cei doi autori, se constat, dincolo de acordul aparent, o net di*eren de perspecti'. 0n capitolul :>onsideraii teoreticeZ din Studii asupra isteriei 2189!5, =reuer e&amineaz condiiile de *uncionare ale unui sistem relati' autonom ,n cadrul organismului, sistemul ner'os central. #l distinge dou tipuri de energie ,n acest sistem: o energie c'iescent sau :e&citaie tonic intracere-ralZ +i o energie cinetic, energie care circul ,n aparat. Principiul constanei regleaz ni'elul e&citaiei tonice: ,,.. .e&ist ,n organism o tendin de a menine constant e&citaia intra/cere-ralZ. %rei aspecte eseniale tre-uie su-liniate aici: Hegea constanei este conceput ca o lege a optimului. #&ist un ni'el energetic *a'ora-il ce tre-uie resta-ilit prin descrcri atunci c7nd tinde s creasc, dar +i prin re,ncrcri 2mai ales prin somn5, atunci c7nd este prea co-or7t. >onstana poate *i ameninat *ie prin stri de e&citaie generalizate +i uni*orme 2stare de a+teptare intens, de e&emplu5, *ie printr/o repartizare inegal a e&citaiei ,n sistem 2a*ecte56 #&istena +i resta-ilirea unui ni'el optim sunt condiii care permit o li-er circulaie a energiei cinetice. Funcionarea *r piedici a g7ndirii, o derulare normal a asociaiilor de idei presupun ca autoreglarea sistemului s nu *ie pertur-at. Freud, ,n Proiect de psihologie 2189!5, studiaz +i el condiiile de *uncionare ale aparatului neuronal. 1ar el nu pune de la ,nceput pro-lema unui principiu al constanei care menine un oarecare ni'el energetic, ci a unui principiu de inerie neuronal, con*orm cruia neuronii tind s se 'ideze de cantitatea de e&citaie, s o e'acueze complet. >a urmare, Freud presupune e&istena unei tendine la constan, dar 'ede ,n ea o :*uncie secundar impus de necesitile 'ieiiZ, o modi*icare a principiului ineriei: :...sistemul neuronal este o-ligat s a-andoneze tendina sa originar la inerie, adic spre ni'elul \ 3. #l tre-uie s *ac ,n a+a *el ,nc7t s ai- o pro'izie pentru a satis*ace e&igenele aciunii speci*ice. 1in modul ,n care o *ace, reiese totodat continuarea aceleia+i tendine, modi*icat ,n e*ortul de a menine cel puin la un ni'el c7t mai sczut cu putin cantitatea +i de a se apra ,mpotri'a cre+terilor, adic de a o menine constantZ. Principiul ineriei regleaz, dup Freud, tipul de *uncionare primar a aparatului, circulaia energiei li-ere. 12

Hegea constanei, chiar dac nu este enunat e&plicit ca principiu independent, corespunde procesului secundar, ,n care energia este legat, meninut la un ni'el oarecare. Se o-ser' c, ,n ciuda unui aparat conceptual ce poate prea comun, modelele lui =reuer +i Freud sunt *oarte di*erite. =reuer ,+i dez'olt g7ndirea dintr/o perspecti' -iologic din care nu lipsesc asemnrile cu ideile moderne asupra homeostazei +i sistemelor de autoreglare, pe care chiar le anun. 2Se +tie c =reuer a cola-orat la lucrrile neuro*iziologului Iering asupra unuia dintre sistemele de autoreglare cele mai importante ale organismului, acela al respiraiei5. 0n schim-, construcia *reudian poate prea a-erant din punct de 'edere al +tiinelor 'ieii ,n msura ,n care ea pretinde s deduc un organism cu aptitudinile sale 'itale, *unciile sale adaptati'e, constantele sale energetice, dintr/un principiu care este negarea oricrei di*erene sta-ile de ni'el. 1ar aceast di'ergen, de alt*el nee&plicit, dintre =reuer +i Freud 2s/ar putea gsi urme ale di*icultii celor doi autori de a se pune de acord asupra unei *ormulri a principiului constanei ,n ela-orrile succesi'e care ne/au par'enit din :>omunicarea preliminarZ din cadrul Studiilor asupra isteriei5 este -ogat ,n semni*icaii. 0ntr/ade'r, ceea ce la Freud este reglat prin principiul ineriei constituie un tip de proces a crui e&isten este postulat prin descoperirea cu puin 'reme ,nainte a incon+tientului: procesul primar. Acesta e descris ,ncep7nd cu Proiect de psihologie prin e&emple pri'ilegiate, cum ar *i 'isul +i *ormarea simptomului, ,n special la isterici. >eea ce caracterizeaz procesul primar este o curgere *r piedici, o :deplasare *acilZ. Pe planul analizei psihologice, se poate o-ser'a c o reprezentare se poate su-stitui complet alteia, p7n la a/i ,mprumuta proprietile +i e*icacitatea: :.. .istericul pe care A ,l *ace s pl7ng ignor c pl7nsul su e pro'ocat de asocierea A/=, unde = ,nsu+i nu Boac nici un rol ,n 'iaa sa psihic. Sim-olul s/a su-stituit aici complet lucruluiZ. Fenomenul unei deplasri totale a semni*icaiei de la o reprezentare la alta, constatarea clinic a intensitii +i e*icacitii pe care o au reprezentrile su-stituti'e ,+i gsesc, pentru Freud, ,n mod natural, e&presia ,n *ormularea economic a principiului ineriei. Hi-era circulaie a sensului +i scurgerea total a energiei psihice p7n la completa e'acuare sunt pentru Freud sinonime. Se 'ede c un asemenea proces este opusul meninerii constanei. Aceasta este in'ocat ,n Proiect de psihologie, dar ca 'enind s modereze +i s inhi-e simpla tendin la descrcarea a-solut. Sarcina de a lega energia psihic +i de a o menine la un ni'el mai ridicat re'ine eului6 el ,ndepline+te aceast *uncie pentru c el ,nsu+i constituie un ansam-lu de reprezentri sau de neuroni ,n care se menine un ni'el constant de in'estire. Filiaia dintre procesul primar +i procesul secundar nu tre-uie deci ,neleas ca o succesiune real, ,n ordine 'ital, ca +i cum principiul constanei ar *i succesi' principiului ineriei ,n istoria organismelor6 ea nu se susine dec7t la ni'elul unui aparat psihic ,n care Freud recunoa+te de la ,nceput e&istena a dou tipuri de procese, a dou principii ale *uncionrii mentale. 1up cum se +tie, capitolul F@@ al @nterpretrii 'isului 219335 se -azeaz pe o asemenea opoziie. Freud dez'olt aici ipoteza :.. .unui aparat psihic primiti' a crui acti'itate este reglat de tendina de a e'ita acumularea de e&citaie +i de a se menine, ,n msura posi-ilului, *r e&citaieZ. ?n asemenea principiu, caracterizat prin :...scurgerea li-er a cantitilor de e&citaieZ este desemnat de Freud ca :principiul neplceriiZ. #l regleaz *uncionarea sistemului incon+tient. Sistemul precon+tient/con+tient are un alt mod de *uncionare6 el :.. .produce in'estirile care eman din el o inhi-iie a acestei curgeri ]li-ere^, o trans*ormare ,n in'estire c'iescent, *r ,ndoial cu ridicarea ni'eluluiZ. Prin urmare, opoziia dintre modurile de *uncionare ale celor dou sisteme 'a *i cel mai adesea asimilat de Freud cu opoziia dintre principiul plcerii_ +i principiul realitii_. 1ar dac, din griB pentru clari*icare conceptual, 'rem s meninem o distincie ,ntre tendina de a scdea p7n la zero cantitatea de e&citaie +i o tendin de a o menine la ni'el constant, o-ser'm c principiul plcerii corespunde primei tendine, ,n timp ce meninerea constanei este corelat cu principiul realitii. A-ia ,n 1923, ,n :1incolo de principiul plcerii; Freud *ormuleaz e&plicit un :principiu al constaneiZ. Aici tre-uie s notm urmtoarele: Principiul constanei apare ca -az economic a principiului plcerii. 1e*iniiile propuse continu s conin un echi'oc: tendina la reducerea a-solut +i tendina la constan sunt considerate ca echi'alente6 >u toate acestea, tendina spre zero, su- numele de principiul Mir'ana_, este considerat ca *undamental, celelalte principii ne*iind dec7t modi*icri ale acestuia6 0n acela+i timp ,n care Freud nu pare s 'ad ,n aciune ,n :.. .'iaa psihic +i poate ],n^ 'iaa ner'oas ,n generalZ dec7t o singur tendin, mai mult sau mai puin modi*icat, el introduce la ni'elul pulsiunilor un dualism *undamental +i ireducti-il: pulsiunile de moarte, ce tind spre reducerea a-solut a tensiunilor, +i pulsiunile de 'ia, ce caut, dimpotri', s menin +i s creeze uniti 'itale care presupun un ni'el ridicat 13

de tensiune. Acest ultim dualism 2despre care mai muli autori au su-liniat, de alt*el, c tre-uie ,neles ca un dualism de principii5 poate s se clari*ice dac ,l raportm la anumite opoziii *undamentale constant prezente ,n g7ndirea *reudian: energie li-er/energie legat, eli-erare/legare, proces primar/proces secundar 2'ezi +i: Pulsiune de moarte5. 1impotri', Freud n/a delimitat niciodat pe deplin opoziia care, la ni'elul principiilor economice ale *uncionrii mentale, corespunde opoziiilor precedente. 1ac ea este schiat ,n Proiect de psihologie prin distincia dintre un principiu al ineriei +i o tendin la constan, ea nu 'a putea constitui, ca urmare, o re*erin e&plicit care s permit poate e'itarea con*uziei ce continu s *ie legat de noiunea de principiu al constanei. @n %eoria atacului isteric 218925, manuscris trimis spre apro-are lui =reuer, ca +i ,ntr/o scrisoare adresat acestuia, din 29.3$.1892, Freud 'or-e+te de o tendin de a :...menine constantZ ceea ce s/ar putea numi :suma de e&citaieZ ,n sistemul ner'os. @n con*erina susinut de Freud la zece zile dup apariia :>omunicrii preliminareZ, pu-licat su- acela+i titlu ,n numrul din 1893 al re'istei Yiener medizinische Presse, Freud nu 'or-e+te dec7t despre o tendin de a :...diminua ]...^ suma de e&citaieZ 2)5. 0n :>omunicare preliminarZ la Studii asupra isteriei, principiul constanei nu este enunat. S/ar introduce o oarecare clari*icare ,n pro-lemele cu care =reuer +i Freud se lupt, disting7nd mai multe planuri: 1. ni'elul organismului, reglat prin mecanisme de homeostazie +i *uncion7nd deci dup un principiu unic, principiul constanei. ?n asemenea principiu nu este 'ala-il numai pentru ansam-lul organismului, ci +i pentru aparatul specializat care e sistemul ner'os. Acesta nu poate *unciona dec7t dac sunt meninute +i resta-ilite condiii constante. Acest *apt era 'izat de =reuer c7nd 'or-ea despre un ni'el constant al e&citaiei tonice intracere-rale6 2. la ni'elul psihismului uman, care *ace o-iectul in'estigrii *reudiene: a5 procesele incon+tiente care, la limit, presupun o alunecare nede*init a semni*icaiilor sau, ,n lim-aB energetic, o scurgere total li-er a cantitii de e&citaie. -5 procesul secundar, a+a cum este reperat ,n sistemul precon+tient`con+tient, care presupune o legare a energiei, aceasta *iind reglat printr/o anumit :*ormZ tinz7nd s menin +i s resta-ileasc limitele +i ni'elul su energetic: eul. Ha prima 'edere, s/ar putea deci spune c =reuer +i Freud nu a'eau ,n 'edere acelea+i realiti: =reuer pune pro-lema condiiilor neuro*iziologice ale unei *uncionri psihice normale, Freud se ,ntrea- cum se poate regla +i limita procesul primar la om. Cm7ne totu+i un echi'oc la Freud at7t ,n Proiect de psihologie, c7t +i ,n opere t7rzii, ca 1incolo de principiul plcerii: ,ntre deducerea unui proces psihic secundar pornind de la procesul primar +i o genez c'asimitic a organismului ca *orm constant +i care tinde s se pstreze ,n 'ia pornind de la o stare pur anorganic. Acest echi'oc *undamental ,n g7ndirea *reudian nu se poate interpreta, dup prerea noastr, dec7t dac ,nelegem eul ,nsu+i ca o :*ormZ, un Gestalt edi*icat dup modelul organismului sau, dac 'rem, ca o meta*or realizat a organismului. 6$ Pri'(i&iul i'eriei 'euro'ale Acesta este principiul de *uncionare a sistemului neuronal, ,n con*ormitate cu care neuronii tind ca s e'acueze complet cantitile de energie pe care le primesc. #ste un mecanism de :descrcare energeticZ neuronal. Freud enun ,n Proiect de psihologic 2189!5 un principiu al ineriei ca principiu de *uncionare a ceea ce el numea atunci sistem neuronal, ,n te&tele metapsihologice ulterioare, el nu 'a relua aceast e&presie. Moiunea aparine perioadei de ela-orare a concepiei *reudiene pri'ind aparatul psihic. Se +tie c Freud descrie ,n Proiect de psihologie un sistem neuronal *c7nd apel la dou noiuni *undamentale: cea de neuron +i cea de cantitate. >on*orm acestei ipoteze, cantitatea circul ,n sistem, lu7nd ci di*erite prin -i*urcaiile succesi'e ale neuronilor, ,n *uncie de rezistena 2:-ariera de contactZ5 sau de gradul de *acilitare a accesului care e&ist la trecerea de la un element neuronal la altul. #&ist o analogie e'ident ,ntre aceast descriere ,ntr/un lim-aB neuro*iziologic +i descrierile ulterioare ale aparatului psihic, descrieri ,n care de asemenea inter'in dou elemente: reprezentrile grupate ,n lanuri sau ,n sisteme +i energia psihic. Fechea noiune de principiu al ineriei prezint interes prin *aptul c aBut la precizarea sensului principiilor economice *undamentale care regleaz *uncionarea aparatului psihic. 0n *izic, ineria desemneaz 1

urmtorul *enomen: :...un punct lipsit de orice legtur mecanic +i asupra cruia nu se e&ercit nici o aciune ,+i conser' nede*init aceea+i 'itez considerat din punct de 'edere al mrimii +i direciei 2chiar +i ,n cazul ,n care aceast 'itez este nul, adic acel corp este ,n repaus5Z 2l5. 1. Principiul enunat de Freud pri'ind sistemul neuronal prezint o analogie sigur cu principiul ineriei din *izic. #l este *ormulat ast*el: :Meuronii tind s se de-araseze de cantitateZ "odelul unei ast*el de *uncionri este *urnizat de o anumit concepie a re*le&ului: ,n arcul re*le&, cantitatea de e&citaie primit de neuronul senziti' se presupune c e complet descrcat la e&tremitatea motorie. "ai mult, pentru Freud, aparatul neuronal se comport ca +i cum ar tinde nu numai s descarce e&citaiile, dar s se +i proteBeze de sursele de e&citaie. Fa de e&citaiile interne, principiul ineriei nu poate *unciona *r s su*ere o modi*icare pro*und6 ,ntr/ade'r, pentru a e&ista descrcarea adec'at este necesar o aciune speci*ic, aciune care, pentru a *i dus la -un s*7r+it, cere o stocare a energiei. 2. Caportul dintre utilizarea pe care o d Freud noiunii de principiu al ineriei +i utilizarea lui ,n *izic rm7ne destul de 'ag. a5 ,n *izic, ineria este o proprietate a corpurilor ,n mi+care, ,n timp ce, pentru Freud, ea nu este o proprietate a mo-ilului a'ut ,n 'edere, adic e&citaia, ci o tendin acti' a sistemului ,n care cantitile se deplaseaz. -5 ,n *izic, principiul ineriei este o lege uni'ersal, constituti' a *enomenelor a'ute ,n 'edere +i presupus a aciona chiar ,n mani*estri care, pentru o-ser'atorul comun, par s o contrazic. 1e e&emplu, mi+carea unui proiectil tinde aparent s se opreasc de la sine, dar *izica arat c aceast oprire se datoreaz rezistenei aerului +i c, *c7nd a-stracie de acest *actor contingent, 'aliditatea legii ineriei nu este deloc pus ,n cauz. 1impotri', ,n transpunerile psiho*iziologice ale lui Freud, principiul ineriei nu mai este constituti' pentru ordinea natural considerat6 el poate e+ua datorit unui alt mod de *uncionare, care/i limiteaz c7mpul de aplicaie, ,n acest *el, *ormarea de grupe de neuroni constant in'estii presupune, de *apt, reglarea printr/o lege / legea constanei /, care contracareaz curgerea li-er a energiei. Mumai printr/o deducie care apeleaz la *inalitate poate Freud s susin c principiul ineriei utilizeaz pentru scopurile sale o anumit acumulare de energie. c5 Aceast trecere de la mecanism la *inalitate se regse+te +i ,n *aptul c Freud deduce din principiul descrcrii e&citaiei o tendin de e'itare a oricrei surse de e&citaie. 3. 1e'ine clar c, ,n msura ,n care 'rea s se menin la un anumit ni'el de 'erosimilitate -iologic, Freud se 'ede o-ligat s introduc imediat alterri considera-ile ale principiului ineriei. >um ar putea s supra'ieuiasc un organism care ar *unciona dup acest principiuD >um ar putea el s e&iste dac este ade'rat c ,ns+i noiunea de organism presupune meninerea unei di*erene sta-ile a ni'elului energetic ,n raport cu mediul ,nconBurtorD >ontradiciile care se pot constata ,n noiunea *reudian de principiu al ineriei neuronale nu tre-uie totu+i, dup prerea noastr, s descali*ice intuiia de -az su-iacent utilizrii sale. Aceast intuiie este legat de ,ns+i descoperirea incon+tientului6 ceea ce Freud traduce ,n li-era circulaie a sensului, care caracterizeaz procesul primar. Ast*el, principiul Mir'ana a+a cum apare el mult mai t7rziu ,n opera lui Freud, poate *i considerat ca o rea*irmare, ,ntr/un moment decisi' al g7ndirii *reudiene 2:turnantaZ anilor [235 a intuiiei *undamentale care ghida deBa enunul principiului ineriei. 7$ Pri'(i&iul Nirva'a Acest principiu desemneaz tendina aparatului psihic de a reduce la zero, sau mcar de a reduce c7t mai mult posi-il, orice cantitate de e&citaie de origine e&tern sau intern 2=. HoL, S. Freud5. Mir'ana desemneaz stingerea dorinei umane, aneantizarea indi'idualitii, o stare de lini+te +i *ericire interioar per*ect, total. Principiul Mir'anei este tendina de reducere, de constan, de suprimare a tensiunilor produse de orice e&citaie intern. Acest punct de 'edere creeaz o stare de am-iguitate, de echi'alen ,ntre :principiul constaneiZ +i :principiul Mir'anaZ. 1up S. Freud, principiul Mir'anei e&prim tendina pulsiunii de moarte, moti' pentru care acest principiu se di*ereniaz de constan sau de homeostazie 2<. Haplanche +i <. =. Pontalis5. %ermenul de Mir'ana e&prim ,n primul r7nd o legtur pro*und ,ntre plcere +i aneantizare. %ermenul :Mir'anaZ, rsp7ndit ,n .ccident de Schopenhauer, este preluat din religia -udist, unde desemneaz :stingereaZ dorinei umane, aneantizarea indi'idualitii, care se tope+te ,n su*letul colecti', o stare de lini+te +i de *ericire per*ect. 0n :1incolo de principiul plcerii; 219235, Freud, relu7nd e&presia propus de psihanalista englez =ar-ara HoL, de*ine+te principiul Mir'ana ca :...tendin la reducerea, la constana, la suprimarea tensiunii produse de e&citaia internZ. Aceast *ormulare este identic cu aceea pe care Freud o d ,n 1!

acela+i te&t principiului constanei +i conine deci am-iguitatea de a considera ca echi'alente tendina de a menine constant un anume ni'el +i tendina de a reduce la zero orice e&citaie. %otodat, nu este lipsit de importan s notm c Freud introduce termenul Mir'ana, cu rezonana lui *ilozo*ic, ,ntr/un te&t ,n care merge *oarte departe pe *irul speculaiei6 ,n Mir'ana hindus sau schopenhauerian, Freud gse+te un corespondent pentru noiunea de pulsiune de moarte. Aceast coresponden este su-liniat ,n Pro-lema economica a masochismului 2192 5: :Principiul Mir'ana e&prim tendina pulsiunii de moarteZ. 0n acest sens, :principiul Mir'anaZ desemneaz altce'a dec7t o lege a constanei sau de homeostazie: tendina radical de a reduce e&citaia la zero, a+a cum Freud o enunase deBa su- numele de :principiul ineriei;. Pe de alt parte, termenul Mir'ana sugereaz o legtur pro*und ,ntre plcere +i aneantizare, legtur care rm7ne pro-lematic pentru Freud. 8$ Pri'(i&iul &l(erii9'e&l(erii Acesta este un principiu care gu'erneaz *uncionarea mintal ,n sensul c ansam-lul acti'itii psihice are ca scop s e'ite neplcerea +i s procure plcerea, ,n msura ,n care neplcerea este legat de cre+terea cantitii de e&citaie, iar plcerea de reducerea acesteia, principiul plcerii este un principiu economic. Acest principiu al plcerii a *ost preluat de ctre S. Freud de la Fechner 2:principiul de plcere a aciuniiZ5, con*orm cruia nu numai c *inalitatea urmrit de aciunea uman este plcerea, dar +i c actele noastre sunt determinate de plcerea sau de neplcerea procurate ,n prezent de reprezentarea aciunii de ,ndeplinit sau a consecinelor sale. Se remarc la S. Freud e&istena unei relaii str7nse ,ntre cele dou principii ale plcerii si constanei. Principiul plcerii este corelat +i cu principiul realitii. Pulsiunile nu caut, la ,nceput, dec7t s se descarce, s se satis*ac pe cile cele mai scurte. #le se acomodeaz progresi' cu realitatea, singura care le permite prin deturnri +i am7nri necesare, s ating satis*acia cutat. Ceiese de aici modul ,n care raportul :plcereQrealitateZ[ pune o pro-lem care este ea ,ns+i dependent de semni*icaia dat ,n psihanaliz termenului de :plcereZ. Prin plcere se ,nelege satis*acerea unei ne'oi. Moiunea de principiu al plcerii rm7ne aproape neschim-at ,n toat opera *reudian. 1impotri', ceea ce de'ine pro-lematic la Freud +i prime+te rspunsuri di*erite este situaia principiului ,n raport cu alte re*erine teoretice. . prim di*icultate, sesiza-il chiar ,n enunul principiului, este legat de de*inirea plcerii +i a neplcerii. ?na din ipotezele constante ale lui Freud ,n cadrul modelului pe care/l d aparatului psihic a*irm c, ,n principiul *uncionrii sale, sistemul percepie/con+tiin este sensi-il la o ,ntreag di'ersitate de caliti pro'enind din mediul e&terior, ,n timp ce din interior el nu percepe dec7t cre+terile +i diminurile de tensiune care se traduc ,ntr/o singur gam calitati': scala plcere/neplcere. Putem oare rm7ne la o de*iniie pur economic, plcerea +i neplcerea ne*iind dec7t traducerea calitati' a unor modi*icri cantitati'eD Pe de alt parte, care este corelaia e&act dintre aceste dou aspecte, calitati' +i cantitati'D Freud a su-liniat progresi' ,ntreaga di*icultate de a da acestei pro-leme un rspuns simplu. >hiar dac, ,ntr/o prim etap, el se mulume+te s enune o echi'alen ,ntre plcere +i reducerea de tensiune, ,ntre neplcere +i cre+terea tensiunii, el ,nceteaz *oarte cur7nd s a*irme c aceast relaie este e'ident +i simpl: :.. .s nu negliBm caracterul cu lotul nedeterminat al acestei ipoteze at7ta timp c7t nu 'om reu+i s decelm natura relaiei dintre plcere +i neplcere +i 'ariaiile ,n cantitile de e&citaie care acioneaz asupra 'ieii psihice. >ert este c. dac asemenea relaii pot *i *oarte di'erse, ele nu pot ,n orice caz s *ie *oarte simpleZ Freud nu ne o*er dec7t c7te'a indicaii pri'ind tipul de *uncionare ,n cauz, ,n :1incolo de principiul plcerii; 219235, el noteaz c tre-uie di*erenial neplcerea de sentimentul de tensiune: e&ist tensiuni plcute. :Senzaia de tensiune nu tre-uie raportat la mrimea a-solut a in'estirii, e'entual la ni'elul ei, ,n timp ce gradarea plcere/neplcere ar indica modi*icarea cantitii de in'estire ,n unitatea de timpZ. 0ntr/un te&t ulterior, este luat ,n considerare tot un *actor temporal: ritmul6 ,n acela+i timp este repus ,n 'aloare aspectul calitati' al plcerii. 0n po*ida di*icultilor de a gsi echi'alene cantitati'e e&acte pentru stri calitati'e ca plcerea +i neplcerea, interesul pentru teoria psihanalitic a unei interpretri economice a acestor stri este e'ident6 ea permite enunarea unui principiu 'ala-il at7t pentru instanele incon+tiente ale personalitii, c7t +i pentru aspectele sale con+tiente. A 'or-i, de e&emplu, de o plcere incon+tient legat de un simptom e'ident neplcut, poate ridica o-iecii la ni'elul descrierii psihologice. Plas7ndu/se ,n perspecti'a unui aparat psihic +i a modi*icrilor energetice care se produc ,n el, Freud dispune de un model care/i permite s considere 1$

*iecare su-structur ca *iind reglat de acela+i principiu ca ansam-lul aparatului psihic, ls7nd nerezol'at di*icila pro-lem de a determina, pentru *iecare dintre aceste su-structuri, modalitatea +i momentul ,n care o cre+tere de tensiune de'ine e*ecti' moti'ant ca neplcere resimit. Aceast pro-lem nu este totu+i negliBat ,n opera *reudian. #a este direct 'izat ,n legtur cu #ul, ,n @nhi-iie, simptom +i angoas 2192$5 2concepia angoasei/semnal ca moti' de aprare5. . alt pro-lem, nu *r legtur cu cea precedent, pri'e+te relaia dintre plcere +i constan, ,ntr/ ade'r, chiar o dat admis e&istena unei semni*icaii economice, cantitati'e a plcerii, rm7ne pro-lema de a +ti dac ceea ce Freud nume+te principiul plcerii corespunde unei menineri a constanei ni'elului energetic sau unei reduceri radicale a tensiunilor p7n la ni'elul cel mai sczut. Mumeroase *ormulri aparin7nd lui Freud, care asimileaz principiul plcerii +i principiul constanei, merg ,n sensul primei soluii. 1ar, dac lum ,n considerare ansam-lul re*erinelor teoretice *undamentale *reudiene 2a+a cum reies ele mai ales din te&te ca Proiect de psihologie 2189!5 +i 1incolo de principiul plcerii, se o-ser' c principiul plcerii se gse+te mai degra- ,n opoziie cu meninerea constanei, *ie c el corespunde scurgerii li-ere a energiei ,n timp ce constana corespunde unei legri a acesteia, *ie c, la limit, Freud se poate ,ntre-a dac principiul plcerii nu este :,n ser'iciul pulsiunii de moarteZ. Pro-lema, adesea dez-tut ,n psihanaliz, a e&istenei unui :dincolo de principiul plceriiZ nu poate *i pus ,n mod corect dec7t dup ce a *ost pe deplin precizat ansam-lul de pro-leme care aduce ,n prim/plan conceptele de plcere, constan, legare, reducerea tensiunilor la zero. 0ntr/ade'r, e&istena unor principii sau *ore pulsionale care transcend principiul plcerii nu este susinut de Freud dec7t din momentul ,n care opteaz pentru o interpretare a acestuia care tinde s/1 con*unde cu principiul constanei. 1ac, dimpotri', principiul plcerii tinde s *ie asimilat unui principiu de reducere la zero 2principiul Mir'ana5, caracterul su ultim +i *undamental nu mai este contestat 2'ezi mai ales: Pulsiunea de moarte5. Moiunea de principiu al plcerii apare, ,n teoria psihanalitic, mai ales corelat noiunii de principiu al realitii. 1e asemenea, c7nd Freud enun e&plicit cele dou principii de *uncionare psihic, el scoate ,n e'iden tocmai acest a& de re*erin. Pulsiunile nu caut la ,nceput dec7t s se descarce, s se satis*ac pe cile cele mai scurte. #le se acomodeaz progresi' cu realitatea, singura care le permite, prin deturnri +i am7nri necesare, s ating satis*acia cutat. 1in aceast tez simpli*icat, reiese modul ,n care raportul plcere/realitate pune o pro-lem care este ea ,ns+i dependent de semni*icaia dat ,n psihanaliz termenului plcere. 1ac ,nelegem prin plcere mai ales satis*acerea unei ne'oi, dup modelul satis*acerii pulsiunilor de autoconser'are, atunci opoziia principiul plcerii/principiul realitii nu o*er nimic radical6 aceasta cu at7t mai mult cu c7t s/ar putea u+or admite e&istena ,n organismul 'iu a unei dotri naturale, a unor predispoziii care *ac din plcere un ghid de 'ia, su-ordon7ndu/i comportamente +i *uncii adaptati'e. 1ar psihanaliza a pus ,n prim/plan noiunea de plcere ,ntr/un cu totul alt conte&t, ,n care apare, dimpotri', legat de procese 2trire de satis*acere5 +i *enomene 2'isul5 al cror caracter dereal este e'ident. 1in aceast perspecti', cele dou principii apar ca *undamental antagonice, ,mplinirea unei dorine incon+tiente rspunz7nd la cu totul alte e&igene +i *uncion7nd dup cu totul alte legi dec7t satis*acerea ne'oilor 'itale 2 'ezi: Pulsiuni de autoconser'are5. :$ Pri'(i&iul realitii Principiul realitii ,mpreun cu principiul plcerii reprezint pentru S. Freud cele dou mari principii care gu'erneaz ,ntreaga *uncionare a aparatului psihic. #l *ormeaz un cuplu cu principiul plcerii pe care ,i modi*ic, ,n msura ,n care reu+e+te ca s se impun ca principiu reglator. @n acest caz, cutarea satis*aciei nu se mai e*ectueaz pe cile cele mai scurte, ci accept deturnri si ,+i am7n atingerea scopului ,n *uncie de condiiile impuse de mediul e&terior. 1in punct de 'edere economic, principiul realitii corespunde unei trans*ormri a energiei li-ere ,n energie legat. 1in punct de 'edere topic, el este de*initoriu pentru sistemul :precon+tient / con+tientZ. 1in punct de 'edere dinamic, psihanaliza caut s *undamenteze inter'enia principiului realitii pe un tip de energie pulsional care este pus cu precdere ,n ser'iciul #ului. Principiul plcerii este pus +i ,n ser'iciul Sinelui, ,ntruc7t din punct de 'edere genetic acest principiu al realitii succede principiului plcerii. Pre*igur7ndu/se de la primele ela-orri metapsihologice *reudiene, principiul realitii este enunat ca atare ,n 1911 ,n Formulri pri'ind cele dou principii ale *uncionrii psihice6 el este pus ,n relaie, ,ntr/o perspecti' genetic, cu principiul plcerii, cruia ,i succede. Sugarul ,ncearc mai ,nt7i s gseasc, ,ntr/ un mod halucinatoriu, o posi-ilitate de descrcare imediat, nemiBlocit a tensiunii pulsionale: :...numai a-sena persistent a satis*aciei a+teptate +i decepia antreneaz a-andonarea acestei tentati'e de satis*acere halucinatorie. 0n locul acesteia, aparatul psihic tre-uie s rezol'e pro-lema prin 1)

reprezentarea strii reale a lumii e&terioare +i s caute o modi*icare real. Prin aceasta, e introdus un nou principiu al acti'itii psihice: ceea ce e reprezentat nu mai este ceea ce e agrea-il, ci ceea ce e real, chiar dac poate *i dezagrea-ilZ. Principiul realitii, principiu reglator al *uncionrii psihice, apare secundar ca o modi*icare a principiului plcerii, care este la ,nceput su'eran. @nstaurarea sa corespunde unei serii ,ntregi de adaptri pe care tre-uie s le su*ere aparatul psihic: dez'oltarea *unciilor con+tiente ` atenie, Budecat, memorie6 su-stituirea descrcrii motorii printr/o aciune ce are ,n 'edere trans*ormarea con'ena-il a realitii6 na+terea g7ndirii, aceasta *iind de*init ca o :acti'itate pro-antZ ,n care sunt deplasate mici cantiti de in'estire, ceea ce presupune o trans*ormare a energiei li-ere, care tinde s circule *r piedici de la o reprezentare la alta, ,n energie legat. %recerea de la principiul plcerii la principiul realitii nu suprim principiul plcerii. Pe de o parte, principiul realitii asigur o-inerea unor satis*acii ,n real, pe de alt parte, principiul plcerii continu s gu'erneze un ,ntreg c7mp de acti'iti psihice, un domeniu rezer'at, cedat *antasmei +i *uncion7nd dup legile procesului primar: incon+tientul. Acesta e modelul cel mai general pe care Freud 1/a ela-orat ,n cadrul a ceea ce el ,nsu+i nume+te :psihologie geneticZ. #l arat c aceast schem se aplic di*erit, dup cum este luat ,n considerare e'oluia pulsiunilor se&uale sau e'oluia pulsiunilor de autoconser'are. 1ac ,n dez'oltarea lor, pulsiunile de autoconser'are se supun progresi' +i p7n la urm total principiului realitii, pulsiunile se&uale nu se :educZ dec7t cu ,nt7rziere +i ,ntotdeauna imper*ect. Cezult, secundar, c pulsiunile se&uale rm7n domeniul pri'ilegiat al principiului plcerii, ,n timp ce pulsiunile de autoconser'are reprezint ,n s7nul aparatului psihic e&igenele realitii, ,n *ond, con*lictul psihic ,ntre eu +i coninutul re*ulat ,+i are rdcinile ,n dualismul pulsional, corespunz7nd el ,nsu+i dualismului principiilor. 0n ciuda simplitii sale aparente, aceast concepie ridic pro-leme di*icile, pe care multe indicii din chiar opera lui Freud ni le semnaleaz. 1. @n ce pri'e+te pulsiunile, ideea c pulsiunile se&uale +i pulsiunile de autoconser'are e'olueaz dup aceea+i schem nu mai pare deloc satis*ctoare. # greu de conceput ce poate *i pentru pulsiunile de autoconser'are acest prim timp reglat de principiul plcerii. Mu sunt ele de la ,nceput orientate spre un o-iect real satis*ctor, a+a cum Freud ,nsu+i a a*irmat pentru a le di*erenia de pulsiunile se&ualeD @n'ers, legtura dintre se&ualitate +i *antasm este at7t de esenial, ,nc7t ideea de ,n'are progresi' a realitii de'ine aici *oarte contesta-il, cum o atest de alt*el +i e&periena analitic. S/a pus adesea ,ntre-area: de ce, dac ,+i poate satis*ace dorina prin halucinaie, copilul tre-uie s mai caute un o-iect realD >oncepia con*orm creia pulsiunea se&ual apare din pulsiunea de autoconser'are ,ntr/o du-l relaie: anaclitic +i de separare, permite clari*icarea acestei pro-leme di*icile, ,n mod schematic, *unciile de autoconser'are pun ,n Boc montaBe de comportamente, scheme percepti'e care 'izeaz de la ,nceput, chiar dac ,n mod ina-il, un o-iect real adec'at 2s7nul, hrana5. Pulsiunea se&ual apare ,n marginea e&ercitrii acestei *uncii naturale6 ea nu de'ine cu ade'rat autonom dec7t ,n mi+carea care o separ de aceast *uncie +i de o-iectul ei, repet7nd plcerea ,n mod autoerotic +i 'iz7nd pe mai departe reprezentrile electi'e care se organizeaz ,n *antasme. >onstatm c, din aceast perspecti', legtura dintre cele dou tipuri de pulsiuni a'ute ,n 'edere +i cele dou principii nu apare deloc ca o achiziie secundar: legtura este la ,nceput *oarte str7ns ,ntre autoconser'are +i realitate6 in'ers, momentul de emergen al se&ualitii coincide cu cel al *antasmei +i al ,mplinirii halucinatorii a dorinei. 2. @ s/a atri-uit adesea lui Freud, pentru a/1 critica, ideea c *iina uman ar tre-ui s ias dintr/o ipotetic stare ,n care realizeaz un *el de sistem ,nchis destinat numai plcerii :narcisiceZ pentru a accede, nu se +tie ce cale, la realitate. . asemenea reprezentare este dezminit prin mai multe *ormulri *reudiene: e&ist de la ,nceput, cel puin ,n anumite sectoare, mai ales ,n cel percepti', un acces la real. >ontradicia ar putea oare s 'in din *aptul c ,n c7mpul in'estigaiei pur psihanalitice pro-lematica realului se pune ,n termeni *oarte di*erii de cei ai unei psihologii care/+i propune ca o-iect analiza comportamentului copiluluiD >eea ce Freud consider inBust ca o generalizare 'ala-il pentru ansam-lul genezei su-iectului uman ,+i regse+te 'aloarea la ni'elul, de la -un ,nceput dereal, al dorinei incon+tiente. Freud caut condiiile de acces la ceea ce el nume+te :deplin iu-ire de o-iectZ, ,n e'oluia se&ualitii umane, ,n structurarea sa prin comple&ul .edip. Semni*icaia unui principiu al realitii capa-il s modi*ice cursul dorinei se&uale poate *i cu di*icultate surprins ,n a*ara acestei re*erine la dialectica comple&ului .edip +i la identi*icrile corelati'e acestuia. 3. Freud atri-uie un rol important noiunii de pro- a realitii, *r ,ns a *i ela-orat 'reodat o teorie coerent asupra ei +i *r a *i clari*icat relaia cu principiul realitii. @n utilizarea acestei noiuni, o-ser'm +i mai 18

limpede modul ,n care aceasta e apt s acopere dou direcii de g7ndire *oarte di*erite: o teorie genetic a ,n'rii realitii, de supunere a pulsiunii la pro-a realitii 2ca +i cum ea ar proceda prin :,ncercri +i eroriZ5 +i o teorie c'asitranscendental, care trateaz despre constituirea o-iectului prin intermediul unei ,ntregi serii de opoziii: interior/e&terior, plcut/neplcut, introiecie/proiecie. . ,n msura ,n care, ,n care, ,n ultima sa topic, de*ine+te eul ca o di*ereniere a sinelui, di*ereniere ce rezult din contactul direct cu realitatea e&terioar, Freud *ace din #u instana creia i se atri-uie sarcina de a asigura dominaia principiului realitii. #ul :...intercaleaz, ,ntre re'endicarea pulsional +i aciunea care procur satis*acia, acti'itatea de g7ndire, care, orient7ndu/se ,n prezent +i utiliz7nd e&perienele anterioare, ,ncearc s ghiceasc prin tatonri rezultatul aciunilor proiectate, ,n acest *el, #ul aBunge s sta-ileasc dac tentati'a de a o-ine satis*acia tre-uie pus ,n aplicare sau am7nat sau dac re'endicarea pulsional nu tre-uie pur +i simplu reprimat ca *iind *oarte periculoas 2principiul realitii5Z. . asemenea *ormulare reprezint e&presia cea mai direct a tentati'ei lui Freud de a *ace ca *unciile adaptati'e ale indi'idului s depind de eu. Aceast concepie implic dou tipuri de rezer'e6 pe de o parte, nu este sigur c ,n'area e&igenelor realitii tre-uie pus ,n ,ntregime pe seama unei instane a personalitii psihice ale crei genez +i *uncie sunt ele ,nsele marcate de identi*icri +i con*licte6 pe de alt parte, ,n c7mpul propriu psihanalizei, noiunea de realitate n/a *ost ea pro*und re,nnoit prin descoperiri *undamentale ca aceea a comple&ului .edip +i a unei constituiri progresi'e a o-iectului li-idinalD >eea ce se ,nelege ,n psihanaliz prin :acces la realitateZ nu poate *i redus la ideea unei puteri de discriminare ,ntre real +i ireal, +i nici la ideea unei puneri la ,ncercare a *antasmelor +i a dorinelor incon+tiente ,n contact cu o lume e&terioar care, ,n de*initi', ,+i sta-ile+te singur legile. ;$ Co)&ul*iu'ea la re&etiie Acest principiu al psihanalizei are dou accepiuni: a5 @n s*era psihopatologiei el reprezint sau desemneaz procesul incoerci-il +i de origine incon+tient, prin care su-iectul se plaseaz acti' ,n situaii neplcute, repet7nd ast*el e&periene 'echi, *r a/+i aminti de prototipul lor6 sau, dimpotri', su-iectul are impresia *oarte 'ie c este, de *apt, 'or-a de ce'a pe deplin moti'at ,n actualitate. -5 @n s*era psihanalizei acest principiu desemneaz un *actor autonom, ireducti-il ,n ultim analiz la o dinamic con*lictual a&at doar pe Bocul principiului plcerii +i cel al realitii. #a este pus esenial ,n legtur cu caracterul cel mai general al pulsiunilor, +i anume cu caracterul lor conser'ator. Psihanaliza consider, ,n general, simptomele ca *iind *enomene de repetiie. Aceasta ,ntruc7t, ,n psihanaliz, simptomul reproduce, mai mult sau mai puin deghizat, anumite elemente ale unui con*lict din trecutul -olna'ului. Ce*eritor la compulsiunea la repetiie, #. =i-ring distinge urmtoarele dou aspecte principale: o tendin repetiti', proprie Sinelui6 o tendin restituti', proprie #ului. Automatismul repetiiei sau, mai -ine spus compulsia repetiiei, desemneaz tendina repetrii e&perienelor puternice, oricare ar *i e*ectele *a'ora-ile sau noci'e ale acestei repetiii. 1e la ,nceputul operei sale psihanalitice, Freud a recunoscut importana proceselor de repetare, la care se raporteaz multe concepte 2*i&aie, regresie, trans*er56 dar numai dup 1923 el ,i 'a da importan unui principiu de *uncionare mental care acioneaz :dincolo de principiul plcerii.Z Faptele psihologice pe care se -azeaz sunt ,mprumutate ,n special din ne'rozele traumatice, din Bocul in*antil, din ne'roza de destin 2repetarea acelora+i e'enimente suprtoare ,n 'ia5 +i din trans*er. ?nele dintre aceste repetiii se las reduse la principiul plcerii: de e&emplu, ,n ne'roza traumatic +i ,n 'ia, repetiia poate a'ea sensul de a stp7ni o e&perien neplcut. Cm7ne totu+i un rest: e&perienele ne*ericite, comportamentele neadaptate se repet cu o monotonie tragic6 or, aceast repetiie conduce la e+ecuri, la lezri ale amorului propriu +i nu putem deci s o ,nelegem ca repetarea ne'oilor care caut s se satis*ac6 ea resta-ile+te o ne'oie speci*ic de repetiie, transcendent principiului plcerii. Fiziuni -iologice cu un caracter mai speculati' ampli*ic aceste consideraii psihologice: orice 'ia duce la moarte, adic la o re,ntoarcere la anorganic, +i se&ualitatea duce la reproducere. >ompulsia repetiiei apare ast*el ca un principiu psihologic solid ancorat ,n -iologic. >a +i teoria instinctului morii care ,i este asociat, conceptul compulsiei repetiiei a ridicat ,mpotri'iri +i critici. Acestea se rezum ,n mod esenial s arate c *enomenele de repetiie in'ocate ,n *a'oarea compulsiei repetiiei nu sunt :mai departe de principiul plceriiZ periodicitatea pulsiunilor este ,nrdcinat ,n sursele lor *izice6 de *iecare dat c7nd cererea pulsional se a*irm, culpa-ilitatea, aprarea #ului tre-uie ,n acela+i *el s intre ,n aciune ,ntr/un mod repetiti'6 repetiiile multiple se e&plic prin persistena +i recurena sentimentelor de culpa-ilitate6 ,n ceea ce pri'e+te repetiiile e'enimentelor traumatice ele au ca sens esenial gsirea unei soluii mai -une, stp7nirea situaiei care nu a *ost rezol'at6 ast*el, adultul redus la tcere ,ntr/o ceart o rumineaz, cut7nd 19

replica per*ect pentru a/+i nimici ad'ersarul6 e*ortul de stp7nire e+u7nd ,n timp ca ne'oia de stp7nire persist, rezult repetiia e*ortului 2Tu-ie, Fenichel, IendricKs5. "ai conser'ator, =i-ring disntinge ,n compulsia repetiiei o tendin repetiti' +i o tendin de resta-ilire6 tendina repetiti' e&prim ineria materiei6 este o tendin conser'atoare de meninere +i repetare a e&perienelor intense, at7t agrea-ile c7t +i neplcute6 este un automatism pulsio/nal care se situeaz peste principiul plcerii6 tendina de resta-ilire este un mecanism reglator care are drept sarcin descrcarea tensiunilor cauzate de e&perienele traumatice, pun7nd ast*el repetiia ,n ser'iciul #ului. >eea ce *rapeaz ,n repetiiile ne'rotice este persistena comportamentelor neadec'ate realitii +i prezentului, este e+ecul principiului realitii, imposi-ilitatea g7ndirii sim-olice, care, singur, ar putea rupe repetiia compulsi' prin luarea ,n considerare a e*ectelor ,ndeprtate ale comportamentului, 'z7nd lucrurile de mai sus. Cepetiia compulsi' traduce dimpotri' dependena organismului ,n raport cu unele necesiti +i emoii pe care le resimte acum, ,n raport cu unele e*ecte ale conduitei resimite ca iminente. >u alte cu'inte, comportamentele descrise ca repetiii compulsi'e au e&act caracterele proceselor primare +i incon+tiente rele'7nd procesul plcerii, pe c7t ,l disting de principiul realitii6 ele au ca o condiie sl-iciunea #ului, imposi-ilitatea sa de a se eli-era. Se poate desprinde din cele de mai sus *aptul c :principiile psihanalizeiZ, speci*ice acestui domeniu, au ,n primul r7nd un caracter dinamic si prin aceasta ele e&prim un anumit regim de *uncionare a :aparatului psihicZ uman. 0n plus, dincolo de aceste aspecte legate de *uncionarea 'ieii psihice, principiile psihanalizei sunt ,n con*ormitate cu modalitatea de organizare a sistemului personalitii ,n instane speci*ice, *iecreia dintre acesteia corespunz7ndu/i principii dinamice speci*ice. III$ Or<a'i,area &er*o'alitii 3' &*i+a'ali, "odul de organizare al personalitii este oarecum particular ,n psihanaliz. 0ns+i noiunea de personalitate este desemnat de ctre Freud su- denumirea de :aparat psihic;: un sistem *uncional cu o organizare speci*ic, su- *orma unui model ierarhic strati*icat *ormat dintr/o serie de instane specializate din punct de 'edere *uncional +i dispuse succesi' de Bos ,n sus. 0n opera psihanalitic a lui S. Freud, incon+tientul este menionat ,n lucrarea sa :%raumdeutungZ 218995 ,n legtur cu aparatul psihic la care distinge trei caliti sau instane: con+tientul, precon+tientul si incon+tientul. 1up S. Freud, incon+tientul este instana personalitii ,n care sunt depozitate pulsiunile indi'idului. Aceast teorie re*eritoare la structura aparatului psihic este re'izuit de ctre S. Freud ,n 1923, care de data aceasta distinge urmtoarele trei instane ale personalitii: incon+tientul, #ul + i Supra/ #ul. 0n cadrul acestui sistem al personalitii, incon+tientul este instana psihica cea mai primiti', cea mai elementar a 'ieii psihice. #a este constituit din pulsiunile instincti'e, 'erita-ile *ore -iologice care tind in mod permanent a se descrca ,n s*era con+tientului. Freud a ela-orat dou topici sau teorii sau puncte de 'edere ce presupun o di*ereniere a aparatului psihic ,ntr/un anumit numr de sisteme dotate cu caracteristici sau *uncii di*erite +i dispuse ,ntr/o anumit ordine unele ,n raport cu celelalte, ceea ce permite meta*oric considerarea lor drept locuri psihice crora li se poate da o reprezentare *igurat spaial. Prima concepie topic asupra aparatului psihic este prezentat ,n capitolul F@@ al @nterpretrii 'isului 219335, dar e'oluia ei poate *i urmrit ,ncep7nd cu Proiect de psihologie 2189!5. Prima topic consider aparatul psihic constituit din @ncon+tient, Precon+tient +i >on+tient. >ea de a doua topic introduce trei instane: Sinele, #ul +i Supra#ul. 5$ I'(o'0tie'tul =U).er>u**t? Ceprezint primul sistem de*init de ctre Freud ca *iind rezer'orul de coninuturi re*ulate crora li s/a re*uzat accesul la sistemele superioare de precon+tient +i con+tient prin aciunea de re*ulare. >aracteristicile sale eseniale sunt: a5 >oninuturile sale sunt reprezentani ai pulsiunilor6 -5 Aceste coninuturi sunt accentuate de mecanisme speci*ice procesului primar ,n special condensarea si deplasarea. >ondensarea: este una din principale modaliti de *uncionare a proceselor incon+tiente prin care mai multe lanuri asociati'e capt o singura reprezentare situata la intersecia acestora. 1eplasarea: este mecanismul prin care accentul, interesul, intensitatea unei reprezentri se pot deta+a de aceasta pentru a trece la alte reprezentri iniial mai puin intense, dar legate de aceasta printr/un lan asociati'. 23

c5 >oninuturile incon+tiente au o mare energie pulsional +i caut mereu sa penetreze spre instanele superioare. 1e regul acced numai dup ce au *ost modi*icate su- *orma de compromis de ctre cenzur. d5 1orinele din copilrie sunt cele care cunosc cea mai mare *i&aie in incon+tient. 1in punct de 'edere topic, in special <ung su-liniaz *aptul ca incon+tientul este structurat pe trei ni'eluri: @ncon+tientul instinctual sau instinctogen care cuprinde pulsiunile elementare 2instincte, tre-uine, s.a.m,d.5. @ncon+tientul personal care reune+te toat istoria personal a indi'idului: e&periene personale, con*licte, traume, *rustrri, etc. @ncon+tientul colecti' / rezer'orul amintirilor emoionale ale ,ntregii umaniti reprezentate de arhetipuri. 6$ Su.(o'0tie'tul *au &re(o'0tie'tul : iniial a *ost *olosit de Freud ca sinonim al incon+tientului. %ermenul de Zsu-con+tient; a *ost rapid a-andonat de Freud din cauza am-iguitii sale: este ,nelegerea ,n sens topic ca *iind ce'a ce se a*la dedesu-tul con+tiinei sau ,n sens calitati' o alta con+tiin s/i spunem su-teran. %ermenul de precon+tient pare mai adec'at, dac ne re*erim la cea de a doua instan a personalitii a*lat la limita de tranziie dintre con+tient +i incon+tient. Ha acest ni'el opreaz cenzurarea indi'idului care *iltreaza pulsiunile incon+tientului, precum si reprezentrile sim-olice6 con*lictele, s.a.m.d. 7$ Co'0tie'tul =Be>u**tei'? este instana superioar a*lat ,n '7r*ul aparatului psihic. Aici acioneaz at7t in*ormaiile 'enite din mediul e&tern, *actorii sociali si culturali, precum +i de la ni'elul structurilor 2instanelor5 in*erioare: incon+tient si precon+tient. 1in punct de 'edere *uncional aceast instan a personalitii se opune at7t incon+tientului, c7t +i 2in mai mica msur5 precon+tientului. 1in punct de 'edere structural con+tientul este structurat pe dou ni'eluri #u si Supra#u. 1in punct de 'edere energetic, se caracterizeaz printr/o mare energie 'itala. 5$ Si'ele constituie polul pulsional al personalitii. >oninuturile sale , e&presii psihice ale pulsiunilor, sunt incon+tiente: unele mo+tenite +i ,nscute, altele re*ulate +i do-7ndite. 1in punct de 'edere economic, sinele este pentru Freud rezer'orul principal al energiei psihice6 din punct de 'edere dinamic el intr ,n con*lict cu #ul +i Supraeul, care din punct de 'edere genetic reprezint di*erenierile sale. 6$ Eu4l =I(+? este instana personalitii situat ,ntre Sine +i Supra#u. #u1 este instana personalitii care se di*ereniaz de cea a incon+tientului prin caracterul su de instana ,n contact cu realitatea e&tern. Aceasta este instana con+tient a personalitii indi'idului. 1. 1in punct de 'edere topic #u/l se a*la ,n relaie de dependen at7t *a de Sine c7t +i *a de Supra#u. 1e+i se a*irm ca mediator, ca reprezentant al intereselor totalitii persoanei, autonomia sa este relati'. 2. 1in punct de 'edere dinamic #u/1 reprezint ,n special con*lictul ne'rotic, polul de*ensi' al personalitii, prin mecanismele sale de aprare. 3. 1in punct de 'edere economic este un *actor de legare ale proceselor psihice. 7$ Su&raEu4l =U.er4i(+? / instana descris de Freud ca *iind un Budector sau cenzor ,n raport cu #u/l +i a'7nd ca *uncie con+tiina moral, autoo-ser'area, *ormarea idealurilor. Supra/#ul nu tre-uie con*undat cu idealul #ului +i nici cu con+tiina morala. Acesta se na+te din asimilarea prin introiecie a interdiciilor parentale +i altor *orte represi'e care/si e&ercit aciunea asupra indi'idului ,n cursul dez'oltrii sale. >lasic este de*init ca *iind mo+tenitorul comple&ului lui .edip, constituit prin interiorizarea e&igenelor +i interdiciilor parentale de+i unii psihanali+ti consider c *ormarea Supra#u/lui are loc mai de'reme ,n stadiile preoedipiene. 1ac pentru S. Freud incon+tientul este o zon unic +i unitar a aparatului psihic, depozitarul e&clusi' al pulsiunilor , indi'idului, >.G. <ung distinge doua zone -ine di*ereniate ,n acest strat al personalitii: incon+tientul indi'idual +i incon+tientul colecti'. %re-uie notat *aptul c aceste dou zone ale incon+tientului la care se re*era >. G. <ung nu e&clud +i nici nu ,nlocuiesc incon+tientul pulsional, sau incon+tientul instinctogen al lui S. Freud, ci 'in numai s/1 completeze. 21

@ncon+tientul indi'idual este depozitarul amintirilor +terse, ,nceo+ate, al imaginilor peni-ile, re*ulate sau :uitateZ, precum +i al altor materiale care nu sunt ,nc apte de a putea intra ,n s*era con+tientului. @ncon+tientul personal 'a conine reminiscenele in*antile cele mai precoce ale indi'idului. @ncon+tientul colecti' cuprinde :cuno+tinele epocii pre/in*antile sau 'estigiile e&istenei ancestrale; susine >. G. <ung. 1up acesta, :pe c7nd imaginile *ormate de amintirile incon+tientului personal sunt imagini plenare pentru c sunt trite de indi'id, 'estigiile amintirilor coninute ,n incon+tientul colecti' sunt simple siluete, pentru c ele nu au *ost trite ,n mod indi'idual; 2>. G. <ung5. 1ac incon+tientul personal este sediul e&perienelor indi'iduale anterioare, trite ,n mod direct de indi'id, incon+tientul colecti' este sediul e&perienelor colecti'e anterioare, trite direct de ,ntreaga umanitate +i cu care indi'idul se na+te, ca o parte psihologic proprie persoanei sale. Acestea sunt :arhetipurileZ sau :imaginile primordialeZ 2eidole5 despre care 'or-e+te +i Platon 2:Cepu-licaZ5. Pentru el, incon+tientul personal este speci*ic mecanismul su-limrii, al :prezentei*icriiZ e&perienelor anterioare trite ,n s*era con+tient a #ului personal. Pentru incon+tientul colecti', susine >. G. <ung, este speci*ic *uncia transcendental care proiecteaz indi'idul ,n orizontul 'alorilor a*late ,n relaie cu arhetipurile, cu e&periena colecti' anterioar a umanitii. Aceste dou straturi ale incon+tientului, despre care 'or-e+te >. G. <ung, nu e&clud, a+a cum spuneam mai sus, un al treilea strat al incon+tientului, respecti' incon+tientul instinctogen, care este sediul pulsiunilor. Speci*ic incon+tientului instinctogen ca mecanism este actul re*ulrii. 1ac pro-lema incon+tientului pare a *i clar, nu la *el de clar stau lucrurile ,n ceea ce pri'e+te coninutul acestuia 0nc de la S. Freud, este admis de ctre toi speciali+tii c incon+tientul este sediul sau depozitarul pulsiunilor indi'iduale, dar asupra naturii acestora discuiile nu par a *i pe deplin ,ncheiate. Ce*eritor la pulsiuni e&ist numeroase puncte de 'edere, teorii, contro'erse. ?n *apt este clar. Pro-lema e&ist de *oarte mult 'reme, cu mult ,naintea na+terii psihanalizei ca +tiin, dar ea s/a impus ,n di*erite ipostaze celor care au ,ncercat s rspund la aceast pro-lem 0n orice caz, sintetiz7nd ,n plan istoric +i psihologic pro-lema, putem a*irma c ,n ceea ce pri'e+te pulsiunile, se discut dou mari aspecte de ordin psihologic: pasiunile +i pulsiunile. "enionm ,ns c ,ntre pasiuni +i pulsiuni deose-irile sunt ,n primul r7nd de orientare doctrinar +i de atitudine metodologic, deoarece primele, pasiunile, au ,n special o conotaie moral, pe c7nd celelalte, pulsiunile, intr ,n mod direct ,n s*era psihologiei +i a psihopatologiei, de unde au *ost preluate de psihanaliz. IV$ PULSIUNILE Definiie @deea de pulsiune a Bucat un rol capital ,n conceptualizarea descoperirilor psihanalitice +i sistematizarea doctrinei. %ermenul a *ost introdus ,n traducerile *ranceze din Freud ca echi'alent al germanului %C@#= +i pentru a e'ita implicaiile termenilor *olosii mai de mult +i non psihanalitici, ca :instinctZ +i :tendinaZ. Aceasta con'enie este departe de a *i respectata. >7nd Freud 'or-e+te despre instinct, el o *ace ,n sensul unui comportament animal *i&at de ereditate +i caracteristic speciei. >7nd 'or-e+te de pulsiune, el o *ace ,n sensul unui :puseuZ energetic +i motor, care *ace ca organismul sa se ,ndrepte ctre un scop. 0n psihologie +i psihanaliz pulsiunea se de*ine+te ca *iind tendina Zinstincti' parial, element cu caracter dinamic al realitii interioare +i care st la originea dorinelor umane cu caracter incon+tient;2.A. Porot5. Cemarcm din aceast de*iniie a pulsiunilor urmtoarele aspecte: tendina instincti'6 caracterul dinamic6 relaia cu dorinele6 caracterul incontrola-il +i incon+tient. . alt de*iniie a*irm c pulsiunea este un proces dinamic const7nd dintr/o descrcare energetic sau o presiune, care *ace ca organismul s tind ctre realizarea unui scop anumit. Pulsiunea ,+i are sursa ,ntr/o e&citaie corporal 2starea de tensiune5, scopul ei *iind de a suprima starea de tensiune din sursa pulsional +i ,n *elul acesta pulsiunea ,+i poate atinge inta ,n o-iect sau mulumit acestuia. .rice pulsiune are un caracter imperati'. 1in acest moti' ea se deose-e+te de instinct, care este un comportament animal ereditar, caracteristic speciei si adaptat o-iectului su. 1up S. Freud, .numim pulsiuni *orele pe care le postulm ,n spatele tensiunilor generatoare de ne'oi ale sineluiZ. >onceptul de pulsiune deri' din cel de pasiune, prin medicalizarea acestuia din 22

urma, si con*iscarea sa din s*era moral/Buridico/religioas de ctre S. Freud, care ,l plaseaz ,n s*era medicinii, pun7ndu/l sa Boace un rol esenial ,n psihanaliz. Stru tura pulsiunii Pulsiunea este deci un concept / *rontier ,ntre -iologic +i mental. #ste mai puin o realitate o-ser'a-il dec7t o entitate :miticZ, a crei e&isten o presupunem ,n spatele ne'oilor organismului. >lasi*icarea pulsiunilor depinde de criteriul pe care ,l alegem: e&periena clinic arat c o-iectul +i scopul sunt 'aria-ile. Fiziologii nu ne in*ormeaz ,ntr/o manier certa despre surs. Mu ne mira *aptul ca g7ndirea lui Freud a e'oluat. Se pot distinge trei momente ,n derularea procesului pulsional: *ur*a este o stare de e&citaie ,n interiorul corpului6 *(o&ul este suprimarea acestei e&citaii6 o.ie(tul este instrumentul cu aButorul cruia este o-inut satis*acia. 5$ Sur*a 1up cum indic +i numele, sursa ,nseamn originea pulsiunii: pe un plan topogra*ic si pe un plan cauzal. Pe plan topogra*ic, sursa pulsiunii corespunde locului su de apariie: unde, din care parte a corpului, din care regiune psihic iz'or+te aceastaD .rganizarea li-idoului in*antil permite reperarea e&act a sursei pulsiunilor pregenitale. @n pulsiunea oral, de pild, sursa corespunde regiunii -ucale: gura, -uze, lim-a etc. Ast*el, sursa pulsionala pune corpul ,n Boc. >u toate acestea, unele pulsiuni nu sunt percepti-ile *izic. #le au un caracter esenial psihic. Pulsiunea este de*init traditional ca a'7nd un pol organic +i un pol psihic. Sursa pulsionala are, a+adar, originea, pe deoparte ,n corp, iar, pe de alta parte, ,n mental. #&emplu: 1orina de a merge la cinematogra* care, *iind tocmai de ordinul plcerii, este direct corelat cu o pulsiune, nu d loc, ,n general, nici unei mani*estri corporale. Aceasta dorin ,+i are originea numai :,n minteZ. Sursa este, ,n acest caz, intelectual +iQsau a*ecti', dar nu propriu/zis organic. Aici se cu'ine s lrgim noiunea de surs ctre noiunea de cauz. Sursa nu cuprinde numai locul de na+tere al pulsiunii, dar se e&tinde si la cauzele sale. Punctul de 'edere cauzal ia ,n consideraie toi *actorii declan+atori. Ast*el, sursa poate *i *izic sau psihic sau de am-ele tipuri *uzionate, interioar sau e&terioar sau de am-ele tipuri *uzionate. ?nde ,+i are originea pulsiuneaD >are este cauza apariiei saleD Cspunsurile sunt numeroase. Sursa se regse+te ,n: / mani*estrile *izice: o percepie organic 2*oamea, setea, e&citarea unei zone erogene etc.56 / *actorii declan+atori: stimuli endogeni sau e&ogeni 2o reclam poate st7rni dorina de a consuma un anumit produs5. +xemple7 "i s/a str7ns stomacul, n/am mai m7ncat de mai multe ore. Sursa pulsiunii de *oame este organic, interioar. " plim-, dup o mas copioas. =rusc, mirosul ,m-ietor de patiserii ,mi g7dil plcut nrile +i ,mi pro'oac dorina de a m7nca o plcint. Sursa pulsiunii este, la ,nceput, e&terioar +i de'ine interioar su- in*luena stimulului reprezentat de mirosul ,m-ietor 2corelat cu o reprezentare psihic legat de amintiri5. 6$ S(o&ul Scopul pulsiunii corespunde, pur si simplu, satis*acerii ne'oii sau a dorinei, adic dispariiei tensiunii. Ha modul a-solut, scopul pulsional, dincolo de cutarea realizrii unei tre-uine sau dincolo de plcere, este de a se ,ntoarce la starea anterioar +i de a readuce energia la un ni'el sta-il 2'ezi principiul constanei5. 1up cum am 'zut, pulsiunea pro'oac o cre+tere a energiei6 scopul su este, implicit, o diminuare a energiei. Se poate considera, a+adar, c scopul pulsiunii este :moatea;, dispariia pulsiunii ,ns+i. Aceast perspecti' este *oarte apropiat de g7ndirea -udist, potri'it creia cauza su*erinei omene+ti este dorina +i, prin urmare, dep+irea +i eli-erarea de aceast su*erin rezid ,n :moarteZ, ,n dispariia dorinei. 1ac scopul pulsional este ,mplinirea ne'oilor si dorinelor, e&ist totu+i, pe plan practic, di*erite e&presii ale scopului. +xemplu7 >7nd studiez, scopul este de a/mi satis*ace o pulsiune intelectual, dar ceea ce este e*ecti' cutat poate 'aria de la un indi'id la altul. Scopul urmrit poate *i de lrgire a cuno+tinelor 2scop intelectual5, de a *i mai -ine pregtit +i, deci mai competent 2scop pro*esional5, de a a'ea mai mult putere 2scop social5, de a spori 'eniturile 2scop material5, de a ,mprt+i cuno+tinele cu altcine'a 2scop a*ecti'5. 23

Pentru o aceea+i pulsiune, pot *i 'izate mai multe scopuri, dar primordial rm7ne, ,n toate cazurile, realizarea dorinelor, proiectelor sau moti'aiilor. @n teoria psihanalitic se 'or-e+te despre de*ulare. 7$ O.ie(tul Acesta este elementul component cel mai suplu, cel mai 'aria-il +i cel mai schim-tor al pulsiunii. Sursa +i scopul pot *i considerate *i&e, chiar dac, dup cum am su-liniat, e&presiile lor ,m-rac *orme multiple. Sursa rm7ne totu+i, ,n toate cazurile, originea pulsiunii, iar scopul, *inalitatea sa. 0n ceea ce pri'e+te o-iectul, acesta corespunde miBlocului prin care pulsiunea caut s/+i ating scopul. A+adar, este elementul ,n care pulsiunea se 'a in'esti pentru a/+i atinge inta. .-iectul poate *i o persoan, un element e&terior +iQsau interior, concret +iQsau a-stract / de e&emplu, corpul propriu ,ntr/o pulsiune se&ual. Prin urmare, este important s se in cont de relati'itatea o-iectului care ser'e+te pulsiunii. .-iectul este, ,ntr/ade'r, ,ntru totul un ser'itor. #&presia utilizat este, de alt*el, re'ela toare: nu este su-iect, ci o-iect. Freud su-liniaz 'aria-ilitatea o-iectului, insist7nd asupra *aptului ca pulsiunea :nu este ,n mod originar legat de elZ. 1ac se ia ,n consideraie o pulsiune de conser'are, in7nd cont de caracterul ei primiti' si instincti', o-ser'm c: 1. Sursa este organica 2*oamea, setea, instinctul de reproducere5. 2. Scopul este de*ularea, adic satis*acerea ne'oii 'itale. 3. .-iectul este instrumentul, miBlocul prin care ne'oia se satis*ace. @n cadrul instinctului 2al unei pulsiuni de conser'are5, el este indi*erent. Mu conteaz ce m7ncm ca s ne satis*acem *oamea. @n schim-, pentru pulsiunile +i, ca urmare, pentru dorinele mai comple&e, o-iectul de'ine, dimpotri', mai important. 1in aceasta pricina, o oarecare con*uzie poate dom ni intre scop si o-iect. Su-iectul se ata+eaz de o-iectul ,n care a in'estit pentru a/+i atinge un scop determinat, p7n c7nd ,l consider ca un scop ,n sine. +xemplu7 Setea 2intr/o perspecti'a legata de o-iectul pulsiunii5. 1. Setea, *iind o ne'oie 'ital, m 'a impinge s -eau indi*erent ce lichid \ singurul lucru care conteaz este satis*acerea ne'oii 2adic scopul5 +i nu o-iectul. 2. Setea sau senzaia de sete de ordinul dorinei m 'a *ace s operez o selecie asupra -uturii 2o-iectul5 pentru a/mi satis*ace dorina 2scopul5. A+ putea, de e&emplu, s nu 'reau s -eau ap. Se 'ede limpede c, ,n acest al doilea caz, nu mai este 'or-a doar despre a potoli setea 2ne'oie organica5, ci de a gsi o plcere leg7nd/o de un anumit o-iect 2legtur operat ,ntre scop +i o-iect5. #ste di*icil, ,n cadrul dorinelor, s disociezi scopul de o-iect. @n orice caz, distincia este ,ngreunat la ni'elul real sau perceptual, chiar dac e&ist la ni'el teoretic. >u toate acestea, ,ntr/o manier general, scopul primeaz +i o-iectul nu este dec7t secundar. Pulsiunea renun mai u+or la o-iectul dec7t la scopul su. Sau chiar, pentru pulsiune, toate miBloacele 2o-iectele5 sunt -une pentru a/+i atinge inta 2scopul5. %otu+i, cu c7t pulsiunea este mai comple& +i mai organizat, cu at7t mai mult ,+i 'a seleciona o-iectele in care in'este+te. >aracterul 'aria-il +i interschim-a-il al o-iectului este -ine redat , n *ormaia su-stituti'. Re&re,e'tarea 0i a/e(tul %eoria pulsiunilor *ace re*erina, de asemenea, la noiunile de reprezentare si de a*ect. Prin ace+ti termeni, se urmre+te s se *ac distincia ,ntre ,ncrctura emoional legata de o dorin, a*ect +i ,n'eli+ul su, *orma sau mani*estarea sa 2reprezentarea5. Aceste dou noiuni ne permit s ,nelegem mai -ine su-stituia posi-il sau interschim-a-ilitatea o-iectelor. Pulsiunea poate sa se dedu-leze, sa se scindeze ,n dou, separ7nd ,ncrctura a*ecti'a de reprezentarea pulsional. Ast*el, o-iectul pulsional se poate disocia de scop, dup ce au *ost legate. Pulsiunea ,+i schim-, a+adar, o-iectul 2sau reprezentarea5 pentru a/+i putea atinge scopul. @ncarcatura a*ecti' 2a*ectul5 rm7ne identic. Parti(ularitile o.ie(tului *e &ot re,u)a a*t/el 1. #ste 'or-a despre un miBloc. 2. .-iectul este in'estit de ctre pulsiune. 3. Pentru o pulsiune primiti'a 2un instinct5, o-iectul este mai puin important, chiar indi*erent. . Pentru o pulsiune mai -ine construita si mai organizata 2o dorina5, se produce o alegere a o-iectului 2de unde importanta acordat o-iectului si posi-ila con*uzie dintre o-iect si scop5. 2

!. %otu+i, scopul continu s primeze, +i dac o-iectul in'estit este interzis sau nu permite realizarea scopului, pulsiunea 'a renuna mai u+or la acesta din urma 2o-iect5 dec7t la scop 2de*ulare5. $. @n acest caz, pulsiunea poate s se in'esteasc ,ntr/un nou o-iect, mai con*orm cu realitatea sau cu e&igentele morale 2*ormaie su-stituti'a, satis*acere compensatorie5. Funcionarea tuturor constituentelor pulsiunii (surs scop' obiect# Pentru a ,nelege *uncionarea tuturor constituentelor pulsiunii 2sursa, scop si o-iect5, 'om lua e&emplul dorinei se&uale. +xemple7 8. 0. se uita la un film' care conine cteva scene erotice. 8cestea ii trezesc dorina sexuala. Fiind singur' apeleaz la masturbaie si obine un orgasm. /ursa7 scene erotice din film (stimuli exteriori# 9biectul7 propriul corp (masturbarea#. /copul7 orgasmul (satisfacerea dorinei sexuale#. :. 8. si I. se sruta 2ndelung. /ruturile i mngierile lor le trezesc dorina sexual. Fac dragoste. l. /ursa7 stimularea zonelor erogene. ;. 9biectul7 cellalt (o persoan fizic# <./copul7 actul sexual. =i 2n acest exemplu s*ar putea spune' la fel' c scopul este iubirea i c actul sexual este o expresie a acestei iubiri (un mi>loc de a o manifesta' de a o dovedi' prin urmare' un obiect#. @n primul caz, pentru "., scenele erotice constituiau sursa dorinei sale se&uale. Ha ,nceput, el se uita la *ilm din cu totul alte moti'e 2ca un di'ertisment5. Aici, imaginile stau la originea dorinei si constituie, a+adar, sursa acesteia. 1ar, acelea+i imagini pot, uneori, s *ie un o-iect, atunci c7nd o persoan 'izioneaz *ilme erotice sau pornogra*ice pentru a/+i procura plcerea. @n am-ele cazuri, ele constituie ni+te stimuli 2e&citaii e&terioare5, dar, ,n primul caz, ele sunt cauza pulsiunii 2sursa ei5, iar ,n cellalt, ele sunt un miBloc de a o-ine plcere 2o-iectul ei5. >u greu ne putem plasa ,n a-solut, de aceea se cu'ine, mai ales in situaiile comple&e, sa consideram *iecare situaie izolat. Aplicaia sistematica a teoriei nu se poate *ace dec7t la ni'el de instincte, de e&presie primar si de ne'oi 'itale. +xemplu7 ?elaia afectiva. . 8. nu suporta s triasc singur. &. tocmai a prsit*o i ea sufer cumplit de pe urma proasptului sau celibat. @ 2ntlnete pe /.. /e instaleaz foarte repede 2ntr*o viaa de cuplu. ;. A. o iubete pe ). 2nc din copilrie. Bu are dect o singura dorin7 s*o ia de nevast. Bumai ca ). se cstorete cu altcineva. Cece ani mai trziu' ea divoreaz i A.' mereu la fel de 2ndrgostit' 2i 2ncearc din nou ansele pe lng ea. Aceste doua situaii 'or-esc despre iu-ire, in orice caz, despre o relaie a*ecti'. >u toate acestea, primul scenariu arat limpede c scopul A. este de a nu rm7ne singur. S., prin oportunitatea pe care i/o o*er de a pune capt singurtii, ,i permite s/+i realizeze dorina. #l nu este, a+adar, dec7t un miBloc. Scopul pulsional *iind de a tri in doi, pentru a nu mai *i singura. @n schim-, pentru <., ". nu este un o-iect, ci un scop. 1aca <. ar *i a'ut acela+i scop ca si A.2s nu rm7n singur5, el ar *i luat nu conteaz ce o-iect pentru a +i/1 satis*ace. >u alte cu'inte, ar *i renunat la ". +i i/ar *i su-stituit o alta *emeie, ating7ndu/+i, ast*el, rapid scopul. .r, pentru <., scopul nu este de a pune capt singurtii, ci de a putea s/o iu-easc pe ".. ". este ,n acest caz, simultan, o-iect si scop. Proprietatea caracteristic a pulsiunii este c poseda un pol somatic s i un pol psihic. +xemplu7 4nd se manifest o dorin de hrana' exista o senzaie real' adic fizic sau organic' de foame (i se strnge stomacul' salivezi' eti slbit#' dar si o excitaie psihic (reprezentari ale dorinei' pofta selectiva pentru un anumit aliment' gnduri obsesive#. Pulsiunea nu este static, dimpotri', este in mod natural acti'. #a se moduleaz, se schim-, cre+te sau scade. @n aceea+i manier, ea particip la in'estiii, dezin'estiii si contrain'esii. Fom re'eni, mai t7rziu, asupra acestor termeni. "enirea pulsiunii este de a se investi intr/o reprezentare sau ,ntr/un o-iect speci*ic. Boiunea de investiie este corelativ cu aceea de pulsiune. Mu se poate concepe aceasta din urm *r a ine cont de *uncionarea sau menirea sa. 2!

>hiar in cazul in care calitatea pulsiunii este ,ntotdeauna aceea+i 2un puseu cople+itor5, ea poate aprea su- di'erse aspecte, traduc7nd moti'aii distincte. Forma de pulsiune rm7ne sensi-il aceea+i, mai cur7nd *ondul +i destinaia sa 'ariaz. Ast*el, Freud opereaz trei distincii maBore, de*inind: pulsiunile #ului sau pulsiunile de conser'are6 pulsiunile se&uale sau li-idoul6 pulsiunile morii. Prima teorie a pulsiunilor P7n ,n 1923, prima teorie a pulsiunilor a *cut distincia dintre pulsiunile se&uale, al cror termen :li-idoZ desemneaz mani*estrile dinamice +i pulsiunile #ului. Aceasta teorie are o -aza ,n principal clinica: descoperirea rolului Bucat de re*ularea ne'oilor se&uale ,n patogenia ne'rozelor6 satis*aciei se&uale i se opun angoasa, culpa-ilitatea, idealul moral sau estetica #ului6 *orele oponente tendinelor se&uale, ser'ind conser'rii #ului sunt numite :pulsiuni ale #uluiZ. >on*lictul pulsiunilor se&uale +i ale pulsiunilor #ului este sensul con*lictului ne'rotic6 re*ularea este rezultatul predominantei pulsiunilor #ului.

Barcisismul . prima modi*icare a teoriei pulsiunilor ,+i are originea ,n descoperirea narcisismului 21911/191 5, adic a naturii li-idinale sau se&uale a unor tendine atri-uite p7n atunci pulsiunilor #ului. %eza este c o parte din egoism, din iu-irea de sine, este de aceea+i natura ca li-ido/ul in'estit asupra o-iectelor e&terioare6 li-ido/ul este energia general a pulsiunilor se&uale in'estite asupra #ului, asupra semenului sau asupra lucrurilor. 1o'ada o reprezint deplasarea li-ido/ului, a #ului asupra o-iectelor +i 'ice'ersa. Suma interesului in'estit asupra o-iectelor +i asupra #ului este constant6 cu c7t ne iu-im mai mult, cu at7t iu-im mai puin o-iectele +i in'ers6 ast*el ,n o-oseal, somn, durere, -oala, tristee, o parte mai mare sau mai mic a li-ido/ului in'estit asupra persoanelor +i o-iectelor e&terioare se re*lecta asupra #ului. 1e+i pot intra ulterior ,n con*lict, li-ido/ul #ului +i li-ido/ul :o-iectualZ au aceea+i natura +i aceea+i origine. Progresul dialectic al g7ndirii lui Freud a adus ast*el pulsiunile la o unitate. A doua teorie a pulsiunilor A doua teorie a pulsiunilor se -azeaz pe distincia dintre pulsiunile 'ieii +i pulsiunile morii. Pulsiunile 'ieii sau #ros ,nglo-eaz pe 'iitor, ,n aceea+i unitate, opoziia dintre conser'area Sinelui +i conser'area speciei, ca aceea a li-ido/ului narcisist +i a li-ido/ului o-iectual6 scopul este :legturaZ 2=indung5, adic sta-ilirea de uniti mereu mai 'aste +i ast*el, meninerea acestora. Pulsiunile morii +i ale dis trugerii sau %hanatosul au ca scop dizol'area ansam-lurilor, scopul *inal al oricrei *iine 'ii *iind re,ntoarcerea la anorganic. Pulsiunile 'ieii ca +i cele ale moriisunt deci de natur conser'atoare, deoarece ele tind, at7t unele c7t +i celelalte s resta-ileasca o stare anterioar de lucruri. Acest nou dualism corespunde celui al proceselor -iologice de construcie +i reconstrucie care se des*+oar ,n organism. Proiecia pulsiunii morii, autodistructi', d tendine distructi'e asupra o-iectelor e&terioare6 pulsiunile 'ieii, ,n mod primar in'estite asupra #ului, dau prin proiecie li-ido/ul o-iectual. Mu e&ist comportament pur narcisist sau o-iectual, distructi' sau li-idinal6 toate comportamentele sunt opoziii sau com-inaii ,ntre cele dou grupuri distincte, :*uzionriZ sau :intricriZ, alterarea amestecului, :dezintricarea pulsiunilorZ, conduc7nd la tul-urri ale comportamentului: de e&emplu e&cesul agresiunii se&uale *ace trecerea de la dragoste la crim, diminuarea e&cesi'a a agresiunii determin timiditatea sau impotena. @poteza pulsiunilor morii a ,nt7mpinat rezer'e din partea a numero+i psihanali+ti. %endinele distructi'e pot *i e&plicate alt*el: agresiunea este modul dup care sunt urmate unele scopuri la un ni'el primiti', ca rspuns la *rustrare sau spontan, prin nedi*erenierea dintre agresiune +i li-ido. Principiul constanei *urnizeaz un principiu de e&plicaie unic, *ie c organismul continu direct reducerea tensiunilor, *ie c el aBunge prin su-ter*ugiu la tensiuni mai ele'ate 2apetit de stimulare, cutarea o-iectelor, *ormarea unitilor mai 'aste5. 5$ Pul*iu'ile de ( o ' * e r v a r e Acestea corespund instinctelor. #le ,l determina pe indi'id s/+i satis*ac ne'oile 'itale 2s se hrneasc, s caute cldura, s -ea, s/+i proteBeze teritoriul, s se reproduc5. Sunt denumite si pulsiuni ale #ului. >onstituie un potenial energetic care asigura supra'ieuirea omului. #le ,ncarneaz o dimensiune *oarte primara si arhaica, deta+ata de noiunile de dorin sau plcere. #ste 'or-a despre 2$

necesitile 'itale. Freud insista asupra naturii animalice si ereditare a instinctului, care reprezint tot ce e&ista mai primiti' ,n om. A-solutiz7nd, se poate considera c noi a'em, cu toii, acelea+i pulsiuni de conser'are. Acestea sunt colecti'e si comune tuturor *iinelor 'ii. >u toate acestea, se e&ercit cu mai mare sau mai mica acuitate, dup cum ne'oile 'itale sunt satis*acute sau nu. +xemplu7 $n locuitor dintr*o ar foarte srac sufer din pricina nonsatisfacerii nevoilor sale vitale. 4erinele de baza nu sunt acoperite. %ui 2i este 2n mod real foame. Invers' un occidental' evolund 2ntr*un mediu economic sntos' simte 2n mod egal o insatisfacie' dar care' dup toate aparenele' nu are legtur cu nevoile vitale. #&emplul ne arat ca e&igenele pulsionale ale *iinei umane nu corespund numai instinctelor de conser'are. #&ist, a+adar, +i alte pulsiuni, deose-ite de cele dint7i, numite pulsiuni se&uale sau li-ido. 6$ Pul*iu'i *e2uale Acestea corespund dorinelor si urmririi plcerii. Mu mai 'izeaz realizarea ne'oilor 'itale si naturale, ci au legtur cu noiunile de stare de -ine, de *ericire, de mulumire. "ai sunt numite +i li-ido. # l e traduc o :e'oluieZ a energiei psihice, deoarece nu mai este 'or-a numai de a tri sau a supra'ieui, ci de a/+i ,m-unti 2+i, proporional, de a *ace mai comple&a5 propria e&isten. 1in acest punct de 'edere, se pot considera ca *iind proprii *iinei umane, animalul ,mprt+ind cu noi numai pulsiunile de conser'are 2sau instinctele5. Putem totu+i presupune ca domesticire na+te la animale dorine di*erite de ne'oile 'itale +i, prin urmare, care in de li-ido. @n stare sl-atic, animalul se organizeaz ,n *uncie de instinctele sale, pentru a 'eghea la supra'ieuirea speciei: '7neaz pentru a se hrni, ,+i delimiteaz teritoriul, se reproduce, etc. 0n contact cu omul, el poate mani*esta dorine mai puin primareZ: caut m7ng7ierea, prinde gust pentru dulciuri etc. 0ntr/o oarecare msura, el se, :umanizeazZ si dez'olt, prin aceast relaie :contra naturiiZ, o comple&itate de dorine si de tre-uine noi, *r legtur direct cu noiunile de supra'ieuire sau de aprare. 0n mod o-i+nuit, pulsiunile se&uale sunt, a+adar, ,nelese ca suma dorinelor umane a'7nd ca scop cutarea plcerii. 1eose-irea dintre pulsiunile de conser'are si pulsiunile se&uale nu este ,ntotdeauna u+or de *cut. Moiunea de e+a*odaB e&plic aceasta di*icultate, datorat intreptrunderii iniiale dintre ne'oile 'itale +i dorine. #&emplul originar este dat de ctre sugar +i pulsiunea oral. Ha ,nceput, nou/nscutul suge pentru a se hrni +i, ca atare, pentru a/+i satis*ace o ne'oie 'itala +i organic. Pe -aza acestei pulsiuni de conser'are 2*oamea5 se gre*eaz o pulsiune se&uala 2plcerea de a suge5. @storia arata ca pulsiunile din cea de/a doua categorie dau, ,n parte, na+tere celor dint7i. @n psihanaliza se 'or-e+te de e+a*odaB pentru a descrie acest *enomen. #+a*odaBul 2etimologic: a se spriBini pe5 pulsiu / nilor se&uale pornind de la instincte do'ede+te *rec'enta lor ,ntreptrundere. Adesea este di*icil de a le disocia. +xemplu7 " senzaie de sete. @ntrebrile care se formuleaz sunt7 este vorba despre o nevoie vitalD de o nevoie organicE /au este vorba despre o dorint' fr necesitate organic veritabilE 1up modul 2n care se resimte' este greu de decis. )aniera de a satisface aceasta pulsiune poate' in schimb' s fie revelatoare pentru propria sa natura. Setea legata de ne'oia 'ital 2pulsiune de conser'are5 s/ar satis*ace cu nu conteaz ce lichid. >7t despre setea @egat de o dorin 2si, ca atare, de o pulsiune se&uala5, aceasta se 'a satis*ace ,ntr/un mod -ine determinat, prin a-sor-ia unei -uturi speciale. 0n mod *rec'ent, cele doua pulsiuni sunt ,mpletite ,ntr/at7t ,nc7t nu se mai poate *ace di*erena la *el de net. De (e *e 'u)e0te e'er<ia dori'ei @&ul*iu'e *e2ualA *au @li.idoAB Mi se pare pur si simplu util sa reamintim un punct principal: aspectul sim-olic. Hegate de noiunile de dorin +i de plcere, pulsiunile sunt desemnate ca se&uale, sim-oliz7nd prin aceasta destinaia lor inial. %otu+i, se cu'ine s nu considerm lucrurile din punctul de 'edere al realitii. Aceasta ne/ar conduce la a*irmaia c toate dorinele sunt se&uale. >on*orm acestei logici, totalitatea energiei pulsionale li-idinale 2sau li-ido5 ar *i direcionat ctre cutarea satis*acerii se&uale sau, mai e&act, ctre coit. Freud prea s *ie con'ins de acest lucru, ca +i maBoritatea discipolilor si. @n schim- muli alii 2<ung, Adler, Fromm56 s/au opus acestei de*iniii unilaterale a li-idoului. Pulsiunile non'itale ar 2)

tinde, de *apt, si ctre acte nonse&uale, de o alta natur +i orientate ctre o alta destinaie. Ar e&ista, a+adar, un li-ido nonse&ualizat, presupunere mult mai concordanta cu realitatea. Se cu'ine, de asemenea, s apreciem si e&presia de :pulsiune se&ualaZ ca sim-olic 2reprezentati' pentru dorinele umane, inclusi' pentru cele care n/au nici o legtur cu se&ualtatea5, pstr7nd totodat prezent ,n minte dimensiunea originar si puternic a se&ualitii ,n *ormarea dorinelor. Pulsiunile se&uale incarneaz, a+adar, dorinele, po*tele, aspiraiile, care nu sunt necesitai 'itale in sine. +xemplu7 6iferite expresii ale pulsiunii sexuale. 4. mnnc o pr>itura. :. bea un suc de portocale. ). scrie poezii. 8. practic tenisul. F. organizeaz o petrecere 2ntre prieteni. 8cestea sunt tot attea expresii ale libidoului. Fom o-ser'a, totu+i, ,n studiul su-limrii +i al satis*acerilor su-stituti'e, punctul de 'edere psihanalitic despre aceste acti'iti o-i+nuite. 1ar, ,ntr/o prim a-ordare, ne este permis sa le consideram ca tot at7tea dorine si plceri umane, legate in teorie de conceptul de li-ido. Pe plan terminologic, pulsiuni se&uale, li-ido 2sau energie li-idinal5 +i #ros 2,n relaie cu zeul grec al iu-irii5 *ac trimitere la acela+i principiu. 7$ Pul*iu'ile )orii @n'ocarea pulsiunilor morii ,n teorie este destul de tardi'. 1ac Freud a su-,neles mai dinainte e&istenta lor, a-ia in 1923, ,n 1incolo de principiul plcerii' de*ine+te clar e&istena unei pulsiuni a morii. De unde s!a n"s ut teoria pulsiunilor morii# Ei de data aceasta o-ser'aia a stat la originea ela-orrii teoretice. "ai ales compulsia de repetiie, prin caracterul sau chinuitor si negati', se gse+te e&plicitat prin de*inirea unei pulsiuni a morii. Acest *enomen compulsi' se o-ser'a ,n ne'roza :soriiZ, ne'roza traumatica, reproducerea momentelor sau a e'enimentelor dezagrea-ile ,n Bocurile copiilor +i chiar ale adulilor. Mu totul ,n *iina uman este orientat ctre 'ia, ctre dez'oltare, ctre a'7nt sau ctre progres. ?nele *ore, dimpotri', par s participe la un destin in'ers. #le sunt ,n ser'iciul distrugerii, nimicirii, su*erinei, morii. "ereu *idel re*erinelor la mitologie, Freud 'a -oteza pulsiunea morii cu numele de %hanatos. Caz-oiul, de asemenea, st la originea teoriei pulsiunilor morii. @n*luenta acestuia ,n ela-orarea conceptului de %hanatos pare, ,ntr/ade'r, incontesta-il. .pera teoretic 2,ntre 1913 si 19235 este contemporan cu Primul Cz-oi "ondial. Freud, ,n acel moment, s/a preocupat ,ndelung de 'iolena uman +i de tendinele criminale sau suicidare. O vi,iu'e /ilo*o/i( a*u&ra &ul*iu'ii )ori 1in punct de 'edere *iloso*ic, Freud merge chiar *oarte departe, ,ntruc7t aBunge s considere c moartea este scopul ,ntregii e&istene +i c progresul, dez'oltarea, creaia nu sunt dec7t un :accidentZ, o compensaie sau o iluzio. G7ndirea *reudian e&prim, la acest ni'el, o asemanare e'ident cu preceptele -udiste. %re-uie, desigur, s se e*ectueze o loctur sim-olic a a*irmaiei potri'it creia scopul 'ieii este moartea. >ontinuator al *iloso*iei schopenhaueriene, Freud nu ezit s declare c moartea ar *i :rezultatul propriu/zis +i, ca atare, scopul 'ieiiZ. @ntr/ade'r, printele psihanalizei *ace re*erire la tendina de intoarcere la o stare anterioar. 0n opinia sa, ar e&ista o pulsiune 2tocmai pulsiunea morii5 care 1/ar ,ndemna pe om regseasc o stare primordial, s se ,ntoarc, ,ntr/o oarecare msura, de unde a 'enit. ?ni'ersul intrauterin ar reprezenta aceast unitate originar. 0ntr/o maniera mai simpla si mai realista, pulsiunea morii +i/ar a'ea originile ,n 'iolena inerent *iinelor umane. Sadi*)ul 0i )a*o(+i*)ul Pulsiunea morii este, ,n realitate, u+or repera-il ,n 'iolen, agresi'itate, mor-iditate si, e'ident, ,n pietrele edi*iciului: sadismul +i masochismul. 0ntr/ade'ar, mai ales prin intermediul ultimelor doua atitudini, Freud ,+i ela-oreaz teoria pulsiunilor morii. Aceast voi' mai mult sau mai puin 'izi-il de distrugere 2sadism5 sau de a *i distrus 2masochism5 dez'luie clar ,nsu+irea particular a pulsiunii morii / nu poate *i 'or-a, de/a lungul unei acti'iti sadice sau masochiste, numai de a gsi o plcere6 un alt rezultat este scontat, ,n legtur cu moartea. 1ac relum ideea c scopul pulsiunii este plcerea, adic u+urarea tensiunii +i e'itarea neplcerii sau a su*erinei, comportamentele agresi'e, 'iolente, mor-ide, direcionate contra su-iectului 28

,nsu+i 2tendina masochist5 sau contra unui alt su-iect 2tendina sadic5 conin ,n sine :un oarecare gust pentru moarteZ. Aceste pulsiuni se opun 'ieii. Cu) *e )a'i/e*t &ul*iu'ea )oriiB 1up cum am 'zut, ea intr ,n cuprinsul tuturor atitudinilor agresi'e, 'iolente, dar si periculoase sau mor-ide. Pulsiunile de conser'are 2sau pulsiunile #ului5 si pulsiunile se&uale 2sau li-ido5 sunt numite pulsiunile 'ieii, pentru a marca opoziia cu celelalte, pulsiunile morii. 1ar +i aici este imposi-il de a schematiza, deoarece comple&itatea uman este responsa-il de ,ntreptrunderea pulsiunilor 'ieii cu cele ale morii. #le sunt, ,n *apt, *rec'ent legate ,ntre ele, *uzionate, ceea ce *ace ca ,n acti'itatea proprie unui indi'id s participe adeseori am-ele componente: #ros 2li-ido5 si %hanatos 2moartea5. +xemplu7 Fumatul reprezint sugesti' *uziunea dintre li-ido si pulsiunea morii. #ste 'or-a despre o plcere pentru *umtor, dar care se construie+te pe o component :masochistZ 2atentat la sntate, noci'itate pentru organism, *r a mai pune la socoteal relaia alienant instaurat5. @n acest e&emplu *uziunea pulsiunilor este limpede demonstrat. Se regse+te aceea+i schem ,n alcoolism, sporturile e&treme, relaiile se&uale sado/masochiste etc. 1ar, multe alte *enomene conin o imi&tiune a pulsiunilor 'ieii cu pulsiunile morii ,ntr/un mod mai su-til sau, ,n orice caz, mai puin e'ident. Maturaia &ul*iu'ilor Sursa unei pulsiuni este corporal +i relati' independent de interaciunile organismului cu anturaBul. "aturizarea corpului determina deci o maturizare a pulsiunilor printr/o dez'oltare interna compara-ila cu cea a em-rionului. Aceasta determinare -iologic acioneaz ,n cursul ,ntregii 'iei6 ea se mani*esta ,n special ,n perioadele de trans*ormare corporal 2copilrie, pu-ertate, menopauza, -tr7nee5. Aceast idee a unei cronologii +i a unei ,nlnuiri de stadii pulsionale este o idee 'eche ,n teoria psihanalitica 2193!56 de+i a *ost modi*icata prin re'izuiri +i ,m-ogiri, ea a rmas una dintre prile cele mai sta-ile. >onceptul cheie este de zone erogene, adic regiuni ale corpului a cror stimulare condiioneaz satis*acerea li-idinal6 zona erogen dominanta se schim-a cu '7rsta +i cre+terea organismului 2stadii pulsionale5: raportarea organismului la el ,nsu+i, la anturaB +i la persoane din Bur se schim-a corelati' 2stadii o-iectuale5. Stadiul oral primiti' 2supt5 corespunde primului semestru al 'ieii. Gura este atunci locul unui mod de apropiere dominant dar nu e&clusi'6 ,nglo-area inter'ine nu numai ,n suptul s7nului matern, dar +i ,n a-sor-ia prin organele senzoriale +i piele a tuturor stimulilor care intr ,n c7mpul accesi-il copilului. Acceptarea a ceea ce i se d se realizeaz cu at7t mai -ine cu c7t anturaBul +i mai ales mama sunt mai adec'ate ne'oilor. #a se ,nsoe+te de o satis*acie li-idinal intensa numita :oralZ. 0n *rustrare, tensiune, a+teptare, copilul ,n'a repede s sug o parte din propriul corp, cel mai des degetele ,n special degetul mare, d7ndu/+i ast*el o satis*acie autoerotic. Stadiul oral tardi' ,ncepe cu al doilea semestru. @ncorporarea prin mi+care se su-stituie suptului6 nu numai c prinde plcerea de a mu+ca, dar acti'itile senzoriale +i motorii ale copilului :mu+cZ mai mult realitatea ,n relaia cu semenul, comportamentul tipic const in a lua +i a pstra. %ensiunea legat de erupia dentar determin copilul s mu+te mai mult, pun7ndu/i ,ns pro-lema de a suge *r s mu+te, alt*el c mama ,+i retrage s7nul, la aceasta se adaug iminenta se'raBului. .ric7t de adec'at ar *i atitudinea anturaBului, nu poate *i e'itat un con*lict6 durerea dentar, *uria ,mpotri'a mamei, *uria nepuintei antreneaz copilul ,n e&periene sado/masochiste con*uze, ls7nd impresia generala c este distrus unitatea cu mama. >um uniunea intima cu o-iectul implic distrugerea sa, se spune despre copil ca este am-i'alent6 ,ntruc7t el se intereseaz mai ales de propriul corp, se spune ca este narcisist. Stadiul sadic anal se ,ntinde intre al doilea +i al treilea an. %ensiunile se descarc ,n principal prin de*ecaie. Satis*acia li-idinala este legata de e'acuarea +i e&citarea mucoasei anale6 e&citaia poate *i crescuta prin reinere. Suscepti-ile de a *i ori eliminate, ori reinute, materiile *ecale de'in o-iecte am-i'alente. @e+ite din corp pentru a se trans*orma ,n o-iect e&terior, ele reprezint :posesiaZ. Asocierea sadismului la analitate este datorata ,ndeose-i ,n sensul distructi' al eliminrii +i *aptului c, ,n ,n'area cureniei, controlul s*incterelor de'ine un instrument de opoziie *a de aduli. Stadiul sadic anal este caracterizat prin am-i'alenta +i -ise&ualitate. Stadiul :*alicZ se situeaz ,ntre trei +i cinci ani. .rganele genitale 2penis la -iat, clitoris la *eti5 de'in zona erogena dominant6 tensiunile se descarc ,n principal prin mastur-area genitala ,nsoit de *antasme. %endinele care ,mping copilul ctre persoanele din anturaBul su de'in asemntoare cu 'iaa 29

amoroas a adulilor. Ha -iat, comple&ului .edip poziti' consta ,n *aptul c, intensi*ic7nd dragostea sa pentru mama, el resimte un con*lict ,ntre dragostea pentru tat 2-azat pe identi*icarea cu tatl5 +i ura *a de tat 2-azat pe pri'ilegiile paterne care ,i sunt re*uzate56 angoasa castrrii ,l determina s renune la posesia e&clusi' a mamei. Se 'or-e+te despre comple&ul lui .edip negati' atunci c7nd mama este resimita ca st7nBenind dragostea pentru tata. Ha *ata, apropierea de tata, mai comple&, este pregtit de decepiile ,n relaia cu mama, ,n principal de a-senta penisului6 dorina de a a'ea un penis este ,nlocuita cu dorina de a a'ea un copil cu tatl. 1e la +ase ani +i p7n la pu-ertate, perioada de latena corespunde unei scderi a puseului pulsional, determinat de cultur mai mult dec7t de cre+terea -iologica. >opilul uit :per'ersitatea polimor*Z a anilor anteriori 2amnezie in*antila5 +i dez'olta ,mpotri'a pulsiunilor digul moralitii. Ha pu-ertate, puseul instinctual se lo'e+te ast*el de o-stacole care nu e&ista ,n cursul dez'oltrii se&uali/ tii in*antile. %endinele pariale care au caracterizat aceasta 2tendinele or /ale, anale, sado/masochiste, 'oNeurism, e&hi-itionism5 nu dispar, ci se integreaz +i se su-ordoneaz unei prioriti a genitalului. #ste inaugurarea stadiului genital, caracteristic se&ualitii adultului dominat de coit. 1aca su-iectul este ,mpiedicat s realizeze din plin una dintre etapele dez'oltrii instinctelor, el poate *ie s progreseze prematur, *ie s regreseze la o poziie anterioara, mai sigur, realiz7nd ast*el o *i&aie pulsionala. . asemenea *i&aie constituie o predispoziie pentru re,ntoarcerea tendinelor care o caracterizeaz, de e&emplu cu ocazia unei *rustrri6 aceast re,ntoarcere a re*ulrii Boac un rol capital ,n geneza ne'rozelor +i a per'ersiunilor 2e&emple: re,ntoarcerea tendinelor oral sadice ,n psihoza maniaco/depresi', a tendinelor anale ,n psihoza o-sesionala5. Acestea sunt liniile principale ale concepiei clasice 2Freud 193!, Tarl A-raham 192 5. Aceasta concepie a *ost criticat, ea s/a ,m-ogit 2Cuth "acK =rumsLicK 19 35, sau a *ost modi*icat de unii autori 2"elanie Tlein5. Me 'om limita s su-liniem c realitatea este mai comple&, c s/au schematizat unele posi-iliti, c e&ist +i altele +i c realizarea unora sau altora depinde ,n ultima instan de interaciunile comple&e dintre c o p i l + i anturaBul sau. Edu(aia &ul*iu'ilor @deea de pulsiuni dez'olt7ndu/se de o maniera pur intern, nu corespunde nici unei realiti umane. Prin imaturitatea sa -iologica, copilul depinde de anturaBul su, a crui aciune tinde s modeleze dez'oltarea pulsional con*orm propriilor e&igene. Aceast aciune are ca +i condiie plasticitatea o-iectelor +i a scopurilor, pulsiunilor, a cror singura sursa st ,n ansam-lu, un in'ariant -iologic. Se pot da numeroase e&emple ale acestor trans*ormri ale pulsiunilor. Se'raBul su-stituie progresi' s7nului -i-eronul +i alimentele solide 2deplasare5. 0n'area cureniei presupune o in'ersare a atitudinii ,n raport cu *uncia e&cremenial 2*ormarea reacional5 +i o adeziune la pre*erinele mamei 2identi*icare5. Pedepsirea unui act agresi' printr/o corecie *izic poate su-stitui masochismul cu sadismul 2in'ersarea unui instinct cu contrariul su5. ?n mecanism deseori in'ocat este su-limarea6 ea schim- ,n acela+i timp o-iectul5 +i scopul pulsiunii, ,n a+a *el ,nc7t pulsi unea gse+te satis*acie ,ntr/un o-iect/scop care nu este se&ual, dar care are o 'aloare sociala sau morala mai ,nalt. Pulsiunile nu au deci ,n conduita uman rolul adaptati' pe care ,l au la multe animale. .rientarea lor este strin de realitate. 0n'area +i socializarea *iinei umane sunt necesare +i transmit #ului *unciile de conser'are a organismului +i de adaptare la realitate. V$ MEC"NISMELE DE "PR"RE "LE EULUI I*tori( %ermenul de :aprareZ apare pentru prima dat ,n 189 , ,n :Studiu asupra isterieiZ, articol ,n care Freud ,+i propunea s *undamenteze o teorie psihologica a isteriei do-7ndite, a numeroaselor *o-ii +i o-sesii +i a unor psihoze halucinatorii. %ermenul :psihone'rozaZ este *olosit de Freud pentru a desemna o serie de a*eciuni ,n care con*lictul psihic este determinant +i ,n care, ca o consecina, etiologia este psihogen. Simptomele ,nt7lnite ,n cazul acestor a*eciuni sunt e&presia sim-olica a unor con*licte dat7nd din prima copilrie. Pornind de la rolul aprrii ,n c7mpul isteriei, Freud ,ncearc sa identi*ice locul ocupat de di'ersele tipuri de aprare ,n celelalte psihone'roze. @deea c aprarea are o *uncie esenial ,n orice psihone'roz este limpede e&primat ,ntr/un articol pu-licat 33

/ / / / / /

,n .,Moi o-ser'aii asupra psihone'rozelor de aprareZ, ,n care Freud scrie c aprarea este :centrul nucleic al mecanismului psihic rspunztor de respecti'ele ne'rozeZ. @ n c e le doua articole citate, Freud clasi*ica di'ersele psihone'roze ,n *uncie de modalitile de*ensi'e: 1. con'ersiunea a*ectului, ,n cazul isteriei 6 2. transpunerea sau deplasarea a*ectului, ,n cazul ne'rozei o-sesionale 6 3. respingerea concomitent a reprezentrii +i a a*ectului sau proiecia , ,n cazul psihozei. >7t despre refulare' ea este omniprezent, ,ntruc7t toate tipurile de psihone'roz implic incon+tientul, iar re*ularea este ,ns+i originea constituirii incon+tientului. 0 n a n i i i m ediat urmtori apariiei acestor articole, Freud utilizeaz cu accea+i *rec'en termenii V aprare W +i V re*ulare W. 1ar, dup cum constata Haplanche +i Pontalis 219$)5, ,n pu-licaiile anterioare Interpretrii viselor 219335, numai ,n rare ocazii cei doi termeni sunt *olosii de Freud :ca cum ar *i pur +i simplu echi'aleniZ. 1up 1933, *r s dispar complet termenul :aprareZ este mai puin utilizat. 1e/a lungul ,ntregii perioade p7n ,n 192$, Freud concepe re*ularea ca pe :un *el de prototip pentru alte operaii de aprareZ, iar ,n cazul pre+edintelui Schre-er :ne apropiem tot mai mult de con*uzia dintre re*ulare +i aprareZ 2Haplanche Pontalis, 19$)5. @n 192$, ,n post*aa la Inhibiie' simptom i angoas' Freud re'ine la conceptul de aprare +i precizeaz c :este con'ena-il s/1 *olosim pentru a desemna ,n general toate procedeele de care se ser'e+te eul ,n con*licte suscepti-ile de a conduce la o ne'roz, ,n timp ce cu'7ntul :re*ulare; desemneaz un mod de aprare mai -ine determinat +i pe care cercetrile noastre ne/au permis sa/1 cunoa+tem mai -ineZ. 1up o minuioasa analiza, =ucKleN 2199!5 aBunge la concluzia c Freud a descris zece mecanisme de aprare 2de *apt noua, ,n a*ara re*ulri +i indica lucrrile ,n care pot *i gsite aceste descrieri. A+adar cele noua mecanisme sunt : regresia 2noiune ce apare ,n 1933, ,n Interpretarea viselor' i a crei str7nse legturi cu *i&aia sunt precizate ,n Introducere psihanaliza' 191$5 6 su-limarea +i *ormaiunea reacional (0rei studii privind teoriei sexualita ii' 193!5 6 proiecia 2:Pre+edintele Schre-erZ, 19115 6 ,ntoarcerea ,mpotri'a propriei persoane +i trans*ormarea ,n contrariu 2:Pulsiuni +i destine ale pulsiunilorZ, 191!a5 6 introiecia sau identi*icarea 2:1oliu +i melancolieZ, 191)-5 6 anularea retroacti'a +i izolarea 2in Inhibiie' simptom i angoas 192$5, @n 193$, Anna Freud pu-lica +ul i mecanismele de aprare' prima +i 'reme de muli ani / singura lucrare pe aceast tem. Pornind de contri-uiile tatlui su, autoarea realizeaz o sinteza a cuno+tinelor e&istente ,n epoc, 'ine cu propriile contri-uii teoretice +i prezint elementele *undamentale a ceea ce a'ea s de'in mai t7rziu analiza aprrii. 0n aceasta lucrare, A. Freud descrie scopurile +i moti'ele aprrilor, ,ntocme+te un in'entar al mecanismelor descrise deBa +i prezint alte tipuri de aprare 2precum re*uzul ,n *antezie sau re*uzul ,n cu'inte +i acte5. "ai mult dec7t at7t, a-ord7nd identi*icarea cu agresorul +i ceea ce ea nume+te :o *orma de altruism; 8 . Freud ridica +i chestiunea com-inrii dintre mecanismele de aprare +i pro-lema utilizrii lor alternati'e ,mpotri'a ameninrilor de ordin intern +i e&tern. %r e i z e c i + i + a s e de ani mai t7rziu, se produce un e'eniment e&cepional: <oseph Sandler, pre+edintele catedrei purt7nd numele lui Freud de la ?ni'ersitatea din Hondra +i 'icepre+edinte al Asociaiei @nternaionale de Psihanaliza, organizeaz ,n perioada 19)2/19)3 o serie de dez-ateri la care iau parte mem-rii echipei @nde& Cesearch Group de la clinica londonez Iampstead. Cezultatul acestor reuniuni a constat ,n pu-licarea, ,ncep7nd cu 1983, a unei serii de articole de specialitate . Articolele au *ost mai apoi adunate ,n 1 u c r a r e a l u i S a ndler intitulat 8naliza aprrilor. 4onvorbiri cu 8. Freud ( !GH* !G!# 1ialogul dintre cei doi +i discuiile cu ceilali mem-ri ai echipei, a+a cum sunt ele redate ,n lucrare, au condus la un progres e'ident ,n ,nelegerea mecanismelor de aprare. . a l t c o n s i s t e n t c o n t r i - u i e teoretica ,n domeniu ii aparine "elaniei Tlein, creia ,i datoram descrierea unui grup de mecanisme de aprare precoce, dintre care unele sunt cali*icate uneori drept :aprri ce distorsioneaz imaginea; 2Faillant, 19935. Acest grup include ,n primul r7nd cliva>ul 2cli'aBul o-iectului este considerat de ". Tlein cea mai primiti' aprare ,mpotri'a angoasei5, idealizarea i identificarea proiectiv. 31

>eea ce indi'idualizeaz teoria "elaniei Tlein este a*irmaia c, ,nc de la na+tere eul este capa-il s sta-ileasc relaii primiti'e cu o-iectul ,n *antasm +i ,n realitate, s resimt angoasa +i s utilizeze mecanisme de aprare. 1up cum su-liniaz Segal ,n Introducere 2n opera )elaniei Ilein di'erse mecanisme de aprare acioneaz ,n direcia proteBrii nou/nscutului, mai ,nt7i ,mpotri'a *ricii de moarte 'enind din interior +i apoi / c7nd pulsiunea morii este de'iat / ,mpotri'a persecuiilor din e&terior +i din interior. > o n t r i - u i i l e " . T l ein ,n domeniul mecanismelor de aprare se ,nscrie ,n cadrul teoriei relaiilor de o-iect. .pera sa a *ost continuat de Fai-airn 219!2/19) 5 +i mai ales de Tern-erg 219)!5, care acorda cli'aBului un rol central ,n strile/limit. Tern-erg a descris +i alte mecanisme de aprare caracteristice strilor/limita, cum ar *i : idealizarea primitiva' refuzul primitiv $ ornnipotena' deprecierea i identificarea proiectiva. >hiar daca ,n Burul de*iniiei +i 'aliditii mecanismelor de aprare descrise de Tern-erg ,n cazul strilor/limit s/a st7rnit o contro'ers de proporii, ele s/au do'edit a *i conceptualizri utile, ,n sensul c e&plic natura / adeseori 'iolent, derutant sau impre'izi-il / a *enomenologiei mani*estrilor clinice, c7t +i a e'oluiei pacienilor 2=ucKleN, 199!5. Ca&te 3'tre.ri /u'da)e'tale Pentru a realiza o prezentare didactica a aspectelor maBore ale modului ,n care *uncioneaz aprarea, am ales s rspundem la un numr de +apte ,ntre-ri *undamentale : 15 #&ista di*erene ,ntre termenul :mecanism de aprareZ +i ali termeni utilizai pentru a desemna aprareaD A+a cum remarca Haplanche +i Pontalis 219$)5, termenul mecanism :este utilizat de la -un ,nceput de Freud pentru a sugera c *enomenele psihice se -azeaz pe structuri ce pot *ace o-iectul unei o-ser'aii +i al unei analize +tiini*iceZ. Acest termen a aprut, ,nc din 1893, ,n titlul complet al :>omunicrii preliminareZ, ,n care =reuer +i Freud 'or-esc despre mecanismul psihic al fenomenelor isterice. ?lterior, pe msur ce noiunea de aprare cpta o *orma, =reuer +i Freud 2189!5 pun ,n relaie, pe de o parte, di*eritele procedee 2n care se angaBeaz eul pentru a se eli-era de incompati-ilitatea cu o anumit reprezentare +i, pe de alt parte, di*eritele a*eciuni ne'rotice. %ermenul :mecanismZ, asociat con'ersiei isterice, apare un an mai t7rziu, ,n 1Boi observaii asupra psihonevrozelor de aprareJ. S mai notm, ,n *ine, c termenul mecanism de aprare *igureaz ca atare ,n 'olumul )etaps-chologie 2191!5. 1ac, ,n opinia lui Haplanche +i Pontalis, termenul :mecanismZ este utilizat de Freud pentru a sugera e&istena unor structuri, a unor com-inaii de *enomene psihice care pot *i observate i supuse unei analize tiinifice' acelai termen presupune ,n egal msur un mod de *uncionare asem ntor cu cel al unei ma+inrii, trimi7nd prin urmare la o viziune mecanicist as upra aprrii eului. Sandler / atunci c7nd a-ordeaz di*erena dintre moti'ele aprrii +i mecanismele de aprare ca atare / 'or-e+te de acestea din urma c despre :un gen de mainrie mentala ine'ita-ilZ. >aracterul incon+tient/automatic al mecanismelor de aprare ar *i compa ti-il cu o ast*el de 'iziune. %otu+i, acest mod de a concepe realizarea actelor de aprare este greu de acceptat dac inem seama de di'ersitatea mecanismelor de aprare. Haplanche +i Pontalis 219$)5 su-liniaz pe -una dreptate importantele di*erene care e&ista ,ntre r aionalizare 2in care inter'in mecanisme intelectuale comple&e5, ,ntoarcere asupra propriei persoane 2care constituie un :destinZ al intei pulsionale5, anulare retroactiv 2operaie compulsi'5 +i sublimare 2,n care pulsiunea este de'iat ctre un scop non/ se&ual, 'iz7nd di*erite o-iecte 'alorizate social5. A. Freud distingea +i ea tehnicile 2cum sunt izolarea i anularea retroactiv# de ade'ratele procese instinctuale, cum ar *i regresiunea' transformarea 2n contrar i ,ntoarcerea asupra propriei persoane. Ast*el, ne putem ,ntre-a c7t de potri'it este termenul 1mecanisme de aprareZ. ?n alt aspect pe care/1 'om e'oca aici este relaia dintre mecanismele de aprare i msurile defensive. A. Freud 2193$Q19935 utilizeaz cei doi termeni cu acela+i sens, consider7ndu/i sinonimi. ,n 19)2/19)3, pe 'remea con'or-irilor a'ute cu ea, Sandler a-ordeaz chestiunea liniei de demarcaie dintre mecanism +i msur. 1in dialogurile lor desprindem urmtoarele idei: / msurile de*ensi'e sunt alctuite din di*erite *orme de acti'itate ce pot *i modaliti normale de a e&prima o ,ntreag 'arietate de lucruri +i care pot *i utilizate, ,n anumite circumstane, ,n scopuri de*ensi'e, / mecanismele constituie ,ns ni+te instrumente care apar ,n 'ederea proteBrii eului +i sunt utilizate ,n acest scop at7t ,n situaiile normale c7t +i ,n cele patologice. 32

1ou elemente tre-uie su-liniate : / cel dint7i 'izeaz speci*icitatea mecanismelor de aprare, instrumente proprii aprrii eului. Pentru a ilustra aceast speci*icitate, A. Freud recurge la meta*ora armelor +i compar mecanismele de aprare cu ni+te arme care se de*inesc doar prin prisma *unciei lor de arme 2pu+ti, lnci etc.5. @ns ,n anumite circumstane, alte lucruri / cum ar *i o tigaie / pot *i utilizate c arme. %ranspun7nd aceast meta*ora ,n lim-aBul domeniului a'ut ,n 'edere, se poate a*irma ca, pe c7t 'reme re*ularea sau proiecia sunt ,ntotdeauna mecanisme de aprare, alte acti'iti / de pilda a *ace pe -u*onul sau a lua ,n der7dere / nu reprezint ade'rate mecanisme de aprare, dar pot *i alese la un moment dat c masuri de*ensi'e6 / al doilea aspect pri'e+te relaia acestor mecanisme +i msuri de aprare cu patologia. 0n de-utul dialogurilor sale cu Sandler, A. Freud rezer'a termenul :msurZ tuturor elementelor care ,ndeplinesc o *uncie de*ensi', *iind proprii unui indi'id sau c7tor'a indi'izi selecionai. #a considera, ,n acest caz, c a *ace pe -u*onul este o msura de*ensi' +i c s/ar putea meniona c7te'a tipuri de caracter -azate pe acest comportament. 0n schim-, su-liniaz autoarea, nu e&ista -oli -azate pe o asemenea msura de aprare. Atunci c7nd Sandler in'oca tul-urrile narcisice, A. Freud recunoa+te c strile +i pertur-rile narcisice se a*la pro-a-il ,n legtur cu aceast *orma de aprare speci*ic. >on'or-irile dintre Sandler +i A. Freud arat c, din moti'e de ordin istoric 2descoperirea de ctre Freud a mecanismelor de aprare, cu prileBul studierii unor cazuri patologice5, e&ista o tendin c'asigeneral 2pe care o atesta +i teoriile Annei Freud prezentate la ,nceputul discuiei noastre dedicate dis tinciei dintre mecanism +i msura5 de a sta-ili o str7ns legtur ,ntre mecanismele de aprare +i patologie, mai precis patologia strilor ne'rotice, la care se adaug importana pe care au do-7ndit/o mecanismele de aprare ,n practica clinica. 0n *inalul acestor discuii, se degaB un consens ,n pri'ina *aptului c relaia cu patologia nu constituie un criteriu care s disting mecanismele de aprare de msurile de*ensi'e. Pentru a desemna mecanismele de aprare sunt utilizate +i alte cu'inte. Ast*el, ,n dialogurile lui Sandler cu A. Freud apar termeni precum :tipuriZ sau :rnoduri de aprareZ speci*ice, cu re*erire la di'ersele *orme pe care le poate lua aprarea. Ha un moment dat, Sandler precizeaz chiar c, potri'it Annei Freud, se poate opera o distincie ,ntre ne'roze ,n *uncie de modelele speci*ice de aprare utilizate de su-iect. ?nitile implicate ,n aceast di*ereniere ar *i ni+te mecanisme de aprare. S mai menionam +i termenul :metode de*ensi'eZ, *olosit de A. Freud 2193$Q199356 conceput ca un ansam-lu de demersuri -ine g7ndite +i coerente, utilizate pentru a atinge un scop 1 termenul se potri'e+te, *r ,ndoial, prea puin pentru desemnarea Zmecanismelor de aprare;. ?n ultim aspect pe care/1 'om analiza ,n aceasta seciune consacrat terminologiei se re*era la a-ordarea mecanismelor de aprare ,n calitatea lor de procese. 0n *inalul primului capitol din cartea sa de dialoguri cu A. Freud, Sandler 'or-e+te chiar despre di*icultile cu care se con*runta ,n pri'ina ideii c :aprrile pot *i create +i cristalizate ,n a+a *el ,nc7t s poat aciona singureJ. Sandler prezint aici maniera sa de a concepe mecanismele de aprare, pe care le 'ede c pe ni+te procese declan+ate de o ameninare, eul intr7nd ,n aciune ,n momentele imediat urmtoare acesteia. Cspunsul Annei Freud merge ,n aceea+i direcie, dar insist asupra *aptului c, ,n teorie, aprarea este conceput :ca parte integranta a procesului, +i nu c structur *osilizatZ. Posi-ilitatea de a inter'eni asupra unei aprri ine, ,n opinia ei, de aceea+i 'iziune asupra aprrii ca proces. Faptul de a considera aprrile ni+te procese este, *r ,ndoial, opusul acelui -lindaB al caracterului despre care 'or-ea Ceich +i care constituie un sistem de*ensi' sta-ilizator. @mpotriva cui se apr eul E 0n +ul i mecanismele de aprare' A. Freud desemneaz doua inte ale mecanismelor de aprare : pulsiunile sinelui +i a*ectele legate de aceste pulsiuni. Pulsiunile sinelui nu sunt nicidecum dispuse s rm7n incon+tiente. #le ,ncearc s ptrund ,n con+tient pentru a *i satis*cute aici sau mcar s trimit ,nspre con+tient unii din deri'aii lor. Ast*el iau na+tere con*lictele, dintre eu +i pulsiuni 2sau deri'aii acestora5. >ea de/a doua int a mecanismelor de aprare o constituie afectele legate de pulsiunile sinelui 2spre e&emplu, iu-irea, gelozia morti*icarea, durerea +i doliul5. Aceste a*ecte 'or *i supuse unor msuri 'ariate pe care eul le adopta pentru a le putea ine su- control +i 'or suporta a+adar anumite metamor*oze. @n acelea+i con'or-iri cu A. Freud, Sandler a*irma c a considera ,ntotdeauna :aprarea ca *iind o aprare ,mpotri'a a*ectului, ,n sensul c daca nu am a'ea de/a *ace cu un a*ect neplcut, nu ne/am mai apraZ. e'oca apoi ,nc o distincie posi-ila, care s/ar re*eri, de asta data, la ceea 33

ce se a*la su- incidena aprrii : pe de o parte, coninutul de idei care est trans*ormat, iar pe de alta parte, a*ectul care este e'itat sau redus. S menionam ,n s*7r+it c, ,n opinia psihanali+tilor Haplanche +i Pontalis 219$)5, aprarea este ,n general diriBat ,mpotri'a pulsiunii i doar ,n mod selecti' ,mpotri'a reprezentrilor de care este legat pulsiune 2amintiri, *antasme5, a situaiilor ,n msur s declan+eze pulsiuni dezagrea-ile pentru eu ori ,mpotri'a afectelor neplcute. 6in ce motive se apra eul E Potri'it Annei Freud 2193$Q19935, ,n cazul aprrilor care au ca int pulsiunile pot *i reinute trei moti'e: 15 0eama supraeului . 1in cauza acestei temeri a supraeului / care ,mpiedic pulsiunea s de'in con+tient +i s *ie satis*cut /, eul pune ,n mi+care mecanismele de aprare +i intr ,n lupta cu pulsiunea. Acela+i moti' se ,nt7lne+te +i ,n cazul ne'rozelor adultului. ;# 0eama reala. #ste cazul copilului care consider pulsiunea un pericol, ca urmare a interdiciilor *ormale 'enite din partea prinilor sau educa torilor +i care ii interzic s o satis*ac. Prin urmare, copilul se teme de pulsiune din cauza *ricii produse de lumea e&terioara. %eama real este un moti' ,nt7lnit ,n ne'rozele in*antile. Aceste prime dou moti'e ale aprrii au ,n comun *aptul c, apr7ndu/se, eul se supune principiului realitii. Presupun7nd c, ,n ciuda opoziiei supraeului sau a lumii e&terioare, pulsiunea aBunge sa ,+i gseasc satis*acerea, s/ar ,nregistra mai ,nt7i o senzaie de plcere, ,ntruc7t satis*acerea unui instinct este ,ntotdeauna plcut la ,nceput. "ai t7rziu ,ns, sentimentele de culpa-ilitate generate de incon+tient sau legate de pedepsele e&plicate de lumea e&terioara produc repulsie. 0n am-ele cazuri, eul ,ncearc s e'ite senzaia secundar de neplcere. 35 0eama c intensitatea pulsiunii s nu devin excesiv. Acest moti' se ,nt7lne+te la copii +i apare ulterior ,n anumite perioade de trans*ormare *iziologic, precum pu-ertatea sau menopauza 2mani*estri normale5, +i la ,nceputul unui puseu psihotic 2mani*estri patologice5. >elor trei moti'e mai sus menionate, A. Freud le mai aduga un al patrulea, ,nt7lnit la adult +i decurg7nd din ne'oia de sintez resimit de eu. Aceast ne'oie este legat de *aptul c eul adult are ne'oie de o anumita armonie intre tendine opuse cum ar *i : pasi'itatea +i acti'itatea, homose&ualitatea +i heterose&ualitatea, tendine ,ntre care apar con*licte 2descrise de Ale&ander5. "oti'ele aprrilor des*+urate ,mpotri'a a*ectelor pro'in, ,n opinia Annei Freud, din con*lictele dintre eu +i pulsiune. Atunci c7nd / din moti'ele e&puse anterior / eul se opune pulsiunilor, el caut deopotri' s se apere +i ,mpotri'a a*ectelor asociate acestora. A. Freud noteaz totu+i c ,ntre eu +i a*ecte e&ista o relaie primiti' +i special ce decurge din *aptul ca, mai ,nt7i de toate, a*ectul este *ie plcut, *ie neplcut. #ul ,+i decide atitudinea *a de a*ect ,n *uncie de principiul plcerii : ,nt7mpin cu -ucurie a*ectul plcut +i se apr ,mpotri'a celui neplcut.

4e 2nseamn o aprare reuit E #lemente importante ale rspunsului la aceasta ,ntre-are o*er discuiile dintre A. Freud +i Sandler 2198!Q19895 cu pri'ire la capitolul @F din +ul i mecanismele de aprare. A*irmaiile Annei Freud cuprind patru idei de -aza : 15 Ceu+ita unei aprri tre-uie pri'it din punctul de 'edere al eului, +i nu ,n *uncie de lumea e&terioara, de adaptarea la aceast lume. 25 >riteriile de reu+ita sunt legate de urmtoarele scopuri : s ,mpiedice intrarea ,n con+tiin a pulsiunii interzise, s ,ndeprteze angoasa cone& pulsiunii, s e'ite orice *orma de neplcere. 35 @n cazul particular al re*ulrii, reu+ita aprrii este a*ecti' atunci c7nd orice con+tientizare dispare. 5 . aprare reu+it este ,ntotdeauna un lucru periculos, cci ea restr7nge e&cesi' domeniul con+tiinei ori domeniul competenei eului sau *alsi*ic realitatea. . aprare reu+ita poate a'ea consecine ne*aste pentru sntate sau pentru dez'oltarea ulterioara. 3

Aceast ultim idee de -aza intr ,n contradicie cu criteriile reu+itei a+a cum au *ost ele *ormulate de A. Freud ,ns+i. Sandler ,ncearc sa nuaneze aceast poziie : :Poate ar *i -ine sa adugm c o aprare reu+ita nu tre-uie sa ai- consecine dezastruoaseZ. A. Freud rm7ne insa in*le&i-ila +i a*irma c o aprare reu+ita pe de/a/ntregul este , ntotdeauna (K # periculoas. @n ultimele r7nduri ale concluziei crii sale, 'or-ind despre eecul aprrilor, Sandler 2198!Q19895 ,+i a*irm con'ingerea c :simptomele sunt construite cu minuiozitate ca msuri ultime utilizate atunci c7nd aprarea e+ueazZ6 acest lucru se ,nt7mpl pentru a conser'a starea de -ine a su-iectului, pentru a e'ita angoasa, pentru a 2ndeplini aceeai funcie c i aprrile' chiar daca su-iectul ar putea su*eri din cauza durerii pro'ocate de simptom. >7t despre A. Freud, aceasta precizeaz c :acti'itatea de aprare ar tre-ui sa creeze o stare de echili-ru ,ntre lumea interioara +i cea e&terioara, intre cerinele interioare +i cele e&terioareZ, +i nu ar tre-ui s conduc la apariia unui simptom. #a rea*irm *aptul c simptomul e'it ceea ce e mai ru, iar apariia acestuia nu este dec7t un compromis. Pentru a ,ncerca un rspuns la ,ntre-area :>e ,nseamn o aprare reu+itD Z, ni se pare important sa menionm precizrile aduse de Fenichel 219 !Q19!35 cu pri'ire la aprrile reu+ite +i la cele e+uate : / aprrile reu+ite / +i pe care Fenichel le desemneaz prin termenul generic sublimare * nu -locheaz descrcarea unei pulsiuni. ,n schim-, se ,nregistreaz o ,nlocuire a o-iectului pulsiunii +iQsau o modi*icare a scopului acestei pulsiuni, care este de'iat spre o int non/se&ual. 0n aceasta categorie intra +i alte aprri, cum sunt trecerea de la pasi'itate la acti'itate sau trans*ormarea ,n contrariu 6 / aprrile care e+ueaz sunt, dup Fenichel, patogene, ,ntruc7t eul le utilizeaz *oarte *rec'ent sau chiar incontinuu pentru a pre'eni intruziunea pulsiunii ,nlturate, deturnate dinspre con+tiina. Scopul acestor aprri e+uate este deci acela de a -loca pulsiunea. #le mo-ilizeaz multa energie +i tre-uie meninute cu preul unor mari e*orturi. Aceste aprri inter*ereaz cu alte *uncii ale eului +i pot antrena o suspendare parial a unora dintre aceste *uncii. Fenichel aduce ,n discuie e&emplul le+inului cu *uncie de*ensi'a, care este ,nsoit de o oprire completa a tuturor *unciilor eului. 4e este o aprare adaptativ E >onstruind o teorie mai nuanat dec7t a Annei Freud, Faillant 219935 considera c anumite aprri pot *i adaptati'e : ele *aciliteaz deopotri' homeostazia psihica +i adaptarea su-iectului la lumea ,nconBurtoare. Aceste aprri adaptati'e prezint cinci caracteristici : 15 "odul lor de *uncionare 'izeaz, spre e&emplu, ,n cazul a*ectului, nu dispariia acestuia, :anesteziereaZ lui, ci mai degra- :prelucrareaZ lui +i deci :reducerea dureriiZ. A+a se e&plic de ce anticiparea sau reprimarea 2desemnata ,n aceasta lucrare su- numele de :suprimareZ5 sunt mecanisme mai adaptati'e dec7t *ormaiunea reacional, acti'ismul (acting*out# i re*uzul psihotic. 25 Aprrile adaptati'e se ,nscriu ,ntr/o perspecti'a temporala : ele sunt orientate mai degra- ctre un termen lung. Anticiparea este ast*el superioar aciunii, ,ntruc7t ea permite, meta*oric 'or-ind, :sa plte+ti acum +i s z-ori mai t7rziuZ. 35 Pentru a *i adaptati', o aprare tre-uie sa *ie c7t se poate de speci*ic. "eta*ora cea mai ilustrati' din acest punct de 'edere este cea a cheii care se potri'e+te per*ect ,n ,ncuietoare, ,n comparaie cu ciocanul de -tut la u+a. Ce*erindu/se la speci*icitate, Faillant a-ordeaz o chestiune care *usese deBa e'ocat de A. Freud atunci c7nd 'or-ea despre *aptul c, ,n *aa anumitor ameninri, unele mecanisme sunt mai utile dec7t altele. 5 Pentru a putea *i socotite adaptati'e, aprrile tre-uie sa canalizeze sentimentele +i nu s le -locheze. Ceprimate, sentimentele pot *i, pentru un su-iect care recurge ,n mod sistematic la *ormaiunea reacional, la *el de periculoase c o de*eciune sur'enit la supapa de e'acuare a 'aporilor de la oala su- presiune pusa la *oc. !5 Aprrile adaptati'e ,l *ac pe utilizatorul lor plcut, atrgtor pentru ceilali. 0n schim-, *olosirea unor aprri neadaptati'e conduce la respingerea utilizatorului, care este perceput c suprtor, insuporta-il. Aici se sta-ile+te o relaie intre eu +i ceea ce Faillant consider a *i :cel mai mare aliatZ al acestei instane, adic alteritatea. +xist aprri normale i aprri patologice E @nteresul unei asemenea ,ntre-ri este dat de anumite raiuni istorice, mai precis, descoperirea de ctre Freud a primelor mecanisme de aprare la -olna'i, precum +i de importana acestor mecanisme ,n situaiile clinice. 1up cum 'om 'edea mai departe, A. Freud a crezut mereu c legtura dintre 3!

mecanismele de aprare +i patologie este una destul de puternic. Aceast chestiune a re'enit *rec'ent ,n dialogurile dintre A. Freud +i Sandler, 2198!Q19895. "arBorie Sprince, care a luat +i ea parte la aceste con'or-iri, a e'ocat necesitatea sta-ilirii unei anumite di*erenieri ,ntre o aprare ce nu pro'oac stri patologice +i o aprare care conduce ,n mod e'ident la patologie. Cspunsul la ,ntre-area *ormulat mai sus se complic din cauza c numero+i autori au de*init anumite grupuri de aprri utiliz7nd termeni cu pro*unde conotaii psihopatologice. Faillant 219935 adopt o poziie clar, *r um-r de am-iguitate. Pentru el, prezena aprrilor nu este, prin ea ,ns+i o do'ad a -olii. .ric7t de dezorganizate, nerezona-ile sau condamna-ile ar putea pare aprrile ,n ochii unui o-ser'ator e&tern, ele nu sunt altce'a dec7t un rspuns adaptati'. . Studierea aprrilor considerate :psihoticeZ demonstreaz c acela+i mecanism de aprare poate *i utilizat la *el de -ine de c7tre o persoana -olna' +i de persoanele care nu su*er de nici o maladie. S luam c e&emplu distorsiunea / mecanism asociat adesea *azei maniace din psihozele -ipolare. Faillant 219935 arata c acest mecanism poate *i o-ser'at +i la su-ieci normali, +i ,+i ilustreaz teoria aduc7nd ,n discuie cazul unui personaB *icti' / o anume PeggN .[Iara, ,n '7rst de 1$ ani. Aceasta adolescent, care are un prieten, le spune tuturor c un star al muzicii rocK este ,ndrgostit de ea. Gesturile acestui c7ntre ,n emisiunile tele'izate ori inter'iurile pe care el le acord unor re'iste de renume sunt interpretate de PeggN c declaraii de dragoste adresate ei personal. %7nra ,+i cumpra lenBerie se&N +i o cantitate su-stanlial de anticoncepionale. >on*runtai cu acest comportament, prinii cred despre PeggN c s/a icnit, iar prietenul ei, care e&ista cu ade'rat, dispare :in ceaaZ, locul lui *iind luat de ctre *aimosul c7ntre rocK. @n acest caz, distorsiunea trans*orm realitatea e&terioara pentru a o *ace con*orm cu 'isurile lui PeggN, iar prietenul ei se trans*orm ,ntr/un intangi-il star rocK. Faloarea distorsiunii c mecanism de aprare rezid ,n *aptul c, personaBul imaginar *iind intangi-il, PeggN se poate crede iu-ita *r a mai a'ea de ,n*runtat se&ualitatea. Faillant ne mai propune spre analiza +i alte e&emple ,n care aceast aprare :psihoticaZ este prezent la su-iecii normali. #l citeaz ,n acest sens po'estea indienilor HaKota care, cu numai c7te'a zile ,naintea masacrrii lor de ctre ca'aleria americana la Younded Tnee, au e&ecutat un dans pentru ,ntoarcerea -izonilor ,n prerii, pentru ,n'ierea strmo+ilor mori +i pentru ,ngroparea du+manului al- su- un morman de gunoaie. Fr ,ndoial c indienii HaKota nu erau ne-uni, dar se con*runtau cu un dezastru a crui intensitate le prea de nesuportat. >onte&tul +i '7rsta au implicaii maBore ,n rspunsul la ,ntre-area noastr. 1eoarece distorsiunea presupune *aptul c su-iectul se crede altcine'a +i consider c atitudinea sa 2chiar impulsi'a *iind5 nu poate a'ea dec7t consecine *ericite, acest mecanism de aprare este oric7nd potri'it. Anodin ,n 'iaa de zi cu zi, izolarea a*ectului constituie o calitate ,ntr/o sala de operaie, *iind ,ns cu totul nepotri'it pentru un loc precum ringul de dans. S ne g7ndim acum la '7rsta. Spre deose-ire de aduli, copiii pot de*orma realitatea interioara +i e&terioar *r consecine neplcute. . utilizare moderata a *anteziei +i agresiunii pasi'e este pro-a-il esenial ,n negocierea anumitor con*licte speci*ice adolescenei. @deea c mecanismele de aprare pot ,ndeplini at7t *uncii poziti'e, c7t +i negati'e este ,ndeo-+te cunoscuta su- numele de :du-la *uncieZ a mecanismelor de acest *el +i apare ,n numeroase pu-licaii, unele deBa destul de 'echi. Fan 1er HeeuL 219)15, care noteaz c mecanismele de aprare pertur- dez'oltarea eului, dar o +i *a'orizeaz, consider c prezena aceluia+i mecanism indic, pe de o parte, e&istena unei ne'roze, iar pe de alta parte, *aptul c acest mecanism este indispensa-il pentru -una *uncionare a psihicului persoanei. A+a se *ace c, de pild, refuzul pertur- percepia, dar proteBeaz eul ,mpotri'a unor reacii 'iolente. =renner 219$)5 distinge doua categorii de aprri : patologice +i patogene 6 el aminte+te *aptul c Freud a considerat c re*ularea este patogen, *iind, cu alte cu'inte, o condiie preala-il necesar pentru dez'oltarea unei patologii, dar care nu conduce ,n mod o-ligatoriu la instalarea acesteia. >7t despre aprrile patologice, ele pot *i identi*icate dup trsturi ca : rigiditate, intensitate, suprageneralizare 2utilizare ,n relaiile cu numeroase persoane sau ,n di'erse situaii5. .pinia lui =ergeret 219)2Q198$5 este similar, autorul insist7nd asupra *aptului c nu se poate spune despre un su-iect c este -olna' :pentru c recurge la aprriZ, ci pentru c aprrile de care el uzeaz ,n mod o-i+nuit pot *i cali*icate drept ine*iciente, prea rigide, prost adaptate realitilor interne +i e&terne +iQsau e&clusi' de acela+i tip. Funcionarea mentala este incomodat ,n supleea, armonia +i capacitatea ei de adaptare. 3$

Aprrile patologice sunt inadec'ate, pentru c pot *i decalate ,n raport cu ni'elul de dez'oltare a indi'idului sau improprii situaiei ,n care se a*la su-iectul. Aceste aprri tind s de*ormeze percepia realitii +i s pertur-e alte *uncii ale eului, apr7nd *rec'ent ca elemente ale unui ta-lou psihopatologic. 4um se definesc mecanismele de aprare E "aBoritatea autorilor / poate chiar toi, dup cum su-liniaz .l** et al. 219915 / dau propria lor de*iniie mecanismelor de aprare. Pornind de la aceast constatare, ni s/a prut util s procedm la analiza a noua de*iniii -ine cunoscute, ,n scopul identi*icrii e'entualelor puncte comune +i preci / zrii aspectelor di'ergente. 15 Pentru Haplanche +i Pontalis 219$)5, mecanismele de aprare repre zint di*eritele tipuri de operaii ,n care aprarea se poate concretiza. >7t despre aprare, ea constituie ansam-lul operaiilor a cror *inalitate este s reduc, s suprime orice schim-are suscepti-il de a pune ,n pericol integritatea +i constana indi'idului -iopsihologic. Autorii citai mai precizeaz c aprarea ia adesea o ,n*i+are compulsional +i c ea opereaz, *ie doar +i parial, ,n mod incon+tient. 25 Yidlocher 219)1/19)25 considera c, ,n Focabularul psihanalizei' *ormulrile lui Haplanche +i Pontalis rm7n prea 'agi. 1e*iniia data de ei do'ede+te, con*orm lui Yidlocher, c autorii nu au 'rut s *ie prtinitori, dar enunul lor implic deBa o anumita luare de poziie ,n pri'ina con ceptului, deoarece, dup cum a*irma acela+i Yidlocher : :"ecanismele de aprare 'or *i di*eritele tipuri de operaii ,n care aprarea se poate concretiza, adic formele clinice ale acestor operaii de*ensi'eZ. Pentru Yidlocher, aprarea reprezint ansam-lul operaiilor a cror *inalitate este de a reduce un con*lict intrapsihic, *c7nd ,n a+a *el ,nc7t unul dintre elementele acestuia sa *ie inaccesi-il e&perienei con+tiente. Psihanalistul pledeaz pentru unul din elementele con*lictului, dar tot el arat c, ,ntr/un anumit *el, se poate spune c ,ntregul con*lict dispare. Pentru el, noiunea de aprare este insepara-il de con*lictul su-iacent +i, ,n consecin, mecanismele de aprare tre-uie studiate ,ntotdeauna ,n cadrul con*lictului. 35 Pentru ". SillamN 2'ezi M. SillamN, 19835, aprarea este un meca nism psihologic incon+tient, utilizat de indi'id pentru a diminua angoasa generat de con*lictele interioare ,ntre e&igenele instinctuale +i legile morale +i sociale. 5 =raconnier 2'ezi 1oron +i Parot, 19915 considera c noiunea :mecanism de aprareZ ,nglo-eaz toate miBloacele la care eul recurge pentru a stp7ni, controla +i canaliza pericolele interne +i e&terne. !5 Yallerstein 2198!5 *ace distincie ,ntre conceptul 1mecanism de aprareZ +i manifestarea comportamentelor de aprare. >onceptul :mecanism de aprareZ este o a-stracie teoretica, utilizat pentru a descrie un mod de lucru, de *uncionare mentala. Yallerstein compar acest concept cu altele, precum asimilarea sau conser'area 2descrise de Piaget5 / *ormulri a-stracte utile ,n e&plicarea comportamentului care ar rm7ne, alt*el, de nedesci*rat. 0nceput ast*el, mecanismul de aprare nu este con+tient, *apt care poate a'ea urmtoarele semni*icaii 2Gill, 19$3 6 Yallerstein, 19$)5 : / su-iectul nu este con+tient de comportamentul prin care se mani*est aprarea 2un g7nd, de e&emplu56 / su-iectul nu este con+tient c respecti'ul comportament al su are o orientare de*ensi' 6 / su-iectul nu este con+tient de pulsiunea ori a*ectul care au declan+at respecti'a aprare. 1ac aprarea ar de'eni con+tient, doar cele trei elemente citate ar *i con+tiente, +i nu acti'itatea psihica su-iacenta, adic mecanismul de aprare. . data ce scopul 'izat 2unul de*ensi'5 sau pulsiunea ori a*ectul su-iacent de'in con+tiente, aprarea ,n cauz ,nceteaz a mai *i util, *uncia sa de disimulare dispr7nd. @n s*7r+it, s mai spunem c, pentru Yallerstein, mani*estarea comportamentelor de aprare / care nu tre-uie con*undate cu mecanismele de aprare / este constituit din comportamente, a*ecte sau idei speci*ice puse ,n sluB-a unor scopuri de*ensi'e. Aceste mani*estri pot *i con+tiente sau incon+tiente. $5 Faillant +i 1raKe 2198!5 consider c aprrile sunt meta*ore utilizate ,n descrierea di*eritelor stiluri cogniti'e +i a modalitilor de remaniere a realitilor interne +i e&terne. 1i*icultile inerente acestei concepii e&plic de ce de*inirea si identi*icarea lor nu sunt nici pe departe u+or de ,ntreprins. Moi di*iculti ,+i *ac +i ele apariia c7nd se pune pro-lema continurii acestui demers prin traducerea acestor concepte ,n deri'ai con+tieni. 3)

/ / / / /

)5 ,n ultima ediie a 6/)' respecti' 6/)*IF 2American PsNchiatric Association, 199 Q199$5, mecanismele de aprare 2sau stilurile de coping sunt de*inite c *iind acele procese psihologice automate care proteBeaz indi'idul de an&ietate, de perceperea unor pericole sau de *actorii de stres 2interni +i e&terni5. Autorii 6/)*IF precizeaz c mecanismele de aprare constituie ni+te mediatori ai reaciei su-iectului la con*lictele emoionale +i la *actorii de stres interni sau e&terni. 0n acela+i timp, ei mai su-liniaz +i *aptul c su-iecii nu con+tientizeaz e&istena acestor mecanisme de aprare dec7t atunci c7nd sunt deBa acti'ate. 85 pentru Iolmes 2199 5, mecanismele de aprare constituie ni+te strategii prin care indi'izii reduc sau e'it anumite stri negati'e cum sunt con*lictul, *rustrarea, an&ietatea +i stresul. 1ezacordul dintre aceste de*iniii este adeseori legat de originea e&clusi' intern sau mi&t 2interna +i e&terna5 atri-uit pericolului care declan+eaz aprarea. #'oc7nd aceasta chestiune ,n dialogurile sale cu Sandler 2198!Q 19895, A. Freud adopt o poziie destul de comple&. ?neori, ea limiteaz mecanismele de aprare la procesele intrapsihice +i a*irma c :orice idee despre aprare se -azeaz pe e&istena unui proces intrapsihic, +i nu pe acela a*lat ,n relaie cu lumea o-iectualaZ. Alteori, ea consider c eul se apr at7t ,mpotri'a pericolelor interne, c7t +i a celor e&terne : :@ntr/un mod c7t se poate de simplu, ,n anumite situaii, ,mpotri'a strilor de sentiment, aprarea este pusa ,n legtur cu pericolul pulsiunilor sau cu cel pro'enit din lumea e&terioar6 la *el se ,nt7mpl c7nd aprarea est rezultatul angoasei ori al altor sentimente neplcute de umilin sau *rustrare indi*erent care ar *i eleZ. Psihanalista e'oca +i neplcerea care declan+eaz aprrile +i care :pro'ine nu numai din stimuli de pulsiune amenintoare, ci +i din anumite surse ale lumii e&terioareZ. >u alt ocazie, ea su-liniaz *aptul c angoasele copilului sunt adeseori :un amestec ,ntre *antasmele +i e&teriorizrile lui, pe de o parte, +i realitate, pe de alta parte, +i c ele se com-in, cre7nd o sursa particulara de angoasaZ. 0n acest conte&t speci*ic, A. Freud recomand e'itarea con*uziei ,ntre angoasa atri-uit lumii e&terioare +i angoasa a crei sursa real eman din lumea e&terioar. >ele opt de*iniii citate mai sus menioneaz mai multe procedee ce permit mecanismelor de aprare sa/+i ating *inalitile : *c7nd unul dintre elementele con*lictului s de'in inaccesi-il con+tiinei6 printr/o remaniere a realitilor interne +i e&terne6 printr/o de*ormare temporara a realitii din cauza unor g7nduri, sentimente +i comportamente6 ,ndeplinind o *uncie de disimulare6 ca mediatori ai reaciei su-iectului la con*lictele emoionale +i la *actorii de stres interni sau e&terni. Pornind de la analiza acestor de*iniii, S @onescu, "/" <acPuet, >l. Hhote propun urmtoarea de*iniie, care tine seama de di*eritele aspecte descrise +i de discuiile purtate ,n Burul su-iectului: )ecanismele de aprare sunt procese psihice incontiente care vizeaz reducerea sau anularea efectelor neplcute ale pericolelor reale sau imaginare' remaniind realitatea intern iLsau extern i ale cror manifestri M comportamente' idei sau afecte * pot fi contiente sau incontiente. %&te'a e(emple de mi)loa e de ap"rare 1in moti'e de accesi-ilitate ,ncep prezentarea c7tor'a dintre cele mai cunoscute miBloace de aprare ale #ului cu raionalizarea, +i nu cu re*ularea, care a *ost pri mul miBloc de aprare studiat de Freud +i care, pentru un timp, a *ost echi'alat cu aprarea ,n genere. Caionalizarea este accesi-ila ,n egala msur autoo-ser'aiei +i o-ser'aiei nespecialistului. . ?aionalizarea 1eoarece raionalizarea este un termen care poate *i ,nt7lnit ,n di*erite lim-aBe, inclusi' ,n lim-aBul curent, precizarea sensului propriu/zis psihanalitic este indis pensa-ila. 1up Haplanche +i Pontalis 2 Focabularul psihanalizei#' termenul introdus de #rnest <ones ,n c7mpul psihanalizei are urmtoarea accepie: :Procedeu prin care su-iectul ,ncearc s dea o e&plicaie coerenta din punct de 'edere logic sau accepta-il din punct de 'e dere moral unei atitudini, idei, sentiment ale cror ade'rate moti'e nu sunt percepute. Se 'or-e+te ,n special de raionalizarea unui simptom, a unei compulsii de*ensi'e, a unei *ormaiuni reacionale. 0n delir inter'ine pen tru a/1 sistematiza. 0n acest caz, aciunea sa este asemntoare cu a ela-orrii secundare.Z Anumite lucrri de psihanaliza nu includ raionalizarea printre miBloacele de aprare ale #ului, deoarece nu se ,ndreptat direct ,mpotri'a tendinelor pulsionale, ci camu*leaz ,n mod secundar di*erite aspecte ale con*lictului. Ast*el, aspecte ale comportamentului ne'rotic, /
a

aceste mani*estri sunt adeseori desemnate ca deri'ai ai mecanismelor de aprare.

38

tendinele autodistructi'e ale :omului cu +o-olani; / pot *i raionalizate prin teorii estetice sau teorii re*eritoare la dieta, dup cum comportamentele neacceptate cultural 2de tip homose&ual masculin5 pot *i raionalizate in'oc7ndu/se superioritatea intelectuala +i estetic a -r-atului. +xemplu7 @n +edina a 1 3/a, A. comunica terapeutului emoia pro'ocata de g7nduri erotice de neconceput pentru ea: s/a g7ndit cu dorin la =., prietenul soului, despre care a a*lat ca este supradotat se&ual. Se ,n'ino'e+te de imoralitate pentru ast*el de g7nduri, deoarece soia tre-uie sa *ie *idel soului nu numai cu *apta, ci +i cu g7ndul. P7n la s*7r+itul orei se do'ede+te c de *apt considerentele morale sunt *olosite ca raionalizare pentru sentimentele de in*erioritate pro'ocate de o-ezitatea ei. :. *emeie care arat ca mine nu poate a'ea a'enturi.Z Pentru imaginea de sine este mult mai a'antaBos s se considere o *iin moral dec7t s recunoasc *aptul c, din cauza ,n*i+rii, nu are succes. ;. ?efularea Mu este doar primul miBloc de aprare al #ului studiat de Freud, at7t de important ,nc7t a *ost asimilat, pentru un timp, aprrii, ci +i unul dintre termenii centrali ai psihanalizei, corelati' termenului de incon+tient. P7n ,n 191!, Freud a considerat c incon+tientul este echi'alent cu re*ulatul, cu istoria in*antila a li-idoului. >hiar dac ideea de re*ulare, precum +i termenul respecti' circulau ,n *iloso*ia +i psihologia epocii 2Schopenhauer, Mietzsche, Ier-art5, ,n psihanaliza a *ost introdus pe -aza e&perienei psihoterapeutice a lui Freud legat de isterie. 0n msur ,n care incon+tientul este prezent +i ,n alte tul-urri psihice, se poate a*irma ca re*ularea particip la procesul de*ensi' caracteristic *iecreia. "ai mult, deoarece *iecare om are incon+tient, este legitim s considerm re*ularea ca *iind un proces psihic uni'ersal. 0n accepia *reudian, re*ularea este un miBloc de aprare ,ndreptat ,mpotri'a reprezentanilor pulsiunii 2g7nduri, imagini, amintiri5. 1up #. Coudinesco +i ". Plon, prin re*ulare tre-uie s ,nelegem :procesul care 'izeaz meninerea ,n incon+tient a tuturor ideilor +i reprezentrilor legate de pulsiuni +i a cror realizare, productoare de plcere, ar a*ecta echili-rul *uncionrii psihice a indi'idului de'enind surs de neplcereZ. @n studiul din 191!, intitulat :Ce*ulareaZ, Freud descrie trei timpi ai re*ulrii. Primul dintre ele, :re*ularea originaraZ, este un moment ipotetic, postulat pornindu/se de la e*ectele sale. 2Haplanche, Pontalis5. "aBoritatea re*ulrilor se produc prin aciunea conBugat a instanei interdicti'e 2supraeu5 +i a atraciei e&ercitate de alte coninuturi incon+tiente. >um e&ista +i coninuturi incon+tiente care nu s/au *ormat prin atracia altor *ormaiuni incon+tiente, Freud a presupus aciunea unei re*ulri originare sau primare, care inter'ine *oarte de timpuriu ca reacie la intensitatea e&trem a stimulilor care strpung *iltrul de e&citaii. Ce*ularea secundar sau re*ularea propriu/zis ,ndreptat ,mpotri'a reprezentanilor pulsiunii este momentul cel mai -ine studiat ,n psihanaliza *reudiana. 0n s*7r+it, ,ntoarcerea re*ulatului, cel de/al treilea timp, descrie re'enirea ,n con+tient ca simptom, 'is, act ratat, oper de art etc. a coninuturilor re*ulate. <. ?egresia >a +i re*ularea, regresia este unul din termenii cei mai importani ai psihanalizei, desemn7nd at7t procese ,normaleZ c7t +i patologice. A+a cum re*ularea este considerata, ,n *reudism, miBlocul de aprare ,mpotri'a tendinelor oedipiene speci*ic isteriei, regresiei i se atri-uie acela+i rol ,n ne'roza o-sesional. 0n general, prin regresie se desemneaz procesul psihic prin intermediul cruia un su-iect indi'idual sau colecti' se ,ntoarce la un ni'el anterior al dez'oltrii psihice, *ie ca este 'or-a de g7ndire, sentiment, comportament. Cegresia este prezent nu doar ,n 'iaa cotidian 2,ntotdeauna e&ista posi-ilitatea +i tentaia de a ne ,ntoarce la copilul din noi5 sau ,n procesele patologice 2,n concepia clasic asupra ne'rozei reprezentat de .. Fenichel, din procesul patogen *ace parte regresia spre punctele de *i&aie din dez'oltarea li-idoului ,n *aa di*icultilor 'ieii actuale5, ci +i ,n terapia psihanalitic, atunci c7nd trans*erul pacientului e&prima *antasmele sale incon+tiente care in de copilria sa. Cegresia poate *i glo-al, c7nd cuprinde ,ntreaga personalitate sau parial, c7nd 'izeaz doar un aspect al #ului sau a dez'oltrii li-idinale. 1e asemenea, ea poate *i sta-il sau *luctuant, malign sau -ene*ic, ,n ser'iciul #ului 2". =alint5. 0n 'iaa cotidian sau creaia artistic, regresia temporar poate *i salutar pentru dep+irea impasurilor e&isteniale sau estetice. 1up Freud, regresia este topica' atunci c7nd parcurge ,n sens in'ers sistemele psihice orientate ,ntr/o direcie determinat. Fisul este terenul cel mai propice pentru mani*estarea acestui tip de regresie: dac ,n starea de 'eghe e&citaiile e'olueaz dinspre percepie spre motilitate, ,n 'is, g7ndurile regreseaz spre sistemul percepie, e&prim7ndu/se ,n special su- *orma imaginilor senzoriale. Cegresia mai poate *i temporal' c7nd su-iectul re'ine la etape dep+ite ale dez'oltrii 2li-idinale sau ale #ului5. 0n s*7r+it, Freud 'or-e+te +i de o regresie formal' c7nd su-iectul se ,ntoarce la :ni'eluri in*erioare din punctul de 'edere al comple&itii, structurrii +i di*erenieriiZ. 2Haplanche, Pontalis5. 0n opinia mea, ar *i necesar o 39

mai atenta di*ereniere a ultimelor tipuri de regresie, deoarece la prima 'edere, regresia temporal pre/ supune, cel puin ,n anumite cazuri, regresia *ormal. N. Formaiunea reacional 1escoperita de Freud prin studiul ne'rozei o-sesionale, *ormaiunea reacional este de*inita de Haplanche +i Pontalis, ca atitudine sau comportament opuse ca sens unei dorine pulsionale re*ulate +i constituite ca reacie la aceasta. >a e&emplu paradigmatic, cei doi psihanali+ti *rancezi, autori ai cele-rului Focabular al psihanalizei' se re*er la pudoarea care se *ormeaz ca reacie la tendinele e&hi-iioniste. Formaiunea reacional nu este apanaBul ne'rozei o-sesionale sau al personalitii o-sesionale6 o putem ,nt7lni *rec'ent at7t ,n isterie c7t +i ,n 'iata cotidiana :normalZ, unde are doar un caracter punctual, *r a atinge generalitatea +i constana din primul caz. 0n isterie, de e&emplu, *ormaiunea reacional 'izeaz doar anumite situaii: tandreea e&cesi' a mamei *aa de copii pe care de *apt ,i ur+te. @n cazul ne'rozei o-sesionale +i al personalitii o-sesionale, tendinele instinctuale com-tute in de stadiul sadic/anal al dez'oltrii li-idinale. .rdinea, curenia, mila ,nlocuiesc dezordinea, murdria, cruzimea. 0n 'iata cotidiana, trsturile de caracter care au la -aza *ormaiuni reacionale sunt u+or de recunoscut datorit e&agerrii care de*ine+te calitatea morala respecti'a, iar ,n *uncie de natura acestei caliti se poate deduce natura pulsiunii com-tute. Ast*el, dac 'ei ,nt7lni o persoan e&trem de politicoas +i pre'enitoare sau, cum se mai zice, e&trem de :ur-anZ, e&cesul atitudinii sale ' poate autoriza sa presupunei c este 'or-a de o *ormaiune reacional care este menit s com-at agresi'itatea, ostilitatea. H. Identificarea cu agresorul >a +i ,n cazul raionalizrii sau re*ulrii, identi*icarea este un termen care aparine mai multor lim-aBe. Accepia psihanalitica su-liniaz aspectul incon+tient al *enomenului. 0n sens *reudian este 'or-a de procesul incon+tient trit de eu ,n momentul ,n care, urmrind un scop de*ensi', se trans*orma ,ntr/un aspect al o-iectului. Faptul ca *iul reproduce comportamentul tatlui su disprut nu constituie un e&emplu de identi*icare ,n situaia respecti'a. 1ac ,ns, acela+i *iu cade prada unui le+in cu caracter isteric, *aptul constituie un indiciu al identi*icrii cu reprezentarea incon+tient a tatlui mort, de care ,ncearc sa se apere, scrie psihanalistul *rancez Masio. %eoria psihanalitic distinge mai multe tipuri de identi*icare: primar, secundar, total, parial. 0n identi*icarea primar, caracteristica ,nceputului 'ieii +i de aceea ipotetic, :su-iectulZ, care percepe :o-iectulZ prin intermediul gurii, ochilor, urechilor, pielii, de'ine una cu acesta atunci c7nd el dispare din c7mpul percepiei. @denti*icrile secundare sunt asociate acelor etape de dez'oltare care presupun di*erenierea ,ntre interior +i e&terior, ,ntre su-iect +i o-iect. Scopul lor este de a *ace suporta-il o pierdere sau o tendin agresi' orientat ,mpotri'a o-iectului. 1ac primul criteriu de clasi*icare era temporal, al doilea se re*er la amploarea identi*icrii. 0n cazul identi*icrii totale sau narcisice, iu-irea de o-iect este ,nlocuit prin preluarea integrala a o-iectului ,n sine. "i se pare concludent un e&emplu o*erit tot de psihanalistul Masio: un -ieel, care se ata+ase puternic de o pisic, a*l ,ntr/o zi ca to'ar+ul su pre*erat de Boc a murit ,ntr/un accident de ma+ina. . sptm7n mai t7rziu, copilul adopt un comportament de pisic: miaun, se deplaseaz asemeni unei pisici. @maginea o-iectului iu-it, pierdut +i recuperat prin identi*icare, ar *i de *apt propria sa imagine, pe care a proiectat/o +i in'estit/o a*ecti' asupra unui o-iect. 1e aici denumirea de identi*icare narcisic. Speci*icul identi*icrii pariale este dat, a+a cum arat denumirea, de *aptul c preluarea 'izeaz doar un aspect al o-iectului. Ast*el, 1ora, cele-ra pacienta a lui Freud, se identi*ica cu doamna T., amanta tatlui ei, doar ,n calitate de *iina dezira-il se&ual. @denti*icarea parial poate a'ea ca o-iect nu numai un aspect al persoanei celuilalt, ci +i o emoie presupus a/i aparine. Aceea+i 1ora se identi*ica cu emoia orgasmului pe care o *antasmeaz a se produce ,n relaia se&uala dintre doamna T. +i tatl ei. Funcia de*ensi' a identi*icrii, orientat aici spre un o-iect e&terior, este deose-it de e'ident ,n cazul *ormei cunoscute su- numele de :identi*icare cu agresorulZ. >7te'a e&emple ,mprumutate de la Anna Freud, toate in7nd de psihanaliza copilului, pun ,ntr/o lumina clara aspectul amintit. a5 ?n ele' este ,ndrumat ctre psihanalist datorita grimaselor pe care le *cea c7nd era certat de pro*esorul sau, ceea ce producea ilaritate ,n clas. Analiza a aBuns la concluzia c grimasele t7nrului nu erau altce'a dec7t imaginea de*ormata a trsturilor modi*icate de manie ale pro*esorului. %7nrul ,+i domina *rica inspirat de pro*esor prin imitarea in'oluntar a agresorului. -5 . *eti care nu a'ea curaB sa parcurg holul ,ntunecat al locuinei descoper spontan soluia, pe care i/o comunica entuziasmat *ratelui mai mic: pentru a trece *r *rica prin hol este su*icient sa 3

te compori asemenea sta*iilor presupuse a -7ntui locul. %rans*ormarea #ului propriu ,n o-iectul temut duce la ,nlocuirea *ricii prin sigurana plcut. c5 Funcia de*ensi' este asigurat nu numai de identi*icarea, de o-icei parial, cu o-iectul care inspira *rica. Acela+i e*ect ,l are +i identi*icarea cu actul agresi'. #ste cazul unui -ieel care se identi*ica, dup un tratament stomatologic dureros, cu aciunea cauzatoare de su*erin a medicului. ABuns la psihanalist, -ieelul ,ncepe s distrug o-iectele din ca-inet: mai ,nt7i o guma pe care o taie cu cuitul, apoi o rol cu s*oara, precum +i creioanele pe care le ascute, pentru a le rupe '7r*urile. 1atorita naturii sale, identi*icarea cu agresorul Boaca un rol important ,n situaia oedipian ca miBloc de aprare ,mpotri'a *ricii de castrare. >ontri-uia sa la cristalizarea Supraeului este importanta. a. Identificarea cu agresorul 2n situaii limit @n situaii limita, identi*icarea cu agresorul poate produce *enomene iraionale, de ne,neles *r aplicarea perspecti'ei psihanalitice, apt s deconstruiasc edi*iciile incon+tientului. "odi*icrile psihice produse de :e&perimentul Pite+tiZ, prin care s/a urmrit :reeducareaZ tinerilor anticomuni+ti ,ntemniai la s*7r+itul anilor [ 3 la ,nchisoarea din Pite+ti, alctuiesc ,mpreun un ast*el de produs -izar, pe deplin tragic din punct de 'edere moral. %re-uie sa 'a spun de la ,nceput c splarea de creier realizat la Pite+ti nu a urmrit doar o-inerea unei adeziuni super*iciale la comunism din partea c7tor'a din oponenii si cei mai tineri, ci producerea unei ade'rate metamor*oze, a unei con'ertiri sau :mutaiiZ, cum o nume+te "arcel Petri+or, unul din deinuii supra'ieuitori. 1in ne*ericire pentru condiia uman, e&perimentul Pite+ti a a'ut un succes deplin: toi cei care au trecut pe la Pite+ti s/au trans*ormat din opozani ,n susintori con'in+i ai comunismului. >ea mai spectaculoas, dar +i cea mai dureroas e&presie a mutaiei pro*unde +i dura-ile realizate ,n ,nchisoarea de la Pite+ti const ,n trans*ormarea 'ictimelor ,n cli. Ast*el, *ostul student ,n medicina Pop >ornel este ,nt7lnit ,n ,nchisoarea de la Gherla de 1. =acu, autorul uneia dintre cele mai tul-urtoare descrieri a ororilor de la Pite+ti 2Pitesi, #ditura Atlantida, 19915. Pe =acu ,l impresioneaz nu numai urmele *izice ale metodelor :reeducriiZ, ci +i cele morale, mult mai gra'e. Ha Gherla trecea drept delatorul cel mai periculos, pentru ca peste c7i'a ani s s*7r+easc ,n *aa plutonului de e&ecuie, condamnat de tri-unalul comunist care a Budecat atrocitile de la Pite+ti. 1up acela+i 1. =acu, toi cei care au *ost supu+i :reeducriiZ au cedat +i au de'enit la r7ndul lor torionari. 1oar cei care au murit ,n timpul schingiuirilor sau cei care, pro*it7nd de neatenia torionarilor, au reu+it s se sinucid au scpat ne,ntinai. Cezistenta indi'idual sau colecti' a *ost nu numai inutil, ci +i duntoare, pro*unzimea +i dura-ilitatea :con'ertiriiZ *iind direct proporional cu intensitatea rezistenei. Fostul student anticomunist Pop >ornel, trans*ormat ulterior ,n torionar *eroce, s/a numrat printre cei care s/au ,mpotri'it energic +i timp ,ndelungat :reeducriiZ. "utaia urmrit +i o-inut de e&perimentul Pite+ti a a'ut nu numai un aspect comportamental 2trans*ormarea 'ictimei ,n clu5, ci +i unul spiritual / adeziunea intim la ideologia comunist. ?nul din personaBele din Fortul 13 2#ditura "eridiane, 19915, carte scrisa de "arcel Petri+or, ,+i reaminte+te c de'enise, ,n urma deteniei +i metodelor *olosite, un adept intim al comunismului +i c -urghezia ,i aprea atunci drept :cel mai monstruos lucru de pe lumeZ. 1. =acu ,l ,nt7lne+te ,n 19!1 pe studentul >ucole Gheorghe, care *usese :reeducatZ la Pite+ti ,n iarna lui 19 9Q19!3, +i este *rapat nu at7t de schim-area *izic +i psihic a *ostului su cunoscut 2:echili-rul interior zdruncinat +i -olna' de stomacZ5, ci metamor*oza sa spiritual: :*cea apologia comunismuluiZ, ,n contradicie cu con'ingerile sale anterioare. 1e asemenea, 'alorile morale la care aderaser cei supu+i e&perimentului Pite+ti au *ost com-tute cu succes. >el mai dramatic e*ect al reeducrii ,n acest plan a *ost, poate, distrugerea sentimentului *ilial +i a a*eciunii care leag rudele ,ntre ele. Ha >anal, un produs al :reeducrii comunisteZ ,+i ,nt7mpina mama, 'enit s/1 'iziteze, cu urmtoarele cu'inte: :Pleac de aici cur'a, din cauza educaiei pe care mi/ ai dat/o acas am aBuns la >anal. Mu 'reau sa te mai 'd. #u nu am mama.Z 21. =acu, Pitesti#. Faptul ca modi*icrile de personalitate produse de :reeducareaZ de la Pite+ti s/au meninut, ,n uni'ersul concentraionar, +i dincolo de momentele de ma&ima represiune, precum +i ,n s*era 'ieii penitenciare, c7nd supra'ieuirea nu mai depindea de respectarea comandamentelor interiorizate ,n ,nchisoare, demonstreaz c :reeducareaZ a condus la modi*icri pe c7t de pro*unde, pe at7t de dura-ile. >7nd delaiunea de'ine gratuit, ade'rat scop in sine, iar trdarea rsplte+te ,ncrederea, putem spune c dezumanizarea a de'enit o a doua natur. >um spuneam la ,nceput, :mutaiaZ, :metamor*oza; sau :con'ertireaZ au *ost produse, ,n primul r7nd datorit aciunii identi*icrii cu agresorul, 1a care s/a adugat aciunea regresiei +i a re*ulrii, alte dou importante miBloace de aprare ale #ului. Aceasta sumare a e*ectelor celor trei miBloace de aprare 1

a *ost posi-il +i necesar pentru a supra'ieui psihic ,n condiiile limit impuse de :e&perimentul Pite+tiZ. 0n continuare 'om ,ncerca s e'ideniem legtura dintre metodele : reeducrii; +i e*ectul lor psihic. :Spaima indescripti-ilZ, cum o nume+te "arcel Petri+or, pare s *ie starea dominant ,n perioada :reeducrii; +i ,n acela+i timp *actorul care a impus apelul la identi*icarea cu agresorul. Pe *ondul unei su-alimentaii e&treme, deinuii treceau prin cele patru etape ale :reeducriiZ 2demascarea e&tern, demascarea intern, demascarea moral pu-lic +i acti'itatea de torionar5 datorit torturii. 0n Fenomenul Piteti ( 9935, Firgil @erunca arata c :tortura ne,ntreruptZ era cheia e&perimentului. 0n *iecare etap, mrturisirile erau ,ntrerupte de torturi. Mici chiar cei care de'eniser torionari nu erau scutii de ele. 1ar nu -taia care culmina cu do-or7rea pe ciment +i clcarea 'ictimei ,n picioare (Fortul 135 sau alte *orme clasice de schingiuire, cum ar *i arderea cu igara a di*eritelor pri ale corpului, smulgerea unghiilor etc.Z au singularizat torturile de la Pite+ti, ci ino'aiile ,n materie aduse de sinistrul burcanu. Printre ele, tortura permanenta pare a *i o premiera a-soluta ,n uni'ersul concentraionar co/ munist. Xiua +i noaptea, anchetatorul +i 'ictima sa triau ,n aceea+i celula pe ,ntreaga perioada a reeducrii. :Moaptea puteai dormi, e drept, dar numai pe spate, complet gol, cu m7inile ,ntinse deasupra pturii. @ar dac, prin somn, *ceai o mi+care sau ,ncercri sa te ,ntorci erai lo'it direct ,n cap cu -7ta de un reeducator care *cea de plantonZ, scrie Firgil @erunca ,n Fenomenul Piteti. Ha crearea unei stri de *rica ma&ima +i permanenta a contri-uit ,m-inarea torturii *izice cu distrugerea morala. >redina ,n 1umnezeu a constituit una din intele pre*erate ale distrugerii morale. 1up 1. =acu, prigoana ,mpotri'a cre+tinismului din ,nchisoarea Pite+ti a dep+it/o ,n intensitate pe cea din perioada ,nceputurilor 'ieii cre+tine. Mu numai sentimentele care leag rudele ,ntre ele erau su-minate, ci mai ales prietenia. Se cerea denigrarea celui mai -un prieten, dar +i lo'irea sa. ?neori :lepdarea de prietenieZ a ,m-rcat *orma cu ade'rat demeniale. 1. =acau descrie ,n cartea Pite+ti o scen incredi-il: :Studentul .pri+an >ostache a *ost luat din salonul -olna'ilor de o*tic +i adus ,ntr/o celul de la temnia grea pentru a plmui +i a *i plmuit la r7ndul su de cel mai -un prieten al luiZ. Mu este de mirare ca lipsii de orice posi-ilitate de rezisten *izic sau moral ,n *aa agresiunii torionarilor, studenii ,ntemniai la Pite+ti au cedat, uneori dup o rezisten de c7te'a luni, presiunilor e&terne. 1oar identi*ic7ndu/se cu agresorul au putut ,ndeprta *rica pe care le/a inspirat/o reeducarea comunist / o ade'rat +coal a groazei. Apelul la acest mecanism de aprare a *ost *a'orizat de starea de regresie psihica indus de acelea+i condiii de detenie ireal de inumane de la penitenciarul din Pite+ti. Alturi de tortura *izic +i moral, com-inate cu imposi-ilitatea sinuciderii, umilina e&trem a participat cu sigurana la inducerea unei regresii ma&ime, la crearea unui sentiment de neputin a-solut caracteristic primei etape a copilriei. >e poate simi un adult cruia nu i se las dec7t 33/$3 de secunde pentru satis*acerea ne'oilor e&cretorii, iar dac dep+e+te timpul prescris este -rutalizat, a+a cum s/a ,nt7mplat ,n *aza :demascriiZD :>ei care nu reu+eau sa termine ,n timpul pre'zut, erau tra+i a*ar de guler, -tui... +i du+i la celul, unde tre-uiau sa a+tepte *ie p7n seara, *ie p7n a doua zi dimineaZ, a*lm de la 1. =acu. Si, ,n s*7r+it, ce poate simi un adult care e silit s/+i spele ,n gur lenBeria intima murdar de *ecale sau s/+i scu*unde capul ,n h7rdul cu urin, *r s se poat re*ugia ,n moarteD Aciunea identi*icrii cu agresorul +i a regresiei a *ost *acilitata de cola-orarea unui alt mecanism incon+tient de aprare al #ului / re*ularea. 1ar nu ,n accepia psihanalizei clasice pentru care re*ularea 'izeaz e&clusi' tendinele instinctuale, ,n special cele legate de se&ualitatea in*antila, ci ,ntr/o accepie lrgit, con*orm creia re*ularea poate 'iza orice coninut, ,n orice moment al 'ieii, dac produce con*licte. 0n cazul e&perimentului Pite+ti a *ost 'or-a de re*ularea 'alorilor poziti'e, care ,n condiiile date de'eniser sursa de con*licte maBore. @n special demnitatea a *ost, dup 1. =acu, 'izat de re*ulare. Asemenea oricrei re*ulri, re*ularea 'alorilor poziti'e este ameninat de ,ntoarcerea re*ulatului. %oi studenii de la Pite+ti au trit a'ertismentul tul-urtor, care 'enea din ad7ncul *iinei lor, ca :ce'a nu este la locul luiZ, cum scrie 1. =acu, ,n noua ordine a con+tiinei, iar c7nd circumstanele 'ieii lor au permis/o, 'alorile alungate ,n incon+tient au re'enit ,n multe cazuri, de+i nu ,n toate, la supra*a. >elui care s/ar apra ,n *aa *ragilitii condiiei umane 2toi cei supu+i :reeducriiZ s/au trans*ormat mai de'reme sau mai t7rziu ,n torionari5, in'oc7nd semni*icaia limitat a mutaiilor o-inute la Pite+ti 2uni'ersul unei ,nchisori politice de la ,nceputul anilor [ 35, i/a+ pune ,ntre-area dac nu cum'a e&perimentul social comunist nu a creat +i el un uni'ers concentraionar e&tins la ni'elul unei ri sau al unui grup de ri 2:lagrul socialistZ5 care a apelat la metode sociale coerciti'e sau represi'e generatoare de *rica ,n proporii de masa 2*rica de restructurare, *rica de securitate, *rica de delaiune5. 0n asemenea condiii, adeziunea la organizarea sociala de tip comunist reprezint o *orma de identi*icare cu agresorul, *a'orizat de in*antilizarea indus de totalitarism prin dependena economic a-solut de statul printe, 2

monopartidism +i controlul 'ieii spirituale, precum +i de re*ularea 'alorilor noncomuniste, alungate ,n egal msur din con+tiina colecti'a +i cea indi'idual. O. Proiecia Si proiecia este un termen care poate *i ,nt7lnit ,n mai multe lim-aBe. Sensul psihanalitic este e&celent e&primat de Haplanche +i Pontalis ,n al lor Focabular al psihanalizei. @n a cest sens, prin proiecie tre-uie sa ,nelegem procesul psihic prin care :su-iectul e&pulzeaz din sine +i locatizeaz ,n a*ara sa, ,n persoane sau lucruri, caliti, dorine, sentimente care ,i aparin, dar pe care nu le cunoa+te sau re*uza s le accepteZ. Ei psihanali+tii care i/au dez'oltat ideile consider proiecia ca *iind un miBloc de aprare arhaic care acioneaz ,n paranoia, dar +i ,n *o-ie, put7nd *i ,nt7lnit +i , n modurile de g7ndire normala, precum +i ,n acelea care produc religiile primiti'e 2animismul5 +i superstiiile. 0n general 'or-ind, construirea unei realiti suprasensi-ile este rezultatul proieciei. %ocmai de aceea, lumea suprasensi-ila poate *i recon'ertit ,ntr/o psihologie a incon+tientului. 0n esen, at7t Freud c7t +i <ung ,mprt+esc acela+i punct de 'edere ,n pri'ina rolului Bucat de proiecie ,n producerea religiilor, di*erena const7nd ,n modul de concepere al coninuturilor psihice proiectate: la primul este 'or-a despre coninuturi ale incon+tientului personal, ,n timp ce la <ung, de coninuturi ale incon+tientului colecti' 2arhetipuri5. @n ceea ce pri'e+te rolul de*ensi' al proieciei, e&ista importante asemnri cu re*ularea: am-ele ,+i limiteaz aciunea la a ,mpiedica perceperea tendinei pulsionale generatoare de neplcere, spre deose-ire de trans*ormarea ,n contrariu 2a pasi'itii ,n acti'itate5, de e&emplu, care inter'ine ,n procesul pulsional, modi*ic7ndu/1. Spre deose-ire de re*ulare, ,n cazul creia pulsiunea este trimisa ,napoi ,n Se, ,n proiecie ea este trimis ,n lumea e&tern 2Anna Freud5. 1up anumii psihanali+ti, proiecia ar precede, ,n dez'oltarea ontogenetic, re*ularea, ,n legtur cu impulsurile agresi'e. +xemple7 a5 ,n 'iata cotidiana, proiecia este omniprezenta ,n relaiile interumane. 1e multe ori, ea Boaca un rol negati' tension7ndu/1e, ca ,n cazurile ,n care unul dintre partenerii cuplului proiecteaz asupra celuilalt tendinele sale incon+tiente de in*idelitate. Alteori, rolul proieciei poate *i poziti', din punct de 'edere social, nu +i din punctul de 'edere al indi'idului, ca ,n cazul :participrii altruisteZ. 1estinul uneia din pacientele Annei Freud poate ilustra e&celent acest tip de proiecie -ene*ic social. %7nra pro*esoara, care a de'enit pacienta Annei Freud, era dominata ,n anii copilriei de doua dorine puternice: sa ai- haine *rumoase +i copii muli, c7nd 'a *i mare. 0n anii maturitii, c7nd a intrat ,n analiza, era ,nsa necstorita, *r copii +i ,m-rcata srccios. Mu mani*esta am-iie +i nici in'idie. >a adult, s/a dez'oltat ,ntr/un sens opus dorinelor din copilrie. Pe de alta parte, srcia propriei 'iei se&uale n/o ,mpiedica s urmreasc cu interes 'iaa amoroas a prietenelor +i colegelor. Hipsa de interes pentru propria 'estimentaie nu o ,mpiedica s participe acti' la proiectele 'estimentare ale altora. Hipsa propriilor copii era du-lat de interes +i participare la 'iaa +i educaia copiilor altor oameni. Alegerea pro*esiei 2era pro*esoara5 a *ost determinata tocmai de modul ei de a *i. Analiza relaiilor in*antile ale pacientei cu prinii e&plica metamor*oza sa de la '7rsta matur. Formarea unui Supraeu *oarte puternic i/a interzis satis*acerea dorinelor de copil, dorine care nu au *ost ,ns re*ulate, ci realizate prin delegaie ,n lumea e&terioara. Anna Freud nu o*er o e&plicaie mulumitoare a pre*erinei acordate proieciei de psihicul pacientei. Ai putea dumnea'oastr a'ansa o ipotezaD 0n e&emplul urmtor o asemenea e&plicaie este posi-ila. Piesa 4-rano de :ergerac de #dmond Costand reprezint cel mai concludent e&emplu literar pentru participarea altruist datorat proieciei. F reamintesc c personaBul principal este un no-il *rancez, -ine cunoscut datorit inteligenei +i curaBului su, poet +i o*ier, care considera c nu are acces la iu-irea *emeilor datorit unui nas e&trem de ur7t. Prin urmare, nu o interdicie morala 2Supraeu se'er5, ci un de*ect narcisic ,l *ac sa renune la satis*acerea direct a dorinelor sale. 0ndrgostindu/se de *rumoasa sa 'eri+oar Co&ana, ,+i 'a tri iu-irea prin delegaie, proiect7ndu/+i aspiraiile asupra unui t7nr +i *rumos coleg pe nume >ristian. Cenunarea la satis*acerea propriilor dorine +i trirea lor prin intermediar apar ,n modul cel mai sugesti' ,n scena nocturna de su- -alconul Co&anei, *emeia iu-it de cei doi -r-ai. >Nrano ,i +opte+te lui >ristian cu'intele menite s/i asigure succesul iar uneori, pro*it7nd de ,ntuneric, i se su-stituie. 0n rz-oi, >Nrano ,l proteBeaz pe >ristian, ,n loc de a/+i apra propria 'ia. >7nd >ristian este ucis, >Nrano renun la iu-irea sa pentru Co&ana, pe care n/o putea tri dec7t prin delegaie. -5 1in uni'ersul psihopatologiei, e&emplul paradigmatic ,l constituie cazul pre+edintelui de tri-unal Schre-er, unul din cele cinci cazuri cele-re ale lui Freud. Scris ,n 1911, pe -aza crii auto-iogra*ice a 3

pacientului intitulata )emoriile unui bolnav de nervi ( !"<#. Patologia este gra'a, diagnosticata de Freud ca paranoia. >um reiese din relatrile pacientului, prima *aza a -olii a durat apro&imati' un an +i s/a ,ncheiat cu o remisie completa, considerat de Schre-er 'indecat. Psihiatrul care 1/a tratat, Flechsig, a diagnosticat maladia drept ipohondrie gra'. 0n momentul primei crize pacientul era cstorit, soia pacientului *iindu/ i recunosctoare psihiatrului pentru reu+ita tratamentului. Pe parcursul primului puseu nu s/a mani*estat nici un element delirant mistic. @ntre prima +i a doua decompensare psihotic s/au scurs opt ani *ericii. Singura um-ra a 'ieii soilor Schre-er a *ost *aptul ca nu a'eau copii. 0n acest inter'al a 'isat de mai multe ori c este din nou -olna', iar ,ntr/o dimineaa, a*l7ndu/se ,ntre somn +i 'eghe, i/a trecut prin minte ideea c :ar *i minunat sa *ie o *emeie ,n timpul actului se&ualZ. A doua *az a -olii, care a de-utat cu o insomnie gra', 1/a adus din nou pe Schre-er ,n clinica pro*esorului Flechsig. 1e data aceasta starea i s/a agra'at. >ur7nd au aprut ideile delirante de persecuie, caracteristice pentru paranoia, care treptat au luat o *orma mistic. Fusese persecutat de di*erite persoane printre care se a*la +i psihiatrul Flechsig, numit de pacient :asasin de su*leteZ. Apoi se considera a *i ,n relaii directe cu 1umnezeu, iar dia'olul ,+i -tea Boc de el. Fedea apariii miraculoase, auzea o muzica s*7nta. Ha un an de la de-utul celei de a doua *aze, -oala a luat *orma de*initi'. Schre-er a ela-orat un sistem delirant de nuan religioasa. #ra chemat s de'in m7ntuitorul lumii +i s/i redea *ericirea pierduta. "isiunea sa putea *i realizat doar dup ce s/ar *i trans*ormat ,n *emeie. Aceasta metamor*oza nu depindea de 'oina sa, ci corespundea unei necesitai a ordinii uni'ersale. #l urma sa *ie o-iectul e&clusi' al miracolelor di'ine, omul cel mai deose-it care a trit 'reodat pe pm7nt. @n acest moment al dez'oltrilor sale, Freud ,ntrerupe cursul consideraiilor re*eritoare la pacient, pentru a e'idenia deose-irea dintre psihiatrii 'remii +i psihanalist, deose-ire care, ,n anumite cazuri, ,+i mai pstreaz +i astzi actualitatea. .ricum, ,n societatea contemporan occidentala, dar +i ,n cea rom7neasc, unde e&ist psihiatrii care sunt ,n acela+i timp +i psihanali+ti, 'ala-ilitatea ideilor lui Freud este mult restr7ns. @nteresul psihiatrului se epuizeaz, susine ,ntemeietorul psihanalizei, la un ni'el descripti', :c7nd a constatat e*ectele delirului +i a e'aluat in*luena sa asupra comportamentuluiZ. Psihanalistul este preocupat de ,nelegerea *enomenelor: :el 'a ,ncerca s cunoasc mo-ilurile +i modalitile acestei trans*ormriZ. 1ar dac psihanalistul este preocupat de ,nelegerea patologiei psihotice, nu numai ne'rotice, care este ipoteza a'ansata de Freud pentru delirul lui Schre-er +i paranoia ,n generalD Prima operaie realizata de ,ntemeietorul psihanalizei este de a reorganiza materialul psihiatric. 1intre cele doua elemente ale delirului / rolul de m7ntuitor +i trans*ormarea ,n *emeie / cel de al doilea este esenial. #mascularea constituie delirul primar. Ha ,nceput ea a *ost resimit ca o persecuie +i insult gra' +i a-ia ,n ultima *aza a *ost pusa ,n relaie cu tema m7ntuirii. Mu este lipsit de importan c la ,nceput persecutorul a *ost pro*esorul Flechsig, a-ia apoi 1umnezeu lu7ndu/i locul. 21umnezeu a *ost complice sau chiar instigatorul :asasinrii su*letuluiZ pre+edintelui Schre-er, a-andonrii corpului su prostituiei. "omentul acceptrii emasculrii prin punerea sa ,n legtur cu un scop al ordinii uni'ersale marcheaz reconcilierea cu ideea deliranta eseniala. . alta do'ada despre importanta acestei idei este *aptul c dup a doua remitere, care s/a produs la ali +ase ani de la a doua criz, ideea emasculrii este singura care +i/a pstrat e*iciena asupra comportamentului: ,n anumite momente, pre+edintele Schre-er se complcea ,n a se contempla ,n oglinda cu torsul gol, ,mpodo-it cu coliere, panglici etc. 0nc o do'ada ,n *a'oarea aceleia+i idei este, dup Freud c nici un aspect al -olii nu este descris de pacient cu at7tea amnunte ca :trans*ormarea ,n *emeieZ: ner'ii corpului su sunt ner'i ai 'oluptii *eminine, corpul su are conturul unui corp de *emeie. Interpretare7 0nelegerea delirului pre+edintelui Schre-er este coninut ,n interpretarea dat de Freud, interpretare ,n care proieciei ,i re'ine un rol central. Pro-lema psihic pentru care Schre-er gse+te o soluie psihotic este un puseu al li-idoului homose&ual pasi', care l/a a'ut ca o-iect pe medicul curant 2psihiatrul Flechsig5. Fantasma de a *i *emeie, care apare la un moment dat pe deplin con+tient, treze+te ,n Schre-er o puternic rezisten +i este re*ulat, respins ,n incon+tient. ?rmtoarea operaie de*ensi' a *ost de a o trans*orma ,n contrariul su: dorina homose&ual pasi' s/a trans*ormat ,n *rica de a nu se a-uza se&ual de el, iar psihiatrul Flechsig a de'enit din o-iect al iu-irii, persecutor. A urmat a treia operaie de*ensi': proiecia ,n e&terior a coninuturilor incon+tiente, datorit creia o percepie intern

reprimat aBunge la con+tiin ca o percepie a lumii e&terne. Am putea presupune c proiecia a de'enit necesar datorit di*icultilor pe care le/a a'ut pacientul de a menine re*ularea. 1atorit tuturor acestor operaii, ,ncununate de trans*ormarea emasculrii ,ntr/un imperati' cosmic, pacientul reu+e+te s ating o stare de echili-ru satis*ctoare / cea de a doua remitere. >ercetrile psihanalitice ulterioare asupra paranoiei e*ectuate de <ung +i Ferenczi au condus la concluzia c, indi*erent de rasa +i se&, cauza -olii a *ost e+ecul de a controla homose&ualitatea incon+tienta ,ntrit dintr/un moti' conBunctural. $n exemplu integrator 0n dicionarul de psihanaliza coordonat de Yol*gang "ertens +i =runo Yald'ogel e&ista un e&emplu clinic ipotetic 2creat de autori5, *olosit pentru a ilustra aciunea di*eritelor miBloace de aprare de la cele mai primiti'e la cele mai e'oluate, urm7nd ierarhia sta-ilita de Faillant 219925. 1eoarece mi s/a prut o ilustrare con'ingtoare, ,l reproduc ,ntr/o *orma rezumati'a. Pacienta imaginara este o *emeie de 3) de ani, care a *ost prsit de soul ei, dup ce timp de ) ani a *cut e*orturi considera-ile dar in*ructuoase de a rm7ne ,nsrcinat. @mediat dup aceasta, s/a ,m-oln'it de astm -ron+ic, ceea ce a necesitat o perioada de spitalizare. Psihoterapeutului care a tratat/o ,n spital i/a comunicat sentimentul de in*erioritate pe care 1/a a'ut ,ntotdeauna *ata de sora sa mai mica, intre timp mama a trei copii. 0nainte de a o prsi, soul pacientei +i/a e&primat ,nc o data dorina de a a'ea copii. 8prare psihotic (proiecie paranoic#7 @n primele zile de internare, ,nainte de a 'or-i cu psihoterapeutul, pacienta a sunat/o pe o prietena care lucra la politie pentru a reclama o asistenta din spital care ar *i a'ut intenia de a/i administra medicamente care sa/i permit sa/i controleze g7ndurile. Cespecti'a asistent a *ost cu sigurana pltita de soul ei. @n perioada respecti'a a re*uzat ,ntr/ade'r medicamentele pentru astm de+i crizele o ,nspim7ntau. Prin aceasta aprare, pacienta ,+i proiecteaz agresi'itatea incon+tienta asupra o-iectului 2soului5 +i este pe deplin con'insa ca pericolul 'ine de la acesta. 8prri imature7 a5 0ntoarcerea ,mpotri'a propriei persoane: dup ce un t7nr medic a do'edit o anumita ne,ndem7nare in a/i pune o per*uzie, pacienta i/a comunicat asistentei de noapte ca ,i pare deose-it de ru ca ,i creeaz pro-leme t7nrului medic. A *ost *oarte impresionat c7nd asistenta 1/a ironizat pe medic, nemai,ndrznind apoi s/o cheme pe asistenta, de+i lichidul din recipient se epuizase p7n c7nd *rica a de'enit insuporta-ila. <usti*icarea a *ost c nu mai 'rea sa creeze pro-leme celorlali. 0n acest caz, pacienta ,ntoarce agresi'itatea masi' ,mpotri'a propriei persoane, ,n loc sa e&prime o parte din ea la adresa personaBului medical. -5 Ce*uzul realitii e&terioare: ,n spital, pacienta po'este+te 'ecinei de camera c are un so minunat, care a preluat toate griBile casei ,n perioada -olii. Soul ,i tele*oneaz *oarte des pentru a o asigura ca *iului lor ,i merge *oarte -ine, a+a ,nc7t nu tre-uie sa/+i *ac nici o griB. Pacienta se apr de situaia e&terioara 2+i interioar5 ,n care se a*l, neg7nd realitatea +i ,nlocuind/o cu o realitate imaginara. 8prri nevrotice7 a5 Ce*ulare: dup e&ternare, a solicitat aButorul unui alt psihoterapeut, recomandat de psihoterapeuta din clinic. >7nd noul psihoterapeut o roag s/i aminteasc numele primei psihoterapeute, ,i este imposi-il s +i/1 aminteasc. 0i sta pe lim-a, dar nu reu+e+te. #ste important de precizat ca desprirea de prima psihoterapeut a *ost e&trem de dureroas. Pacienta ,ndeprteaz automat din con+tiin g7nduri, a*ecte +i impulsuri legate de prima psihoterapeuta, ceea ce *ace cu neputin reamintirea numelui. -5 Formaiune reacional: c7nd sora ei a antrenat/o ,ntr/o discuie despre soul care a prsit/o, i/a spus ca de *apt ,i este recunosctoare pentru ca ,n *elul acesta nu se mai simte o-ligata s ai- copii. 0n aceea+i discuie, scoate ,n e'identa a'antaBele situaiei de a nu a'ea o-ligaii *amiliale. Pacienta mani*est *a de soul ei sentimente opuse sentimentelor reale pe care acesta i le inspira. c5 @zolare: c7nd noul terapeut a'anseaz cu prudenta ipoteza ca citirea scrisorii de adio lsat de soul ei a suprat/o, pacienta mai ,nt7i neaga sentimentul respecti', pentru ca apoi sa a*irme ca soul ei tre-uie sa *i a'ut moti'ele lui care 1/au *cut s/o prseasc. @ntre-at de terapeut care crede ca au *ost aceste moti'e, a 'or-it cu deta+are, pe deplin raional despre ele. Pacienta separa sentimentele de coninutul cogniti' pentru a e'ita contactul cu sentimentele ostile pe care le a'ea *ata de soul ei. 8prri mature7 a5 Su-limare: c7nd pacienta a primit ,n spital 'ederi de la copiii surorii ei, s/a hotr7t s tina un Burnal imaginar ,n care descria a'enturile unei mtu+i necstorite cu copiii 'ecinei. 1up terminarea psihoterapiei din a*ara spitalului a propus unui ziar Burnalul su care i/a o*erit spre pu-licare o ru-rica !

speciala. 0n aceasta 'arianta, pacienta are capacitatea de a e&prima con*lictele psihice, precum +i impulsurile +i a*ectele care rezulta de aici ,ntr/o *orma artistica a'antaBoasa pentru ea +i pentru ceilali. -5 Ceprimare: ,n spital a pre*erat lecturi *iloso*ice +i psihologice despre dep+irea su*erinei, dar a re*uzat o re'ista despre ,ngriBirea sugarilor. Pacienta este capa-ila sa menin ,n planul con+tiinei toate componentele con*lictului +i ,n acela+i timp s controleze impulsurile +i a*ectele generate de con*lict. F@. VI$ TEORI" PSI!"N"LITIC "SUPR" SEDU"LITII: ST"DIILE DE#VOLTRII PSI!OSEDU"LE1 COMPLEDUL EDIPE Ideile lui %reud de*&re *e2ualitate 1. Se&ualitatea e acti' ,nc de la na+tere6 ea nu e un produs al unei dez'oltri t7rzii. Formele de mani*estare ale se&ualitii in*antile sunt: Suptul hedonic sau nealimentar acest *el de supt nu urmre+te hrnirea, ci o-inerea de plcere ce consta ,n suptul ritmic al unei pri a mucoasei -ucale sau a epidermei. Suptul degetului e mani*estarea clara a acestui tip de supt. "astur-area cunoa+te 3 momente: *aza sugarului6 perioada *alica 23/! ani56 *aza pu-ertar. Autoerotismul oric7t de -lamat 2perioada 'ictoriana5 e un *enomen natural +i aceast constatare a psihanalizei a dus la reconsiderarea atitudinii *a de mastur-are de la condamnare se'er la acceptare. Alt *orm: mastur-area anal direct sau indirect 2prin intermediul materiilor *ecale5. %endinele se&uale pariale / 'oNeurism, e&hi-iionism, cruzime / au o independen de mani*estare ,n raport cu zonele erogene6 legtura dintre ele +i zonele erogene se sta-ile+te mult mai t7rziu. 2. Scopul se&ualitii in*antile Se&ualitatea in*antila spre deose-ire de se&ualitatea adult nu e orientat ,n nici un *el spre reproducere, ci scopul se&ualitii in*antile e o-inerea de plcere. Aceast plcere de*initorie pentru se&ualitatea in*antil se o-ine prin e&citarea zonelor erogene care sunt *oarte numeroase +i din e&ercitarea tendinelor pariale. 3. Se&ualitatea in*antila se spriBin pe alte *uncii *iziologice, adic pe *unciile alimentare +i e&cretorii ,nainte de a se autonomiza6 aceasta spriBinire se nume+te ,n psihanaliza anaclisis. 0n *aza oral acti'area zonei erogene -ucale este determinata de procesul de hrnire. Ha *el ,n *aza sadic/anala, c7nd acti'itatea se&ual anal e trezit pe *ondul unei pregtiri *iziologice prin acti'itatea e&cretorie. 1e asemenea ,n *aza *alic acti'itatea se&ual a zonelor genitale, dar nu ,n scop reproducti' e pus ,n mi+care ,n legtura cu acti'itatea e&cretorie a urinei. %ot pe *ondul unei pregtiri *iziologice zona genital este e&citat *ie datorit unei igiene insu*iciente, *ie datorit ,ngriBirilor de igien, aceast e&citaie *iind apoi cutat independent. . .-iectul acti'itilor se&uale. >on*orm constatrilor clinice +i neclinice ale lui Freud, o-iectul nu e necesar o persoan de se& opus, ci se&ualitatea uman accept o di'ersitate de o-iecte prin care ,+i atinge scopul. .-iectul se&ualitii nu e necesar, ci e contingent, adic satis*acerea se&ual poate *i o-inut nu numai prin relaiile se&uale cu o persoan de se& opus, ci +i ,n mod autoerotic sau cu o persoan de acela+i se&. 1in punct de 'edere al o-iectului, se&ualitatea uman e o se&ualitate *uncialmente per'ers pentru c copilul e un per'ers polimor*. !. Se&ualitatea in*antil parcurge o succesiune de etape ,n con*ormitate cu o programare -iologica. Fazele acestui proces sunt: *aza oral6 anal6 *alic6 perioada de laten6 genital. 1in momentul apariiei psihanalizei se&ualitatea uman a *ost 'zut su- dou aspecte: se&ualitatea in*antil +i cea adult. . dat cu perioada de laten toat acti'itatea se&ual des*+urat p7n atunci cade prad re*ulrii, adic este uitat. #ste pe deplin natural ca pro*anul s/+i imagineze c singura *orm de se&ualitate care e&ist este se&ualitatea adult cea accesi-ila con+tiinei. Parcurgerea acestei *aze e discret trecerea de la una la alta este inaparent. Primele dou *aze *aza oral +i cea anal sunt numite ,n psihanaliz *aze pregenitale pentru c ,n acest inter'al de timp zonele genitale sunt a-sente ca zone erogene principale. Aceste *aze pregenitale sunt caracterizate de o acti'itate se&ual predominant autoerotica ,n care propriul corp e sursa de plcere se&ual. Stadiile de,voltarii &*i+o*e2uale du& %reud $

Stadiul oral* + ! ,- luni Cona erogen caracteristic7 gura 8ctiviti generatoare de satisfacie (plcere#7 alptatul 2hrnirea5. 1e asemenea, tot ceea ce ine de mi+crile zonei -ucale 2suptul, ,nghiitul, mu+catul, mestecatul5. Interaciunea cu mediul: pentru copil, s7nul mamei nu reprezint doar o surs de hran ci +i una de a*eciune 2iu-ire5. Personalitatea copilului este condus de ctre Sine, ast*el ,nc7t cere grati*icri imediate 2o hrnire neadec'atQinsu*icient, ca +i una e&cesi', 'or duce la o *i&are ,n acest stadiu5. /imptomatologia fixrii 2n acest stadiu7 *umatul, mestecatul *rec'entQconstant al creioanelor, gumei, pi&urilor etc, alimentare ,n e&ces, sarcasmul, alcoolismul. Stadiul anal*,- luni ! . ani Cona erogen caracteristic7 zona anala 8ctiviti generatoare de satisfacie (plcere#7 aciuni, mi+cri ale zonei a-dominaleQanale 2e&terne +i interne, de*ecaia +i reinerea acesteia5. Interaciunea cu mediul7 #'enimentul maBor al acestui stadiu const ,n antrenamentul, e&ersarea de*ecaiei. Ast*el, copilul ,n'a c7nd, unde +i cum tre-uie s *ac acest lucru pentru a corespunde normelor sociale. Ha aceast '7rsta copilul o-ser' plcerea +i discon*ortul asociate cu e'enimentul analizat ca +i posi-ilitatea de a produce sau inhi-a aciunea. 1e asemenea, intuie+te puterea ce o are asupra prinilor prin intermediul acestui act, put7nd da curs sau nu dorinelor prinilor tocmai prin reinerea sau declan+area de*ecaiei. /imptomatologia fixrii 2n acest stadiu7 1aca prinii nu reu+esc s impun regulile cerute de aceast acti'itate *undamental copilul 'a o-ine plcere din dezinhi-area, nee*ectuarea controlului s*incterian. @ndi'izii *i&ai ,n acest stadiu sunt negliBeni, dezordonai, dezorganizai si nu apreciaz Bust 'aloarea personala +i a celor din Bur. 1ac se *ac presiuni e&cesi'e +i se pedepse+te copilul ,n timpul ZantrenamentuluiZ, acesta 'a dez'olta an&ietate *a de controlul de*ecaiei +i 'a considera o surs de plcere reinerea acesteia. @ndi'izii *i&ai ,n acest stadiu 'or *i o-sedai de ordine +i curenie, mani*est7nd intoleran *a de cei care nu sunt ca ei din acest punct de 'edere. Pot *i, de asemenea, *oarte ateni, rigizi, reinui, meticulo+i, con*ormi+ti +i mani*est7nd o agresi'itate pasi'. Stadiul fali * /! 0 ani Cona erogen caracteristic7 genitala 8ctiviti generatoare de satisfacie (plcere#7 mastur-area si comportamentele Za*ectuoaseZ *a de propriul organ genital. Interaciunea cu mediul7 acesta este pro-a-il cel mai di*icil stadiu al dez'oltrii psihose&uale. #'enimentul cheie al acestei etape este, con*orm lui Freud, atracia *a de printele de se& opus si teama, tensiunea ,n relaiile cu cel de acela+i se&. Ha -iei criza poart numele de >omple&ul .edip 2denumit dup personaBul omonim din mitologia greac care +i/a ucis tatl +i s/a cstorit cu propria mama, ne+tiind ade'rata identitate a acestora5. Pentru *ete, denumirea utilizata este >omple&ul #lectra. =ieii, ,n plin mani*estare a acestui comple&, sunt de cele mai multe ori cuprin+i de Zan&ietatea castrriiZ, ce 'ine din *rica de a nu *i pedepsii de ctre tat pentru atracia ce o resimt pentru mam. Ha *ete, >omple&ul #lectra implic Zin'idia *a de penisZ, *iind o consecina a credinei c odat, *etitele a'eau si ele un penis dar acesta a *ost ,nlturat. >a o compensare a acestei pierderi, *etele doresc a a'ea un copil cu tatl lor. 1ep+irea sau ,ncastrarea ,n aceast etap determin dez'oltarea normal sau a-erant a psihose&ualitii indi'idului adult. 1ac un copil este capa-il de a rezol'a cu succes acest con*lict 'a +ti s ,+i controleze in'idia si ostilitatea identi*ic7ndu/se cu printele de acela+i se& 2ca model comportamental5, trec7nd spre un nou stadiu de dez'oltare. /imptomatologia fixrii 2n acest stadiu7 Pentru -r-ai: sentimente de 'ino'ie si an&ietate *a de se&, teama de castrare, narcisism. Pentru *emei: se presupune c *emeile nu dep+esc niciodat ,n mod complet acest stadiu, pstr7nd ,n mod permanent un sentiment de in'idie +i in*erioritate. .ricum, Freud nu a identi*icat mani*estri speci*ic *eminine ca remanen a acestui stadiu +i a a'ut incertitudini ,nc de la iniierea teoriei. Perioada de laten" * de la 0 ani p&n" la pu1ertate 2,3!,/ ani4 Cona erogen caracteristic7 nici una )

Interaciunea cu mediul7 perioada ,n care impulsurile se&uale pierd primatul ls7nd copilul a/+i *ocaliza energia spre alte aspecte ale 'ieii. #ste stadiul ,n care acesta ,n'a noi comportamente, ,+i cali-reaz a-ilitile sociale ,n a*ara mediului *amilial, asimileaz cultura, ,+i *ormeaz sistemul de credine +i 'alori, dez'olt relaii de prietenie cu indi'izi de acela+i se&, se implica ,n acti'iti sporti'e etc. Hatena se&ual speci*ic acestei perioade dureaz de la ! / $ ani, p7n la ,nceputul pu-ertii, c7nd tinerii de'in capa-ili de reproducere +i ast*el se retreze+te instinctul se&ual. Stadiul 5enital* 6n ep&nd de la pu1ertate Cona erogen caracteristic7 genital 8ctiviti generatoare de satisfacie (plcere#7 mastur-area +i relaiile heterose&uale. Interaciunea cu mediul7 caracteristicile principale 'izeaz re,nnoirea interesului *a de se& +i dorina se&ual precum +i ,ncercrile ne,ntrerupte de a ,ntreine relaii 2ca termen generic5 cu alte persoane. /imptomatologia fixrii 2n acest stadiu7 stadiul nu cauzeaz nici un tip de *i&are. 1up Freud, dac persoanele ,nt7mpin di*iculti ,n acest stadiu 2+i cele mai multe ,nt7mpina5, pro-lema 'ine din unul dintre stadiile anterioare. 1e e&emplu, pro-lemele legate de atracia *a de se&ul opus 2lipsa atraciei sau an&ietatea5 pot *i o cauz a unui con*lict nerezol'at ,n stadiul *alic 2>omple&ul .edip sau #lectra5. Co)&le2ul lui Oedi& >omple&ul .edip e o sum de reprezentri, sentimente si atitudini incon+tiente care se instaleaz ,ntre 3/$ ani +i care ,n esena const ,n sentimente de dragoste +i dorina de posesie *a de printele de se& opus +i sentimente ostile *a de printele de acela+i se& ce e considerat ri'al. Aceasta este *orma poziti' a comple&ului .edip descris de mitul antic. Forma negati' ,n care a*eciunea +i dorina se ,ndreapt ctre printele de acela+i se&, iar ostilitatea *a de printele de se& opus. .rice persoan parcurge ,n copilrie aceast etap a'7nd deci sentimente +i dorine incestuoase 2e uni'ersal5. @nterzicerea incestului a luat ,n plan *ilogenetic o perioad e&trem de lung de timp +i cum ,n istoria indi'idual aceast trecere se *ace ,n timp scurt este *iresc ca *oarte multe dis*uncionaliti psihice s *ie legate de aceast trecere de la natur la cultur. >omple&ul .edip are o importan decisi' pentru structura personalitii, datorit *aptului c o dat cu declinul comple&ului .edip se produce o desprindere decisi' de natur 2tendinele incestuoase5 ceea ce permite a'ansarea spre om ca *iin cultural6 asta pentru c ,n urma comple&ului .edip rm7ne o instana psihic important +i anume Supraeul ce reprezint interiorizarea a*ecti' a dou reglementari culturale eseniale: interzicerea incestului +i a agresi'itii orientate spre prini. . data cu apariia Supraeului *iecare dintre noi a pierdut paradisul satis*acerii ne,ngrdite. Formarea Supraeului presupune c dorina uman e supusa legii culturale. Paradisul pierdut e de *apt perioada anterioar, adic *azele pregenitale. 1e modul ,n care e rezol'at comple&ul .edip depinde sntatea psihic a indi'idului adult su- raportul ne'rozei. Me'roza isteric este produsul unei *i&aii puternice ,n *aza *alic, iar ne'roza o-sesional se instaleaz la acele persoane la care comple&ul .edip cunoa+te o rezol'are de*ectuoas regresie la stadiul sadic/anal. Psihanaliza a*irm uni'ersalitatea comple&ului .edip. 1eclinul comple&ului .edip marcheaz intrarea ,n *aza de laten. Ha pu-ertate comple&ul .edip e reacti'at. Soluionarea normal a comple&ului .edip presupune integrarea imaginii paternale 2identi*icarea cu tatl5 +i deplasarea sau su-limarea li-idoului incestuos. 0n realitate, aceast soluionare optim este departe de a *i realizat ,n 'iaa real. A+a cum o indic +i po'estea lui .edip reminiscenele erosului care are ca o-iect mama sunt conser'ate chiar +i la o '7rst adult. 0n psihanaliz, analiza comple&ului .edip constituie piatra unghiular a procesului terapeutic. VII$ PRINCIP"LELE M"NI%ESTRI "LE INCONCTIENTULUI: "CTUL R"T"T1 VISUL1 SIMPTOMUL NEVROTIC Spre deose-ire de *iloso*i sau de reprezentanii curentului romantic, Freud dez'olta o teorie despre incon+tient pornind de la o e&periena psihoterapeutica. Mu speculaia sau introspecia ,i alimenteaz consideraiile teoretice asupra incon+tientului, ci contactul nemiBlocit cu simptomele produse de aciunea patogen a incon+tientului +i cu e*ectul 'indector al integrrii incon+tientului ,n con+tient. Formaia de om de +tiina a lui Freud, precum +i ,nceputul acti'itii sale pro*esionale, care st su- semnul neurologiei de la-orator, nu lsau s se ,ntre'ad nimic din e'oluia sa spre psihanaliz, ceea ce arat c psihanaliza s/ a nscut pe o -aza *actual, *r preconcepii teoretice. 0n acela+i sens, tre-uie menionat +i *aptul c 8

marile schim-ri din psihanaliza au a'ut, de asemenea, o -az psihoterapeutic, +i nu doctrinal. Adler, care realizeaz prima dese&ualizare maBor a incon+tientului, porne+te de la clientela sa recrutat din categoriile de*a'orizate ale capitalei @mperiului Austro/?ngar, pentru care principalele pro-leme psihice erau legate de posi-ilitile de a*irmare social +i nu de reprimare a se&ualitii, ceea ce caracteriza -urghezia miBlocie a Fienei, care *urniza clientela lui Freud. %eoria incon+tientului colecti', a'ansat de <ung, se alimenteaz, la r7ndul ei, dintr/un nou material clinic, +i anume din terapia +i cercetarea psihozelor, pe care psihanalistul el'eian le/a cunoscut ,n perioada de 13 ani c7t a *uncioneaz ca psihiatru ,n clinica lui =leuler. 0nnoirile psihanalizei datorate "elaniei Tlein prelucreaz datele o-inute din terapia +i cercetarea copilului, a+a cum cea mai recent psihanaliz american a aprut datorita a-ordrii patologiei -orderline +i narcisice. 5$ "(tul ratat Spre deose-ire de simptom, care este accesi-il prin natura sa celor specializai ,n tratarea dis*unciilor psihice 2psihiatri, psihoterapeui, psihologi clinicieni5, actul ratat poate *i ,nregistrat cu u+urin ,n 'iaa cotidian la sine +i la ceilali. #ste moti'ul pentru care Freud +i/a construit :psihopatologia 'ieii cotidiene; tocmai ,n Burul actului ratat. 0n al doilea r7nd, din maBoritatea mani*estrilor incon+tientului 2simptom, 'is, cu'7nt de spirit etc.5, actul ratat este cel mai puin ci*rat, de/ a dreptul transparent, uneori. #&emple din 'iaa pu-lic: a5 Ha scurt timp de la iniierea schim-rilor sociale din 1989, crainicul >ristian bopescu a*irma pe postul naional de tele'iziune: :de la re'oluie au trecut zece anicZ, ,n loc de zece luni. >e credei c 1/a determinat s *ac aceast gre+eal, destul de ino*ensi', de alt*elD Posi-il interpretare: Memulumit de nesiguran situaiei care a urmat re'oluie, >ristian bopescu ,+i e&prima, prin intermediul acestei gre+eli, ,ntr/un moment de neatenie, pro'ocat de o-oseal, dorina de a *i trecut zece ani de la declan+area re'oluie, ceea ce, se poate presupune, ar *i adus multe schim-ri ,n -ine a realitilor rom7ne+ti. 0n nici un caz nu poate *i 'or-a de ,nt7mplare. -5 A'ans7nd cronologic ,n perioada postre'oluionar, *ostul premier Micolae Fcroiu, ,n chiar momentul ,n'estiturii sale din 1992,spune ,n discursul din ziar: :@n primul r7nd, a+ dori s mulumesc Parlamentului pentru ,ncrederea pe care a acordat/o echipei gu'ernamentale +i, ,n acela+i timp, s mulumesc +i celor care nu au *ost pentru aceast echipa gu'ernamental, desigur, din anumite considerente. Freau sa 'a spun c echipa gu'ernamental, pe care dumnea'oastr ai apro-at/o astzi, are o sarcin deose-it de grea, +tim acest lucru, ,ns nici un efort nu este prea mic atunci cnd este vorba despre ?omniaJ. >are credei ca ar putea *i gre+eala care s/a strecurat ,n discursul premierului de atunciD @nterpretare: Mu cred c tre-uie sa cutm prea ad7nc ,n spatele acestei erori de e&primare, pentru a gsi *actorul pertur-ator. 0ngriBorat de di*icultatea misiunii pe care o a'ea de ,ndeplinit, Micolae Fcroiu 'a *i re*uzat ideea imensului e*ort care era asociat cu respecti'a misiune +i 'a *i lsat, tot ,ntr/un moment de deconcertare, s se e&prime omeneasca, prea omeneasca dorina c e*ortul s *ie c7t se poate de mic. c5 ,n timpul campaniei electorale pentru alegerile prezideniale din anul 199$, pre+edintele ,n e&erciiu ,n acel moment / @on @liescu / i se adreseaz cu totul surprinztor lui #mil >onstantinescu, cel care 'a c7+tiga alegerile spun7ndu/i: :domnule >eau+escuZ. 1e data aceasta mi se pare mai di*icil s decelm care era curentul mental su-iacent, dar nu este e&clus ca acesta s *i *ost alctuit din sentimente de ostilitate, dar +i de teama *a de contracandidatul su, care, dac e s ducem speculaia mai departe, i/1 'a *i amintit, prin anumite particulariti, pe de*unctul pre+edinte comunist. d5 ,n s*7r+it, pre+edintele #mil >onstantinescu, ,n momentul retragerii de la >otroceni, dup alegerile din anul 2333, se adreseaz grzii militare, care/i prezenta onorul cu :la re'edereZ, contrazic7nd ,n *elul acesta declaraiile sale anterioare c se 'a retrage din politica, pentru ca prin intermediul actului ratat ,+i anun intenia ascuns, poate +i *a de sine, de a re'eni la >otroceni ,n calitate de pre+edinte. %re-uie precizat c ipotezele re*eritoare la tendina su-iacent, care a generat ,n *iecare caz ,n parte pertur-area discursului, nu pot *i 'eri*icate ,n a-sena asociaiilor autorilor respecti'i, ,n momentele urmtoare comiterii gre+elii. %otodat, acelea+i e&emple constituie materialul concret care s permit o mai -una ,nelegere a de*iniiei actelor ratate. 6efiniie7 a(tele ratate *u't acte psihice (are re,ult di' i'ter/ere'a a doua i'te'ii: u'a (o'0tie't 0i alta &re(o'0tie't *au i'(o'0tie't1 &ri)a (o'*titui'd te'di'a &ertur.at1 3' ti)& (e (ealalt re&re,i't te'di'a &ertur.atoare$ 9

9bservaii7 a. Mu este de mirare ca actul ratat a *ost introdus ,n psihologie o dat cu apariia psihanalizei, *apt su-liniat ,n @ntroducere 2n psihanaliza' deoarece psihologia pre*reudian era o psihologie a con+tiinei, pentru care *enomenele psihice incon+tiente erau un nonsens, ,n msura ,n care psihicul era identi*icat cu con+tiina. -. Freud nu rateaz nici o ocazie pentru a su-linia autonomia 'ieii psihice ,n raport cu somaticul. Faptul c actul ratat este considerat a *i un act psihic ,nseamn c rezult din alte acte psihice +i nu este produs de cauze organice. 0n acela+i timp, situarea sa pe palierul psihicului ,i con*er un sens: dincolo de nonsensul aparent al coninutului mani*est, putem identi*ica o intenie, o tendin. a7 %ondiiile de e(isten" ale a tului ratat 0n Psihopatologia vieii cotidiene' carte pe care Freud o dedica ,n ,ntregime studierii actelor ratate, sunt e&puse +i comentate condiiile ,n care o dis*uncie psihic poate *i ,nc tratat ,n categoria actului ratat. 1emersul are ,n primul r7nd scopul de a distinge patologia u+oar, psihopatologia cea de toate zilele, de patologia :greaZ, care *ace o-iectul acti'itii terapeutice a psihiatrilor +i psihoterapeuilor. 0n esen identice, patologia 'ieii cotidiene +i patologia ,n sens propriu nu sunt identice din toate punctele de 'edere. Primele trei condiii de e&isten ale actului ratat, menionate de Freud, marcheaz tocmai ast*el de deose-iri neeseniale. / pentru a *i doar act ratat +i nu +i simptom ne'rotic, de e&emplu, o dis*uncie psihic tre-uie sa ai- un caracter punctual, s *ie doar o tul-urare de moment. / dis*uncia psihic ,n discuie ,+i merit numele de act ratat doar dac persoana care ,i este autor putea mai ,nainte realiza corect actul respecti' +i/l poate realiza corect ,n orice moment. / dis*uncia psihica este act ratat doar dac cel care o su*er este capa-il s recunoasc Busteea o-ser'aiei care i/1 sesizeaz, ceea ce deose-e+te actul ratat de simptomele psihotice, ,n cazul crora nu e&ista con+tiina pertur-rii. / a patra condiiei de e&istenta a actului ratat este, dup Freud, re*uzul autorului actului ratat, con+tient de gre+eala sa, de a/i gsi un sens, atri-uindu/l hazardului sau neateniei. %re-uie s 'edem ,n acest re*uz o reacie de aprare ,n *a asumrii propriului incon+tient, a crui mani*estare contrariaz ,n cele mai multe cazuri narcisismul nostru. :@n mine nu pot e&ista asemenea tendineZ, ne spunem +i pre*erm 'arianta e&plicati', mult mai comod, a inter'enie hazardului. 17 8eorii e(pli ati'e prefreudiene 0nainte ca Freud s 'ad ,n actul ratat un *enomen cu sens, au e&istat ,n domeniile +tiinei sau ,n a*ara sa ,ncercri de a/1 e&plica. %oate aceste ,ncercri, dincolo de deose-irile dintre ele, au un element comun, +i anume pri'area de sens a actului ratat. 17,78eoriile fi9iolo5i e :i psi;ofi9iolo5i e >on*orm acestor teorii, reprezentate printre alii +i de cele-rul Yundt, cauze *iziologice, cum ar *i ru *izic general, tul-urri de circulaie a s7ngelui sau psi ho*iziologice, cum ar *i o-oseala, starea de surescitare, distrag atenie de la acti'itatea con+tienta ,n curs 2lectur, scriere, audiie etc.5, ceea ce produce actul ratat. A+adar, diminuarea concentrrii asupra des*+urrii unei acti'iti poate produce pertur-area acesteia. . asemenea e&plicaie, ca +i e&plicarea 'isului prin diminuarea acti'itii cere-rale ,n timpul somnului, e&clude posi-ilitatea ca *enomenele respecti'e sa ai- sens. 4ritica lui Freud / actele ratate apar +i la persoane care nu sunt o-osite, distrate, surescitate. / per*ormana psihic nu este condiionat de concentrarea ateniei asupra actului respecti'. . mulime de acte automatizate se ,ndeplinesc *r a necesita concentrarea ateniei. Pianistul 'ersat alege clapele potri'ite ,n mod automat, ,n timp ce ,ntreaga atenie se concentreaz la partitur. 1up cum se +tie, rein'estirea cu atenie a unor acti'iti automatizate nu cre+te per*ormana, dimpotri'. / e&ista cazuri ,n care concentrarea ateniei este ine'ita-il: ,n po*ida e*orturilor con+tiente pe care le *acem, nu ne putem aminti un nume propriu uitat. / actul ratat poate *i sugerat, ceea ce, de asemenea, contrazice 'arianta producerii sale datorit distragerii ateniei. Freud relateaz un caz ,n care, unui de-utant ,ntr/ale actoriei i se sugereaz la repetiii c ,n locul replicii :conta-ilul trimite ,napoi sa-iaZ 2SchLert5 !3

s rosteasc: :con*orta-ilul ,+i trimite ,napoi calulZ +i ,ntr/ade'r la reprezentaie, replica a *ost data ,n maniera sugerat. Freud nu contesta contri-uia condiiilor psiho*iziologice la producerea actului ratat. 1ar ele nu sunt cauze, nici mcar condiii necesare, ci doar condiii *a'orizante. >ei care susin rolul cauzal al condiiilor psihologice se plaseaz ,ntr/o poziie tot at7t de a-surd cu a persoanei care, atacat de hoi, pe ,ntuneric +i ,ntr/un loc izolat, reclam la poliie c ,ntunericul +i locul izolat i/au *urat -unurile. 1737 8eoriile foneti e Ceprezentanii acestor teorii, printre care se numrau *ilologul Yringer +i psihiatrul "eNer, susineau c actele ratate ar *i cauzate de relaiile *onetice dintre cu'inte 2consonante, asonante5, e&cluz7nd orice posi-ilitate ca asemenea *enomene s ai- sens. Pentru Freud, +i ,n acest caz este 'or-a doar de condiii *a'orizante +i nu de cauze sau condiii necesare, *actorii *onetici indic doar calea pe care o urmeaz actul ratat. Mu este su*icient, ,+i ilustreaz Freud ideea, s am un drum ,n *aa mea pentru a m angaBa s/1 parcurg. Pentru aceasta am ne'oie de un moti' +i de energia necesar. +xemplu dintr*o analiza contemporan 0ntr/un moment di*icil al unei analize, psihanalistul *ace urmtorul act ratat: ,n loc s/i comunice analizandei c pro&ima +edin 'a a'ea loc :lunea urmtoareZ, ,i spune :luna urmtoareZ. 0n acest caz, asemnarea dintre :luneaZ +i :lunaZ, deose-ite doar prin 'ocala :eZ, nu reprezint cauza actului ratat, ci doar *orma ,nt7mpltoare prin care s/a e&primat destul de clar dorina analistului de a spaia c7t mai mult cu putin +edinele cu respecti'a analizand. 17.7 Opinia omun" Spre deose-ire de 'is, ,n cazul cruia opinia comun s/a constituit ,ntr/o ade'rat :teorieZ cu ,ndelungat tradiie, teorie pe care Freud o apreciaz ,n mod deose-it, pentru c atri-uie 'isului un sens, actul ratat nu a *cut o-iectul unui interes deose-it, pentru c constituie pertur-ri de moment, lipsite ,n cele mai multe cazuri de importana practic. Psihanaliza, ,n schim-, se ghideaz dup principiul c nu tre-uie s con*undm importana pro-lemei cu importana indicilor care ne/o semnaleaz, cci indicii insigni*iante conduc la pro-leme importante. >a +i criminologia, psihanaliza *ructi*ic pe deplin indiciile ne,nsemnate, ,n special ,n interpretarea 'iselor. Folosind aceast perspecti' +i ,n alte domenii, cum ar *i a-ordarea artelor plastice, Freud a reu+it s o*ere un punct de 'edere nou asupra statuii "oise a lui "ichelangelo. Poziia ne*ireasc a ta-lelor de legi nu ar indica momentul culminant al *uriei lui "oise ,n *aa necredinei poporului su, ci un moment ulterior, in care "oise renuna la e&teriorizarea spectaculoasa a gestului su, pentru a ,mpiedica spargerea ta-lelor cu legi. >7nd acord atenie actului ratat, opinia comun ,l atri-uie hazardului, ceea ce ,l pri'eaz de sens. Aceast *a a hazardului este com-tut cu *ermitate +i pe larg de Freud, pentru care ,n 'iaa psihic nu e&ista li-er ar-itru sau hazard, totul *iind determinat ,n mod strict, ,'ia r dac medierile ,ntre e*ect +i cauz pot *i numeroase e&istena hazardului este admis de Freud doar ,n lumea e&terioar. 1emonstraia lui Freud, creia ,i consacr un capitol ,n Psihopatologia vieii cotidiene' nu se limiteaz la actele ratate, ci ,nglo-eaz +i alte *enomene asemntoare. 0n cazul actelor ratate, impresia c s/ar datora hazardului 'ine din *aptul ca *orele determinante se a*l ,n precon+tient sau incon+tient, zone care scap temporar sau permanent controlului con+tiinei. 0n clasi*icarea actelor ratate, 'om putea pro-a ,n *iecare caz ,n parte prezena +i natura *actorului determinant. Printre *enomenele psihice considerate a sta su- semnul hazardului se numr +i alegerea aleatorie de numere sau nume. >aracterul aleatoriu este, dup Freud, o simpl impresie, a+a cum o do'ede+te e&perimentul unui student citat de ,ntemeietorul psihanalizei. Studentul la medicin, care dorea s 'eri*ice teoria lui Freud, o roag pe mama sa s spun un numr la ,nt7mplare. Mumrul ales este )9. Asociaiile mamei ,n legtur cu numrul respecti' arat c, ,n su-sidiar, aceasta se g7ndea la o *rumoas plrie pe care o 'zuse ,n 'itrina unui magazin. Preul era de 1!8 de mrci, adic du-lul ci*rei alese :la ,nt7mplareZ. G7ndul precon+tient care a dus la alegerea deloc ,nt7mpltoare a numrului )9 era cu apro&imaie urmtorul: :dac plria ar *i costat Bumtate, adic )9 de mrci, atunci a+ *i cumprat/o;. ?n alt *enomen cu aur misterioas, al crui determinism ar prea s in mai cur7nd de suprasenzorial sau mai -ine zis suprapsihic este *enomenul de de>a vu. ?na din pacientele lui Freud, ,n '7rst de 3) de ani, a relatat ,n analiz c la '7rst de 12 ani +i Bumtate, ,n timpul unei 'izite pe care o *cea unei prietene la ar, a a'ut senzaia incon*unda-il c a mai *ost c7nd'a acolo. Senzaia s/a produs nu numai c7nd a intrat pentru prima dat ,n gradin, ci +i c7nd a intrat ,n cas, mo-ilierul +i ordinea ,n care se succedau camerele pr7ndu/i/se cunoscute. !1

>ircumstanele ,n care s/a petrecut 'izita ne conduc spre un determinism psihic incontesta-il. 0n timpul 'izitei a a*lat c *ratele mai mic al gazdei era gra' -olna'. >u c7te'a luni ,n urm, *ratele mai mic al actualei paciente *usese, la r7ndul su, gra' -olna' 2de di*terie5, at7t de gra', ,nc7t sora sa tre-uise s *ie ,ndeprtat de acas pentru a o ,mpiedica s asiste la un pro-a-il deces. 1up ,nsnto+irea surprinztoare a *ratelui, primul drum al pacientei a *ost tocmai 'izita la casa de la ar a prietenei sale. Aici gse+te o situaie asemntoare, situaie care ar *i tre-uit s/i aminteasc ce a simit ,n acele zile *a de -oala *ratelui ei. Acest lucru nu se produce, pentru c respecti'ele amintiri sunt re*ulate. 0n acele momente +i/a dorit ca *ratele ei s moar pentru a rm7ne copil unic. 1up Freud, aceast dorin nu a *ost niciodat con+tient sau a *ost re*ulat, dup ,nsnto+irea *ratelui. 0n loc de a/ +i aminti de dorinele ei 'ino'ate, 'iitoarea pacient are impresia c a mai 'zut c7nd'a casa +i grdina. 1up Freud este 'or-a de o deplasare a rememorrii de la dorinele re*ulate, la cas +i grdin +i, deci, de o fals recunoatere. 7 %lasifi area a telor ratate Freud grupeaz actele ratate ,n trei categorii, ,n *uncie de trei criterii di*erite: ($5$ Primul criteriu ,l constituie relaia dintre tendina pertur-at 2con+tient5 +i tendina pertur-atoare 2precon+tient sau incon+tient5 sau, mai precis spus, raportul de *ore dintre cele dou. / Prima su-grupa a acestei categorii conine acele acte ratate ,n care tendina pertur-atoare ,nlocuie+te complet tendina pertur-at. #&emplu: #ste cazul actului ratat, *cut de pre+edintele senatului din Fiena lui Freud, care, 'r7nd s deschid +edina, roste+te surprinztoarea propoziie :declar +edina ,nchisZ, trd7ndu/+i ast*el, *r echi'oc, lipsa de disponi-ilitate pentru acti'itile din ziua respecti'a. 0n aceea+i situaie se a*la +i primul/ministru Micolae Fcroiu, care, cu ocazia discursului su de ,n'estitur, spune ,n loc de :nici un e*ort nu este prea mare pentru ar, contrariul, +i anume: :nici un e*ort nu este prea micZ. Aceast su-grup a primei categorii ilustreaz c7t se poate de concludent c, din perspecti'a incon+tientului, actul ratat este un act reu+it: tendina su-iacent, reprimat, ,+i ia pe deplin re'an+a, mani*est7ndu/se integral ,n planul discursului. / A doua su-grup reune+te acele acte ratate, ,n cazul crora, din ,nt7lnirea celor dou tendine, rezult un compromis mai mult sau mai puin lizi-il. 1e e&emplu un act ratat dintr/o analiza contemporana. Analizanda 'or-ea despre ,ncpinarea sa +i, dorind s *oloseasc cu'7ntul :o-stinaieZ, a rostit :o-stinenZ. Acest hi-rid pro'ine din ,nt7lnirea dintre :o-stinaieZ +i :a-stinenZ. A+a cum au artat asociaiile ,n marginea actului ratat, curentul mental su-teran, care du-la discursul, coninutul lui era legat de perioada de a-stinen se&ual pe care o tra'ersa ,n acea perioad, cu destul discon*ort. ($6$ A doua clasi*icare a actului ratat de care ne 'or-e+te Freud utilizeaz drept criteriu natura acti'itii con+tiente pertur-ate. 0n *uncie de acesta, 'or e&ista tot at7tea su-grupe, cate acti'iti pertur-ate. 0n continuare 'om trece ,n re'ista doar c7te'a tipuri de acte ratate din aceast categorie. / rostirea gre+it constituie un su-grup cu e&trem de numeroase e&emple. 1intre acestea, prezentm actul ratat *cut de SteKel, unul dintre primii discipoli ai ,ntemeietorului psihanalizei. Acesta ,i saluta pe doi pacieni ai si *olosind numele celuilalt: :=una ziua, domnule PelonicZ ,n loc de :=una ziua domnule AscolicZ %endina su-teran care se satis*cea prin acest act ratat era de a se pune ,n 'aloare *a de *iecare dintre cei doi, art7ndu/le ast*el ca este un psihoterapeut 'estit, pe care ,l solicitau numero+i pa/ cieni 'enii din strintate. * scrierea gre+it . Particularitatea acestei su-grupe de acte ratate const ,n *aptul c eroarea rm7ne materializat ,n scris, ceea ce o *ace mai u+or demonstra-il. #&emple: Printre ,nsemnrile lunii septem-rie a anului respecti', Freud gse+te data de 23 octom-rie, ceea ce constituie o gre+eal de scriere de tipul anticipaiei. Freud e&plic pertur-area, prin inter'enia unei dorine / dorina ca pacienta care/+i anunase 'enirea pe 23 octom-rie s *i 'enit mai de'reme, ,n septem-rie, c7nd se a*la re*cut dup 'acan +i a'ea puini pacieni. A1 doilea e&emplu demonstreaz ca uneori actele ratate pot a'ea o semni*icaie practic maBor. #ste 'or-a despre un medic care prescrie acela+i medicament ,n doze de zece ori mai mari la trei doamne ,n '7rst. 1up Iitschmann, de la care Freud preia e&emplul, gre+eala de 2pre5scriere este pro'ocat de g7ndurile +i sentimentele medicului pentru mama sa. 1e ani de zile tria ,n aceea+i casa cu mama sa +i cu *ratele mai mic, *apt care constituia o piedica ,n calea relaiilor sale erotice. 1e aici pro'enea dorina de a/ +i elimina mama, pe care a 'zut/o ,n *iecare dintre cele trei *emei ,n '7rst. !2

* uitarea de nume sau intenii. .pinia comun a sesizat, *r s ai- ,n spate o teorie psihologic, *aptul c uitarea unui nume sau uitarea unei intenii, cum ar *i, de e&emplu, aceea de a merge la o ,nt7lnire, semni*ic ostilitatea +i dezinteresul *a de persoanele respecti'e. Freud ne o*er ,n aceea+i Psihopatologia a vieii cotidiene un e&emplu interesant +i con'ingtor: A*l7ndu/se ,ntr/un compartiment de tren cu un to'ar+ de cltorie culti'at, ,ntemeietorul psihanalizei constat c acesta omite cu'7ntul :aliPuisZ dintr/un citat latin. 1up ce companionul de cltorie produce numeroase asociaii, Freud aBunge la concluzia c omisiunea se datoreaz ,ngriBorrii pro'ocate de e'entualitatea ca prietena to'ar+ului de cltorie s *i rmas ,nsrcinat. A-sena ciclului menstrual reprezentat prin cu'7ntul aliPuis 2*r lichid5 anticipa un e'eniment neplcut, preocupant ,n precon+tient, a+a ,nc7t, parc pentru a in*luena realitatea ,n sensul dorit, cu'7ntul care trimitea la e'enimentul nedorit a *ost eliminat. / pierderea de o-iecte este +i ea un :simptomZ -ine reprezentat ,n cadrul psihopatologiei 'ieii cotidiene, *iind pro'ocat de o intenie precon+tient sau incon+tient. #&emple 2Freud5. ?n -r-at prime+te de la cumnatul su o scrisoare ,n care/1 mustr ,n termeni se'eri: :1e alt*el nu am nici timp +i nici nu doresc s ,ncuraBez super*icialitatea +i lenea taZ. A doua zi +i/a pierdut stiloul primit ,n dar de la respecti'ul cumnat. Freud interpreteaz pierderea ca un semn al *aptului c nu mai 'oia s/i datoreze nimic. 0ns ar mai *i posi-il o interpretare, +i anume, c pierz7nd stiloul primit ,n dar de la cumnat, domnul ,n discuie elimin un o-iect care i/ar *i adus mereu aminte de Bignirea su*erit. A1 doilea e&emplu este semni*icati' din mai multe puncte de 'edere. 0n primul r7nd este 'or-a de pierderea de o-iecte. "urindu/i mama, o doamna din Fiena +i/a propus s respecte doliul p7n la capt. %otu+i, cu puin ,nainte de e&pirarea perioadei de doliu se las con'ins de insistena unui grup de prieteni +i ,+i cumpr -ilet la un spectacol de teatru, care se anuna e&trem de interesant. ABuns la teatru, ,n ziua spectacolului, constat c a pierdut -iletul, ceea ce ,nseamn c intenia de a ine doliul p7n la capt, de+i re*ulat, s/a impus ,n cele din urma pe calea indirect a actului ratat. 0n al doilea r7nd, acesta este singurul e&emplu din scrierile lui Freud de dinainte de 1923, ,n care ,ntemeietorul psihanalizei accept e&istena unui coninut re*ulat nepulsional, in7nd de 'alorile culturale. >u alte cu'inte, nu numai instinctualul, pulsionalul neacceptat cultural 2rul5 poate *ace o-iectul re*ulrii, ci +i anumite norme culturale 2-inele5. 0n acest *el, Freud anticipeaz culturalismul american, care susine c re*ularea este acti' *a de orice coninut psihic, ,n *uncie de situaie +i moment, dac acesta este sursa de con*lict. ($7$ A treia clasi*icare are drept criteriu complexitatea actului ratat. 0n *uncie de acest criteriu, actele ratate pot *i multiple' caz ,n care a'em de/a *ace cu un singur act ratat, s au complexe' caz ,n care este 'or-a de o suit de acte ratate, pro'ocate de aceea+i moti'aie. #&emple: 1in ultima categorie *ace parte actul ratat multiplu al unui t7nr care de'ine mem-ru al unei asociaii literare ,n sperana c ,n *elul acesta 'a reu+i s/+i pun ,n scen o pies de teatru. @mediat ce a primit asigurri c piesa de teatru 'a *i reprezentat, a ,nceput :s uiteZ s se mai duc la +edinele respecti'ei asociaii literare. Simindu/se culpa-il, s/a hotr7t s se duc 'inerea urmtoare. ABuns la sediul asociaiei, a constatat cu surprindere c u+ile erau ,ncuiate. Ei/a dat seama ca ,n loc de 'ineri, se dusese s7m-t, ceea ce reprezint al doilea act ratat. 0ntr/un alt e&emplu, *urnizat tot de Freud, autorul unor acte ratate succesi'e alimentate de aceea+i moti'aie, este o doamn care ,+i ,nsoe+te cumnatul, un pictor 'estit, la Coma, unde urma s primeasc din partea comunitii germane o medalie antic de aur. %re-uind, ulterior decernrii, s se ,ntoarc ,n ar, doamna constat c :din gre+ealZ a luat medalia cu ea. 0+i anun cumnatul telegra*ic, angaB7ndu/se s/i trimit medalia a doua zi. 0n momentul ,n care se pregtea s mearg la po+t pentru e&pediere, constat c nu gse+te medalia. >ele dou acte ratate au aceea+i moti'aie, +i anume dorina incon+tient de a pstra medalia. Semnifi aia a tului ratat pentru psi;oterapia psi;analiti " 1atorit *aptului c, ,n maBoritatea cazurilor, prin intermediul actelor ratate se e&prim tendine precon+tiente, pro*unzimea cunoa+terii psihologice o*erite prin analizarea acestora este redus ,n raport cu cea o*erit de analiza 'isului, care permite accesul la dorinele incon+tiente din prima copilrie. Pe de alta parte, atuul actului ratat ,n raport cu 'isul este c se produce nemiBlocit ,n timpul orei de terapie, ceea ce *ace ca ,ntre producerea +i analiza sa s nu se intercaleze un timp mai lung sau mai scurt, care s permit modi*icarea materialului. >alea de a aBunge la tendina pertur-atoare este asocierea li-er ,n marginea coninutului mani*est, ceea ce conduce, din aproape ,n aproape, la moti'aia su-iacent. 1up Freud, aceast moti'aie este de regul alctuit din tendine neacceptate cultural 2agresi'e, se&uale, de !3

autoa*irmare5, condamnate de educaia moral. "ani*estarea lor mai mult sau mai puin direct ne con'inge de *aptul c nu suntem stp7ni nici mcar ,n propria noastr lume interioar, con+tiina *iind pertur-at ,n acti'itile sale de *ore pe care le controleaz mai mult sau mai puin -ine, uneori *iind chiar redus la tcere, cum se ,nt7mpla ,n cazul actelor ratate, ,n care tendina pertur-atoare se e&prim integral. 6$ VISUL 0n locul casei de la =elle'ue, unde ,ntemeietorul psihanalizei a *cut, pe 2 iulie 189!, Fisul interpretat pentru prima data ,n maniera psihanalitica, unde'a pe un deal din marginea Fienei se a*l un o-elisc care imortalizeaz e'enimentul. Pe placa acestui monument st scris: :Aici i s/a dez'luit doctorului Sigmund Freud, la 2 iulie 189!, secretul 'isuluiZ. Aceast inscripie este preluat integral dintr/o scrisoare adresat de Freud prietenului su Fliess, la 12 iunie 1933, ,n care autorul ,+i e&prim scepticismul cu pri'ire la recunoa+terea peste timp a meritelor sale de ,ntemeietor al onirologiei moderne. Scepticism in*irmat, ,n mod surprinztor, de ctre urma+i. 0eorii prefreudiene despre vis >a +i ,n cazul actului ratat, concepia psihanalitica despre 'is a *ost precedat de cel puin dou grupuri de teorie. "odul ,n care Freud se raporteaz, ,n documentata :@ntroducereZ de 133 de pagini la Interpretarea viselor ( !""#' la aceste teorii este e&trem de semni*icati' pentru psihanaliza. a7 8eoriile somati e Aceste teorii 'd ,n 'is un *apt organic rezultat din diminuarea acti'itii creierului ,n timpul somnului. Pe de o parte, acesta separ psihicul omului de lumea e&terioar, iar pe de alt parte, mic+oreaz numrul legturilor intrapsihice +i srce+te materialul *olosit. Gradul diminurii acti'itii psihice din starea de 'eghe determin gradul de ,ndeprtare a 'isului de realitate. A-surditatea 'isului indic ,ndeprtarea ma&im de realitate. 1up Freud, e&ponentul cel mai proeminent al acestui tip de teorie este =inz, care 'edea ,n 'is un *apt organic, :,ntotdeauna inutil, adesea mor-idZ. 1e+i acest tip de teorie domin mentalitatea +tiini*ic a s*7r+itului de secol A@A +i de+i medicul Freud *usese *ormat ,n spiritul acestei mentaliti, cele mai multe critici ale ,ntemeietorului psihanalizei 'izeaz tocmai teoriile somatice. Principala o-iecie adus de Freud este c o ast*el de teorie nu poate e&plica *uncia 'isului. 1e asemenea, pro-lema interpretrii 'isului nu se pune pentru aceste teorii. 17 8eoriile populare :i romanti e Freud considera 'isul un *enomen psihic, adic un *enomen dotat cu sens. Ast*el, ,n Antichitate 'isul era considerat a *i purttorul unui mesaB di'in. Fisul era 'ehicolul comunicrii dintre oameni +i lumea zeilor. . alt 'ariant a teoriilor populare atri-uie 'isului o 'aloare pro*etic: din 'is putem a*la ce ni se 'a ,nt7mpla ,n 'iitor. ?na din particularitile asociate de istoria culturii curentului romantic este interesul +i preuirea acordate 'isului. Ei la romantici regsim ideea c 'isul este un *enomen cu sens. Ast*el, Mo'alis su-liniaz 'aloarea compensatorie a 'isului ,n raport cu 'iaa diurn: :'isul este un antidot ,mpotri'a regularitii, monotoniei 'ieii6 'isul este Bocul li-er al imaginaiei6 ...cu siguran am ,m-tr7ni mai repede *r 'iseZ. @n al doilea r7nd, Freud apreciaz teoriile populare despre 'is deoarece acestea propun metode de interpretare a 'isului. 1aca 'isele au un sens, atunci nu tre-uie s ne lsam du+i ,n eroare de *aptul c adesea ele par de ne,neles, o-scure, a-surde. Pentru ast*el de cazuri, *oarte *rec'ente de alt*el, teoriile populare propun un set de tehnici de interpretare, care permit accesul la sensul 'isului dincolo de *aada con*uz sau a-surd. .nirologia popular a ela-orat, con*orm cercetrii lui Freud, dou metode principale de interpretare: metoda sim-olic +i metoda desci*rrii. @n esena, metoda sim-olic se caracteriza prin urmtoarele: / consider 'isul ca pe un ,ntreg6 / caut s ,nlocuiasc acest ,ntreg prin alt ,ntreg inteligi-il +i analog. #&emplu: @nterpretarea pe care o d, ,n =i-lie, @osi* 'isului Faraonului. Eapte 'aci grase dup care urmeaz +apte 'aci sla-e, care le de'oreaz pe primele \ +apte ani de *oamete ,n ara #giptului, care 'or distruge surplusul creat de +apte ani de prosperitate. 6eficienele metodei simbolice / de+i utilizarea metodei sim-olice este ,ncununat de succes ,n anumite cazuri, limitele ei sunt clare, din punct de 'edere psihanalitic: !

/ 'isele ininteligi-ile ,i sunt inaccesi-ile6 / nu e&ist o tehnic de interpretare, rolul esenial Buc7ndu/1 inspiraia, intuiia autorului interpretrii. ?tilizarea metodei sim-olice este o art netransmisi-il, care ine de aptitudinile indi'iduale ale tlmcitorului de 'ise. Spre deose-ire de metoda sim-olic, metoda desci*rrii procedeaz prin descompunerea 'isului ,n elementele componente, pe care le :traduceZ cu aButorul unui dicionar de sim-oluri / -inecunoscutele :cri de 'iseZ. >on*orm concepiei care st la -aza metodei desci*rrii, 'isul este un *el de scriere ci*rat, care poate *i desci*rat dac te a*li ,n posesia ci*rului respecti'. >ontri-uia interpretului const ,n a reuni ,ntr/un ,ntreg cu sens toate sensurile pariale o-inute prin traducerea elementelor 'isului cu aButorul unui dicionar de sim-oluri onirice. 0n Introducerea la Interpretarea viselor, Freud d c7te'a e&emple de echi'alri de acest tip: dac ,n 'isul meu apare elementul :scrisoareZ, ,n cartea de 'ise el este tradus prin :suprareZ6 aceea+i carte de 'ise traduce :,nmorm7ntareZ ca sim-ol pentru logodn. "etoda de interpretare a 'iselor din psihanaliz este mai aproape de metoda desci*rrii ,n sensul c, la *el ca aceasta din urma, descompune 'isul ,n elementele componente, pe care le interpreteaz separat. 1i*erena consta ,n modalitatea interpretrii. >rile de 'ise *olosite de metoda desci*rrii nu o*er nici o garanie de o-iecti'itate, *iind ela-orate ar-itrar. 0n acela+i timp, circula ,ntr/una +i aceea+i cultur mai multe cri concurente de 'ise, nici una dintre ele neBusti*ic7nd echi'alrile pe care le conine. Pe de alta parte, metoda desci*rrii, care apeleaz la dicionare de sim-oluri, nu acord nici o importan aspectului indi'idual al sensului 'isului. Fisului meu sau 'isului dumnea'oastr i se aplic aceea+i gril de interpretare, nein7ndu/se seama de di*erenele considera-ile dintre noi. Psihanaliza *ace dreptate tocmai acestui aspect personal, interpret7nd elementele 'isului pe -aza asociaiilor pe care le produce pacientul 2analizandul, clientul5, ,n legtur cu elementele 'isului. Co'(e&ia /reudia'a a*u&ra vi*ului >eea ce deose-e+te ,n mod esenial concepia *reudiana a 'isului de teoriile populare, cu care ,mprt+e+te ideea c 'isul are un sens accesi-il interpretrii, este sursa sa +i ,n acest caz teoria *reudiana a *ost construit pe -aza e&perienei psihoterapeutice. Cecomand7ndu/le pacienilor s/i comunice asociaiile lor legate de simptome, Freud a constatat c ace+tia relatau adesea 'ise. Ast*el, Freud a ,n'at de la pacienii si c 'isul ,+i poate gsi locul pe traseul psihic care conduce de la o idee maladi' la o amintire a trecutului ,ndeprtat. Asemeni simptomului ne'rotic, 'isul are un sens, nu este o e&crescen inutil +i *r sens a somaticului, ci un *enomen psihic produs de Bocul *orelor psihice. Ha sensul 'isului se poate aBunge dac 'isul este tratat ca un simptom, dac pacientul produce asociaii ,n marginea elementelor sale, pe care le comunic psihanalistului. >a +i simptomul, 'isul ,+i are originea ,n incon+tient. Pentru Freud, visul este calea regal de acces la incontient. 6efinitie7 F isul e*te1 asemenea actului ratat1 u' /e'o)e' &*i+i( de (o)&ro)i*1 (are *ati*/a(e 3' a(ela0i ti)& doua te'di'e (o'tradi(torii: dorina de a dormi$ (are i'e de *i*te)ul &re(o'0tie't 4 (o'0tie't1 0i dori'a i'(o'0tie't *au re/ulat1 de 'atur i'*ti'(tual$ Vi*ul &er)ite o *ati*/a(ere de<+i,ata a dori'ei i'*ti'(tuale i'(o'0tie'te1 a0a 3'(Ft *o)'ul * 'u /ie &ertur.at$ 4oninutul manifest i coninut latent Analiza oricrui 'is prin intermediul asociaiei li-ere ,n cadrul psihanalizei conduce la concluzia e&istenei a doua dimensiuni: coninutul manifest i coninutul latent. Prin coninut mani*est se desemneaz imaginile, ideile, sentimentele pe care 'istorul le pstreaz ,n minte ,n momentul ,n care se treze+te sau +i le poate aminti. Alt*el spus, coninutul mani*est este *aeta con+tient a 'isului, care poate *i comunicat. Particularitile eseniale ale coninutului manifest sunt' dup Freud' urmtoarele7 / caracterul lacunar 2,ntre elementele te&tului care alctuie+te coninutul mani*est legturile sunt incomplete, ceea ce creeaz pentru 'istor +i o-ser'atorul din e&terior impresia de te&t cu omisiuni56 / maBoritatea 'iselor pe care le producem noi, adulii, sfideaz logica dup care ne ghidm ,n starea de 'eghe. Fisul ne/a o-i+nuit cu o lume ,n care este posi-il orice, care se ghideaz dup alt logic dec7t 'iaa con+tienta6 / ca o consecin a primelor dou caracteristici, coninutul mani*est este de o-icei ininteligibil. Fr s apelm la interpretare, nu/1 putem ,nelege6 / coninutul mani*est este uneori lipsit de orice nuan a*ecti'a, neutru din punct de 'edere emoional. !!

Ha coninutul latent nu se poate aBunge dec7t ,n cadrul psihanalizei, prin intermediul interpretrii. Prin urmare, coninutul latent este totalitatea semnificaiilor desprinse de analiza . "ai concret, este 'or-a de: resturi diurne, amintiri +i dorine din copilrie, impresii corporale, aluzii la situaia trans*erenial. 0ncercrile pe care le 'ei *ace sau pe care le/ai *cut deBa, de a interpreta propriile 'ise sau 'isele colegilor, reprezint, *r ,ndoial, un e&erciiu interesant, capti'ant chiar, dar ale crui +anse de a atinge coninutul latent sunt reduse, tocmai pentru c se produc ,n a*ar procesului psihanalitic. 4aracteristicile coninutului latent constituie inversul caracteristicilor coninutului manifest. Spre deose-ire de coninutul mani*est care este lacunar +i, ,n aceast msur, *alsi*icator, coninutul latent este complet i veridic6 coninutul latent este logic i inteligibil, viaa afectiv fiind pe deplin prezent 2n cadrul su. 0ravaliul visului i interpretarea >oninutul mani*est +i coninutul latent constituie ,n esen acela+i coninut e&primat ,n dou lim-aBe di*erite. %recerea de la lim-aBul coerent, a*ecti' al ideilor latente ale 'isului la lim-aBul inci*rat al coninutului mani*est, inaccesi-il pentru con+tiina 'istorului sau a o-ser'atorului pro*an, se *ace prin intermediul travaliului visului Acesta const dintr/o seam de procedee +i procese psihice care determin modi*icrile de *ormatare, care ascund coninutul latent pentru a permite continuarea somnului. @nterpretarea este demersul in'ers tra'aliului 'isului: interpretarea realizat de psihanalist deconstruie+te, demasc, desci*reaz de*ormrile impuse g7ndurilor 'isului de tra'aliul 'isului. 9bservaie7 1eoarece incon+tientul este o dimensiune psihic prezent +i la oamenii :snto+iZ, nu numai la cei :-olna'iZ 2ne'rotici5, orice produs al acti'itii psihice umane, nu doar actul ratat sau 'isul, 'or *i marcate mai mult sau mai puin de participarea incon+tientului. 1e aici rezult c aceste produse, chiar dac 'or *i produse ale culturii 2moral, art, religie5, 'or *i structurate, asemenea actului ratat sau 'isului, pe dou ni'eluri 2coninut mani*est +i coninutul latent5. Procedeele tra'aliului 'isului 'or *i acti'e +i ,n producerea operelor literare, de e&emplu, care 'or transmite, alturi de mesaBul con+tient, +i din mesaB su-liminal 2incon+tient5, accesi-il doar printr/un tra'aliu de interpretare, identic ,n esen cu interpretarea 'isului. 0n cursul dedicat simptomului ne'rotic 'a e&ista un capitol ,n care ,ncerc s demonstrez c ,n 'is, simptom sau opera literar, coninutul incon+tient este acela+i. Fisul despre in>ecia Irmei * primul vis interpretat psihanalitic .ric7t de puin pro*und poate prea astzi interpretarea pe care o d Freud propriului 'is despre inBecia *cut @rmei, semni*icaia 'isului respecti' +i a interpretrii sale rm7n considera-ile, constituind unul din momentele *ondatoare ale psihanalizei. Pentru prima data Freud are re'elaia c sensul 'isului const ,n realizarea unei dorine. Aceast idee 'a *ace carier datorit capodoperei lui Freud Interpretarea viselor, pu-licata ,n 1933. Hacunele interpretrii lui Freud 'or *i completate de continuatorii si, care 'or scoate la supra*a noi sensuri ascunse ale 'isului. @rma este pseudonimul su- care Freud o prezint pe una din pacientele sale pre*erate. 0n 'acana de 'ar a anului 189!, c7nd este produs 'isul, tratamentul aplicat de Freud o-inuse anumite succese pariale 2dispruse angoasa isterica5, nu ,ns +i :toate simptomele somaticeZ. 0ndoielile lui Freud sunt acti'ate de 'izita unui prieten mai t7nr, care o 'izitase pe @rma la ar +i care, la ,ntre-area lui Freud despre starea sntii @rmei, d un rspuns iritant: :@i merge -ine, dar nu *oarte -ineZ. Freud 'ede ,n acest rspuns un repro+, care ar *i e&primat mai cur7nd nemulumirea rudelor pacientei. 0n aceea+i sear, ,ntemeietorul psihanalizei re'ede notele cazului +i alctuie+te o prezentare pe care inteniona s/o supun ateniei lui <oseph =reuer, care, ,n 'is, apare ca doctor "., drept Busti*icare. Peste noapte produce 'isul pe care ,l analizeaz pe 12 pagini ,n Interpretarea viselor . 0n continuare, citm doar acea parte din coninutul mani*est al 'isului, care conine realizarea uneia dintre dorinele lui Freud. >ea mai u+or de recunoscut. @n 'is, @rma este diagnosticat ca a'7nd o in*ecie, con*irmat +i de doctorul ". Finalul 'isului aduce +i e&plicaia acestei situaii. >itat din 'isul lui Freud: :Prietenul .tto i/a *cut nu demult, c7nd nu se simise -ine, o inBecie cu o soluie de propil, propilena... acid propionic... trimetilamina... Asemenea inBecii nu se *ac cu at7ta u+urin... Pro-a-il ca nici seringa nu era curatZ. >u alte cu'inte, nu Freud este 'ino'at pentru starea ,n care se a*l @rma, ci .tto, care i/a *cut o inBecie nepotri'it, ,n condiii improprii. Fisul ,l rz-un pe Freud, atri-uindu/i prietenului .tto, care pruse c ,i repro+eaz 'indecarea incomplet a @rmei, cauza su*erinei acesteia, +i anume o mane'r medical gre+it. >oncluzia lui Freud, de'enit ,ntre timp istoric, este c :el 2'isul5 ,n*i+eaz lucrurile con*orm dorinei mele6 coninutul su este realizarea unei dorine' iar motivul su' o dorinJ !$

1orina ,n 'is Pe -una dreptate 'ei spune c nu este su*icient un singur 'is, +i ,nc unul personal, pentru a ela-ora o teorie general/'ala-il asupra 'isului. Freud este de aceea+i prere +i, pe parcursul celor $33 de pagini ale Interpretrii viselor' 2i propune s 'eri*ice ipoteza pe care i/a *urnizat/o 'isul despre inBecia *cut @rmei. Cezultatul este poziti', ceea ce/1 determin pe Freud s susin c orice 'is are ca sens realizarea unei dorine, realizare care este mai direct sau mai deghizat, ,n *uncie de natura dorinei. 1orinele pe care 'isul le prezint ca realizate sunt de mai multe tipuri, dar decisi' pentru *ormarea 'isu1ui este dorina in*antil re*ulat 2incon+tient5. >a +i teoria despre etiologia se&uala a ne'rozelor, teoria *reudian despre 'is a *ost supus, ,n mai multe r7nduri, contestrilor, ceea ce a dus la restr7ngerea 'ala-ilitii ei, dar nu la respingerea total. Primul care a contestat 'ala-ilitatea general a teoriei lui Freud a *ost >arl Gusta' <ung. Alturi de 'isele prin intermediul crora se realizeaz, deghizat, o dorin incon+tient, acesta admite 'ise care e&prim sim-olic, dar nu deghizat, de*ormat, coninuturi ale incon+tientului colecti' 2arhetipale5. 1e asemenea, ,n psihanaliza contemporan e&ist autori pentru care sensul 'isului poate *i altce'a dec7t realizarea de dorine. >ea mai super*icial +i mai transparent dorin care se poate satis*ace pe cale oniric este dorina diurn 2actual5, acceptat de #ul 'istorului, dar care, din cauza unor circumstane e&terioare ne*a'or-ile, nu a putut *i realizat. . ast*el de dorin de'ine, con*orm primei teorii *reudiene despre psihic, precontient. +xemple7 a. visele de tip infantil ' care pot *i ,nt7lnite +i la aduli, mai ales ,n situaii limit 2e&pediiile ,n inuturi polare5 nu sunt altce'a dec7t dorine diurne, *rustrate de condiiile diurne +i realizate oniric. 8stfel' conductorul unei expediii polare povestete c el i ceilali membri ai expediiei' silii s mnnce puin i monoton' visau invariabil 2n timpul nopii mese copioase' muni de tutun' bucuriile cminuluiD -. . a doua categorie de dorina pe care 'isul le poate e&prima ca realizate sunt dorinele fiziologice acti'ate ,n timpul somnului: sete, *oame, dorine se&uale. A-ord7nd aceast categorie, Freud insista asupra rolului acestor 'ise ,n continuarea somnului. 1in acest moti', le nume+te vise de comoditate . 1eose-irea *a de prima categorie const ,n momentul declan+rii dorinei: 'isele din prima categorie satis*ac dorine aprute ,n timpul zilei, ,n timp ce 'isele din a doua categorie, dorine care apar ,n timpul nopii. +xemple7 Fisul despre satis*acerea setei ,n timpul somnului permite continuarea somnului dac intensitatea dorinei nu este e&trem. ?n alt 'is de comoditate, care pare s *ie destul de *rec'ent, este cel ,n care 'isam ca ne a*lam deBa la +coala, *acultate sau locul de munc, ceea ce ne permite s ne continum somnul. Fisele erotice *ac +i ele parte din aceast categorie. >ine'a relateaz un ast*el de 'is ,n care accentul nu cade at7t asupra aspectului *izic al relaiei, c7t asupra *aptului c era ,ndrgostit de *emeia cu care *cea dragoste. 1orina sa era de a se ,ndrgosti. c. A treia categorie de dorine pe care 'isul le poate satis*ace reprezent7ndu/le ca realizate o constituie dorinele diurne neacceptate de eu +i re*ulate, ,mpinse ,n incon+tient. ,n timpul nopii, aceste dorine re'in +i se pot realiza oniric ,n *orme mai mult sau mai puin transparente. +xemple7 ?nei simpatice +i 'esele doamne din 'remea lui Freud i se solicit prerea, de ctre o prietena mai t7nr ,n legtura cu logodnicul acesteia. 1e+i consider ca -r-atul respecti' este un om comun, *r 'aloare, :un om de duzinZ, simpatica doamn nu a ezitat s/1 prezinte prietenei sale ,n lumina cea mai *a'ora-il. Moaptea a 'isat c i se punea aceea+i ,ntre-are +i c rspundea ,n con*ormitate cu prerea sa real. d. @n s*7r+it, cea mai important categorie de dorine care se satis*ac halucinatoriu ,n 'is o reprezint dorinele in*antile. Acestea nu pot dep+i ,n *orme directe, nemodi*icate, perimetrul incon+tientului. #le ar *i, dup Freud, asemenea titanilor din mituri, care au *ost zdro-ii de zeii ,n'ingtori su- munii pe care i/ au rostogolit asupra lor, *r s *i *ost omor7i. %resririle lor mai zguduie +i astzi munii. 1orinele in*antile incon+tiente la care aBunge cu regularitate analiza 'iselor realizat ,n psihanaliza, dorine de natura se&ual sau agresi', sunt decisi'e pentru *ormarea 'iselor. 6orinele contiente nu pot produce un vis dect dac reuesc s mobilizeze o dorina incontient asemntoare' care s*o 2ntreasc' susine Freud. +xemple7 Fisele despre moartea rudelor celor mai apropiate, moarte ,nsoit de a*ecte dureroase, realizeaz dorine incon+tiente se'er condamnate cultural, care ,+i au originea ,n copilrie. 0n ast*el !)

de 'ise se e&prim *ie sentimentele ostile legate de ri'alitatea in*antil dintre *rai +i surori, *ie ri'alitile cu prinii din perioada oedipian. ?na din pacientele lui Freud are urmtorul 'is: :"uli copii, toi *raii, surorile, 'eri+orii +i 'eri+oarele 'istoarei alergau pe o paBi+te. 1intr/o data s/au trans*ormat ,n psri +i au z-uratZ. Ha prima 'edere, coninutul mani*est nu are nici o legtura cu dorinele in*antile ale 'istoarei de a/+i elimina concurenii. . asociaie a pacientei legata de 'is arat c tocmai despre ast*el de dorine este 'or-a. >7nd nu a'ea dec7t patru ani, pacienta a ,ntre-at un adult din anturaBul ei despre ce se ,nt7mpla cu copiii care mor. Cspunsul a *ost: se trans*orm ,n psri +i apoi ,n ,ngeri. 1i*iculti ale teoriei *reudiene despre 'is ca realizare a unei dorine 1ou tipuri de 'ise par a se a-ate de la ideea ca 'isele reprezint realizarea unei dorine. "ai ,nt7i este 'or-a de ceea ce Freud nume+te 1visele de pedepsireJ' ,nsoite de o mai mult sau mai puin marcat neplcere, ,n timp ce 'isele ,n care dorinele sunt realizate halucinatoriu sunt ,nsoite de plcere sau sunt neutre emoional. 1e *apt, susine Freud, +i aceste 'ise reprezint realizarea unei dorine incon+tiente, dar ea nu ine de Se, de instana instinctelor, ci de /upraeu' de instana interdiciilor culturale, care impune o pedeaps pentru anumite dorine neacceptate cultural. +xemplu7 @ntr/o analiz contemporan, pacientul, un -r-at t7nr, e&trem de inteligent +i per*ormant ,n plan pro*esional, dar tot at7t de *ragil a*ecti', 'iseaz c pe un testicol ,i apruse o in*ecie. Pentru a scpa de ea se ducea la doctor, care urma s i/o e&tirpe. @nterpretarea pacientului, care a'ea o ,ndelungat e&periena analitic, a *ost c 'isul era legat de un e'eniment real, care se petrecuse cu doua sptm7ni ,n urm. Atunci ,i apruse ,n locul respecti' un co+ mare, care ulterior se retrsese +i lsase ,n urma un chist. Fisul ar e&prima dorina lui con+tienta de a scpa de respecti'ul chist. @nterpretarea analistului: 'isul e&prima, ,n situaia trans*erenial, dorina pacientului ca analistul s/1 pedepseasc 2s/1 castreze/ opereze ,n zona testiculelor5, pentru dorinele sale incestuoase, a+a cum se ,nt7mplase ,n copilrie ,n plan imaginar, tatl *iind atunci autorul raiunii puniti'e. @n al doilea r7nd, este 'or-a de comar' 'is caracterizat de prezena unei puternice angoase, care, ,n situaia c7nd intensitatea sa atinge cote ,nalte, pro'oac trezirea. 0n acest caz este 'or-a nu numai de neplcere ca pro'ocat de angoas, ci +i de trezire, care contrazice *lagrant ideea lui Freud despre 'is ca gardian al somnului. Angoasa +i trezirea care ,nsoesc anumite 'ise sunt, a*irma ,ntemeietorul psihanalizei, tot miBloace, de+i e&treme, de a ,mpiedica dorina interzis, care ine de incon+tient, de a ptrunde ,n con+tient. #le sunt, asemenea ,nci*rrii coninutului latent, miBloace *olosite de cenzura ,n *uncie de intensitatea dorinei. Prima msur, impus de cenzur, atunci c7nd dorina incon+tient este *a'orizat ,n dauna dorinei de a dormi, este de a introduce ,n 'is ideea c tot ceea ce se ,nt7mpl nu este dec7t un 'is, adic ireal. A-ia ulterior se apeleaz la angoas +i se produce co+marul. Sentimentul de *ric pe care/1 trim ,n timpul 'isului este pro'ocat de *ora dorinelor noastre re*ulate, care tind s ptrund ,n planul con+tiinei. >a e&emplu menionez visele de efracie. Foarte *rec'ent, analiz7ndu/le, dar nu numai ele, ci +i persoane care nu sunt ,n analiza, relateaz 'ise ,n care un ru*ctor ,ncearc s ptrund ,n locuina lor, ceea ce +i reu+esc uneori, caz ,n care urmresc 'ictima cu un cuit sau cu un pistol. Ast*el de 'ise sunt ,nsoite de o puternica angoas. 1orina neacceptat +i angoasant este de o-icei dorina de a a'ea relaii se&uale, uneori 'iolente 2'iol5, dorin neacceptat de cenzur. 0n ultim instan, cenzura apeleaz la trezire pentru a ,mpiedica dorina incon+tient de a ptrunde ,n con+tiin. >enzura, spune Freud, se comport asemenea paznicilor din 'echile ora+e, care a'eau misiunea de a ,ndeprta toate sursele de zgomot pentru a asigura somnul cetenilor, dar nu ezita s/i trezeasc dac pericolul este considera-il. 4lasificarea viselor 2n funcie de raportul dintre coninutul manifest i coninutul latent a. prima categorie a acestei clasi*icri o reprezint 'isele la care coninutul mani*est +i coninutul latent coincid total sau ,n mare parte. >eea ce ,nseamn c ,ntre cele dou coninuturi nu se interpune tra'aliul 'isului. Ast*el de 'ise sunt caracteristice pentru copiii de '7rste *oarte mici, dar pot aprea +i la aduli ,n anumite circumstane. "ai sunt cunoscute +i su- denumirea de vise de tip infantil . Pentru Freud, importana lor const, ,n primul r7nd, ,n *aptul c demonstreaz cu incontesta-il claritate c esena 'isului const ,n realizarea unei dorine. Ast*el de 'ise realizeaz dorine con+tiente trezite ,n timpul zilei dar nesatis*cute, datorit unor piedici conBuncturale. 0n timpul nopii, 'isul trans*orm propoziiile optati'e ,n imagini de satis*acere: :dac plim-area ar *i durat mai multcZ, :dac a+ *i m7ncat toate cire+eleZ, :dac a+ *i marecZ, de'in realiti. +xemple7 !8

. *etita de doi ani este pusa la dieta din cauza unui deranBament stomacal, pentru ca, ,n dimineaa zilei respecti'e, 'omitase. Cul *iind pro'ocat de cp+uni, i se interzisese acest aliment. Moaptea 'iseaz c mn7nc tarte cu cp+uni, cp+uni. (Freud# . *etita de trei ani +i trei luni, care *cuse o plim-are cu 'aporul, care i s/a prut mult prea scurta, a+a ,nc7t la co-or7rea din 'apor a iz-ucnit ,n pl7ns, a 'isat ,n noaptea urmtoare o intermina-ila plim-are cu 'aporul. . *etita de patru ani, ,nnopteaz la o mtu+ unde doarme ,ntr/un pat disproporionat de mare. Fiseaz ,n schim- c doarme ,ntr/un pat mult prea mic. Ast*el realizeaz una din cele mai puternice dorine ale copilriei, +i anume dorina de a *i mare. # posi-il ca aceast dorina s *i *ost acti'at de patul imens ,n care a tre-uit s doarm. -. A doua categorie, care deri'a din criteriul relaiei dintre coninutul mani*est +i coninutul latent, conine 'isele ,n care coninutul mani*est +i coninutul latent nu coincid, ,ntre ele interpun7ndu/se tra'aliul 'isului. 1in aceast categorie *ac parte maBoritatea 'iselor de tip adult, care sunt, *ie 'ise clare, coerente, dar care ne uimesc prin lipsa lor de legtura cu situaia reala 2'isele care *igureaz moartea unei rude apropiate, *r ca ,n realitate s e&iste temei pentru aceasta5, *ie 'ise ,n aparen lipsite de sens, incoerente, a-surde. %ra'aliul 'isului Pentru *ormarea 'isului decisi'e sunt constituirea g7ndurilor latente ale 'isului +i trans*ormarea lor ,n coninut mani*est. Acest ultim aspect d coninut tra'aliului 'isului ,n sens strict. Principala caracteristica a tra'aliului 'isului este a-sena caracterului creator: tra'aliul 'isului reprezint doar o operaie de traducere ,n lim-aBul coninutului mani*est. Procesele care asigur aceast traducere sunt: condensarea' deplasarea' figurabilitatea' elaborarea secundar. a. 4ondensarea 1ac de*inim condensarea din punctul de 'edere al rezultatului, atunci aciunea sa cea mai e'ident const ,ntr/o prescurtare a coninutului mani*est ,n raport cu coninutul latent. ,n timp ce coninutul mani*est are doar c7te'a r7nduri, coninutul latent dez'luit de analiz se poate ,ntinde pe pagini ,ntregi. Prescurtarea nu se realizeaz prin rezumare, pentru c una +i aceea+i idee latent poate *i reprezentat de mai multe elemente ale coninutului mani*est. . reprezentare gra*ic a relaiilor dintre elementele coninutului latent +i elementele coninutului mani*est ar putea arat ,n *elul urmtor: >oninut mani*est: #l d #2 d #3 >oninut latent: el e2 e3 e e! e$ e) 1in punctul de 'edere al modalitii de realizare, condensarea const ,n ,nlocuirea mai multor lanuri asociati'e printr/o singur reprezentare, a*lat la intersecia lor. #nergia psihic a*erent respecti'elor lanuri asociati'e este preluat de reprezentarea care le ,nlocuie+te. 1e+i aciunea condensrii este mai e'ident ,n 'is, nu este 'or-a despre un proces speci*ic 'isului. Am ,nt7lnit/o ,n cazul actului ratat +i o 'om regsi ,n cazul simptomului +i al cu'7ntului de spirit. "ai mult dec7t at7t, condensarea este o particularitate a *uncionarii proceselor psihice incon+tiente *iind unul din miBloacele *olosite datorita inter'enie cenzurii 2Supraeu5. @n ceea ce pri'e+te modalitile de realizare ale condensrii, ele pot *i reduse la doua: utilizarea asemnrii +i a contrarietii ,ntre elementele 'isului. >el mai adesea, condensarea se realizeaz pe -aza asemnrilor ,ntre elementele coninutului latent. Ast*el, @rma, personaBul principal din 'isul despre inBecia *cut @rmei este reprezentanta mai multor persoane *eminine din 'iaa lui Freud, paciente, *iica +i soia sa, a+a cum ,n 'iaa politica un deputat sau un senator reprezint mulimea oamenilor care i/au dat 'otul. Mu numai o persoana, ci +i o tem poate de'eni :punct nodalZ al unui 'is, reprezent7nd alte teme cone&e. 1e acest tip este 'isul despre :monogra*ia -otanicZ *cut de Freud. >oninutul mani*est este urmtorul: :Am scris o monogra*ie despre o specie de plante 2nedeterminat5. >artea se a*la ,n *a mea +i tocmai o rs*oiesc, pri'ind o plan+ colorat. #&emplarul conine +i un specimen uscat al planteiZ. #lementul cel mai pregnant al 'isului, numit de Freud :monogra*ie -otanicaZ, condenseaz o mulime de elemente din coninutul latent: o impresie diurna 2,n ziua respecti'a 'zuse ,n 'itrina unei li-rarii o monogra*ie despre specia ciclamZ56 re*erirea la lucrarea dedicat de Freud cocainei6 de aici g7ndul la doctorul Tonigstein, care a contri-uit la aceast lucrare etc. @at trei din elementele reprezentate de monogra*ia -otanica. Figurile compozite din 'ise sau produsele mitologice 2centaurul, cer-erul5 sunt realizate reunind trsturile a doua sau mai multor persoane, pe -aza uneia sau mai multor trsturi comune. 1octor ". din !9

acela+i 'is despre inBecia *cuta @rmei, 'or-e+te +i acioneaz ca <. =reuer, dar arat +i +chiopteaz asemenea *ratelui mai mare al lui Freud. Paloarea +i *aptul ca am7ndoi nu au *ost de acord cu Freud ,ntr/o anumita pri'ina constituie trsturile comune. Fisul unei *emei numita "aria ilustreaz condensarea pe -az de contrarii: purta o ramur cu *lori, asemntoare cu aceea a ,ngerului din anumite ta-louri cu =una Festire, ceea ce sim-oliza @nocena. Florile sunt ,ns al-e asemntoare cameliilor, ceea ce reprezint o aluzie la doamna cu camelii, adic la contrariul inocenei. +xemplu sintetic7 >oninutul mani*est al 'isului *cut de o t7nra analizat ,ntr/o analiz contemporan este e&trem de concentrat, ceea ce indica o masi' inter'enie a condensrii: :=unica mea adormise ,n miBlocul unei grmezi de psti de *asoleZ. #lementul din coninutul mani*est :-unicaZ, punctul nodal al acestui 'is, trimite mai ,nt7i la o amintire din copilrie, c7nd 'istoarea, a*l7ndu/se la casa de la mama acesteia, a 'rut s culeag o pstaie de *asole de pe un arac din 'ie. Su- *runzele 'iei de 'ie se a*la ,ncolcit un +arpe. 0n *elul acesta, pstaia de *asole s/a asociat cu +arpele, care este un simbol falic uni'ersal. . alta amintire :condensatZ ,n personaBul :-unicaZ se re*era la o *otogra*ie 2sau o scenaD5 ,n care aceasta sttea ,ntr/o grmada de psti de *asole. %ot -unica o reprezint pe 'istoare nu numai datorit rudeniei de s7nge, dar +i datorit relaiei cu -oa-ele de *asole, respecti' pstilor de *asole. =oa-ele sunt coninute de psti. #lementul diurn, declan+ator al 'isului, este *aptul c dup ce a *cut dragoste cu prietenul ei, acesta adoarme pentru c7te'a secunde. Fistoarea comenta: :#ra *ie prea o-osit, *ie pe deplin satis*cut. Atunci am simit din nou c/1 dominZ. 1orina 'isului, legata de elementele de mai sus +i realizat pe deplin, 'izeaz s compenseze o insatis*acie se&ual: mai ,nt7i insatis*acia super*icial c asemenea scene de dragoste se produc *oarte rar +i, apoi, insatis*acia pro*und care trimite la dorina de penis. Ei/ar putea domina mai -ine partenerul +i orice partener dac ar dispune de o grmada de penisuri, +i nu de unul singur, ca acesta. b. 6eplasarea 0n timp ce aciunea condensrii asupra coninutului latent produce comprimarea acestuia, aciunea deplasrii const ,n schim-area intensitii reprezentrilor: ceea ce ,n coninutul latent era accentuat, important, de'ine ,n coninutul mani*est ne,nsemnat, lipsit de intensitate, sau lipse+te, accentul *iind preluat de alte reprezentri legate de primul, +i in'ers, ceea ce ,n coninutul latent este lipsit de importan, capt ,n coninutul mani*est un relie* deose-it. 1eplasarea este o rsturnare, o in'ersare a 'alorilor psihice, a*irma Freud. Asemenea condensrii, deplasarea poate *i mai u+or identi*icat ,n 'is, dar acioneaz ,n orice produs al incon+tientului, inclusi' ,n cazul simptomelor ne'rotice. 1up Haplanche +i Pontalis, teoria deplasrii presupune ipoteza unei energii li-ere, apte s se deta+eze de reprezentri +i s circule de/a lungul lanurilor asociati'e. @n 'is, deplasarea lucreaz ,n *a'oarea cenzurii. 1eplasarea, care acioneaz ,mpreun cu condensarea +i celelalte procedee ale tra'aliului 'isului, are un rol decisiv ,n crearea aspectului o-scur al 'isului. Fisele ,n care nu inter'ine deplasarea sunt clare +i inteligi-ile. +xemple7 @n 'isul despre :monogra*ia -otanicaZ, accentul coninutului mani*est cade asupra aspectului :-otanicZ, ,n timp ce, ,n coninutul latent importante sunt aspecte ale relaiilor dintre colegi. 1e asemenea, ,n 'isul despre -unica adormit ,n grmada de psti de *asole, coninutul mani*est ascunde complet elementele eseniale ale coninutului latent / sentimentul de *rustrare se&ual +i dorina de penis / pun7nd ,n prim/plan aspecte indi*erente. c .Figurabilitatea 0n Interpretare viselor' Eigmund Freud considera luarea ,n considerare a *igura-ilitii drept o 'arianta a deplasrii. 0n timp ce prima 'ariant, care poate *i considerat deplasarea ,n sens strict, const ,n ,nlocuirea unei reprezentri prin alta, :*igura-ilitateaZ se refera la 2nlocuirea expresiei abstracte a unui gnd al visului printr*o imagine mai ales vizual dect alte cuvinte' este vorba despre trecerea dintr*un limba> 2n altul. @mportana pe care o are posi-ilitatea de a gsi un corespondent concret, imagistic, pentru *ormarea 'isului deri' din *aptul ca 'isul este un *enomen regresi'. #ste 'or-a dup Freud, de o tripla regresie: topica 2*enomenele se apropie de e&tremitatea percepiei5, temporala 2se realizeaz ,ntoarcerea la *ormaiunile psihice mai 'echi, respecti' la scenele in*antile ,nregistrate 'izual5, formala7 modurile de e&presie e'oluat, 'er-ale, sunt ,nlocuite cu cele primiti'e 2imagini 'izuale5. 0nlocuirea e&presiilor a-stracte prin e&presii concrete contri-uie su-stanial la aspectul a-surd, incomprehensi-il al coninutului mani*est. Ei ,n *elul acesta sunt ser'ite interesele cenzurii. >oncret, $3

luarea ,n considerare a *igura-ilitii opereaz ,n *elul urmtor: dintre di*eritele rami*icaii ale principalelor g7nduri ale con+tientului latent, 'or *i pre*erate cele apte de o prezentare 'izual. +xemple7 1eoarece e&emplele pe care le da Freud ,n Interpretarea viselor sunt e&trase din 'ise relati' complicate +i +i/ar pierde rele'ana ,n a*ara conte&tului oniric amplu, di*icil de redat, 'om alege pentru e&empli*icare e&perimentul lui Ier-ert Sil-erer, citat tot de Freud 2in ediia din 191 5. Acesta a constatat c ,n stare de o-oseal, ,n *aza premergtoare somnului, se ,nt7mpla ca anumite g7nduri sa *ie ,nlocuite prin imagine. Fenomenul a *ost numit de Sil-erer :autosim-olizareZ. Procesul poate *i reprodus e&perimental: a5 G7ndul de a ,nlocui, ,ntr/un articol, un pasaB necizelat a produs imaginea autorului +le*uind o -ucat de lemn. -5 #&perimentatorul pierde *irul ,ntr/o ,nlnuire de g7nduri. 0ncercarea de a/1 regsi este zadarnic. 0n plan 'izual, situaia a aprut su- *orma unei scrieri din care au disprut ultimele r7nduri. @n e&periena psihoterapiei psihanalitice este un *apt *rec'ent ca trsturile psihice pe care analiz7ndul le atri-uie analistului s *ie reprezentate ,n 'isele sale prin trsturi *izice: statura ,nalt, constituie atletic, *ora *izic. Utili,area *i).olurilor Ei *olosirea sim-olurilor ,n 'is constituie o 'arianta a deplasrii, ,n msura ,n care sim-olizarea *ace parte dintre modalitile de reprezentare indirect. Speci*icitatea sim-olizrii ,n raport cu alte *orme de reprezentare indirect const ,n constana legturii dintre elementul sim-olizat, care ine de coninutul latent, +i sim-olul care *ace parte din coninutul mani*est. Sim-olurile onirice pot *i indi'iduale, generale sau uni'ersale. Psihanaliza *reudian acord o deose-it importan sim-olurilor indi'iduale, la a cror desci*rare se aBunge pe -aza asociaiilor analiz7ndului, sim-oluri 'ala-ile doar pentru o singur persoan. >a e&emplu, *r ,ndoial +ocant, dar cu at7t mai concludent, de sim-ol indi'idual, poate *unciona asocierea, caracteristic unui analiz7nd, ,ntre pescuit +i mastur-are, pe care 'a tre-ui s/o recunoa+tei ca *iind ,ntr/ade'r singular. Cealizat cu ocazia unei partide de pescuit solitare, care 1/a inspirat la mastur-are, respecti'a asociere aprea *rec'ent ,n 'ise. .ri de c7te ori 'isa c pescuie+te, pescuitul sim-oliza o dorina se&ual interzis. Mu numai dorinele autoerotice, dar +i cele homose&uale, de e&emplu. Freud a recunoscut +i e&istenta sim-olurilor uni'ersale, *r s dez'olte o teorie ampl a lor. >arl Gusta' <ung a *ost psihanalistul care a acordat un rol central sim-olurilor uni'ersale, pe care le/a numit sim-oluri arhetipale. Acestea *ac parte din teoria despre incon+tientul colecti', despre care 'oi 'or-i ,n ultima parte a anului. Pentru a re'eni la Freud, con'ingerea despre e&istena sim-olurilor uni'ersale a do-7ndit/o tot pe -aza e&perienei de psihoterapie psihanalitic. 0n analiza 'iselor din cadrul terapiei apar sim-oluri ,n marginea crora pacientul nu poate produce asociaii. >auza nu este rezistena pacientului, ci imposi-ilitatea e*ecti' de a *urniza asociaii. Ast*el de sim-oluri pree&ist e&perienei indi'iduale. Freud a numit ast*el de sim-oluri :muteZ, tocmai pentru c nu produc asocieri. Ha sensul unor asemenea sim-oluri se poate totu+i aBunge apel7nd la comparaia cu produse culturale ,nrudite cu 'isul, cum ar *i -asmele, miturile, pro'er-ele, cu'inte de spirit, lim-aBul poetic sau chiar lim-aBul comun. Prin aceast idee, Freud pre*igureaz :metoda ampli*icrii practicat de <ung, prin care acesta sta-ilea caracterul arhetipal al anumitor sim-oluri. Apelul la comparaia sim-olurilor onirice cu sim-olurile culturale deose-e+te psihanaliza de crile populare de sim-oluri, ,n care echi'alentele sunt sta-ilite ar-itrar. 1in punctul de 'edre al utilizrii 'iselor ,n terapia psihanalitica, Freud pledeaz pentru o ,m-inare a utilizrii sim-olurilor indi'iduale cu cele uni'ersale, prioritatea re'enind primelor. +xemple de simboluri universale7 1intre e&emplele numeroase din Interpretarea viselor le/am ales pe cele mai caracteristice psihanalizei *reudiene: a5 0mprat, ,mprteas, rege, regin reprezint prinii 'istorului, ,n timp ce prin, prinesa, sim-olizeaz 'istorul sau 'istoarea. -5 >uitul, pumnalul, um-rela, -astonul sau pe+tele, melcul, +oarecele, pisica, dar ,n special +arpele constituie sim-oluri *alice. c5 >utiile, casetele, dulapurile, so-ele, pe+terile, na'ele, precum +i toate receptaculele sim-olizeaz corpul *emeii, caracterizat de *uncia recepti' +i reproducti'. d5 Potecile a-rupte, scrile, *aptul de a urca sau co-or, scara sim-olizeaz actul se&ual. $1

e5 ,n 'is, castrarea este reprezentat sim-olic prin: cal'iie, tierea prului, pierderea unui dinte, decapitarea. Aprarea *a de castrare este sim-olizat ,n 'is prin apariia o-iectelor *alice. Poate cel mai sugesti' sim-ol de acest tip este +op7rla, care este un animal capa-il s ,+i regenereze coada, dup ce a pierdut/o. 9bservaie7 Predominanta sim-olurilor se&uale printre sim-olurile uni'ersale este e&plicat de Freud ca reminiscen a unei lim-i originare, care, iniial, s/ar *i dez'oltat ,n legtur cu necesitatea comunicrii ,n plan se&ual, ulterior e&tins +i asupra acti'itii de munca a oamenilor e. +laborarea secundar A+a cum sugereaz termenul *olosit de Freud, este 'or-a de un timp secund al tra'aliului 'isului, care se aplic asupra rezultatelor condensrii, deplasrii, lurii ,n considerare a *igura-ilitii. #*ectele ela-orrii secundare constau ,n adugiri sau remanieri. Scopul urmrit este de a da 'isului un aspect mai coerent, asemntor cu cel al unei re'erii. Cezultat al acti'itii cenzurii, ela-orarea secundar inter'ine ,n momentele premergtoare trezirii sau ,n timpul relatrii 'isului. Fisele sau pasaBele de 'is clare indic inter'enia ela-orrii secundare, ,n timp ce 'isele sau pasaBele ininteligi-ile, o-scure, trdeaz e+ecul ela-orrii secundare. Acest procedeu, care este acti' nu numai ,n 'is, ci +i ,n produse psihopatologice, cum ar *i *o-iile, o-sesiile, delirurile 2in special paranoice5, corespunde ne'oii minii omene+ti de coeren, inteligi-ilitate. %u'(ia vi*ului: dori'a 0i (e',ura 1up Freud, *uncia 'isului este de a *i gardianul somnului, ,n al crui spaiu se dez'olt tocmai ,n acest scop. Pentru a/+i realiza *uncia, 'isul a-soar-e +i prelucreaz toate e&citaiile interne +i e&terne, capa-ile sa ,ntrerup somnul. 1intre e&citanii e&terni cei mai *rec'eni se menioneaz zgomotele, lumina *oarte puternic, mirosurile, iar dintre cei interni, durerea, ne'oile *iziologice 2setea, *oamea, ne'oia de a urina, ne'oia se&uala5, interese psihice persistente, dorine actuale sau dorine in*antile re*ulate. 1in toi ace+ti stimuli, 'isul produce o halucinaie, de o-icei 'izual, apt s satis*ac at7t dorina de a dormi proprie sistemului precon+tient / con+tient 2#ului din a doua teorie despre psihic5, c7t +i dorina incon+tient, de natura instinctual. Fisul permite mani*estarea deghizat a dorinei incon+tiente, a+a ,nc somnul s poat continua. ?n e&emplu e&trem de sugesti' despre capacitatea 'isului de a prelucra e&citanii e&terni ,l constituie ceea ce CanK a numit 'isul :-onei *rancezeZ. #ste 'or-a de opt imagini dintr/un ziar umoristic maghiar, care ,n*i+eaz tot at7tea sec'ene ale unui 'is. Prima scena reprezint prima reacie la stimulul care ar tre-ui s produc trezirea6 la solicitarea copilului care e&prim ne'oia de a urina6 'isul ,nlocuie+te camera cu strada. A doua scena ,l prezint pe copil urin7nd, ceea ce permite continuarea somnului. >um stimulul nu se opre+te, 'isul *olose+te miBloace sim-olice asigurtoare, care s permit continuarea somnului: urina de copil se trans*orma ,ntr/un curs de ap, din ce ,n ce mai amplu, pe care pot circula am-arcaiuni din ce ,n ce mai mari. A-ia ultima sec'en prezint trezirea -onei care se arat ,n s*7r+it dispus s/+i *ac datoria. ?n rol decisi' ,n proteBarea somnului ,l Boac prelucrarea dorinei incon+tiente de ctre tra'aliul 'isului, care acioneaz ,n *olosul cenzurii +i al dorinei de a dormi. >7nd cenzura e+ueaz, protecia somnului se realizeaz prin modalitile parado&ale ale angoasei +i trezirii 2co+marul5. 0n general, dorinele incon+tiente sunt dorine -lama-ile din punct de 'edere social, etic +i estetic. 0n aceste dorine se e&prim egoismul *r limite al 'istorului. "ai concret, este 'or-a, dup Freud, de dorine se&uale condamnate cultural, al cror o-iect poate *i nu numai soiaQsoul prietenuluiQprietenei, dar +i rudele cele mai apropiate, *rai, surori, prini 2dorinele incestuoase5 sau persoane de acela+i se& 2dorine homose&uale5. 1e asemenea, dorinele de natura agresi' se pot e&prima oniric ,n *orme ,nci*rate: ura, dorina de rz-unare, dorina de a/i elimina pe ri'ali, chiar dac *ac parte din categoria persoanelor celor mai apropiate 2'isele despre moartea rudelor apropiate5. <usti*ic oare dez'luirea de ctre psihanaliz a laturii ,ntunecate a omului, a acestor dorine pe care con+tiina moral le poate aprecia ca monstruoase, acuzaia care i s/a adus *reudismului c ar *i o disciplina denigratoare a naturii umane, acuzaie adus at7t de *ascism, c7t +i de comunismD >ontraargumentele la aceast acuzaie sunt dou: a5 psihanaliza dez'luie um-ra omului, dar nu neaga e&istena dimensiunii sale luminoase6 -5 psihanaliza nu e&alt *orele o-scure din psihicul uman, nu recomand trirea lor6 >on+tientizarea dorinelor incon+tiente creeaz premisele pentru su-limarea energiei care le corespunde, pentru utilizarea acestei energii ,n scopuri ,nalt 'alorizate social +i cultural. $2

>enzura, creia, a+a cum am 'zut, ,i re'ine un rol important ,n *ormarea 'isului, const, ,n esena, ,n normele culturale 2sociale, etice, estetice5 interiorizate de su-iect, ,n special ,n prima copilrie. >enzura se mani*est nu doar ,n producerea coninutului mani*est din coninutul latent, ci +i ,n anumite *enomene caracteristice psihoterapiei psihanalitice. Pe de o parte, tre-uie sa recunoa+tem inter'enia cenzurii ,n re*uzul 'istorului de a asocia ,n marginea elementelor 'isului, iar pe de alta parte, ,n respingerea interpretrii psihanalistului. Aciunea cenzurii ,n 'is este condiionat de natura dorinei +i natura cenzurii. #a 'a *i cu at7t mai pronunat, cu c7t dorinele sunt mai -lama-ile +i cenzura mai se'er. I'ter&retarea vi*ului 3' &*i+a'ali,a (o'te)&ora' Fa de perioada ,nceputurilor psihanalizei, c7nd interpretrii 'isului ,i re'enea o importan de prim ordin 2multe din analizele e*ectuate de Freud constau, mai cur7nd, ,n interpretarea 'iselor produse de pacient5, psihanaliza contemporan, datorita ,m-ogirii considera-ile a e&perienei clinice +i a teoriei, a restr7ns considera-il rolul interpretrii 'iselor. Principalele surse de in*ormaii despre incon+tientul pacienilor le constituie astzi analiza trans*erului +i analiza contratrans*erului. Pe de alta parte, concepia *reudian despre *uncia 'isului ca realizare de dorine a *ost ,m-ogit cu aspecte noi. 0nc din 1913, Adler a atras atenia asupra 'alorii prospecti'e 2nu doar regresi'e5 a 'isului +i a rolului su ,n rezol'area pro-lemelor. Ha r7ndul su, <ung, prin teoria 'iselor :mariZ arhetipale, a introdus ideea despre *uncia de autoe&primare a 'isului, care este sim-olic ,n mod natural, *r s presupun deghizarea +i de*ormarea. Aceste ,nceputuri au *ost dez'oltate de autori importani, cum ar *i #ricKson +i Tohut, ceea ce a presupus +i o reconsiderare a semni*icaiei coninutului mani*est, care nu mai este pri'it ca o coaBa ne*olositoare, care tre-uie aruncat pentru a putea aBunge la coninutul latent, care reprezint miezul. Ast*el, Tohut 'or-e+te despre 'isele care e&prim starea sinelui, ,n care coninutul mani*est e&prim reacia prilor sntoase ale sinelui la schim-rile nelini+titoare 2pericol de dezintegrare5. 1e acest tip sunt anumite 'ise de z-or. 0nc din anii [$3 a ,nceput un dialog al teoriei psihanalitice cu cercetrile de neuro*iziologie a&ate pe tema 'isului, cu sperana posi-ilitii de a aBunge la o teorie sintetica. 1up psihanalistul german Yol*gang "ertens, etapa speranelor a *ost urmat de dezamgire, deoarece progresele ,n neuro-iologia somnului +i 'iselor nu pot *urniza nici un instrument pentru a e&plica sensul indi'idual al 'isului. 8plicaie a tehnicii de interpretare a visului la fenomenele culturale Celaia dintre psihanaliz +i produsele culturii este -iuni'oc: nu numai miturile, arta, religia, -asmele contri-uie la sta-ilirea sim-olurilor onirice uni'ersale, de e&emplu, ci +i psihanaliza poate contri-ui la o ,nelegere mai pro*und a produselor culturii, utiliz7nd mai sus numitul sim-olism oniric. ?na din cele mai reu+ite ilustrri pentru ultima situaie o o*er Freud ,n eseul :"oti'ul alegerii caseteiZ. Scena alegerii dintre trei casete din :Megutorul din FeneiaZ de ShaKespeare conine un element de ne,neles *r inter'enia psihanalizei. Frumoasa +i ,neleapta Portia 'a lua de -r-at, con*orm hotr7rii tatlui su, pe cel care 'a alege dintre cele trei casete 2de aur, de argint, de plum-5, pe cea a atri-uirii ,n care se a*la portretul Portiei. >ontrar a+teptrilor noastre, cei care au ales caseta de aur +i de argint s/au e&clus. >7+tigtorul este =assanio, care alege caseta de plum-. Fiecare pretendent a inut un discurs, ,n care a elogiat metalul ales. Prima inter'enie psihanalitic a lui Freud const ,n a remarca *aptul c discursul lui =assanio a sunat *orat. 1aca personaBul lui ShaKespeare ar *i pacient de psihanaliza, am *i ,ndreptii s a*irmm c ,n spatele unui asemenea discurs se ascund moti'e tinuite, susine Freud. A alege ,ntre trei casete echi'aleaz cu a alege ,ntre trei *emei, deoarece caseta sim-olizeaz, ,n calitate de ca'itate, 'aginul +i *emeia. Aceast e a doua inter'enie psihanalitica a lui Freud. "oti'ul alegerii ,ntre trei casete este preluat de ShaKespeare din mitologie, unde mereu este aleas cea de a treia: pastorul Paris o alege pe A*rodita, care era cea de a treia competitoare, *iul de ,mprat din -asmul :>enu+reasaZ o pre*er pe cea de a treia sor etc. 0nsu+i ShaKespeare mai utilizeaz moti'ul o data, ,n :Cegele HearZ, c7nd -tr7nul rege tre-uie s aleag ,ntre trei *emei. Printre calitile acestei *emei, asupra creia cade de o-icei alegerea, ,nt7lnim, alturi de per*eciunea *izic +i moral, o calitate aparte, pe care Freud o denume+te generic :muenieZ. Portia e simpl, discret asemenea plum-ului. >ordelia, pentru a z-o'i ,nc la ShaKespeare, re*uz mani*estrile zgomotoase +i se ine de o parte. >enu+reasa se ascunde, dar a se ascunde echi'aleaz cu a nu 'or-i. A*rodita nu este $3

rezer'at ,n mitul originar, dar capt aceast trstura ,n li-retul piesei :Frumoasa #lenaZ de .**en-ach, unde tace. @ntre sim-olurile onirice in'entariate de psihanaliza, muenia sim-olizeaz moartea. Atunci, cea de a treia este o moart, moartea ,ns+i, zeia morii 2Atropos5, cea de a treia dintre "oire. 1ac demersul *reudian este corect, crui *apt se datoreaz metamor*oza din produciile culturale, unde ea apare ca zeia iu-irii, *rumoas +i ,n#leapt la superlati'D Cspunsul la aceast ,ntre-are constituie cea de a treia inter'enie psihanalitica a lui Freud. @maginarul uman re*uz s accepte *aptul c omul este o *iin ,ntru moarte +i, pentru a modi*ica ,n aparen condiia umana, apeleaz la reprezentarea prin contrariu' procedeu care apare ,n 'is, dar +i ,n alte produse ale incon+tientului. Xeia morii apare ca zeia a iu-irii, *atalitatea morii, ca alegere li-er. 1e*ormrile de tip oniric nu sunt per*ecte, nu pot ascunde originile de la care s/a plecat: alegerea tre-uie s cad ,ntotdeauna asupra celei de a treia, ceea ce indic ine'ita-ilitatea morii, pentru ca alt*el se aBunge la nenorocire, ca ,n :Cegele HearZ. %udor Fianu, alt*el destul de reinut *a de psihanaliza, apreciaz ,n mod deose-it aceast interpretare a lui Freud, consider7nd c re'eleaz sensuri ne-nuite ale dramei shaKespeariene. 7$ SIMPTOMUL NEVROTIC Faptul c am ,nceput enumerarea principalelor mani*estri ale incon+tientului cu actul ratat nu tre-uie s ' sugereze c este 'or-a de ordine cronologic ,n a-ordarea mani*estrilor incon+tientului. Freud ar *i ,nceput cu actele ratate, ar *i continuat cu 'isul, studiului simptomului re'enindu/i cel de al treilea loc. 0n realitate, ,n cronologia cercetrii produselor incon+tientului, primul loc re'ine simptomului ne'rotic, cruia ,i urmeaz 'isul +i actul ratat. @n'ersarea a *ost impus de necesitile e&punerii, ,ncep7nd cu actul ratat +i 'isul, *enomene accesi-ile o-ser'aiei +i autoo-ser'aiei curente. Asemenea actului ratat sau 'isului, simptomul ne'rotic este un fenomen cu sens' chiar dac sensul este de cele mai multe ori ascuns, incon+tient. 0ntruc7t psihanaliza este ,n primul r7nd o psihoterapie ` descoperirea incon+tientului ,n accepie contemporan s/a -azat pe e&periena psihoterapeutic, ,nnoirile teoretice ulterioare pornind +i ele de la un nou material clinic `, ideea c simptomul ne'rotic este un *enomen cu sens, adic un *enomen psihic, are o semni*icaie deose-it pentru statutul psihanalizei. Spre deose-ire de psihiatria epocii 2Traepelin5, pentru care orice dis*uncie psihic a'ea un su-strat organic, *iind ,n *ond o -oal a creierului, Freud scoate ne'roza din c7mpul somaticului +i o rea+eaz pe terenul psihicului +i al psihologiei. 0n acela+i timp, psihanaliza iese din cadrul medicinei, de'enind cel mult o disciplin paramedical. A+a se e&plic +i poziia lui Freud ,n disputa legat de pro-lema practicrii psihanalizei de ctre nemedici. Mu numai c ,ntemeietorul psihanalizei a *ost *a'ora-il psihanali+tilor nemedici, disponi-ili prin *ormaie pentru dimensiunea psihic +i spiritual, dar a considerat +i c *ormaia -iologic a medicilor poate constitui uneori un o-stacol ,n practicarea psihanalizei. >a +i ,n cazul actului ratat +i 'isului, *actorul somatic deine pentru simptomul ne'rotic un rol secundar. @deea poate *i ilustrat concludent prin noiunea de :disponi-ilitate somaticZ. #&primarea sim-olic a con*lictului psihic ,n con'ersia isteric :alegeZ un anumit organ care, datorit particularitilor sale ,nnscute sau do-7ndite pe parcursul istoriei indi'iduale, de'ine apt pentru aceast e&primare a tendinelor se&uale reprimate. 1up .tto Fenichel, autorul tratatului 0eoria psihanalitic a nevrozelor' ale crui dou 'olume ,nsumeaz apro&imati' 933 de pagini, alegerea zonei somatice a*ectate de con'ersie este determinat de mai muli *actori: a5 Batura fixaiilor incontiente. Ast*el, o persoan cu *i&aii orale 'a dez'olta simptome orale, a+a cum se ,nt7mpl cu 1ora, pacienta lui Freud, care ,+i localizeaz simptomele ` a*onie, tuse ` ,n zona aparatului *onator, pentru c ,n copilrie *usese o ade'rat :sugtoareZ, e&ercit7nd susinut +i prelungit zona oral. -5 Particularitile anumitor organe determinate constituional sau de ctre o boal. 1up Fenichel, un miop 'a dez'olta, ,n cazul unei ,m-oln'iri isterice, tul-urri 'izuale. c5 ?n alt *actor care poate in*luena localizarea con'ersiei este situaia 2n momentul in care s*a produs refularea7 :.rganele cele mai acti'e ,n perioada respecti' sau cele care au constituit sediul celor mai puternice tensiuni sunt cele mai apte s e&prime ast*el de tul-urriZ, scrie Fenichel 2'oi. @5. >a e&emplu o*er urmtorul caz: o pacient care su*erea de dureri a-dominale reproducea ast*el durerile de apendice resimite ,n copilrie, care ,l determinaser pe tatl ei s/i arate o tandree deose-it. 1urerile '7rstei adulte e&primau dorina de a -ene*icia de tandreea patern, precum +i *rica de operaia care le/a succedat ,n copilrie. Se'*ul *i)&to)ului 'evroti( $

>a +i ,n cazul 'isului sau actului ratat, sensul simptomului nu se o*er de la sine, ci este o-inut prin interpretarea coninutului mani*est ,n care este ,nci*rat. %a fel ca actul ratat sau visul' simptomul nevrotic este o formaiune de compromis 2n care se 2nfrunt i se satisfac simultan tendina interzis (care' dup Freud' este 2ntotdeauna de natur sexual# i aprarea 2mpotriva acestei tendine. 1e+i Freud su-liniaz identitatea structural dintre simptomul ne'rotic +i *enomene psihice ale 'ieii cotidiene, deci :normaleZ sau :sntoaseZ, el nu pierde din 'edere di*erenele care e&ist ,ntre ele. @n timp ce psihopatologia 'ieii cotidiene 2actul ratat5, de e&emplu, a*ecteaz pasager *uncii psihice neeseniale, simptomul ne'rotic pertur- dura-il *uncii psihice 'itale, cum ar *i simul realitii, capacitatea de relaionare social, ceea ce se repercuteaz negati' asupra per*ormanei pro*esionale. Ha toate aceste di*erenieri se adaug suferina care ,nsoe+te ,n di*erite grade simptomul ne'rotic. Su*erin psihic +i *izic despre care putem spune c ilustreaz c7t se poate de concludent 'alenele patogene ale incon+tientului. 0n ceea ce pri'e+te *orele care se ,n*runt ,n con*lictul ne'rotic, Freud a susinut constant ideea unei etiologii sexuale' ceea ce ,nseamn c se&ualitatea reprezint, ,ntr/o *orm sau alta, elementul indispensa-il. 0ntr/o prim ,ncercare de a e&plica psihogeneza ne'rozei, Freud ela-oreaz, ,ntre 189! +i 189), teoria seduciei. >on*orm acesteia, ne'roza ar *i cauzat de un a-uz se&ual real petrecut ,n istoria personal a pacientelor, e&perien care ulterior este uitat 2re*ulat5, *r ca datorit acestui *apt s de'in ine*icient psihic. Freud aBunge la aceast teorie pe -aza relatrilor pacientelor sale de la s*7r+itul secolului A@A, relatri care conineau in'aria-il mrturii de acest tip +i care s/au do'edit ,n parte simple *iciuni. 1up 189), Freud renun la teoria seduciei, pe care o ,nlocuie+te treptat cu teoria se&ualitii in*antile, asociat cu teoria *antasmei +i a realitii psihice. 1ac ,n teoria seduciei, se&ualitatea era impus copilului din e&terior de ctre adult, teoria se&ualitii in*antile a*irm caracterul endogen al se&ualitii ,nc de la na+tere. Freud constat, *olosind mai multe surse de in*ormaie, printre care se&ologia 'remii, dar ,n primul r7nd propria e&perien psihoterapeutic, prezena acti'itilor se&uale ,n primii ani de 'ia ai indi'idului uman. Aceste acti'iti, spre deose-ire de se&ualitatea adultului, nu ur/ mresc reproducerea, ci plcerea ca scop ,n sine. Aceste acti'iti se alimenteaz din surse di'erse numite de Freud :zone erogeneZ +i parcurg o e'oluie ,n timp. >ea mai important dintre *azele dez'oltrii psiho/ se&uale pentru apariia ne'rozei este considerat a *i :stadiul genitalZ, c7nd se dez'olt +i se rezol' :comple&ul .edipZ. Freud 1/a numit :comple&ul central al ne'rozeiZ. A+a cum indic +i numele, este 'or-a de un ansam-lu de dorine amoroase 2incestuoase5 +i ostile *a de prini, mai precis de dorine se&uale *a de printele de se& opus +i de ri'alitate +i ur *a de printele de acela+i se&. A+a cum comple&ul .edip reprezint culmea dez'oltrii se&ualitii in*antile, dep+irea sa reprezint ,ncununarea e*orturilor de prelucrare cultural a instinctelor +i dorinelor pe care acestea le alimenteaz. 1e modul ,n care indi'idul parcurge comple&ul .edip depinde :alegereaZ ne'rozei sale 'iitoare. Pentru isterie sunt considerate caracteristice *i&aiile oedipiene 2+i orale5, iar ca miBloc de aprare, re*ularea, ,n timp ce pentru ne'roza o-sesional, *i&aiile ,n stadiul sadic/anal 2imediat anterior stadiului *alic5 +i regresia. @ndi*erent care este punctul de localizare, *i&aia ,ntr/unul din stadiile se&ualitii in*antile este considerat drept o condiie esenial pentru apariia ne'rozei adultului. %ot at7t de important este considerat *rustrare a*ecti' +i se&ual ,n anii maturitii sau, alt*el spus, e+ecul senti/ mental +i se&ual. . ast*el de *rustrare produce regresia p7n la punctul de *i&aie in*antil a li-idoului, ceea ce reacti'eaz con*lictele copilriei, care se rezol' ,n simptome. Me'roza este o dis*uncie speci*ic uman, deoarece omul e singura *iin care trie+te ,n cultur, ceea ce impune restricii tendinelor sale naturale. "ai precis, interzicerea incestului, care poate *i constatat ,n orice cultur, chiar +i ,n cele mai primiti'e, constituie semnul distincti' al omului ,n raport cu restul lumii 'ii. Me'roticul este, dup Freud, o persoan care n/a reu+it s realizeze pe deplin trecerea de la natur la cultur, care rm7ne suspendat ,ntre natur +i cultur, simptomele sale e&prim7nd tocmai aceast oscilaie. I'+i.iiile *e2ualitii: i)&ote'a 0i /ri<iditatea 1up .tto Fenichel, inhi-iiile se&ualitii reprezint simptomele ne'rotice cele mai *rec'ente, prezente ,n toate tipurile de ne'roz. Prin intermediul lor se exprim 2n mod pregnant aprarea fa de anumite tendine sexuale. @ndi'idul atins de aceste simptome consider ,n mod incon+tient c acti'itatea se&ual este periculoas. Aprarea, care impune e'itarea actului se&ual, mo-ilizeaz dimensiunea *iziologic. Ast*el, impotena :este o pertur-are *iziologic, pro'enind din aciunea de*ensi' a #u/lui, care ,mpiedic realizarea unei acti'iti instinctuale considerate periculoaseZ 2'oi. @5. "ai precis, temerea care pro'oac impotena este *rica de castrare, element important al constelaiei oedipiene. >u alte $!

cu'inte, datorit unui ata+ament incon+tient *a de mam, e&ist +i temerea incon+tient c intromisia presupune pericolul rnirii penisului. Ata+amentul incon+tient *a de mam +i corelati'a *ric de castrare, am-ele 'estigii ale comple&ului .edip, pertur- at7t ,n plan super*icial, c7t +i ,n plan pro*und acti'itatea se&ual. @n plan super*icial, nici o partener nu este satis*ctore, pentru c nici una dintre ele nu este mama, ,n timp ce ,n plan pro*und, ata+amentul se&ual nu tre-uie realizat, pentru c orice partener reprezint 2incon+tient5 mama. 1in acelea+i surse in*antile 2oedipiene5 ale se&ualitii pro'in +i oscilaiile de poten ale multor -r-ai: ,n timp ce ,n relaiile cu un anumit tip de *emeie e&ist o -un *uncionare se&ual, ,n relaiile cu un alt tip de *emeie, respecti'ii e+ueaz se&ual. ?na dintre cauzele cele mai *rec'ente este incapacitatea de a sintetiza curentul tandru +i curentul senzual al se&ualitii. Ast*el de -r-ai sunt impoteni cu *emeile pe care le iu-esc +i care incon+tient le sugereaz mama, ,n timp ce cu *emeile cu care au doar relaii *izice, de e&emplu, prostituatele, nu au pro-leme de erecie. Frigiditatea, corespondentul *eminin al impotenei, reprezint, dup acela+i .tto Fenichel, o inhi-iie a satis*aciei se&uale complete. >auza este asocierea cu acest tip de satis*acere a unui pericol incon+tient. Acest *apt indic persistena incon+tient a unor tendine ale se&ualitii in*antile, reprimate pe parcursul dez'oltrii psiho/se&uale indi'iduale. 1e+i ,n cazul *emeii tendinele se&uale in*antile care pertur- din incon+tient se&ualitatea genital adult sunt mai 'ariate, *actorii oedipieni Boac un rol important: comparaii incon+tiente dintre partenerul se&ual +i tat pot pertur-a satis*acia se&ual complet. . cauz cu un rol important ,n *rigiditate este :identi*icarea masculinZ, care are drept consecin *aptul c e&citaia clitoridian, speci*ic de-utului *azei *alice, nu cedeaz locul, la '7rsta adult, e&citaiei 'aginale. 0n ast*el de cazuri, *rigiditatea este doar parial, 'aginal. "'<oa*a 0i /o.ia 1ac angoasa este, a+a cum a*irm .tto Fenichel ,n 0eoria psihanalitic a nevrozelor' *orma cea mai simpl de compromis ,ntre tendina instinctual +i aprarea *a de respecti'a tendin, isteria de angoas este cea mai simpl *orm de ne'roz. 0n ultimul caz, angoasa apare legat de o situaie determinat, ceea ce d coninut *o-iei. At7t angoasa ca tem *r o-iect precizat, c7t +i *o-ia, ca *ric de o persoan, animal, situaie determinate pot *i ilustrate e&celent prin cazul :micului IansZ, unul din cele cinci cazuri clasice ale lui Freud. 1e la ,nceput, ,ntemeietorul psihanalizei ine s su-linieze c -ieelul de cinci ani pe care/1 trateaz prin intermediul tatlui su, "a& Gra*, un apropiat al cercului psihanalitic 'ienez este pe deplin sntos din punct de 'edere somatic. Aceast precizare 'izeaz psihiatria epocii, care ar *i diagnosticat simptomele lui Ians ca *iind pro'ocate de o :degenerescentZ organic. Sensul simptomelor lui Ians este dat, a+a cum 'om 'edea, de con*lictele oedipiene. 1e+i dotat cu o constituie ro-ust, micul Ians se ,m-oln'e+te psihic, dez'olt7nd un comportament nemoti'at la prima 'edere. 1up o perioad ,n care teama *r o-iect determinat a predominat, se declan+eaz *o-ia. Principalul element al coninutului mani*est al simptomului este *rica de a nu *i mu+cat pe strad de un cal. Acesta ar putea chiar s intre seara ,n camera sa. 0n mo mentele de ma&im intensitate a *o-iei, Ians re*uz s mai ias pe strad sau ,n curte, rm7n7nd ,n -alcon. Alturi de *o-ia principal, se mani*est *o-ii adiacente: la grdina zoologic ,i este *ric de animalele mari6 ,i mai este *ric de camioanele ,ncrcate cu multe pachete +i de posi-ila pr-u+ire a calului. >oninutul mani*est este de ne,neles nu numai pentru con+tiina lui Ians, ci +i pentru cea a prinilor si. Ians nu a a'ut niciodat e&periene negati'e cu 'reunul din animalele sau o-iectele care/i inspir *ric. Sensul 2coninutul latent5 este dat de constelaia oedipian, de lupta ,mpotri'a tendinelor incestuoase care o 'izau pe mama sa +i a tendinelor agresi'e la adresa tatlui su. "ani*estrile, interesele, g7ndurile +i *antasmele care ,l caracterizeaz pe Ians ,ncep7nd cu '7rsta de trei ani +i Bumtate, garanteaz pe deplin a*irmaia lui Freud c ne a*lm ,n *aa unui :mic .edipZ. ?na din *antasmele sale ` :*antasma cu gira*aZ ` conine principalii cureni a*ecti'i ai triunghiului oedipian: :Moaptea erau ,n camer o gira* mare +i una +i*onat +i cea mare a ipat pentru c am luat/o de pe cea +i*onat. Atunci ea a ,nceput s ipe ,ncontinuu +i apoi eu m/am a+ezat pe gira*a +i*onatZ. Planul ima/ ginar re*lect at7t ne'oia de tandreea matern, c7t +i dorina pentru organul genital al mamei 2gira*a +i*o/ nat5, dar +i inter'enia interdicti' a tatlui 2gira*a cea mare5. Fo-ia de cai a micului Ians e&prim de*ormat con*lictul am-i'alenei a*ecti'e *a de tat. 0n situaia oedipian, acesta nu este doar o-iectul iu-irii, ci +i un ri'al, *a de care Ians simte gelozie +i ostilitate. 0ns sentimentele negati'e *a de tat 'or *i cu necesitate refulate cel puin din dou moti'e: ,n primul r7nd datorit sentimentelor poziti'e *a de tat +i apoi datorit raportului de *ore dintre tat +i *iu, $$

net de*a'ora-ile celui din urm. 0n a*ar de re*ulare, *o-ia mai presupune proiecia +i deplasarea. Agresi'itatea lui Ians la adresa tatlui su este proiectat asupra acestuia, care, datorit acestui *apt, este resimit ca ostil +i amenintor +i apoi deplasat asupra calului. Frica de a *i mu+cat pe strad de un cal e&/ prim *rica de castrare, ca o pedeaps patern pentru acti'itile sale autoerotice legate de dorina pentru mam. >a ri'al, tatl este instana interdicti' +i puniti'. Frica de animalele mari de la grdina zoologic este o alt *orm pe care o ,m-rac *rica de castrare: disproporia dintre penisul acestora +i penisul su ,i induce teama c ar *i *ost castrat. 1in *rica de posi-ila pr-u+ire a calului transpare dorina lui Ians ca tatl su s cad, adic s moar. Fo-ia ca rezol'are a con*lictului am-i'alenei *icti'e *a de tat are nu numai -ene*icii psihice. =ene*iciile pragmatice sunt, de asemenea, importante. "icul Ians, care, ca orice copil o-i+nuit, tre-uie s/+i 'ad tatl ,n *iecare zi, ,+i *ace 'iaa u+oar, arat Freud, deplas7nd ura asupra calului. 0n acest mod tatl rm7ne doar o-iectul iu-irii, ,n timp ce calul, care preia ura lui Ians, poate *i e'itat prin rm7nerea ,n cas... >7nd o-iectul de su-stituie este un lup, ca ,n cazul :omului cu lupiZ, e'itarea este mult mai *acil, animalul *o-ogen put7nd *i ,nt7lnit cel mult la grdina zoologic. Co'ver*ia Particularitatea acestui simptom e&trem de -ine studiat ,n psihanaliz const ,n utilizarea somaticului ca teren de mani*estare pentru con*lictul psihic. 0ntruc7t con*lictele care se e&prim prin simptomele de con'ersie in de se&ualitate, saltul ,n somatic se e&plic prin legtura dintre se&ualitate +i celelalte *uncii 'itale ale organismului, ,n copilrie, acti'itile se&uale se dez'olt spriBinindu/se pe *uncia de hrnire sau pe *unciile de e&creie, ceea ce ,n psihanaliz poart denumirea de anaclisis. >a orice simptom ne'rotic, con'ersia e&prim de*ormat tendine se&uale re*ulate. 0n msura ,n care istericul se de*ine+te prin *i&aii puternice ,n stadiul *alic, nedep+ind niciodat alegerile de o-iect incestuoase, con'ersiile e&prim ,n primul r7nd *antasme oedipiene ,ntr/un mod direct sau indirect. "area criz isteric, de'enit o raritate ,n lumea contemporan, este, arat .tto Fenichel, :e&presia pantomimicZ a *antasmelor oedipiene +i a deri'atelor acestora. ?tiliz7nd tehnica de interpretare a 'isului, se poate aBunge la coninutul latent. Matura se&ual a acestuia de'ine e'ident c7nd respecti'a criz se termin cu un ade'rat orgasm. 0n alte cazuri, criza pune ,n scen rezultatele acti'itii se&uale: sarcina +i na+terea. 1up Fenichel, cel mai concludent e&emplu de acest tip este pseudo/sarcina isteric. 1e asemenea, 'omismentele isterice pot a'ea aceast origine. Asemenea 'omismente constituie e&emple despre modul ,n care comple&ul .edip este mascat de *antasme intermediare de natur pregenital. #&emplul 2Fenichel5: #ste 'or-a de o pacient care su*erea de greuri +i 'omismente. Pe parcursul analizei, pacienta +i/a dat seama c aceste simptome nu apreau dec7t atunci c7nd m7nca pe+te. #&plicaia pe care ea o ddea 'edea ,n simptome o reacie la actul de cruzime pe care/1 reprezint *aptul de a m7nca animale +i ,n special pe+ti, pentru c ace+tia au su*let: ,n german, intestinele de hering se numesc :seeleZ, cu'7nt care are +i semni*icaia de :su*letZ. >um tatl pacientei era mort, ideea de a/i m7nca su*letul 2ceea ce ,i sugera ingerarea pe+tilor5 era o modalitate deghizat ,n manier oral de unire se&ual cu el. O.*e*iile 0i (o)&ul*iile 0n ne'roza o-sesional, con*lictul esenial rm7ne acela+i, respecti' con*lictul oedipian. 1i*erena *a de isterie const ,n modalitatea de a/1 soluiona. Spre deose-ire de isterie, care apeleaz la re*ulare ca principal miBloc de aprare ,mpotri'a tendinelor oedipiene, o-sesionalul utilizeaz, ,n 'ederea atingerii aceluia+i scop, regresia la stadiul anterior de e'oluie al li-idoului 2stadiul sadic/anal5. Acest *apt e&plic imaginea stranie +i derutant pe care o o*er ne'roza o-sesional care satis*ace dorinele oedipiene ,n manier sadic/anal, caracterizat de agresi'itate, cruzime. ?nul din e&emplele o*erite de Fenichel, +ocant pentru pro*ani, ilustreaz e&celent ideea anterioar. #ste 'or-a de un pacient dominat de dou o-sesii: de c7te ori 'edea o *emeie se simea constr7ns ulterior s g7ndeasc: :A+ putea ucide aceast *emeieZ, iar c7nd 'edea un cu it: :A+ putea s/mi tai penisulZ. Sensul incon+tient al primei o-sesii, re'elat de analiz, este, la un prim ni'el, dorina de a/+i ucide mama6 e&tensia acestei dorine la toate *emeile reprezint o de*ormare prin generalizare6 la un al doilea ni'el de pro*unzime, dorina uciga+ as cundea su- *orma sa crud ata+amentul incestuos *a de mam. >ea de a doua o-sesie a acestui simptom -i/*azic e&prim transparent pedeapsa 2castrarea5 pentru dorinele incestuoase. ?n simptom cele-ru ` marea temere o-sesi' a :omului cu +o-olaniZ, pacientul lui Freud ` ilustreaz +i el *aptul c agresivitatea' trstur de*initorie pentru stadiul sadic/anal, caracterizeaz g7ndirea +i comportamentul o-sesionalilor. 1e alt*el, apelul la tratamentul psihanalitic i/a *ost impus pacientului tocmai de coninutul a-erant al simptomului. 1octor Horenz, alias :omul cu +o-olaniZ, ia $)

cuno+tin prin intermediul unui coleg, ,n perioada unei concentrri ca o*ier ,n rezer', de o cumplit pedeaps oriental: peste *esele condamnatului se aplic un 'as cu +o-olani, care ptrund ,n anus. @mediat pacientul s/a g7ndit c o ast*el de pedeaps s/ar putea aplica unor persoane dragi, respecti' tatlui +i prietenei sale. ?lterior, simptomul a de'enit o-sesi'. >aracterul a-erant al simptomului pro'enea ,n pri/ mul r7nd din *aptul c tatl su era mort de nou ani. Agresi'itatea crud +i e&cesi' a :omului cu +o-olaniZ nu era doar e&presia resentimentelor *a de tat, ci ,n primul r7nd rezultatul regresiei la stadiul sadic/anal. >on*orm ipotezei lui Freud, regresia a *ost pro'ocat de o pedeaps se'er pe care tatl su i/a aplicat/o la '7rsta de +ase ani pentru acti'iti mastur-atorii caracteristice comple&ului .edip. Pe parcursul 'ieii, 1octor Horenz a dorit de mai multe ori moartea tatlui. Ha doisprezece ani, ,ndrgostit de sora unui prieten, care nu era su*icient de a*ectuoas *a de el, i/a trecut prin minte c dac i s/ar ,nt7mpla o nenorocire, de e&emplu, s/i moar tatl, mica prieten ar de'eni mai tandr. >u +ase luni ,nainte de moartea tatlui, i/a 'enit o idee: :dac moare tata, 'oi a'ea miBloacele necesare pentru a m cstori cu doamna AZ, pentru ca apoi s se autopedepseasc, dorind s *ie dezmo+tenit de tatl su. > agresi'itatea a de'enit a doua sa natur o ilustreaz atitudinea :omului cu +o-olaniZ *a de iu-ita sa, *r ca ,n relaia lor s e&iste 'reun e'eniment traumatic. #ste o agresi'itate care ,m-rac o *orm distructi' nu numai ,n g7ndul o-sesi' de a aplica +i prietenei sale pedeapsa oriental, ci +i ,n alte simptome. 0ntr/o 'acan de 'ar, pe care o petrece ,mpreun cu prietena sa +i care de-uteaz cu o ne,nelegere ,ntre cei doi, pacientul lui Freud produce mai multe simptome alimentate de tendine agresi'e incon+tiente, ,ndreptate ,mpotri'a ei. Ast*el, compulsia de a o proteBa, care opera ,n timpul unei plim-ri cu 'aporul, a'ea drept coninut mani*est ideea :nu tre-uie s i se ,nt7mple ce'aZ, iar ,n plan comportamental, insistenele ca Gisela s/+i pun gluga. @deea latent a simptomului, *a de care coninutul mani*est reprezint o aprare, a'ea sensul contrar. >omentariul lui Freud e&plic asemenea simptome prin natura realitii psihice a pacientului, e'enimentele e&terioare neput7ndu/le Busti*ica: :Etim c tendinele ostile ale pacientului nostru sunt e&trem de 'iolente, asemntoare unei *urii *r sens6 considerm deci c, ,n ciuda ,mpcrii ulterioare cu doamna, aceast *urie a contri-uit ,n continuare la *ormarea de o-sesiiZ. . alt caracteristic a stadiului sadic/anal pe care o regsim ,n simptomele o-sesionale ,n general, precum +i ,n simptomele :omului cu +o-olaniZ ,n particular este ambivalena afectiv. A*l7ndu/se pe strad ,n ziua plecrii prietenei sale, 1octor Horenz se simte constr7ns interior s ,nlture o piatr care se a*la pe drumul pe unde urma s treac Gisela cu trsura, spun7ndu/+i c ,n *elul acesta 'a e'ita un accident. 1up c7te'a minute +i/a spus c gestul su este a-surd +i, presat de o nou constr7ngere interioar, a rea+ezat piatra ,n miBlocul drumului. 1up Freud, ast*el de simptome ,n doi timpi e&prim succesi' atitudinea poziti' +i negati', de intensiti egale, *a de aceea+i persoan. #&ist ,n cazuistica psihanalitic o do'ad :aproape e&perimentalZ, cum o nume+te Fenichel, despre legtura indisolu-il dintre ne'roza o-sesional +i regresia la stadiul sadic/anal al dez'oltrii li-idoului. 0n studiul 1Predispoziia la nevroza obsesionalJ, Freud descrie cazul unei paciente care ,nlocuie+te o ne'roz de angoas, de care su*erise timp de c7i'a ani, cu o ne'roz o-sesional gra'. Prima ne'roz a aprut dup ani -uni de 'ia echili-rat +i satis*ctoare, ca reacie la o *rustrare maBor / imposi-ilitatea de a a'ea copii cu -r-atul pe care ,l iu-ea, soul ei. >on*lictul patogen a a'ut ca termeni opu+i tendinele erotice e&primate *antasmatic, asociate dorinei de a a'ea copii, pe de o parte, +i normele re*eritoare la *idelitate +i *amilie, pe de alt parte. Me'roza o-sesional, cea de a doua ne'roz, a aprut dup de'alorizarea 'ieii genitale cauzat de impotena soului. Principalele simptome / ne'oia constr7ngtoare de a se spla +i msuri pre'enti'e *a de 'tmrile pe care le/ar putea aduce celor apropiai / au ,n spate, ,n primul caz, tentaia murdriei, +i tendine sadice, ,n al doilea. 1e *apt, simptomele sunt, a+a cum a*irm Freud, *ormaiuni reacionale *a de dou din tendinele caracteristice ale stadiului sadic/anal. ?n alt e&emplu utilizat de Freud pentru a/+i ilustra teza menionat ,l constituie modi*icrile caracteriale care inter'in la *emei dup menopauz, adic dup renunarea la *uncia genital. Aceast a-andonare conduce, ,n cazurile ,n care e&ist *i&aii, la regresia la stadiul sadic/anal, ceea ce se re*lect ,n plan caracterial, dac nu ,n simptome. Agresi'itatea, meschinria, a'ariia pe care le mani*est la '7rsta a treia cele care au *ost c7nd'a tinere *emei graioase, soii iu-itoare +i mame tandre sunt trsturi de caracter care in de stadiul sadic/anal. 1up prerea mea, nici -r-aii nu sunt *erii, la '7rsta a treia, de regresie la stadiul sadic/anal, ulterior pierderii sau diminurii *unciei genitale. Ei la ei 'om ,nt7lni acelea+i distorsiuni comportamentale $8

ca ,n cazul *emeilor, ceea ce arat c e&istena *i&aiilor la stadiul sadic/anal este decisi' pentru ast*el de distorsiuni +i nu apartenena la un anumit se&. 1ac regresia la stadiul sadic/anal caracterizeaz ne'roza o-sesional, :alegereaZ acestei ne'roze este determinat de *actorii care *a'orizeaz regresia. 1up Fenichel, principalul *actor este *i&aia la stadiul sadic/anal. >ondiiile care *a'orizeaz *i&aia sunt: a5 un grad sporit de erogenitate a zonei anale, determinat constituional6 -5 satis*aciile +i *rustraiile se'ere ale erotismului anal6 c5 alternana unor satis*acii e&agerate cu *rustraii e&agerate. @mportana decisi' re'ine in*luenelor culturale care se e&ercit prin intermediul educaiei s*incteriene. "omentul ales pentru a o e*ectua, precum +i modalitatea ,n care se realizeaz pre'aleaz asupra *actorului constituional. ?n alt *actor semnalat de Fenichel este natura organizrii *alice. Sl-iciunea acesteia predispune la regresie, deoarece o poziie insu*icient consolidat a dez'oltrii este mai u+or a-andonat dec7t una consolidat. Poziia *alic poate *i sl-it de o reprimare traumatic a acti'itilor erotice speci*ice acestei etape, respecti' de o ameninare e&plicit cu castrarea, de tipul celei creia i/a czut 'ictim :omul cu +o-olaniZ. Al treilea *actor nota-il enumerat de Fenichel ,l constituie particularitile dez'oltrii #ului. #ul care apeleaz la regresie +i/a dez'oltat de timpuriu *uncia critic +i capacitatea intelectual, ,n timp ce g7ndirea are ,nc o orientare magic. ?n asemenea eu se poate raporta critic la instincte, *olosind ,ns miBloace de*ensi'e imature. Co)&le2ul Oedi& 3' literatur A-ordarea psihanalitic a actului ratat, 'isului +i simptomului a artat c incon+tientul psihic, care ,+i *ace simit prezena ,n di*erite grade la ni'elul con+tiinei, este depozitarul tendinelor naturale pe care cultura le respinge. Printre aceste tendine, coninuturile care in de se&ualitatea in*antil Boac un rol important mai ales ,n 'is +i ,n simptomul ne'rotic. 0n ultimul caz, constelaia oedipian este, dup Freud, decisi'. Faptul c +i ,n literatura mare regsim, la ni'elul coninutului latent, aceea+i constelaie, demonstreaz corectitudinea tezei *reudiene despre di*erena doar gradual dintre sntatea +i -oala psihic, precum +i omniprezena incon+tientului. #l este acti' nu numai ,n psihicul indi'idual sntos sau maladi', ci se insinueaz +i ,n planul creaiilor spirituale maBore, cum ar *i operele literare. ?na din capodoperele literaturii uni'ersale, ,n care Freud ,nregistreaz prezena comple&ului .edip, este (amlet de ShaKespeare. Acela+i moti' apare +i ,n 9edip rege de So*ocle sau ,n Fraii Iaramazov de 1ostoie'sKi. @n acestea, moti'ul oedipian este su*icient de accesi-il, ,n timp ce ,n (amlet' ,nci*rarea se apropie prin rezultate de ininteligi-il. Pentru ,ntemeietorul psihanalizei, precum +i pentru un alt psihanalist, #rnest <ones, care a dedicat o carte ,ntreag relaiei dintre .edip +i Iamlet, cele-ra +o'ial hamletian, at7t de discutat ,n e&egeza literar, este e&presia cea mai pregnant a comple&ului .edip. 0naintea psihanalizei, ipotezele e&plicati'e ale +o'ielii hamletiene s/au orientat ,n trei direcii 2dup #rnest <ones5: a5 Ipotezele subiective' reprezentate de autori consacrai, cum ar *i Goethe, >oleridge, Schlegel, atri-uie inhi-iia lui Iamlet unei sl-iciuni a naturii sale. 1up Goethe, aceasta ar consta ,n :hipersensi-ilitateZ6 dup >oleridge, ,n hipertro*ierea *acultilor contemplati'e6 dup Schlegel, ,n la+itate +i nehotr7re, marcate de o :circumspecie a re*le&ieiZ6 -5 Ipotezele obiective' care, ,n esen, deri' neputina lui Iamlet de a aciona pentru a/+i rz-una tatl din di*icultatea misiunii, care ar putea descuraBa pe oricine6 c5 Ipotezele spirituale7 Iamlet s/ar ,ndoi de Busti*icarea moral a rz-unrii, ceea ce/ 1 inhi- *iind comandamentele moralei cre+tine, sau ar pre*era pedeapsa legal primiti'ei rz-unri *amiliale. @nterpretarea psihanalitic propus de Freud ,n Interpretarea viselor +i dez'oltat de #. <ones ,n (amlet et 9edip porne+te de la o-ser'area unui detaliu semni*icati', +i anume de la *aptul c Iamlet era nehotr7t +i inacti' ,ntr/o singur pri'in: pedepsirea unchiului su, care i/a ucis tatl +i s/a cstorit cu mama sa, misiune pe care i/o ,ncredineaz spiritul tatlui su ,ntr/o scen impresionant. 0n a*ara acestei situaii, Iamlet ,l ucide *r ezitare pe Polonius, care/1 spiona din spatele unei draperii, sau plnuie+te cu s7nge rece moartea curtenilor pu+i s/1 suprime. Psihanaliza e&plic acest comportament contrastant cu restul personalitii printr/un con*lict incon+tient. 1up #rnest <ones, unchiul lui Iamlet, >laudius, a realizat dorinele cele mai ascunse ale lui Iamlet, adic tocmai dorinele oedipiene incon+tiente de a/+i ucide tatl +i a se cstori cu mama sa. 0ntr/ un sens, a/1 ucide pe unchiul su ,nseamn pentru Iamlet, de *apt, a se sinucide ,n ce are mai pro*und. 1e aici ezitarea sa. >u alte cu'inte, Iamlet ar *i un isteric, caracterizat de un comple& .edip nerezol'at. S/ar prea c ShaKespeare a scris (amlet la puin timp dup moartea tatlui su, starea de doliu reacti'7ndu/i sentimentele in*antile nutrite *a de acesta. $9

1em Xam*irescu consider c (amlet este 'isul lui ShaKespeare, ,m-in7nd elemente reale cu elemente *antasmatice. A+a cum se ,nt7mpl ,n 'is, 'istorul apare ca prin / *iul regelui. >a ,n realitate, tatl su, regele, a murit. 0ns trecerea sa ,n ne*iin nu s/a produs natural, ci a *ost pro'ocat prin otr'ire de ctre un ri'al care dorea s/i ia poziia +i *emeia, ceea ce reprezint deghizarea, prin deplasare 2asupra unei rude5, a dorinelor in*antile oedipiene ale scriitorului. "lte (o'/li(te 'evroti(e 4onflicte legate de agresivitate 1e+i Freud nu a acordat su*icient atenie agresi'itii, aceast tem a *ost dez'oltat de continuatorii si. 0n ce pri'e+te relaia cauzal dintre agresi'itate +i depresia ne'rotic, dup psihanlistul german 1ietmar Stiemerling, numero+i autori post*reudieni au 'zut ,n agresi'itatea reprimat una din cauzele importante ale depresiei ne'rotice. Ast*el, Tarl A-raham, unul din anali+tii "elaniei Tlein, a*irma c depresia pro'ine din agresi'itatea re*ulat, a+a cum angoasa pro'ine din li-idoul re*ulat. "argaret "ahler +i #. <aKo-son 'd ,n con*lictele legate de agresi'itate sursa principal a depresiei. 1up Stiemerling, cauzalitatea depresiei poate *i, ,n anumite cazuri, de alt natur. 0n ceea ce pri'e+te agresi'itatea, aceasta produce rezultatul depresiei, pe dou ci di*erite: calea :clasicZ, menionat ,nc de Freud, const ,ntr/un con*lict :intra/sistemicZ, ,n con*lictul dintre supraeu +i eu. >ea de a doua cale presupune un con*lict :intersistemicZ. ?n o-iect e&terior agreseaz sau *rustreaz o-iectul, care nu reacioneaz, nu/+i descarc agresi'itatea pro'ocat, ceea ce conduce la de'italizare, la depresie. 0n cea de a doua 'ariant, care este mai simpl, esenial este constituirea, pe parcursul istoriei indi'iduale, a inhi-iiilor care ,mpiedic descrcarea agresi'itii. 1up Stiemerling, orice copil, pe parcursul istoriei sale, este e&pus la di'erse *rustrri, la care, ,n mod natural, reacioneaz prin comportamente agresi'e, care merg de la e&presia mimic a *uriei p7n la gesturi de lo'ire a prinilor. "oti'ele care ,i *ac pe ace+tia s nu tolereze agresi'itatea natural a copiilor lor sunt di'erse. Stiemerling enumera zece dintre ele: reaciile agresi'e ale copilului la *rustrare lezeaz narcisismul mamei, care nu se mai poate ,nchipui o mam per*ect6 ,n *aa acelora+i reacii, anumii tai pot simi c autoritatea lor este pus ,n discuie, agresi'itatea copilului ,ntristeaz mama, care se ghideaz dup un ideal al e&istenei paci*ice6 reacia la *rustrare a copilului poate contraria pretenia la recuno+tin a prinilor etc. Pentru a elimina agresi'itatea copilului, ast*el de prini amenin cu retragerea iu-irii sau chiar o retrag pentru un timp, ,l pedepsesc moral 2repro+uri, certuri, condamnri5 sau *izic 2-ti, consemnare ,n cas5. Atitudini de acest tip ale prinilor :demonizeazZ rspunsul agresi' +i ,l elimin din com/ portament. Ha limit, impulsurile agresi'e sunt re*ulate, nu mai aBung la con+tiin. Ha adult, datorit inhi-iiilor pri'itoare la agresi'itate induse de educaia *amilial, impulsul agresi', neput7ndu/se descrca ,n e&terior, se orienteaz spre interior +i conduce la de'italizare, care su-iecti' este resimit ca depresie 2episod depresi' de scurt durat5. @n anumite cazuri, c7nd cuantumul de agresi'itate este considera-il +i nu mai poate *i controlat psihic, apar actele autoagresi'e, de tipul celor relatate de o pacient a lui Stiemerling, care, atunci c7nd era prsit de prietenul ei, se ddea cu capul de perei ,n sensul cel mai propriu. >alea :clasicZ de producere a depresiei din surse agresi'e a *ost descris de Freud ,n studiul :1oliu +i melancolieZ. 1up doi autori contemporani, =lancK G. +i =lancK C. 219) 5, ,n acest caz depresia este consecina pierderii unui :o-iectZ 2persoane apropiate5 +i a patologiei Supraeului. Pierderea o-iectului iu-irii poate s *ie nu numai *izic 2deces5, ci +i psihic 2desprire5. Succesi' pierderii o-iectului se produce identi*icarea #ului cu o-iectul pierdut, ceea ce anuleaz pierderea. 1atorit am-i'alenei *a de o-iectul iu-irii pierdut +i recuperat prin indenti*icare, am-i'alen ,nsemn7nd c sentimentele poziti'e sunt du-late de sentimente negati'e, #ul de'ine o-iectul sentimentelor negati'e. Autorepro+urile melancolicului nu i se adreseaz, scrie Freud, ci pri'esc o-iectul preluat ,n eu. %endinele sinuciga+e au acela+i sens, 'iz7nd prin intermediul #ului o-iectul pierdut. >hinuirea +i de'alorizarea #ului este resimit su-iecti' ca depresie. Principala condiie pentru producerea pe aceast cale a depresiei este e&istena unui supraeu imatur, care rm7ne e&terior #ului +i se raporteaz la acesta ca tatl la *iu. ;. 4onflicte legate de individuaie Pe parcursul dez'oltrii psihanalizei au *ost descoperite +i alte surse ale simptomelor ne'rotice, alturi de con*lictele legate de se&ualitate +i agresi'itate. . ast*el de surs o reprezint con*lictele legate de indi'iduaie, care produc depresie ne'rotic. Pe aceast linie o contri-uie important o reprezint, dup Stiemerling, lucrrile lui Ciemann 219315. Simptome de acest tip apar, con*orm acestui autor, la persoane care, din cauza condiiilor *amiliale, nu au aBuns la un grad su*icient de autonomie, ,n special )3

in*luenele materne care ,mpiedic dez'oltarea +i creeaz dependen sunt rspunztoare pentru aceasta. >opilul este ,mpiedicat s do-7ndeasc acele competene speci*ice '7rstei sale, s se a*irme, s se impun. Adultul imatur ,n pri'ina indi'iduaiei trie+te e&istena ,n registrul dependenei, druirii, apropierii +i resimte toate situaiile care necesit independen ca pe un pericol de separare. Situaiile cele mai o-i+nuite pentru declan+area con*lictului dintre tendinele spre dependen +i tendinele spre independen sunt: desprirea de prini, desprirea de partener, resimit ca un su-stitut parental, situaiile noi de 'ia care presupun asumarea rspunderii 2o *uncie nou, na+terea unui copil5. 0n plan su-iecti', con*lictul incon+tient ,ntre dependen +i independen este resimit ca depresie. Nevro,a 0i (o'diia u)a' .mul este singura *iin care trie+te ,n cultur +i de aceea singura *iin e&pus riscului ne'rozei. >on*lictele care produc simptome ne'rotice, respecti' con*lictele legate de se&ualitate, agresi'itate sau indi'iduaie sunt con*licte ,ntre natur +i cultur. %oi oamenii sunt, datorit acestui *apt, e&pu+i dis*unciilor ne'rotice. >ei la care ,m-oln'irea ne'rotic se produce e*ecti' sunt caracterizai de con*licte in*antile de*ectuos rezol'ate. Ast*el, ,n ce pri'e+te con*lictele legate de se&ualitate, la ne'rotic *i&aiile in*antile au o pondere co'7r+itoare, ,n timp ce la omul sntos, reziduurile dez'oltrii se&uale in*antile sunt minime. Pentru a relua, ,mpreun cu Fenichel, o comparaie militar a lui Freud, la omul :sntosZ doar o mic parte a trupelor dez'oltrii psihose&uale a rmas ,n spate, ,n poziia comple&ului .edip. "area mas a armatei dez'oltrii psihice a atins poziiile genitalitii adulte orientate spre reproducere, *c7ndu/1 pe indi'id apt de alte alegeri de o-iect dec7t cele in*antile. 1impotri', la ne'rotic, cea mai mare parte a trupelor dez'oltrii au rmas ,n poziia comple&ului .edip +i doar o in*im parte au a'ansat. Ha cea mai mic di*icultate, a'angarda, puin numeroas, re'ine la poziiile consolidate din spate.

Bi.lio<ra/ie: 1. >hartier <./P. 1998 @ntroducere ,n psihanaliza lui Freud, #ditura @ri 2. 1em. Fasilescu F. 2333 @ntroducere psihanaliza *reudian +i post*reudian, #ditura %rei )1

3. #nchescu >. 1999 %ratat de psihanaliz +i psihoterapie, #ditura 1idactic +i Pedagogic, C.A., =ucure+ti . Fages <./=. 199$ Iistoire de la psNchanalNse aprRs Freud, #ditions .dile <aco-, collection V .pus W !. Flem HNdia 198$ Freud et ses patients, Iachette HittOratures $. Fordham Frieda 1998 @ntroducere ,n psihologia lui <ung, #ditura @ri ). Freud S. 1991 @nterpretarea 'iselor, #ditura "iastra 8. Freud S. 1991 .pere @, @@, @@@ +i @F, #ditura Etiini*ic 9. Freud S. 1992 @ntroducere ,n psihanaliz. Prelegeri de psihanaliz. Psihopatologia 'ieii cotidiene, #ditura 1idactic +i Pedagogic, C.A., =ucure+ti 13. Freud S. 199 #seuri de psihanaliz aplicat, #ditura %rei 11. Freud S. 199! .mul cu +o-olani, #ditura %rei 12. Freud S. 2333 Psihologia incon+tientului, #ditura %rei 13. Freud S. 2333 Studii despre societate +i religie, #ditura %rei 1 . Freud S. 1992 / 1incolo de principiul plcerii, #ditura V <urnalul Hiterar; 1!. Freud S. 1993 Fiaa mea +i psihanaliza, #ditura "oldo'a 1$. GaN P. 1998 Freud. . 'ia pentru timpul nostru, #ditura %rei 1). Green A., 199! / Ha causalitO psNchiPue, #ntre culture et nature, #ditions .dile <aco18. @onescu E., <acPuet "arie/"adeleine, Hhote >l. 2332 "ecanismele de aprare, Polirom 19. <ung >. G. 199$ Personalitate +i trans*er, #ditura %eora, >olecia ArchetNpos 23. <ung >.G. 199$ Amintiri, 'ise, re*lecii, Iumanitas 21. Haplanche <., Pontalis </=. 19$) / Foca-ulaire de la psNchanalNse, Paris, P?F 22. "inulescu "ihaela 2331 @ntroducere ,n analiza Bungian, #ditura %rei 23. "ohammadi*ard G. 2332 .mul +i psihanaliza, Pan #urope, @asi 2 . "orel >orinne 2333 A=>/ul psihanalizei, >orint, =ucure+ti 2!. Masio <. 1. 1999 >onceptele *undamentale ale psihanalizei, #ditura @ri 2$. Perron C. 1991 Iistoire de la psNchanalNse, collection V eue sais/Be D W, P?F 2). euinodoz <./". 233! >itindu/l pe Freud. 1escoperirea cronologic a operei *reudiene, #ditura Fundaiei Generaia 28. Coudinesco #lisa-eth 2332 Ha ce -un psihanaliza D, #ditura %rei 29. Coudinesco #lisa-eth, Plon ". 1icionar de psihanaliz, #ditura %rei

)2