Sunteți pe pagina 1din 3

Emanciparea femeii, este de fapt, msura gradului de civilizaie general a societii.

napoierea economic i cultural, lipsa de drepturi politice, lovesc n primul rnd femeile, privite azi nc n multe ri ale globului, drept anexe ale brbailor. Schimbarea fundamental n condiia femeii s-a produs o dat cu epoca revoluiilor burgheze, prin nlturarea vechilor structuri feudale i prin recunoaterea egalitii n drepturi a tuturor oamenilor. Rolul femeii n familie i n societate, cu care a fost nzestrat de Dumnezeu este maternitatea, responsabilitatea pentru stabilitatea familiei i educaia copiilor. Doar cu aproximativ un secol si jumtate n urm, o dat cu nceputul micrii de emancipare a femeii, s-a contientizat care snt consecinele educaiei diferite ce se acorda fetelor si bieilor. Generaia de la 1848 a susinut instruirea femeii, ca o prim necesitate pentru emanciparea sa viitoare. Astfel n programul revoluiei, printre primele msuri se situa egalizarea nvmntului de ambele sexe. Proclamaia de la Islaz 1848, prevedea, la art. 16,, instrucie egal i ntreag pentru romnul de amandoua sexele. Constituia romn din 1866 prevedea c romnii au drepturi civile, ct i politice. Calypso Botez ntreab retoric:,, Toi romnii sunt egali n faa legii zice art. 1 din Constituia romneasc. Dumneavoastr tii c romnca e n afar de lege mpotriva acestui articol ?. Femeile romne nu vor avea dreptul de a alege i de a fi alese pn n anul 1946. Adela Xenopol, sora istoricului A.D. Xenopol, a fondat revista,, Dochia", unde i-a propus s apere, s susin s cerceteze drepturile femeii, s lupte pentru emanciparea intelectual, juridic i politic a acesteia. Revista Dochia, a devenit o adevrat tribun de lupt pentru instruirea i promovarea femeii n cele mai diverse ramuri ale activitii sociale, politice i culturale. n 1914, Adela Xenopol, a naintat Adunrii Deputailor, o petiie pentru revizuirea Constituiei, prin care se cerea drept de vot pentru scriitoare, nvtoare, i profesoare. Adela Xenopol, scria:Revista Dochia este menit s apere, s sustie i s cerceteze drepturile femeei pentru a dovedi ca ea a fost vrednic n toate timpurile i n toate treptele sociale de la Doamna la opinc . Adela Xenopol afirma n 1879 ,, Femeia nu este mai inferioar brbatului ci femeile romne sunt pe aceai treapt moral ca i brbaii , femeia are aceeai capacitate i este capabil de aceleai activiti ca i brbatul. n conferinta sa sustinuta la Ateneul Romn n 10 februarie 1894 cu tema Rolul economic al femeii

romne, At. Popovici vorbeste despre importantul rol jucat de femeia de la tara. Fara preget si fara pretentiuni, femeia de la tara este stlpul casei, stlpii statului romn. n lipsa unei diviziuni sociale a muncii, ea este o masina universala care produce tot. n acel timp, societatea romneasca era predominant rurala iar economia gospodariei taranesti reprezenta sursa principala de venit national. O personalitate politic de prima mrime a secolului trecut, GOLDA MEIR, a fost aleas prim ministrul Israelului pe 17 martie 1969, dup ce servise ca ministru de externe. A fost prima femeie din Israel si a treia din lume ce a ocupat o astfel de funcie important. Doamna Meir spunea: ,,Multi m acuz c a conduce afacerile statului cu inima i nu cu capul. Si ce-i cu asta? Cei care nu stiu s plng din toata inima, nu stiu nici s se bucure. As zice, asadar, c femeile raioneaz, comunic i actioneaz ca femeile iar brbatii- ca brbatii. Si este foarte bine asa, deoarece gsesc ca o femeie,, brbat poate fi tot atat de dezagreabil ca si un brbat efeminizat. Modelul feminin de a rationa, de a comunica si de a actiona, nu a impiedicat-o pe Margaret Thatcher s gseasc cele mai potrivite solutii in criza Malvinelor, dup cum nu a impiedicat-o nici pe Eileen Colins s execute, n calitate de comandant al navei Discovery, procedurile neuzuale si att de riscante ce i-au permis s duc la bun sfrsit prima misiune spatial de succes dup doua tragice ratri successive Margaret Thatcher care a fost prim-ministru britanic, cu cel mai lung mandat din ultimii 150 de ani a declarat: ,, Misiunea femeii nu este aceea de a spori spiritul masculin, ci de a exprima feminismul; misiunea ei nu este aceea de a conserva lumea creat de brbati, ci aceea de a crea o societate uman, prin infuzia de spirit feminin in toate actiunile sale. Femeia de azi este, fr doar si poate, rezultatul a sute de ani de perfectionare. De-a lungul timpului, urmasele Evei au reusit s dovedeasc ca sunt capabile nu doar in treburile casei si cresterea copiilor.Femeile reprezint un dar minunat al naturii. Singura conditie este s se pun in valoare ferindu-se, in acelasi timp, s nu fie ostentativ. Brbatul si femeia sunt, categoric, diferiti, dar complementari. Egalitatea intre sexe inseamn parteneriat. Dar, uneori o femeie poate face un lucru mai bine decat un brbat, dar acest lucru nu trebuie etalat, asa cum nici brbatul nu trebuie s desconsidere femeia. Totul trebuie sa fie cu masur Femeia secolului XXI nu are doar un singur rol ci mai multe, iar barbatii au constientizat aceasta si au

inceput sa se implice in activitatile domestice ca si in cresterea si educarea copiilor. In acest mod femeile si barbatii au ajuns sa fie nu numai egali in fata legii ci sunt egali in activitatii, ceea ce contribuie la dezvoltarea societatii. Femeia de ieri s-a implicat si a contribuit la rezolvarea problemelor sociale si a luptat pentru recunoasterea drepturilor ei juridice, femeia de azi a secolului XXI are libertatea deplina : s aleag partenerul pe care si-l doreste, meseria care ii place, s fac copii atunci cnd vrea si nu cnd se nimereste, s-si spun parerile, s -si exprime votul, s fie ea nsi in fiecare clipa. -Femeia de azi este femeia puternic, ce lupt pentru dorintele sale, adic DE 3 ORI FEMEIE, femeia care doreste s invete ceva nou si o ajut in carier, femeia de succes in carier, si femeia mama sau sotie. n societatea romneasca de la sfrsitul secolului al XIX-lea munca nu le facea independente pe femei ntruct modul n care era platita aceasta munca nu le asigura independenta economica. La nceputul secolului al XXI-lea, aceasta remarc este nca potrivita realitatii romnesti desi n alt context istoric si politic. spunea Paul Scorteanu. Astazi femeile nu gsesc loc de munc. In concluzie eu cred ca femeia de astazi trebuie sa fie puternic, hotrt, independent, in stare s se descurce singur, sigur pe ea, dar in acelasi timp sensibil si s nu-si piard din feminitate. Meseria pe care doreste s o practice poate fi oricare, asa cum am prezentat in exponatul meu ,, Personalitati feminine de-a lungul istoriei