Apa si baile terapeutice Apa inseamna viata In zilele noastre, ceea ce a fost o moda la inceput se impune tot mai

mult un mod de viata sanatos, ecologic. Aceasta inseamna hrana sanatoasa, fara agenti poluanti (chimicale sub forma de ingrasaminte chimice, pesticide, fungicide, dar si diverse adaosuri alimentare), apa purificata si minerala, dar si haine din fibre ecologice. Si tot mai multe vedete si personalitati din Occident apar la serate, avind in locul traditionalei cupe de sampanie un pahar de apa minerala sau apa plata. De unde vine extraordinara popularitate a apei erapia cu apa odinioara Apa a fost folosita in scop terapeutic inca inaintea erei noastre. !rimele date despre apa ca leac apar inca din vremurile stravechi in care s"a scris #$gveda. In #oma antica erau vestite baile (termele), in care se gaseau incaperi speciale pentru baie cu apa calda, altele cu apa fierbinte sau rece, ca si pentru odihna si divertismentul celor ce veneau acolo. !e linga terme existau si balnium, avind toate amena%arile mentionate. &ele mai pretuite erau baile in care se foloseau apele minerale. Au fost (si au ramas) vestite baile de la 'erculane, in (anat, cu ape termale si minerale, pe care romanii le cinsteau in mod deosebit pentru efectul lor exceptional. Si astazi (aile 'erculane sint la fel de eficiente, chiar daca vremurile nu sint din cele mai prielnice pentru intreprinderile de acest fel. In epoca medievala balneoterapia a fost data la o parte, uitata, dar in secolele )*II")*III s"a inregistrat un adevarat avint al bailor de tot felul in +uropa, infiintindu"se bai si chiar clinici specia"lizate. Situatia actuala a terapiei prin bai curative Astazi cele mai bune statiuni balneare ne propun bazine cu ape minerale, care contin (unele) chiar si substante radioactive (radon etc.), saune si bai de abur de tip oriental, cu masa% subacvatic prin valuri artificiale, dusuri subacvatice sau bule de aer, precum si talasoterapie si felurite proceduri, ce imbina proprietatile apei de mare cu cele ale climatului specific. In unele statiuni se practica proceduri combinate , externe (bai, masa%e etc.) si interne (cure cu ape minerale avind compozitii diverse). De ce este importanta apa pentru sanatatea si viata noastra *iata a aparut in mediul acvatic. &elula vie se compune in proportie de -."//,0 la suta din apa. !e linga aceasta, apa are un rol de frunte in procesul de termoreglare a organismului, permitind adaptarea fiintelor vii (desigur, in limite rezonabile) la variatii insemnate de temperatura din mediul ambiant. Iata de ce este apa atit de importanta, chiar vitala pentru organism. Atunci cind organismul pierde o cantitate mare de apa (prin transpiratie, sau ca urmare a deshidratarii datorate febrei, vomei sau diareei) se produce un dezechilibru in organism, deoarece, o data cu apa, se pierd si sarurile minerale.

Aceste minerale, care intra in compozitia sarurilor, sint foarte importante in metabolism, astfel incit sanatatea celui deshidratat este pusa in pericol. Apele minerale Izvoarele de ape minerale sint extrem de cautate pretutindeni. recind prin straturile succesive cu continut variat de diverse substante, apa spala si dizolva anumite minerale si saruri solubile. In plus, apele acestea pot sa contina anumite substante organice si bioactive sau gaze dizolvate. Din aceste motive, apele minerale sint utile in cure interne sau externe. De aceste cure cu ape minerale beneficiaza cei cu afectiuni ale aparatului locomotor sau ale cailor respiratorii, bolnavii de reumatism sau cei care necesita cure de recuperare dupa traumatisme sau interventii chirurgicale. Apele minerale folosite in cure interne vindeca sau amelioreaza boli digestive, normalizeaza functiile gastrointestinale, actioneaza in procesele inflamatorii ale aparatului uro"genital. Apele carbogazoase sint un stimulent, imbunatatind peristaltismul stomacului si intestinului, maresc sau scad, dupa caz, aciditatea gastrica, stimuleaza circulatia la nivelul stomacului si al ficatului. O alta functie de maxima importanta a apelor minerale este lichidarea foamei de oxigen la nivelul tesuturilor, ameliorind rezistenta organismului la boli. Alte utilizari ale apelor minerale &osmeticienii s"au straduit sa asigure hidratarea, hranirea si mineralizarea corespunzatoare a pielii si, pe aceasta cale, a intregului organism. Desigur, metoda clasica o reprezinta baile, mastile si compresele cu apa minerala. !e linga acestea, au fost inventate spra$uri cu apa minerala, care se pulverizeaza pe fata, pe miini si git. !rocedeul este salvator in zilele toride, caci hidrateaza masiv pielea, exact in zonele cele mai expuse la intemperii. 1n alt procedeu, la fel de simplu si eficient, este stergerea fetei si a gitului cu cubulete de gheata, obtinute prin congelarea apei minerale. 2heata mareste tonusul pielii si accelereaza circulatia capi"lara la nivelul ei, iar apa minerala topita din cubuletele de gheata hidrateaza pielea. &ind cura interna de apa minerala are ca scop tonifierea, hidratarea si mentinerea sanatatii pielii si a intregului organism, este necesar si absolut obligatoriu sa se bea cel putin doi litri de apa minerala pe zi. (aile terapeutice Aceste bai sint proceduri larg raspindite in cadrul tratamentului balnear. (aile pot fi generale sau locale. In baile generale procedura vizeaza intregul corp si pacientul se cufunda (pina la git sau pina la piept) in apa, iar in cele locale se cufunda in apa numai partile afectate (miini, brate, picioare etc.). Din punctul de vedere al temperaturii apei, baile terapeutice pot fi reci , sub 3. grade &elsius, racoroase , la 3."4. grade &elsius, intermediare , 45"40 grade &elsius (numite si la temperatura corpului), bai calde , la 46"4/ grade &elsius si fierbinti , la 5. grade &elsius si mai mult.

&ompozitia apei pentru baile terapeutice este, de asemenea, variata. Se poate folosi apa dulce (obisnuita), apa minerala, gazeificata (cu bule), aromatizata sau medicinala (cu diferite adaosuri de substante sau plante aromate sau medicinale). +xista citeva reguli privind baile terapeutice. Spre exemplu, se interzice sa se faca bai dupa mese copioase sau imediat dupa ce s"a luat masa. (aile calde si cele fierbinti, mai cu seama, trebuie sa se incheie cu un dus mai rece. Durata unei bai este de 7."78 minute, iar dupa aceea se impune o scurta odihna de aproximativ 78 minute. (aile terapeutice se fac, totdeauna, numai la recomandarea sau prescriptia medicului. Acesta indica temperatura apei, durata baii, frecventa si numarul total de bai in cadrul unei cure. De asemenea, medicul va hotari si reluarea tratamentului dupa un interval de - sau 73 luni, precum si combinarea bailor cu alte proceduri. +fectele terapeutice ale bailor (aile reci si cele racoroase au un efect excitant asupra sistemului nervos si stimuleaza eliminarea excesului de temperatura din organism. Asemenea proceduri sint recomandate persoanelor sanatoase si antrenate, cu un organism rezistent si bine calit. (aile cu temperaturi intermediare, cu apa obisnuita (dulce), se recomanda pentru efectul lor reconfortant, iar baile calde au un efect calmant si sint recomandate in insomnii. In raceala este recomandata baia fierbinte, dar numai daca bolnavul nu are febra. Aceasta baie provoaca sudatie, o incalzire generala a organismului si stimuleaza procesele metabolice, cu eliminarea intensa a toxinelor si relaxarea muschilor. !entru a obtine efect maxim, in apa din baie se adauga treptat apa fierbinte, crescind temperatura peste 5. grade &elsius. Durata unei asemenea bai este de numai 8"7. minute. In timpul acestor proceduri se recomanda sa se aseze pe capul pacientului un prosop inmuiat in apa rece, iar dupa baie pacientul se sterge bine pe tot corpul, se imbraca in haine uscate si calduroase si se culca sub plapuma. (ai cu adaos de ulei de pin (sau alte conifere) Astfel de bai pot fi facute si acasa, adaugind in cada cu apa la 4-"46 grade &elsius o cantitate de 4"8 g ulei de pin (brad etc.). Durata obisnuita a acestei bai este de 78"3. minute pentru adulti si 8"7. minute pentru copii. In orice caz, durata acestora nu trebuie sa depaseasca 3."4. minute. In timpul baii se verifica periodic pulsul si starea generala a pacientului. Apa nu trebuie sa treaca de zona inimii (pieptul, umerii si gitul raminind deasupra nivelului acesteia). Asemenea bai se pot pregati si folosind extract (uscat sau lichid) de conifere. (ai cu diverse saruri Aceste bai sint folosite in tratarea afectiunilor aparatului locomotor, ale sistemului nervos, ale aparatului cardio"vascular sau ale pielii. +le sint foarte

simplu si usor de pregatit. In cada cu apa mai calda sau mai rece se dizolva 38."8.. g sare marina sau sare de bucatarie (se pot folosi si alte tipuri de saruri), cernuta in prealabil sau asezata intr"un saculet de pinza. (aile se fac o data la doua zile, o cura fiind de 73"78 bai. Alte tipuri de bai curative +xista numeroase feluri de a pregati baile pentru tratarea diverselor afectiuni. Astfel, se fac bai cu plante medicinale, folosind salvie, musetel, tei, rozmarin, pelin, hamei, nuc, menta, muguri si frunze de plop, scoarta de ste%ar, soc, tarite sau mustar (faina sau boabe). 9iecare dintre aceste bai are o serie de recomandari si mare parte dintre ele se pot face si acasa (desigur, dupa consultarea medicului specialist). :ora :icolae BILE. ;n mod normal se fac 3"4 b<i pe s<pt<m=n<. (aia presupune intrarea >n cad<, >nmuierea, sp<larea, cl<tirea, ?tergerea sau uscarea, eventual ungerea corpului ?i masarea. *ara se pot face du?uri >n fiecare zi, >n func@ie de cantitatea de transpira@ie, temperatura exterioar<, munca prestat<, etc. Du?urile seara sunt calmante la fel ?i baia. Diminea@a un du? cald urmat de un du? rece v< va >nviora. :u se fac niciodat< b<i imediat dup< mese. De asemenea nu se fac b<i sau du?uri prea fierbin@i. Acestea sunt cele care sl<besc ?i chiar atac< inima. 1n alt aspect este intrarea >n cad<. Aceasta nu se va face niciodat< brusc, pentru c< se pot >nt=mpla accidente destul de grave. ;n cad< pentru o baie >n mod normal se st< 7."4. minute. ;n cazul >n care se fac b<i de plante, >n func@ie de motivul pentru care se face, de plantele cu care se face, de afec@iune, se va putea sta mai mult. Atunci se va da drumul din c=nd >n c=nd la ap< cald< pentru ca cel din baie s< nu simt< apa rece. De obicei >n %ur de 4. minute. empera optim< este >ntotdeauna cea de 40 de grade. S<punurile care se folosesc la baie suntA pentru tenul grasA orice s<pun >n afar< de cel cu gr<simi. en normal" de asemenea orice s<punuri sunt utile. en uscat" doar s<punurile grase cu lanolin<, glicerin< sau diferite creme. !lante pentru b<i cosmeticeA Pielea normalA >n general la pielea aceasta nu este nevoie de plante medicinale dec=t cel mult pentru dezinfec@ie sau mai corect pentru a v< feri de microbi. Sunt indicate >n acest sens urm<toarele planteA aloe, arnic<, brad, ceren@el, cimbru, ciubo@ica cucului, coada ?oricelului, g<lbenele, iasomie, lev<n@ic<, lichen de Islanda, m<ghiran, ment<, mur, p<tlagin<, pin, pl<m=n<ric<, plop, salc=m, salvie, scai v=n<t, sun<toare, urzic<. Pielea grasA afin, alb<strele, aloe, anghinare, arin negru, brad, castan, c<tin<, ceren@el, coada calului, coada racului, corn, cre@i?oar<, dud, ferig<, frasin, gorun, hamei, ieder<, ienup<r, salvie, leu?tean, mesteac<n, nuc, p<p<die, p<trun%el, pin, podbal, porumbar, salcie, salvie, ste%ar, tis<, trifoi, urzic<, volbur<. Pielea uscatA cartof, calap<r, ciubo@ica cucului, coada ?oricelului, dovleac, fasole, g<lbenele, gr=u (>n special t<r=@e), gutui, in, migdal, morcov, mur, nalb<, obligean<, pepene galben, piersic, plop, podbal,

porumb, t<t<neas<, tei, trandafir, urzic<, zmeur. Bi pentru diferite afeciuni: Pentru febr, rceli. Se vor face cu plante medicinale la temperatura corpului. (olnavul ca sta timp de 4. minute >n baie, dup< care bolnavul se va >nveli >n pat bine pentru a transpira. Se pot face urm<toarele b<iA "Bi cu flori de fn" un pumn de flori de f=n se pun la 8 litri de ap< ?i se fierb timp de 8 minute, apoi se strecoar< >n cada de baie. ;n baie se st< timp de 4. minute. +ste bine ca >n timp ce st< >n cad< s< bea un ceai fierbinte dinA coada ?oricelului, g<lbenele, coada calului, soc, etc. Acestea se vor da c=t mai calde ?i >ndulcite cu miere dac< nu exist< contraindica@ii ?i cu l<m=ie. Se pot face zilnic. -Bi cu paie de o !" un pumn de paie de ov<z se pun la 8 litri de ap< ?i se fierb timp de 8 minute, apoi se strecoar< >n cada de baie. ;n baie se st< timp de 4. minute. +ste bine ca >n timp ce st< >n cad< s< bea un ceai fierbinte dinA coada ?oricelului, g<lbenele, coada calului, soc, etc. Acestea se vor da c=t mai calde ?i >ndulcite cu miere dac< nu exist< contraindica@ii ?i cu l<m=ie. Se pot face zilnic. -"oada calului #E$uisetum ar ense%" se face identic ca mai sus. -Bi cu combinaii de planteA se pot folosiA brad (cetin<, ramuri sau conuri), brusture, coada ?oricelului, coac<z, dud (frunze), frasin (frunze), g<lbenele (flori), gorun (coa%<), ieder< (frunze ?i ramuri tinere), in(semin@e), m<sline (ulei), mesteac<n(frunze), mur (frunze), nuc(frunze), p<ducel (frunze ?i flori), salcie (coa%<), soc (coa%< sau flori), ste%ar (coa%<), t<t<neas< (r<d<cin<), troscot(plant<), @elin< (r<d<cin<), ulm (coa%<), zmeur (frunze). ;n func@ie de ceea ce are omul se pot alege foarte multe combina@ii. 1nele a%ut< la sc<derea febrei, altele a%ut< la transpira@ie, >n schimb dac< se folose?te ste%ar, gorun, etc se diminueaz< transpira@ia. Se poate folosi baia ?i pentru a distruge germenii patogeni (brad, g<lbenele, coada ?oricelului, etc) De asemenea >n b<i se poate pune semin@e de in sau diferite uleiuri vegetale care a%ut< la catifelarea pielii ?i refacerea ei. Deci ave@i de ales >ntre foarte multe posibilit<@i. Iedera #&edere 'eli(% de exemplu reface pielea ?i o face catifelat<. Bi cu miere )i lapte- este foarte util< la femeile care au pielea uscat<. ;n cad< se pune 7 litru de lapte, 8. g miere de albine ?i 7.. g sare mare. Se d< apoi drumul la ap< ?i c=nd apa a a%uns la cantitatea dorit< se va intra >n cad< unde se st< timp de 7. minute. (aia nu trebuie s< fie prea cald<. Se poate face dup< aceast< baie un du? scurt rece pentru a >nviora pielea. *ro+die" este indicat< tot pielii uscate ?i >mb<tr=nite. Se va pune 7..g de dro%die la dizolvat >n 7 litru de ap< apoi dup< dizolvare se va turna >n cad<. Se d< apoi drumul la ap< ?i se intr< >n cad<. (aia nu este bine s< dep<?easc< 40 grade. Se st< tot 7. minute apoi se face un du? rapid rece pentru >nviorarea pielii. ,et sau suc de lmie- 3.. ml de o@et sau suc de l<m=ie se toarn< >n apa de la baie ?i se st< apoi >n cad< 7. minute. Se indic< la cei care au pielea gras< sau >mb<tr=nit<. +ste o baie cu efect de >nviorare a pielii ?i corpului. Se poate face zilnic. &ei care transpir< abundent vor putea s< adauge ceai din frunze de nuc, coa%< de ste%ar sau salvie la baie. Lapte )i tre de gru- se indic< >n cazul pielii sensibile uscate ?i chiar p<tate. Se pun 3 litru de ap< cu 3..g de t<r=@e de gr=u. Se fierbe apoi timp de 78 minute la foc mic ?i apoi se toarn< >n cad<. Dup< baie se poate face un du? scurt rece. Baia cu nmol aromat. *edetele de peste ocean sunt promotoare ?i a diverse tratamente de >nfrumuse@are. Acestea au descoperit c< n<molurile sapropelice >n care se poate pune ?i o serie de esen@e a%ut< foarte mult la refacerea aspectului pielii. Se poate face o asemenea baie zilnic cu efecte deosebite pentru >ntreg organismul.

Baia de rela(are. O baie care s< produc< relaxarea organismului contribuie foarte mult ca omul s< arate mai bine. Se pot folosi pentru aceasta spuma de baie, uleiurile esen@iale, etc. Sarea de baie dezintoxic<, hidrateaz<, relaxeaz<, hr<ne?te ?i revitalizeaz< celulele pielii.

&=teva pic<turi de ulei esen@ial sunt suficiente pentru stimularea relax<rii. &el pe baz< de tei induce starea de somn, fiind recomandat >n cazurile de insomnii. Se poate >ncerca uleiul pe baz< de semin@e de struguri care are ?i efect anticelulitic. IB!A&'+ A#I, &A A!CASB+, (AI D+ A(1#I Impachetarile reci se recomanda in tulburarile digestive. !entru a putea face o impachetare, avem nevoie de doua bucati de panza, una de a fi inmuiata in apa rece, care se aplica direct pe piele, si alta uscata care se aplica deasupra celei dintai. &el care a utilizat prima data tratamentul cu apa rece a fost !riessnitz " de aceea impachetarile se mai numesc prisnite. Acestea se fac cu trei bucati de panza. !rima este inmuiata in apa rece de 8"7.D&, bine stoarsa, deasupra se pune o alta panza uscata, impermeabila, apoi se infasoara cu o cuvertura de lana. !risnitele se recomanda in inflamatiile gatului, in ulcerul gastric, in bronsita, in colicile intestinale. Impachetarea cu apa rece a gambelor este cel mai bun mi%loc de scadere a temperaturii ridicate (in acest scop se incalta si sosete umede reci). Impachetarile calde pana la 8.D& sunt recomandate in colicile abdominale, bolile de ficat, colicile biliare si inflamatiile vezicii urinare. Impachetarile se pot face si cu aditiviA argila, namol, mal sau turba. Avanta%ul lor este ca, fiind buni conducatori de caldura, au o actiune mai indelungata. Aceste substante.se aplica diluate cu o infiuzie de ceai rusesc. #ezulta astfel un terci care se intinde pe o bucata de panza. Sunt indicate in cazul durerilor musculare, entorselor si inflamatiilor articulare. &ataplasmele cu mustar aplicate pe piept, au actiune benefica in bronsite. Acestea se obtin astfelA o lingura de praf de mustar, o lingura de faina, un galbenus de ou si putina apa. 1n efect benefic se obtine astfel si in astmul bronsic. &ataplasme cu branza de vaci aplicate pe piept dau rezultate bune in bronsite, sau pe spate, in caz de lumbago, precum si in alte inflamatii. Impachetarile cu cartofi cruzi, rasi pe razatoare sau copti in coa%a si apoi zdrobiti, amestecati cu lapte, au un efect miraculos in inflamatii articulare, entorse, lumbago, afectiuni cutanate sau dureri de gat. &ataplasme cu foi de varza se folosesc in contuzii si inflamatii interne. Impachetarile alternate sunt recomandate in dureri articulare si reumatismaleE se incepe cu impachetari cu foi de varza, apoi in a doua zi, impachetari cu argila si in a treia zi impachetari cu branza de vaci. (aia de aburi pentru fata are un efect descongestionant si este recomandata in rinite, guturai, sinuzite, gripa si bronsite (are si un efect expectorant). In acest scop se pune intr"un vas 7 l de apa in clocot, in care se adauga sare de bucatarie, musetel, cimbru, marar salvie sau uleiurale esentiale ale respectivelor plante. !ersoana bolnava sta cu fata peste acest recipient (cratita sau un lighean), peste cap punandu"se un prosop.*aporii se inspira pe nas, iar la sfarsit se spala fata cu apa rece. Se mai foloseste tratamentul cu lumina rosie sau lumina albastra. Cumina rosie produce caldura intensiva si favorizeaza asfel irigatia cu sange a locului respectiv. Are un efect benefic in formele cronice de reumatism. !entru a putea aplica acest tratament, este necesar numai un bec rosu. Distanta de bec trebuie sa fie de cel putin 3. de centimetri. Acelasi rol il are si lumina albastra (se foloseste un bec albastru). (locF Guote end