PRODUCEREA MATERIALULUI SADITOR VITICOl Reproducerea reprezinta insusirea fundamentala a or anismelor !

ii" trasatura #iolo ica utila pentru conser!area si perpetuarea speciei $sporirea numarului de indi!izi atunci cand necesitatea o solicita%& Cunoasterea #iolo iei inmultirii !itei de !ie si a factorilor de influenta prezinta importan'ta teoretica si practica in o#tinerea materialului saditor !iticol& Inmultirea !itei de !ie se realizeaza pe cale generativa $se(uata" prin seminte% sau pe cale vegetativa $ase(uata" prin portiuni de planta%& I)MULTIREA *E)ERATIVA $SE+UATA% Acest mod de inmultire se foloseste mai putin si se poate realiza pe cale naturala $,i#ridare se(uata naturala" li#era% si -.-e/0 pe cale dirijata $,i#ridare se(uata diri1ata" controlata%& Inmultirea prin seminte, pe cale naturala $,i#ridare se(uata naturala% se realizeaza in mod li#er" fara inter!entia omului& Astfel" semintele pro!enite de la plantele la care a a!ut loc ,i#ridarea naturala" a1unse in conditii fa!ora#ile de erminare formeaza plante noi& )oile plante au un spectru lar de !aria#ilitate" iar prin asimilarea unor conditii noi de !iata se poate im#o ati fondul de material #iolo ic" asa cum se crede ca s'ar fi format multe din soiurile de !ita roditoare cu ori ine necunoscuta& Inmultirea prin seminte pe cale dirijata $,i#ridare se(uata diri1ata" controlata% se practica pentru o#tinerea de soiuri !aloroase& In functie de o#iecti!ele urmarite se folosesc seminte de la plantele o#tinute prin ,i#ridare se(uata controlat& I)MULTIREA VE*ETATIVA Acest mod de inmultire se realizeaza prin urmatoarele procedee2 marcotaj, prabusire, micropropagare ' in vitro ', butasire si altoire & Dupa metoda folosita la inmultirea !e etati!a" plantele o#tinute se impart in doua rupe" si anume: plante cu radacini proprii" atunci cand sistemul radicular si cel aerian apartin aceleiasi unitati ta(onomice $marcota1" pra#usire" #utasire si micropropa are% si plante fara radacini proprii" cand sistemul radicular si cel aerian apartin la unitati ta(onomice diferite $altoirea%& Inmultirea !e etati!a prezinta urmatoarele a!anta1e2 plantele o#tinute asi ura reproducerea mai fidela a caracterelor si a insusirilor economice utile" prezinta mai multa uniformitate" intra relati! repede pe rod si atin perioada productiilor mari intr'un inter!al de timp mai scurt&

InmulTirea prin marcota1 Acest mod de inmultire se utilizeaza la refacerea desimii initiale a plantatiilor !iticole roditoare" care depasesc !arsta de 34 ani $in special a celor de pe nisipuri% si la portaltoi& Prin marcota se intele e o portiune !ia#ila de coarda sau lastar" care in conditii fa!ora#ile de mediu inradacineaza pe portiunea in ropata in sol" inainte de a fi separata de planta mama& Aceasta poate fi realizata prin arcuire sau diri1area orizontala a coardei $lastarului% la diferite adancimi in sol sau prin musuroire la suprafata&

Tipurile de marcotaj folosite in !iticultura se clasifica dupa urma'toarele criterii2 rad de lemnificare" numar de marcote o#tinute de la o planta mama si metoda de acoperire in !ederea inradacinarii& Dupa gradul de lemnificare se deose#este marcotajul 'in verde5 e(ecutat in perioada de !e etatie" folosind lastari cu inceput de maturare a lemnului de #aza si marcota1ul 5in lemnificat5" cand se folosesc coarde de 3 an si se e(ecuta in perioada de repaus relati!& Dupa numarul de marcote obtinute sau de goluri se pot aminti2 marcotajul simplu $5in !erde5 sau 5in uscat5%" cand se o#tine o sin ura marcota sau se completeaza un sin ur ol si marcotajul multiplu care poate sa fie serpuit sau musuroit & Principii fiziologice& Ca metoda de inmultire a !itei de !ie marcota1ul se spri1ina pe principii asemanatoare cu cele ale #utasirii" cu deose#irea ca independenta temporara si aparenta nu se manifesta" deoarece separarea de planta mama se face numai dupa inradacinare& 6actorii de influenta ai inradacinarii la inmultirea prin marcota1 sunt asemanatori cu cei de la inmultirea prin #utasire" insa cu posi#ilitati limitate de diri1are a celor de natura ecolo ica sau de neaplicare a unora te,nolo ici $prefortarea" fortarea si folosirea su#stantelor #ioacti!e pentru stimularea inradacinarii%" deoarece procesul este localizat in camp&

InmulTirea prin prA#uSire In practica" pra#usirea reprezinta" in primul rand" o masura de rein ropare a #utucilor dez oliti in urma procesului de eroziune" specific terenurilor in panta neamena1ate antierozional" apoi de refacere a potentialului !e etati! si de productie a celor intrati in declin si" in ultima instanta" de completare a olurilor din imediata apropiere a #utucilor pra#usiti de pe acelasi rand sau de pe randuri in!ecinate& Principiile fiziolo ice" mecanismul formarii radacinilor si factorii de influenta sunt relati! asemanatori" daca nu c,iar identici cu cei de la inmultirea prin marcota1& Su# aspect te,nic pra#usirea se realizeaza prin saparea unei ropi pana la adancimea ni!elului radacinilor #azale" in care se pra#useste #utucul in pozitie orizontala& 6iind o metoda #azata pe multa munca manuala si fara posi#ilitati de mecanizare" metoda de inmultire a !itei de !ie prin pra#usire se practica tot mai rar& InmulTirea prin micropropa are $in !itro% Insusirea de re enerare naturala a plantelor prin or ane nespecializate a determinat multiple preocupari pri!ind inmultirea" fara a se pierde capacitatea enerati!a& La inceputul secolului al ++'lea metoda reprezenta o simpla ipoteza& Confirmarea poziti!a s'a produs mai tarziu" cand s'a realizat reproducerea de plante dintr'un rup de celule $meristeme% sau o celula& Astfel" s'a conturat sistemul de inmultire 5in !itro5" metoda moderna" rapida" cu randament foarte ridicat" comparati! cu cea clasica de inmultire !e etati!a& La !ita de !ie primele inceputuri pri!ind micropropa area 5in !itro5 s'au inre istrat cu apro(imati! cinci decenii in urma $Morel *&" 30//%& Retinerile pri!ind folosirea acestei metode au fost datorate potentialului de rod mai redus in primii ani" determinat de fenomenul de 5 1u!enilizare 5 $Mullins M& *& si cola#&" 3070%& Acest deza!anta1 poate fi eliminat prin unele tratamente care fa!orizeaza trecerea

mai rapida de la starea fiziolo ica 5 1u!enila 5 la cea adulta $)azeron R& si cola#&" 3089%& Un alt incon!enient al clonarii 5in !itro5 la !ita de !ie il reprezinta faptul ca plantele o#tinute nu pot fi folosite la infiintarea plantatiilor !iticole pe terenurile unde se impune utilizarea !itelor altoite& Micropropa area $cultura 5in !itro5%" ca metoda de inmultire !e etati!a" se #azeaza pe urmatoarele principii fiziolo ice 2 totipotenta celulara, independenta fiziologica temporara si aparenta a explantelor, posibilitatea de stimulare a proliferarii tesuturilor si de inmultire a plantelor neoformate& Totipotenta celulara este detinuta de fiecare celula" dar e(primarea se produce numai la unele tipuri de celule sau rupe de celule& Acestea sunt restructurate morfo enetic si pot raspunde anumitor stimuli meniti sa re enereze" in anumite conditii specifice" formatiuni de em#rioni cu radacina" tulpina si coroana" pana la plante noi $Muras,i e S&" 308/%& Independenta temporara si aparenta e(prima posi#ilitatea de mentinere in !iata a e(plantelor" inoculate pe mediu de cultura" pana la emiterea de neoformatiuni& Posibilitatea de stimulare a proliferarii tesuturilor se materializeaza prin inocularea e(plantelor pe medii de cultura in !ederea transformarii lor in formatiuni tisulare autonome& Multiplicarea plantelor neoformate are la #aza posi#ilitatea de inradacinare a mini#utasilor pe medii de cultura asemanatoare celor din faza initiala" insa cu corectarea continutului in su#stante ,ormonale ' prin reducerea cito:ininelor in fa!oarea au(inelor&

Fazele operationale Procesul de micropropa are cuprinde" in ansam#lu" mai multe faze $etape% derulate intr'o anumita succesiune" insa fara o acceptiune unitara& Astfel" Muras,i e S& $307/% distin e pentru prima data in practica de micropropagare in sistem industrial trei etape" si anume2 ' etapa I'a" care cuprinde infiintarea culturilor cu plante selectionate si o stare fitosanitara im#unatatita" de la care se recolteaza material !e etal donator de e(plante; ' etapa a II'a" care include initierea" multiplicarea si propa area 5in !itro5 a materialului !e etal; ' etapa a III' a" ce consta in pre atirea si trecerea plantelor re enerate 5in !itro5 pe su#strat natural& Pe baza noilor realizari stiintifice sunt acceptate cinci etape $fi &-&/&%2 Etapa I Infiintarea culturii de planta mama Etapa a II!a Infiintarea culturii 'in vitro' & Aceasta cuprinde initierea si cresterea de plante noi pe medii artificiale din fra mente !e etale $culturi de or ane cu capacitate re enerati!a si e(plante de dimensiuni microscopice" tesuturi" celule" protoplasti%& Materialul !e etal folosit pro!ine de la plante mama sanatoase o#tinute anterior sau de la plante elita alese pentru inmultire& In functie de tipul de e(plant si faza sezonala se recolteaza in perioada de

repaus relati! portiuni de coarde care nu au mu urii #ine e(teriorizati si in faza de crestere intensa din perioada de !iata acti!a" lastari cu frunze si !arful intact& Etapa a III!a "ormarea si multiplicarea plantulelor neoformate& Recipientele cu medii nutriti!e" in care s'au inoculat e(plante" se depun in camera de crestere cu conditii de mediu controlat" in randul carora temperatura" lumina" umiditatea si aerul ocupa un loc important& Etapa a I#!a Inradacinarea neoplantulelor Multiplicarea si inradacinarea se realizeaza prin su#culturi repetate de mini#utasi& Operatiunea poate fi fa!orizata" in preala#il" si pe calea alun irii lastarilor prin transferul culturii initiale pe timp limitat pe un mediu adec!at& 6lu(ul te,nolo ic de multiplicare consta in detasarea" incepand de la #aza" a lastarilor neoformati in faza initiala" urmata de fra mentarea lor su# forma de mini#utasi de cate un nod cu oc,i& Acestia sunt trecuti in su#cultura pe un mediu de cultura proaspat" asemanator celui initial" insa" cu corectia continutului in su#stante ,ormonale" respecti! de reducere a cito:ininelor $zeatina su# <"3 m =l% si de asi urat preponderenta au(inelor in fa!oarea inradacinarii& Multiplicarea se continua prin su#culturi repetate de pana la 3< '3. etape succesi!e" cu inter!ale de 94 ' /4 zile pentru fiecare din acestea& In felul acesta se poate a1un e la o rata posi#ila de multiplicare de pana la . ( 3< - $)azeran" R&" 307.%& Plantele o#tinute prin su#culturi repetate si cele indi!idualizate inca din faza initiala se inradacineaza 5in !itro5& Etapa a #!a Transferul in mediul natural, verificarea si livrarea materialului Rolul important in transferul plantelor din mediul controlat aseptic in cel natural il are aclimatizarea&& In faza de inceput" pentru diminuarea stresului ,idric" se acopera fiecare planta cu ,i!ece din material plastic& In !ederea certificarii !alorii #iolo ice a materialului produs" plantele aclimatizate in mediul natural se supun unui control cito enetic si fitosanitar adec!at & InmulTirea prin #uTASire Materialul saditor !iticol produs pe cale !e etati!a ' prin #utasire ' se poate rupa dupa criterii2 te,nico'utilitare si cate orii #iolo ice& In functie de necesitatile te,nico'utilitare se o#tin butasi portaltoi inradacinati" vite nealtoite pe radacini proprii si vite altoite& Dupa cate oriile #iolo ice acesta se rupeaza in2 material saditor autentic" selectionat" elita si certificat& I)MULTIREA PRI) >UTASI )EALTOITI Acest procedeu de inmultire a !itei de !ie a fost utilizat pana la dezastrul produs de filo(era& >utasii care reproduc o noua planta sunt portiuni de tulpina care au cel putin un mu ure !ia#il& >utasirea" ca metoda de inmultire" se #azeaza pe independenta fiziolo ica a unor parti de planta si pe capacitatea lor de restitutie& Materialul saditor !iticol nealtoit este produs pentru infiintarea plantatiilor de portaltoi si a celor roditoare pe terenurile nefilo(erate $nisipuri%& Dupa felul organelor, #utasii pot fi verzi" realizati din lastari in stadiu er#aceu $cu !arsta mai mica de 3 an% si #utasi lignificati" pro!eniti din coarde de 3 an& Dupa numarul de muguri, #utasii pot a!ea unu sau mai multi mu uri& >utasii cu un sin ur oc,i se folosesc in practica !iticola numai atunci cand se urmareste inmultirea rapida a unor enotipuri !aloroase

si cu inradacinare in conditii de mediu controlat $in sere" solarii%& In practica !iticola este eneralizata folosirea #utasilor cu mai multi oc,i& Dupa lungime, #utasii sunt scurti $su# 9< cm lun ime%" mijlocii $9< '/4 cm%" lungi $/4 ' -< cm% si foarte lungi $-< ' 8< cm%& Dupa grosime, acestia pot fi2 subtiri $? 7 mm %" mijlocii $7 ' 3. mm % si grosi $@ 3. mm %& La ale erea si or anizarea terenului se tine seama de aceleasi criterii ca la ale erea terenului pentru scoala de !ite $plasare in mi1locul zonei de deser!ire" teren plan cu posi#ilitati de iri are%& Pre atirea terenului consta in desfundarea acestuia la -< cm si fertilizarea cu -< tone unoi de ra1d& La plantare se folosesc #utasi de !ite no#ile lun i de 4< A 4 cm" fasonati la <"4 cm su# mu urele de la #aza si 3 cm deasupra mu urelui de la !arf& Mu urii se e(tirpa pe toata lun imea" cu e(ceptia celui de la nodul din !arf& Inainte de plantare se face stratificarea si prefortarea" dupa caz" sau se stimuleaza inradacinarea" in mod asemanator ca la te,nolo ia de o#tinere a !itelor altoite & Plantarea in #iloane se poate face culcat in lun ul #iloanelor" astfel incat mu urele din !arf sa a1un a la /< cm deasupra #azei #ilonului iar #aza sa se aseasca la 34 ' .< cm su# #aza #ilonului $Tuta" V&" 30-/%& Restul lucrarilor" inclusi! copcitul se aplica ca pentru !itele altoite& Producerea materialului saditor nealtoit prin utilizarea butasilor scurti. Se practica pentru inmultirea rapida a soiurilor !aloroase" in conditiile e(istentei unor cantitati reduse de material #iolo ic& >utasul se prele!eaza la lun imea de un mu ure & Pentru a mari suprafata de inradacinare mar inile #utasului se sectioneaza o#lic sau se realizeaza o incizie centrala pana la mi1locul coardei& >utasii astfel fasonati se stratifica timp de 34 ' .< de zile in teren cu umiditate la limite moderate si temperatura de 34 ' .< <C sau in ,i!ece nutriti!e" $tur#a in amestec fiind prezenta% pentru e!itarea transplantarii& Tehnologia de producere a butasilor portaltoi inradacinati. Pentru inmultire se folosesc #utasi lemnificati de portaltoi lun i de 9- ' /< cm $cu 9 noduri%& Pastrarea #utasilor portaltoi" !erificarea calitatii si umectarea se e(ecuta dupa te,nolo iile o#isnuite& Inainte de plantare se indica sa se faca prefortarea; pentru aceasta ei se stratifica la fel ca #utasii altoiti& Durata de fortare este de 9 saptamani $doua saptamani la temperatura la .9 ' .4 < C si o saptamana la 3. < C%& Prefortarea se inc,eie cand #utasii prezinta la polul opus calus& Plantarea se poate face in #iloane sau pe teren ne#ilonat& Lucrarile celelalte" de diri1are a cresterii si maturarii" se e(ecuta in mod asemanator celor de la producerea !itelor altoite& I)MULTIREA VITEI DE VIE PRI) PRODUCEREA VITELOR ALTOITE Materialul saditor !iticol se o#tine in unitati de productie specializate" denumite pepiniere Pepiniera, ca unitate comple(a" cuprinde sectoare dependente intre ele& Acestea sunt2 plantatiile furnizoare de #utasi portaltoi si altoi" scoala de !ite sau solarii si teren pentru asolament& La acestea se adau a2 constructiile specifice $comple(ul de altoire si fortare" solariile%" amena1arile aferente $comple( administrati!" remize" instalatii" ma azii% si sistema de masini specifica& P lantatiile de vite neroditoare pentru portaltoi. Vitele #itis vinifera sunt sensi#ile la filo(era& Culti!area lor pe terenurile filo(erate nu este posi#ila fara a fi aparate impotri!a acestei insecte& Pana in

prezent cel mai eficient mod de aparare este altoirea pe portaltoi rezistenti la filo(era& De aceea" pentru producerea !itelor altoite sunt necesari #utasii pro!eniti din coardele !itelor rezistente la filo(era" dar neroditoare" numite !ite portaltoi& Pentru o#tinerea coardelor din care se o#tin #utasii portaltoi este necesara" in primul rand" infiintarea plantatiilor de !ite ce consta in 2 alegerea arealelor, organizarea, amenajarea si pregatirea terenului, plantarea vitei de vie si intretinerea ei pana la intrarea in productie $ecunoasterea plantatiilor portaltoi in vederea recoltarii materialului de altoit La aceste plantatii se efectueaza" in momentele care determina calitatea materialului de altoit" controale $. ' 9%& In principal se urmareste e(ecutarea lucrarilor pre!azute in te,nolo ie $lucrarile solului" pli!it" 8 ' 3. lastari = #utuc" copilit" le atul lastarilor" carnit" protectia fitosanitara" identificarea" marcarea si eliminarea impuritatilor s&a&%& Pentru eli#erarea certificatelor de !aloare #iolo ica 'butasi autentici ' se !or indeplini conditiile2 autenticitate 3<< B" lipsa atacului de cancer #acterian $%grobacterium tumefaciens%" de putre ai al# al radacinilor &$osselinia necatrix% si indeplinirea cerintelor te,nice ale standardelor in !i oare& La eli#erarea certificatelor de !aloare #iolo ica pentru butasi selectionati se !or asi ura conditiile de recoltare din plantatii infiintate cu #utasi portaltoi autentici daca s'au aplicat lucrarile de selectie timp de trei ani& $ecoltarea si fasonarea coardelor portaltoi& Se face toamna"cand continutul de su#stante de rezer!a din coarde este ma(im" inaintea inceperii procesului de mi rare a su#stantelor din tulpina spre radacina& Momentul se sta#ileste in functie de primele eruri mai puternice $'8" '3< < C% cu durata de minim . zile" apro(imati! la . saptamani dupa caderea frunzelor& Lucrarea consta in taierea coardelor deasupra nodului al doilea de la #aza" la cca 3< cm de la punctul de insertie si a le aturilor $de la #aza spre !arf%& Tra erea coardelor de pe mi1locul de sustinere se realizeaza atent pentru ca acesta sa nu fie deteriorat& Coardele recoltate se stran si se scot la locul de fasonare" unde li se indeparteaza copilii si carceii $la 3"4 cm de la #aza% si !arfurile necoapte& Or anizarea lucrarii se face in asa fel incat de la taiere si pana la fasonare si se mentare #utasii sa nu fie afectati de uscaciune" in ,et si !ant& Dupa fasonare se e(ecuta se mentarea coardelor in #utasi& >utasul de !ita portaltoi tre#uie sa indeplineasca urmatoarele cerinte2 sa fie drept minimum doua noduri" lun imea minima /< cm $inclusi! . cm su# nodul #azal%" diametrul mare la !arf intre 7 ' 3. cm" lemn sanatos si #ine maturat" in sectiune trans!ersala" sa fie de culoare !ie si fara pete cafenii& Se mentarea coardelor se face in portiuni insumate de trei"doi sau un #utas& Recomanda#il este ca proportia #utasilor de trei lun imi sa fie de 7< ' 8< B& >utasii fasonati la aceeasi lun ime se lea a in pac,ete de 3<< #ucati" cu #aza in aceeasi parte si se etic,eteaza" e!identiindu'se2 soiul" cate oria #iolo ica" unitatea producatoare si actul le islati! in !i oare& Productia medie de #utasi portaltoi este cuprinsa" in eneral" intre 8< ' 3/<&<<< #utasi = ,a $*recu" V& si cola#&" 3087%& Pastrarea butasilor portaltoi& >utasii portaltoi" recoltati la momentul optim de maturare" tre#uiesc pastrati pana la e(ecutarea operatiunii de altoire& Pentru a nu se produce un consum e(a erat al su#stantelor de rezer!a este necesar ca intre recoltare si altoire sa se asi ure conditii de pastrare fa!ora#ile mentinerii su#stantelor de rezer!a si !ia#ilitatii celulelor& Aceste conditii sunt determinate de temperatura $cuprinsa intre C3 si C/< C% si umiditatea relati!a a aerului $in 1ur de 84 B%& Tratamente anticriptogamice& Inainte de introducere la pastrare se efectueaza tratamente impotri!a unor a enti pato eni ca2 >otrDtis" Alternaria 6usarium" P,omopsis& Acestea constau in tratarea

#utasilor portaltoi intr'o solutie de C,inosol E $<"4B% sau de CrDptonol lic,id $."4 B% timp de . ' 3< ore" in functie de temperatura apei& La temperatura apei de 34 <C #utasii se tin la im#aiere . ore" la 3< <C" 9 ore; la 4<C" 4 ore la 9<C" 8 ore si la 3<C" 3< ore& %mbalarea butasilor in vederea pastrarii& Dupa efectuarea tratamentului anticripto amic si z!antarea #utasilor" acestia se introduc in saci de polietilena& Intr'un sac se introduc 9 pac,ete de #utasi portaltoi& Temperatura #utasilor si a mediului incon1urator in momentul introducerii in saci este necesar sa fie su# 3<'3. <C& Pastrarea propriu!zisa Pentru pastrare se pot folosi 2 camerele fri orifice si silozurile de nisip $la suprafata solului%" su# cerul li#er sau in #ordeie& 'btinerea coardelor altoi constituie !eri a principala in o#tinerea materialului saditor !iticol cu !aloare #iolo ica& Coardele altoi se produc in diferite tipuri de plantatii2 plantatii mama ! specializate in principal pentru producerea de coarde altoi; plantatii de productie ! autorizate pentru productii de coarde altoi in secundar si in principal productie de stru uri si plantatii de tip butasiera pentru producerea coardelor altoi in sistem intensi!& Producerea coardelor altoi in plantatii mama - specializate. Plantatia mama ' specializata $#utasiera cu caracter mi(t% produce in principal coarde altoi si" prin aceasta" se asi ura mentinerea unui ni!el ridicat al !alorii #iolo ice& De aceea" la infiintare se utilizeaza material saditor !iticol cu !aloare #iolo ica ridicata" din soiuri noi" clone si unele soiuri !aloroase" recomandate& Producerea coardelor altoi in plantatii de productie autorizate . Plantatia de productie autorizata are caracter mi(t si produce in secundar coarde altoi si" in principal" productie de stru uri& Aceste plantatii tre#uie sa indeplineasca urmatoarele conditii2 puritate #iolo ica $cel putin 0< B #utuci din soiul pre!azut la inmultire%" o stare enerala si fitosanitara #una& Particularitati specifice de exploatare& In acest tip de plantatii producatoare de coarde altoi si stru uri se e(ecuta lucrari speciale pentru realizarea acestor deziderate& Acestea sunt reprezentate prin2 fertilizare si tratamente fitosanitare suplimentare" e(ecutia operatiunilor 5in !erde5 $pli!it" copilit" carnit% si aplicarea lucrarilor de selectie& Producerea coardelor altoi in plantatii de tip butasiera. Plantatia de tip marcotiera $#utasiera% pentru producerea coardelor altoi in sistem intensi! se infiinteaza pentru producerea soiurilor rare si !aloroase pe nisipuri& Ele se pot infiinta si pe terenuri usoare" cu utilizarea !itelor altoite $Martin" T& si cola#&" 307-%& Acest tip de plantatie se caracterizeaza prin desime mare de #utuci la ,ectar $38&<<< ' 98&<<<%& De la aceste plantatii se pot recolta 3<<&<<< ' .<<&<<< coarde altoi = ,a $ecoltarea coardelor altoi se efectueaza toamna" dupa caderea frunzelor" inaintea inceperii circulatiei in!erse a ,idratilor de car#on& La momentul #iolo ic optim se recolteaza coardele altoi& Ele tre#uie sa indeplineasca conditiile cerute de standardele in !i oare2 autenticitatea impusa" rosimea masurata pe diametrul mare sa fie de 8 ' 3. mm " sa ai#a 8 mu uri !ia#ili" normal dez!oltati& Sunt eliminate de la inmultire coardele afectate de rindina" #oli cripto amice" raniri mecanice" torsionari ale tesuturilor s&a& Producerea butasilor altoi in sera prin multiplicare rapida. Te,nica respecti!a $practicata in 6ranta" >oidron si Anran" 300/% se caracterizeaza prin2 producerea unor mari cantitati de butasi $3.<'34< mu uri= planta% c,iar din primul an $la cultura in camp se realizeaza cu reu inainte de 9'/ ani%; stare fitosanitara foarte #una si calitate ridicata a materialului $diametru si ni!el su#stanta de rezer!a %&

Potentialul producti! in aceste conditii este mai ridicat la producerea #utasilor altoi cu !aloare #iolo ica superioara comparati! cu a celor portaltoi& Pentru practicarea acestei te,nici sunt necesare2 sera, ec(ipamente si materiale Se folosesc toate tipurile de sera care asi ura2 #utasi; temperatura& aerare si ventilatie suficiente " in orele de insolatie care pot determina cresteri e(cesi!e de o crestere maxima a plantelor in inaltime " pentru a se o#tine o productie cat mai mare de

)ubstraturile pentru plantare sunt2 puzolanul $material de ori ine !ulcanica" foarte poros% care asi ura o #una repartitie a apei si a aerului $minim 4< B aer%" si o #una circulatie a solutiilor si vata minerala $portiuni paralelipipedice 3<< ( .< ( 7 cm%" dar la folosirea ei e(ista riscul mentinerii continutului de apa& Fasonarea, pastrarea si expedierea coardelor altoi "asonarea se realizeaza prin sectionarea coardelor la cel putin / cm su# mu urele #azal si la / cm deasupra ultimului mu ure& Dupa fasonare coardele se lea a in pac,ete de 3<< #ucati" se etic,eteaza si se stratifica pro!izoriu $su# folie de polietilena%& Pastrarea Inainte de introducerea la pastrare coardele altoi sunt supuse tratamentelor anticripto amice $asemanator coardelor portaltoi%& Coardele altoi se pastreaza in2 camere fri orifice" silozuri de nisip su# cerul li#er si #ordeie sau incaperi& Expedierea se efectueaza in zilele cu temperaturi poziti!e si se asi ura conditiile de pre!enire a des,idratarii& Materialul #iolo ic $e(pediat% este insotit de actele pri!ind arantarea calitatii si estionarea acestora& Scoala de vite constituie locul unde se produc !ite altoite si !ite pe radacini proprii $no#ile si portaltoi%& Terenul ales pentru acest sector pepinieristic este necesar sa fie plan" amplasat lan a o sursa de apa" neinunda#il" neinfestat cu daunatori si fertil& Conditii climatice fa!ora#ile sunt asi urate in arealele cu temperaturi medii in luna mai si iunie de minimum 38< C" si in lunile iulie" au ust de ..< C& 'rganizarea terenului pentru scoala de vite se face prin impartirea terenului in sole repartizate pentru culturile din succesiunea asolamentului si scolii de !ite& Intre sole se lasa drumuri $/'4 m latime%" canale principale de distri#utie a apei si perdele de protectie& Obtinerea vitelor altoite se poate realiza in doua sisteme te,nolo ice2 clasic si modern Tehnologia producerii vitelor altoite in sistem clasic

Aceasta cuprinde urmatoarele sec!ente te,nolo ice2 ale erea #iopartenerilor" altoirea" fortarea" inradacinarea si diri1area cresterii si maturarii lastarilor & %legerea biopartenerilor Diferentele $B !ite STAS% dintre com#inatiile de altoire sunt determinate de caracteristicile ereditare ale soiurilor& De aceea" nefiind estompate diferentele dintre soiuri este necesara sta#ilirea com#inatiilor altoi ' portaltoi care asi ura procente ridicate de !ite STAS Pregatirea butasilor portaltoi consta in2 scoaterea de la pastrare" !erificarea caracteristicilor de calitate" fasonarea" umectarea si cali#rarea& Dupa fasonare" #utasii se lotizeaza pe cate orii de diametre& Sortarea se face prin ma Pregatirea altoilor cuprinde urmatoarele lucrari2 scoterea coardelor altoi de la pastrare, verificarea caracteristicilor de calitate, fasonarea si umectarea& Altoirea cu butasi in stare erbacee $in !erde% se foloseste mai rar" si numai in anumite zone !iticole" reprezentand un mi1loc eficace de refacere a desimii initiale a plantatiilor !iticole& Ea se e(ecuta dupa trecerea lastarului din faza de structura primara" la cea secundara& Concresterea" la altoirea in !erde" se realizeaza pe seama formatiunilor ,istolo ice" aparute ulterior altoirii prin intermediul cam#iului& %ltoirea 'in verde' se poate realiza si cu butasi erbacei care se o#tin in mediu controlat& Metoda are urmatoarele a!anta1e2 multiplicare rapida a materialului #iolo ic !aloros" inradacinare puternica" concrestere reusita intre parteneri si o#tinerea de material saditor li#er de !iroze& Procedeul consta in prele!area de #utasi er#acei portaltoi si altoi $la fiecare -'7 saptamani%; altoirea lor se e(ecuta dupa metoda in copulatie iar diri1area concresterii si inradacinarii se efectueaza in mediul controlat $FennD" M&" 3003%& %ltoirea in verde cu minibutasi butasi de la plantele mama cultivate in sera consta in2 cresterea in sera a plantelor mama de altoi si portaltoi pana cand se o#tin #utasi cu aptitudini fiziolo ice si fizice $lun ime si diametru% optime altoirii; prelevarea de la plantele mama a #utasilor portaltoi si altoi si altoirea& Acestea se e(ecuta cu masina *CEV $ refent !ert% randamentul fiind de 9<'4< B in conditiile calduroase ale anului si de 0< B in cele racoroase; intoducerea #utasilor altoiti pe un su#strat de dez!oltare intr'o incinta cu umiditate saturata si temperatura de .< <C; suprimarea mu urilor portaltoi si asi urarea conditiilor de crestere pana la stadiul care sa permita plantarea la loc definiti!& Producerea vitelor altoite in verde prin apropiere laterala Metoda consta in o#tinerea de lastari altoi si portaltoi pro!eniti din #utasi de un mu ure plantati in ,i!ece cu amestec nutriti! in spatiu prote1at& La momentul #iolo ic optim altoirii in !erde ,i!ecele cu lastari altoi si portaltoi se apropie& Metoda de altoire folosita este in copulatie simpla& Ea consta in2 e(ecutia unor pene la lastarii #iopartenerilor" im#inarea si le area cu un material #iode rada#il a acestora& Dupa realizarea unei minime concresteri lastarul altoi se detaseaza de propriul sistem radicular" iar lastarul portaltoiului se indeparteaza& Lastarul altoi se dez!olta pe sistemul radicular al portaltoiului& Diri1area cresterii si maturarii lastarului altoi se efectueaza in conditii de spatiu controlat& Vitele o#tinute se !or planta la loc definiti!&

%ltoirea cu butasi lemnificati &in uscat * la masa Altoirea in uscat este cel mai mult folosita& Ea se poate e(ecuta manual sau prin utilizarea masinilor de altoit& Momentul declansarii altoitului se sta#ileste in functie de epoca optima de plantare a !itelor in scoala si de posi#ilitatile de realizare a pro ramului de altoiri& Calendaristic" lucrarea incepe in prima 1umatate a lunii martie si se inc,eie in prima decada a lunii aprilie& La altoirea manuala se foloseste metoda de altoire in copulatie perfectionata $cu lim# sau pana%& Te(nica altoirii propriu!zise consta in e(ecutia unei sectiuni trans!ersal'o#lice" la capatul superior al #utasului portaltoi" pre atit pentru altoire" pe diametrul mu ure'carcel&Sectiunea realizata tre#uie sa ai#a lun imea de 3"4 ori mai mare decait diametrul sectiunii trans!ersale& Pana de im#inare se e(ecuta printr'o taietura interioara" care porneste de deasupra madu!ei" este la inceput lon itudinala" iar apoi are un traseu aproape paralel cu al sectiunii trans!ersal'o#lice & La #utasul altoi pre atit pentru altoire se e(ecuta o sectiune trans!ersal ' o#lica pe diametrul mu ure'carcel incepand de la #aza mu urelui si cat mai aproape de el& Sectiunea tre#uie sa indeplineasca aceleasi conditii si sa fie asemanatoare cu a portaltoiului& Apoi se e(ecuta si la altoi pana de im#inare in mod asemanator& Operatiunea se finalizeaza prin im#inarea altoiului cu portaltoiul& %ltoirea mecanizata cu butasi lemnificati &in uscat* & La altoirea in forma literei ome a sau !arf de lance5 se folosesc masinile LPM'3 $>ul aria%" MA'3 si MA'. $Romania% si dispoziti!ele DPA'3" DPA'. si DPA'9 $Romania%& Rezultate #une se o#tin daca #utasii au diametrul de 0 ' 3. mm& Pentru producti!itate ridicata este #ine sa fie sortati #utasii cu a1utorul stati!ului de cali#rare & Altoirea mecanizata" fata de cea manuala" prezinta unele a!anta1e ca2 producti!itate ridicata si posi#ilitatea folosirii de lucratori necalificati" dupa o preala#ila instruire de .'9 zile $*recu" 3088%" dar nu aduce nici ea conditii mai #une pentru realizarea procesului de concrestere la altoire& Performantele calitati!e inre istrate la altoirea mecanizata sunt apropiate de cele ale altoirii manuale& $eceptia& Dupa e(ecutia altoirilor se !erifica #utasii altoiti $cantitati! si calitati!%" pentru a se depista cei incorect altoiti& "olosirea biostimulatorilor de calusare si inradacinare& In procesul de formare al calusului si radacinilor" un rol important il au i#erelinele" care inter!in in di!iziunea celulara" au(inele" care fa!orizeaza cresterea si dez!oltarea $Mirica si cola#&" 308.% si citoc,ininele" care sunt capa#ile sa induca" in celulele ce nu apartin meristemelor sau zonelor eneratoare" potential de di!iziune $Oprean"M&" Olteanu"I& 3089%& La noi in tara " rezultate #une s'au o#tinut prin inmuierea" inainte de parafinarea #utasilor altoiti cu stimulatorul de calusare 5Calo!it5 $produs de I&C&C& Clu1')apoca%& Utilizarea lui a determinat ca procentul de !ite de calitatea I'a sa creasca cu /"- $*recu si cola#&" 3088%& %plicarea bioregulatorilor si a parafinarii Cercetari de data mai recenta" cu lar a acceptiune pentru practica !iticola au demonstrat ca si folosirea su#stantelor #ioacti!e de tip 5 Calo!it 5 in producerea materialului saditor !iticol poate contri#ui la realizarea in conditii cat mai #une a concresterii la altoire" la sporirea randamentului de !ite altoite" la im#unatatirea calitatii acestora si ridicarea indicilor de economicitate&

Parafinarea are scopul de a prote1a punctul de altoire fata de conditiile neprielnice de mediu& Pentru parafinare se foloseste un amestec constituit din2 parafina comerciala cca 0/ B C #itum $smoala% 9 B C colofoniu industrial 9 B si adaus de produs anti#otritic $de e(emplu >enlate in proportie de <"34 B%& Te,nica de parafinare consta in introducerea $o sin ura imersie" de ordinul fractiunilor de secunda% #utasilor altoiti pe lun imea de 3.'3- cm"$masurata de la !arf spre #aza% in amestecul respecti!" cand acesta are temperatura de 7<A.<C& Lucrarea este o#li atorie in cazul stratificarii partiale pentru fortare& Stratificarea se face pentru a asi ura un mediu fa!ora#il procesului de crestere" si consta in introducerea #utasilor in intre ime" sau partial" in su#strat& Lazile de stratificare si fortare traditionale sunt confectionate din lemn%& In prezent" acestea se realizeaza din material plastic si au o capacitate de /4< ' 4<< #utasi " sau cutii cu sc,elet metalic si pereti din placi de polietilena de tip fa ure si au o capacitate de 7<< ' 74< #utasi& Mediul de stratificare poate fi tur#a $pG apropiat de 7%" nisip" apa sau solutie nutriti!a&Stratificarea partiala se practica in cazul in care #utasii au fost parafinati& Acest mod de stratificare asi ura urmatoarele a!anta1e2 neetiolarea lastarilor" a#senta radacinilor date din altoi" formarea la punctul de altoire de calus circular cu densitate ridicata si eliminarea conditiilor de aparitie a atacului de muce aiuri& Ca mediu de stratificare se poate utiliza si tur#a& Aceasta nu fa!orizeaza dez!oltarea muce aiurilor" mentine umiditatea si temperatura constanta& Pentru parcur erea fortarii se pot folosi si alte procedee2 introducerea #azei #utasilor in apa $Constantinescu" 307/%" electrostratificarea" #acuri cu solutie nutriti!a& "ortarea are ca scop optimizarea factorilor fa!ora#ili procesului de concrestere la altoire si se realizeaza in spatii special construite" in cadrul comple(ului de altoit si fortat & In perioada de fortare temperatura se diri1eaza in urmatorul mod2 in primele / '- zile temperatura se mentine la .8'9< <C $inre istrarea se face in aer" la mi1locul locului de fortare si la inaltime medie%& Socul acesta de temperatura determina intrarea rapida in acti!itate a tesuturilor meristematice& Pana la aparitia lastarilor" temperatura se diri1eaza la ..'.<< C" apoi aceasta se mentine la 38'.<< C in timpul zilei si 3/'3-< C in timpul noptii & Durata totala a fortarii se incadreaza intre 38'.3 zile& In aer umiditatea relativa se impune sa fie" in primele 0'3< zile"de cca 84 ' 0< B si" apoi" de 7<'8<B" deoarece e(ista pericolul atacului de muce ai& In localul de fortare" este necesar ca" incepand cu ziua a cincea" lumina sa fie suficienta" c,iar completata cu lumina artificiala" prin instalarea unor lampi de neon de /<< Hati" iluminarea facandu'se timp de 3. ' 3- ore pe zi& Celelalte lucrari din timpul fortarii sunt2 aerisirea localului" afanarea rume usului" aplicarea de tratamente anticripto amice" !erificarea procesului de calusare si modificarea locului lazilor pe !erticala & La altoitul de iarna $ultima 1umatate a lunii ianuarie%" lazile cu #utasi altoiti $pre atite asemanator%" se acopera cu folie de polietilena" se introduc in spatii cu temperatura de 3'. <C si la 8< ' 0< B umiditate relati!a a aerului" pana in luna martie" cand se declanseaza fortarea" pentru desa!arsirea calusarii si calirii pana la plantare& Declansarea fortatului se face in functie de durata si marimea spatiului de fortificare e(istent& Diri1area factorilor din perioada de fortare se face la ni!elul parametrilor din fi -&.3& 6ortarea se considera inc,eiata cand lastarul are 9 ' / cm" calusul la punctul de altoire este putin reliefat" iar cel de la #aza #utasilor este inelar& +alirea se realizeaza pentru aclimatizarea !itelor la conditiile de mediu corespunzatoare locului de plantare& Temperatura" in aceasta perioada" se mentine la cca 8'3< < C" in cazul !itelor plantate in scoala de !ite" sau la 3.'39<C" in cazul celor plantate in solarii&

+lasarea vitelor, dupa fortare si calire" consta in ale erea !itelor #une de plantat" care prezinta lastari de 3< cm lun ime" calus circular la punctul de altoire si la #aza #utasului& "asonarea consta in dimensionarea lastarilor la 9'4 cm&" scurtarea radacinilor la 3 cm si reparafinarea !itelor in cazul plantarii fara #iloane& $eparafinarea vitelor Aceasta lucrare se e(ecuta in cazul plantarii in teren ne#ilonat& Ea se poate e(ecuta atat la #utasii altoiti care au fost parafinati inainte de pastrare" cat si la cei neparafinati&