Sunteți pe pagina 1din 9

Literatura Franceza in Evul Mediu

Ornduirea feudala si viata feudalilor n societatea feudala, n care fermenteaza noua si tnara burghezime, regele alaturi de nobilime se afla pe primul loc n piramida sociala. Acestia se ocupa cu petreceri la care un cntaret recita poeme razboinice, spre a-si distra stapnii. Clerul avea o mare importanta n interiorul acestei societati, misticismului religios fiindu-i asigurat terenul si autoritatea de catre starea generala de ignorana in care era tinut poporul. Clerul monopolizeaza nvatamntul superior si mediu, monopolizeaza studiul filozofiei, pe care o aserveste teologiei, si orice ncercare de cercetare stiintifica este riguros cenzurata. Societatea feudala are un caracter militar. n primele chansons de geste, cuvntul vasal este sinonim cu razboinic. ntreaga viata feudala este organizata si orientata spre razboi. Castelul seniorial, cladit initial n mod primitiv din lemn, cu palisade si santuri, intrebuinteaza ulterior piatra. !e obicei fiecare primavara aduce un razboi, care distruge totul, inclusiv bisericile. "azboiul devenise activitatea de baza a nobililor si a cavalerilor n #vul $ediu, incat acestia isi utilizeaza timpul de ragaz in %turniruri%. &remiul nvingatorului era calul, armele si armura adversarului nvins 'lucruri foarte scumpe la vremea aceea(. )imic nu reveleaza mai bine vocatia pur razboinica a clasei con ducatoare dect versurile cunoscutului trubadur *ertrand de *orn. $obilul actiunii razboinice este n realitate +aful, ,,Acelea vor fi vremuri bune, Cnd vom lua toata averea camatarilor, Cnd pe drumuri nu vor mai umbla carutele n timpul zilei, fara sa se teama de nimic, )ici negustorul ce porneste spre -ranta, Acela va fi atunci bogat Care va stii mai bine sa se nfrupte.% Condusi de un asemenea ideal n viata, cavalerii 'nobili cu proprietati reduse( devin n curnd o masa ratacitoare de razboinici, cautnd aventura si prada, gata sa si ofere serviciile contra unei sume considerabile de bani, %#u pot sa va a+ut. Am de+a scutul pe umar si coiful pe cap. !ar fara bani cum sa pornesc la lupta.%- i spune un cavaler contelui de &oitiers. Asemenea moravuri duc la dispretul vietii si suferintelor umane, la ncalcari de +uramnt, la masacre, mutilari si devastari, % )u este razboi adevarat acela fara foc si snge% -spune cinic *ertrand de *orn. &entru nobilii feudali, pacea nsemna pericolul camatarilor ce-si cereau drepturile, prin urmare o criza economica si o criza de prestigiu. !inpotriva, pentru negustori si tarani pacea nseamna posibilitatea de a lucra si de a prospera. !e aceea cavalerii vor dispretui profund pe tarani si pe burghezi. n snul acestei configuratii sociale, n creatia literara putem descifra doua directii destul de clare, o literatura e/primnd conceptiile, idealurile, gusturile feudalilor, si o literatura e/primata n formele agreate de clasa cea mai progresiva a epocii, n formele propri literaturii burgheze literatura n care vor intra si numeraose elemente populare. &oemele eroice, Cntecul lui "oland 0iteraturii franceze i apartin cntecele de vite+ie '%chansons de geste%(, poeme cntnd fapte eroice. Cele vreo optzeci de cntece de vite+ie ce s-au pastrat se repartizeaza, dupa natura subiectelor si temelor, in patru cicluri. !intre acestea, primul loc ii detine ciclul despre Carol cel $are - prin poemul eroic Cntecul lui "oland. Cntecele de vite+ie au la baza cntecele eroice care circulau in mase. Acest caracter popular este vizibil in Cntecul lui "oland1 intriga tine mai mult de folclor dect de istorie, prin teme ca, ura dintre fiul vitreg si tata, invidia, tradarea etc. !ar +onglerii, cntareti ratacitori, un fel de cronicari
1

ambulanti, aparuti in sec. 2-lea in -ranta, la inceput ca amatori, apoi deveniti maestri profesionisti - cntareti care aduna fragmente intr-o compozitie ampla si unitara ' ca dimensiune variind intre o mie si douazeci de mii de versuri (, sub care poemele ne-au a+uns, modifica datele reale, evenimentele istorice care le-au ocazionat. 0a originea poemelor deci - recitate de +ongleri cu acompaniamente de instrumente, la trguri, la castele, la petreceri, la pelerina+e - stau aceste cntece scurte, contemporane evenimentelor tratate. 0a punctual initial gasim spontaneitatea creatiei populare, iar la punctual final - munca de compilare a cntaretilor, munca ce da unitatea estetica de ansamblu poemului, e/altnd in acelasi timp virtutiile cavaleresti pe placul razboinicilor feudali. -ranta, a carei evolutie istorica a fost foarte framntata, nu dispune de o substanta epica att de veche ca germanii, regasidu-si trecutul cel mai indepartat abia in perioada carolingiana. -igura lui Carol cel $are si figurile nobililor sai, impreuna cu faptele lor de arme, vor forma material epic al celui mai reprezentativ cntec de vite+ie, Cntecul lui "oland. Autoritatea politica a lui Carol cel mare, vite+ia, forta sa fizica, inteligenta si calitatile sale organizatorice i-au creat o aureola de glorie, ce in imaginatia contemporanilor a dat nastere multor legende. 0egendele au servit ca teme pentru mici cntece de razboi. Celebrnd evenimentele de la sfrsitul secolului 3 , cntecele despre "oland sunt raspndite inca din sec. 2-lea, pentru ca in sec. 2l-lea sa fie complicate, prelucrate si transformate sub forma ce ni s-a transmis. &oemul de 4555 de versuri, are un caracter general razboinic si cavaleresc. 6lterior, in urma incordarii luptei dintre crestini si lumea musulmana, s-a accentuat tot mai mult nuanta religioasa a evenimentelor. #pisodul istoric autentic al luptei lui Carol cel $are si infrangerea armatei lui "oland in trecatorile &irineilor au servit doar ca punct de plecare si ca prete/t pentru crearea unei legende despre o lupta apriga intre francezi si mauri. n realitate devierile de la datele istorice sunt foarte multe, in trecatorile &irineilor, francezii au fost atacati de un trib de basci, nu de mauri, cu care francezii intrasera de+a in conflict, la data elaborarii poemului. n cronica, numele lui "onald ocupa locul al treilea, iar in poem el este eroul principal, nepotul lui Carol. nfrngerea francezilor se datoreaza unei greseli strategice, nu tradarii lui 7anelon. $ai apar modificari - in raport cu adevarul istoric - ale moravurilor, costumelor, datelor geografice, etc. 8rei idei stau la baza acestui poem. ntai, ideea fundamentala a devotamentului neconditionat al vasalilor pentru suzeran. n conditiile regimului feudal, bazat pe obligatii reciproce dintre vasali si suzeran, credinta fata de suzeran era cea mai importanta virtute a vasalului. A doua idee fundamentala este aceea a luptei religioase duse impotriva dusmanilor crestinitatii idee intretinuta de autoritara forta a lumii feudale, biserica - mai ales ca, la data primei redactari a poemului, era vie propaganda in favoarea primei cruciade. A treia idee foarte pretioasa este dragostea de tara care ii anima pe erou. )u interesele personale 'ca in Cntecul )ibelungilor( determina actele sale vite+esti, ci indatoririle cavaleresti si permanentul gnd care ii duce la %dulcea -ranta%. &oemul nu acorda nici o atentie femeii - femeia ocupnd in ornduirea feudala timpurie o pozitie de neta inferioritate. n poem, elementele religioase au un rol important - mai ales in urma interpolarilor impuse cntaretilor ambulanti de catre biserica - !umnezeu si ingerii luau adesea parte la evenimentele povestite.
2

#roii poemului se detaseaza net, in primul rnd Carol cel $are1 desi este interesant sa remarcam felul contradictoriu in care apare figura sa in diferite cntece de vite+ie. 6neori este prezentat ca un nobil suveran, venerat de toti si aceasta ipostaza este predominanta in %Cntecul lui "oland%. n alte cntece insa, prezentarea lui ca un batran lacom si servil indica amprenta conceptiei antimonarhice a baronilor anarhici. n poem, Carol apare ca un erou epic, luptator cura+os, aparator al crestinismului, intelept, bun si nobil. "oland are toate calitatile clasice cu care este investit cavalerul viteaz din epoca vasalitatii. Chiar 7anelon este prezentat in lumina acestei conceptii, caci el nu este un tradator de rnd, ci este impins de sentimentul de razbunare, acceptat si chiar impus de codul cavaleriei, desi aici se e/ercita in detrimentul intereselor tarii sale. Semnificativa este figura arhiepiscopului 8urpin, in acelasi timp mare proprietar feudal si cavaler razboinic. 6n persona+ invizibil dar mereu present este %douce -rance% 'dulcea -ranta( care reprezinta imaginea patriei. n cntecul lui "oland sunt omise intentionat partile negre ale vietii feudale, redandu-se in schimb numai liniile unei poezii populare si ale unor evenimente idealizate. Cel mai cunoscut poem din evul mediu al literaturii franceze are calitati artistice specifice. #l incepe cu o introducere linistita, calma si maiestuoasa, maiestuozitate care va ramane pe tot parcursul poemului. 8otusi tonul nu este monoton. 8ema poemului determina acea caracteristica asprime a genului epic. Asprimea se manifesta in schitarea rigida si puternica a caracterelor, cat si in descrierea naturii. &eisa+ul sever si maret nu-9 retine prea mult pe autor1 asprimea e/presiei ce traduce insasi brutalitatea caracterului razboinicilor feudali, se arata in imagini dure. &roprii insa poeziei populare sunt procedeele simplitatii epice, precum naturaletea povestirii, sau strofele monorime. 0irica trubadurilor Cresterea bunastarii cavalerilor, noile lor conditii de trai, mai civilizat si ridicarea lor culturala le determina noi gusturi, noi conceptii si noi idealuri. Contactul cu orientul, stabilit in timpul cruciadelor, in urma ocuparii Spaniei de catre mauri, le largeste orizontul cultural, le da ocazia sa cunoasca noi forme de viata, noi idei poetice, produse ale unei culturi mai complete si mai rafinate1 de unde gustul lor pentru rar, pentru frumos, pentru cautat sau pentru miraculosul pagan. 0egendele celtice veneau sa satisfaca tocmai acest nou gust al cavalerilor. Se dezvolta acum poezia lirica a trubadurilor si romanul de curte, ciclul cavaleresc - al cavalerilor mesei rotunde -, cel mistico-religios - al cavalerilor 7raalului- si ciclul legendelor in care aventura este dominata puternic de sentimentul erotic, ca in 8ristan si solda. Aceste cicluri dezvoltate mai intai pe teritoriul britanic au stimulat si creatia celui mai mare scriitor in acest gen, Chretien de 8ro:es. 8ema iubiri capata, ncepnd din sec. 2;-lea o nuanta specifica liricului trubadurilor, iubirea curteana. !eoarece tema aceasta este fundamentala pentru aceste directii literare si deoarece conceptia iubirii curtene a fost in genere fals interpretata. #a nu are nimic in comun, ba chiar se opune casatoriei. -emeia iubita, daca este casatorita, ea se ndragosteste de altcineva, nu de sotul ei. 0a nobili casatoriile erau doar o simpla afacere, fata se casatorea cu fiul unui nobil cat mai bogat. Al doilea caracter al acestei conceptii poate fi sesizat in acea atitudine de subordonare a ndragostitului fata de iubita sa. Acest tip de literatura nu este tributar gndirii religioase, el dezvoltandu-se in special in sudul -rantei, unde *iserica a fost mai putin bogata, mai putin cultivata, actionnd mai putin dect in nord. )ici una din marile opere ale literaturii clericale, nici una din marile miscari de reforma
3

monastica n-au pornit de aici. 8ocmai fiind mai slaba influenta clerului asupra laicilor, acestia au dezvoltat in mod mai liber o morala mondena, raspunznd insusi gradului de rafinament al nobililor, intr-o regiune mult mai avanta+ata din punct de vedere economic. &oezia trubadurilor s-a format sub influenta poeziei arabe care era mai evoluata la aceea data. nstitutia vasalitatii a determinat forma relatiilor dintre indragostit si iubita, in termenii reflectati si in lirica trubadurilor. Aceasta poezie cultiva specii noi, cantona, romanta lirica, balada, obida, pastorala si tensonul. )otele caracteristice ale acestei poezii trubaduresti sunt, sentimental frumosului formei, tendinta de a infrumuseta viata, generozitatea civilizata, curtoazia. Atentia fata de viata omului, fata de bucuriile pamntesti si fata de frumos, reprezinta un pas in dezvoltarea poeziei. #a are acum o noua functie, sa distreze fantezia. &oetul nu mai este un anonim si este ntrebuintata limba eleganta. Cei mai importanti trubaduri sunt, 7uillaume de &oitiers, <auffre "udei si in primul rnd *ernard de 3entadour. "omanul curtean 6n alt sector al literaturii nobililor este ocupat de romanul de curte, a carei tema este aventura pornita pentru cinstirea femeii iubite. ncepnd cu sec. al 2;-lea, truverii 'oamenii din nordul -rantei( si trubadurii 'oamenii din sudul -rantei( isi recita poeziile acompaniati de +ongleri si de cntareti de profesie. #i imprumuta material din legendele straine, in special din legende bretone, cu fond si colorit celtic. "omanele curtene e/ploateaza legenda Sf. 7raal ' ca in romanele lui Chretien de 8ro:es -0ancelot, &erceval, etc(. 6n alt ciclu este legat de legenda regelui Arthur - figura dominanta a romanelor epice -regele legendar, viteaz, care retras intr-o insula misterioasa, fiind ranit in lupta, este asteptat sa vina sa-i salveze pe ai sai. -igura lui Arthur insa se transforma acum in tipul regelui %curtean%, in +urul caruia sunt grupati cei doisprezece cavaleri ai mesei rotunde. n afara acestor doua cicluri se situeaza celebrul roman al evului mediu- 8ristan si solda-subiect care a fost tratat in numeroase rnduri de truverii anglo - normanzi, francezi sau germani. 8ot aici trebuie mentionat Chretien de 8ro:es, cel mai mare autor de romane epice care s-a bucurat la timpul sau de o reputatie europeana. "omanele de curte aduc in locul cntecelor de vite+ie, frumusetea genului liric. Societatea acestui tip a inlocuit tipul dur al razboinicului din poemele eroice cu tipul eroului curtea, care ntreprinde cele mai riscante aventuri pentru femeia pe care o iubeste. n fine, romanele de curte sunt scrise intr-o versificatie ingri+ita ceea ce arata ca ele - spre deosebire de cntecele de vite+ie, care se recitau in fata unei mari multimi sau inaintea curtii -erau destinate cititorului. &oezia alegorico-didactica, "omanul 8randafirului n timpul acesta, clericii initiaza o literatura didactica, morala, adesea de forma alegorica, de intentii mai savante sau mai pedante, dar de un imens suces. !in aceste productii literare alegorico-didactice se detaseaza "omanul 8randafirului 'sec.2 lea(. Actiunea este plasata intr-o lume imaginara, populata de zeitati, de viirtuti sau de vicii personificate, lume pe care poetul o strabate in cautarea iubitei sale, intruchipata in persoana 8randafirului. &rima parte utilizeza e/clusiv alegoria pentru posibilitatiile de abstractizare si deci de generealizare, o alegorie ce nu este lipsita uneori de finete si de un anumit farmec. n fond, prima parte a romanului este o adevarata arta a iubirii, a iubirii conventionale, galante, de curte. &artea a doua 'redactata cu 45 de ani mai trziu, de catre <ean de $eung(, desi continua
4

subiectul, ofera un contrast absolut. 0ocul descriariilor ii iau discursurile asupra diferitelor teme si un lung e/pozeu asupra sistemului lumii. &artea a doua este foarte viguroasa, uneori grosolana, ridiculiznd iubirea, atacnd femeile, clerul, seniorii si chiar regi1 este partea care e/prima insasi pozitia critica a burgheziei si linia de atitudine a omului de stiinta. ntradevar, gasim aici o dovada a interesului, preocupairlor studiului stiintei epocii1apoi dispretul iubirii, ostilitatea mpotriva puterilor stabilite si in primul rnd impotriva printilor. !e asemenea, simpatiia pentru oamenii umili oropsiti, nelimitatul respect fata de stiinta si increderea in marile sale posibilitati - toate acestea alcatuiesc interesantul fond de idei al operei lui <ean de $eung. 0a aceasta se adauga calitatiile poetice ale operei, totul contribuind ca "omanul 8randafirului sa fie printre operele cele mai citite in evul mediu, inauntrul sau dincolo de granitele -rantei. Opera lui <ean de $eung cuprinde lungi disertatii, despre originea proprietatii si a guvernarii, autorul regreta epoca in care nu e/ista nici proprietatea privata, nici puterea unuia asupra altuia, aratnd ca rul a pornit din patima imbogatirii. Apoi alte disertatii, despre dezagregarea casniciei, apoi nu mai putin de =555 de versuri despre natura si arta, alchimie, astronomie, fizica, cu admiratia si pasiunea unui adevarat spirit de erudit. &retentiile bazate e/clusiv pe originea nobiliara sunt, de asemenea atacate de autor, nvatatii sunt mai nobili dect regii, pentru ca ei sunt in stare sa +udece cu claritate si obiectivitate fiecare lucru. Sunt apoi ironizate superstitiile, visele, profetiile. n general, natura si ratiunea sunt pentru el principiile fundamentale ale adevarului, de aceea intru toate trebuie sa urmam natura, lata de ce autorul , care face apel si la autorii antici, apare ca un indepartat precursor al umanistilor. <ean de $eung este o personalitate literara puternica, dotata cu cura+, forta si amploare de gndire a unui adevarat e/ponent al unei clase ce incepe sa se afirme. !ramaturgia franceza in evul mediu !upa prabusirea imperiului roman de apus si dupa distrugerea teatrelor de catre popoarele migratoare dramaturgia franceza intra intr-o lunga eclipsa. n toata aceasta eclipsa aveau loc totusi ritualuri barbare consacrate fortelor naturii si proceselor de munca. Cele mai cunoscute erau +ocurile satesti din luna mai. !in aceste prime nceputuri ale teatrului european se nasc +ocurile populare historiene. ;istorionul era o persoana care era in acelasi timp, acrobat, dansator, cntaret, muzicant, povestitor si actor. 8raind la oras, historionul devenea actor profesionist si era primit foarte bine ori unde se ducea. 6n mare progres in teatrul medieval este aparitia cercurilor teatralo-poetice, cnd Adam de la ;alle, primul dramaturg francez din evul mediu, a scris cele doua pise ale sale, %<ocul pe sub frunzis% si %<ocul lui "obin si $arion%. Operele erau scrise in poezie populara. &rin secolul al 2-lea *icerica Catolica introduce in timpul slu+bei scurte t/te evanghelistice, transpuse in dialog, pntru a le face mai interesante. Aceste scurte slu+be au capatat numele de %drama liturgica%. Cu timpul te/tul scenei se desprinde de te/tul #vangheliei, devenind mai plina de actiune si de umor. n sec. al 2;-lea drama liturgica trece printr-un proces de laicizare, parasind spatiul biserici. $omentele inspirate din viata cotidiana sunt mai numeroase, multi interpreti erau actori laici si scenele in care apareau dracii erau comice. Spiritul si gustul popular ies din tiparele religioase. Acelasi lucru se intampla in secolul urmator si cu un alt gen de dramatizari ale legendelor bisericesti numite miracole, pentru ca in final aparea un sfant sau $aica !omnului care savrseau o minune. Adevaratul continut al miracolelor era dat de fapte luate din realitatea vremii - de inselatorii, abuzuri, +afuri, crime - nesfrsita serie de nelegiuiri ale

vrfurilor societatii feudale. "eprezentativ pentru acest gen este %$iracolul lui 8eofil%, compus de "utebeuf. n secolul 2l3-lea apare un nou gen dramatic, %misterul%, care prin amploarea sa si prin fastul e/traordinar al punerii in scena va ramane timp de aproape >55 de ani, spectacolul teatral reprezentativ al #vului $ediu. %$isterul% nu era o piesa si nici nu avea unitatea de actiune a %miracolului%. 6n %mister% totaliza zeci de mii de versuri, numarul persona+elor se ridica la cteva sute iar reprezentarea lui tinea mai multe zile in sir. Sub raportul constructiei dramatice %misterul% nu reprezinta un progres caci dimensiunea si varitatea mare a episoadelor mpiedicau att compozitia armonioasa a ansamblului cat si reprezentarea temeinica a unor persona+e. 8e/tul unui %mister% includea contradictii e/treme, partile mistice alternau cu imagini din realitatea imediata, pasa+ele pioase cu cele de protest contra nedreptatilor vremii, rugaciunile cu bufoneriile impinse pana la trivialitate. Asemenea aspecte realiste, umoristice si satirice nu numai ca profanau subiectele sacre dar le parodiau. Cantitativ, desigur ca predomina aspectul religios, dar ceea ce dadea viata %misterelor% si ceea ce sporea interesul maselor populare erau aceste izbucniri spontate, realiste, comice si satirice. Culmea dramaturgiei medievale o reprezinta farsa, gen dramatic dominant in sec. 23 -lea in care se realizeaza o prezentare mai ampla si adevarata a vietii. Originile farsei urca pana la stravechile +ocuri de carnaval descrise de "omain "olland in %Colas *reugnon% si carora le va da o forma literara ;ans Sachs. Sub influenta +ocurilor de carnaval iau fiinta in toate tarile #uropei apusene societati vesele numarnd cteva mii de membri din boema intelectualitatii vremii. Aceste corporatii bufone organizau periodic spectacole, procesiuni, mascarade in care se parodiau festivitatile curtii regale, viata papilor, predicile episcopilor, pledoariile avocatilor, hotarrile +udecatorilor, etc. Alte farse isi bateau +oc de nobilii aroganti, de cavalerii laudarosi, de bogatasii lacomi, de preotii ipocriti sau de calugarii desfrnati. Admirabil sunt redate moravurile orasului medieval din sec. 23-lea in scurta piesa intitulata %Avocatul &athelin% care este nu numai farsa celebra ci si capodopera dramaturgiei medievale. $entalitatea burgheziei timpului este ilustrata prin figurile negustorului naiv, a +udecatorului pedant, a avocatului escroc si a pisaloagei sale sotii. -iecare din aceste persona+e isi are caracterul sau individual bine conturat si in acelasi timp fiecare insumeaza caracterele tipice ale unei categorii sociale. $ersul actiunii este veridic si cursiv determinat nu de fantezia autorului ci de insasi psihologia persona+elor. Subiectul argumenteaza obisnuita concluzie a farselor medievale, orice om siret poate fi pacalit de altul si mai siret ca el. n general, farsa este unica specie dramatica medievala realista, vie si care a avut o influenta asupra dramaturgiei de mai trziu. Satira burgheza si populara, "omanul lui "enard *urghezia timpului isi are si ea o literatura bogata, de larga raspndire in masa. !in aceasta literatura fac parte povestirile %-abliau/% 'diminutiv de la latinescul fabula -povestire( destinate burghezilor si poporului, povestiri vioaie, in versuri scurte, al caror scop era sa distreze. lata, de e/emplu, continutul povestirii intitulate 8aranul medic, a inspirat cunoscuta farsa a lui $oliere. 6morul acestor povestiri este destul de grosolan, constnd in genere din bufonerii, calambururi, bastonade, etc. &ovestirile sunt lipsite de respect si bat+ocoritoare, satira lor nu poate inca, la aceasta epoca, ataca amplu marile institutii ale feudalismului1 totusi, nu mena+eaza clerul si-si permite chiar anumite ironii ca in povestea intitulata %8aranul care a cucerit paradisul prin pledoarie%.
6

&ovestirile manifesta o conceptie cinica de viata. #le reproduc e/act viata cotidiana, in atitudinile sale familiare, prin creionari precise in care nu arareori, observatia trece in caricatura. n tonul viu, realist, natural se descifreaza atitudinea burghezului optimist, pentru care viata este placuta si frumoasa. n celebrul %"oman al lui "enard%, sub aspectul fabulei, sub haina in aparenta inocenta a povestirilor cu animale se ascude adeseori o satira la adresa intregii ornduiri feudale. )obilul "enard 'vulpoiul( nu este prezentat ca un om de arme, ci ca un viclean. Anonimii autori se bucura de desele sale infrangeri, desi ii admira supletea de spirit. Conflictele dintre "enart si segrin 'lupul( semnifica conflictele dintre nobili, care se inseala reciroc, se cearta, se lupta. Se impaca si raman tot in buna tovarasie, in detrimentul celor inselati sau oprimati. "elatiile dintre nobili si cler sunt prezentate intr-un alt capitol, calugarul 8ibert 'motanul(, simboliznd intrega categorie a clerului, este un viclean, inseland pe nobil cu o vorbarie perfida ce aminteste cazuistica teologala1 este lacom, isi consuma hrana sub protectia unei cruci 'deci sub protectia *isericii(. 0a inceput, nobilul intra in alianta cu clerul, din interes, pentru ca in cele din urma sa-i declare razboi spre a intra in posesiunea prazii +efuite. )u o data transpar din te/t ironii la adresa inaltilor prelati si chiar a papei. "egele, )oble de 0ion 'leul( este arata ca o fiinta mandra, nedreapta, lacoma si brutala. !intre toti sfetnicii, el ii prefera pe "enart, caci acesta este cel mai lingusitor si mai viclean, cu aceasta optica realista vede poporul pe rege si curtea sa. n scena de +udecata a lui "enart este riduculizat savantul +urist $usard '%flecarul%, camila( debitnd cu prezuntiozitate te/te +uridice intr-o latineasca de bucatarie. 8oata organizarea feudala de curte este schitata aici. %"omanul lui "enart%, capodopera a literaturii franceze medievale, este in acelasi timp un minunat documentar asupra starilor sociale si a starilor de spirit dintr-o ndepartata epoca medievala. Att fondul sau ideologic cat si realizarea sa artistica e/trem de vie si colorata completeaza peisa+ul literar att de variat al literaturii franceza medievale, in general si in special directiile de gndire si creatie literara progresista. %"omanul lui "enart% este o epopee comica in care animalele sunt reprezentate ca traind in societate, ca oamenii. Scrisa in versuri, opera cuprinde >= de capitole, de un viu comic de caracter, animalele au vicii omenesti care se impletesc cu instinctele lor tipice. n multe parti romanul devine o parodie att a societatii feudale cat si a cntecelor de vite+ie. &recizia, pitorescul si observatia fina fac deliciul si calitatea prima a acestei opere. 8rebuie sa observam ca in timp celiteratura nobililor s-a stins o data cu clasa careia i se adresa, literatura burgheza si populara a supravietuit. "ealismul observatiei sale si volubilitatea agresiva a ironiei sau satirei au inaugurat o literatura pe care o vor ilustra personalitati ca *occaccio, "ablais, $oliere sau 0a -ontaine. 8ruverii si goliarzii n nordul -rantei, locul trubaduriloril detin truverii1 dar natura poeziei lor este diferita determinata de conditiile diferite. n aceste regiuni, mai linistite, s-a dezvoltat o puternica viata oraseneasca si burgheza, in centrele comerciale manufacturiene 'mediu in care au cunoscut o e/traordinara inflorire spectacolele %miracolelor% si %misterelor%(, precum si o vita intelectuala remarcabila, in secolul 2 se formeaza 6niversitatea din &aris. &oeti din nordul -rantei au un orizont culturalceva mai larg, un simt al realitatii mai ascutit, un gust mai putin sau deloc legat de conventionalismul curtean, iar poezia lor va fi patrunsa de un spirit burgez pronuntat si de o inspiratie realista, chiar satirica. Cel mai cunoscut truver, "utebeauf 'secolul 2 (, nu mai cnta gratiile %doamnei%, ci isi evoca cu sinceritate si umor amar starea lui de saracie.
7

!e asemenea, "utebeauf priveste spre lumea negustorilorsi mestesugarilor, sau spre preotii ipocriti, pentru ca apoi alti poeti sa ndrazneasca sa atace nu numai nobilimea, ci si papalitate. O categorie interesanta de poeti medievali o constitue poetii %goliarzi%. Acestia erau studenti ratacind de la universitate la alta, intrebuitand spre a se ntretine felurile e/piedente, dintre care cel mai onorabil era compunerea in versuri. Scrise in limba latina, intr-o versificatie care acum cultiva rima si ritmul, poeziile goliarzilor erau cntece de chefuri, uneori cu caracter licentios, traducnd bucuria de vita si satiriznd cu multa valva pe femei sau pe papa, pe burghezii bogatasii sau pe nobili, pe preoti sau pe episcopi. &entru sensurile sale satirice momentul poeziei goliarzilor merita sa fie retinut. -rancois 3illon 6nul dintre cei mai mari poeti ai -rantei din toate timpurile si unul dintre primii trei-patru poeti ai evului mediu european este -rancois 3illon '94?9- apro/. 94@=(. )u stim nimic despre parintii lui -rancois de $ontcorbier 'pe numele sau adevarat(, dect ca au fost - dupa cum marturiseste insusi poetul - niste oameni de conditie mai mult dect modesta. !e timpuriu ramas orfan de tata, copilul a fost luat si crescut de 7uillaume de 3illon, probabil ruda mai indepartata. !upa ce acesta ca se va mai fi ocupat de instructia copilului, -rancois e inscris la 6niversitate, inca de la 9A ani este bacalaureat, iar peste trei ani - licentiat % maitre des arts%. &rima lui opera este micul testament ,original poem in 45 de octave, 'desi nu in versurile lui vom gasi marea poezie a lui -rancois de 3illon(. &oemul care debuteaza printr-o octava de a afectata gravitate academica si continua in gustul conventional al poeziei de iubire, nu este, in fond, de la un capat la altul dect o fantezista si spirituala parodie a +argonului academic sau a scolasticii, a moravurilor cavaleresti sau a prezumtiozitatii nobiliare, a formulelor stereotipetestamentare sau a cliseelor a poeziei trubaduresti erotice si curtene. Cu o emfaza de real efect umoristic, cu tonul de e/agerare cautat, in sfrsit cu toate elementele, cu toate procedeele si tot spiritul parodiei, $icul testament, este o opera scnteietoare de varva si spirit, uneori simulnd ironic maniera conventionala a unor poeti, alteori induiosandu-se sincer de soarta unor copii orfani, in general ironiznd binevoitor pe prieteni, acid pe dusmani. !ar nu e cuprins aici dect poezia turbulentului tanar care nu a cstigat indea+uns e/perienta amara a vietii, pentru ca in constiinta sa sa izbucneasca accentele remuscarii, care sa imprumute versurilor sale fiorul marii poezii. Cnd va fi din nou condamnat si gratiat si dupa ce va strabate aspra e/perienta a suferintei si a cunoasterii oamenilor, 3illon se va apleca mai indelung asupra lui insusi, poezia lui va fi imbunatatita cu acele accente de patetica sinceritatece se vor constitui in opera sa capitala, in asa numit $arele testament. &oemul acesta - cuprinznd 9B> de octave, printre care sunt inserate 9@ balade, scrise la date diferite si pe care, de asemenea, le testeaza diferitelor persoane - reia ideea in $icul testament. &e alocuri se mai mentine chiar si nota glumeata, dar in general poemul e profund deosebit. Aproape intrega viata a lui 3illon este inchisa aici, toata istoria unei e/istente, toate peregrinarile unui suflet - cu relatari sau aluzii la diverse fapte mai mult sau mai putin limpezi pentru noi, cu amintiri dintre cele mai feurite, cu stari sufletesti diferite si surprinzator de contradictorii, cu tonuri deosebite, variind potrivit temei momentului sau departarii in timp. $arele testament, desi e construit solid, iar baladele sunt legate destul de organic deansamblul cadrului, n-a fost elaborat desigur deodata, dar trairea condensata aici, e/perienta vietii indurate intre timp, aduce o largire de orizonturi, o varietate de teme noi si un registru mai bogat de atitudini si de e/presii poetice.

Astfel, in istoria vietii poetului, anul 94@9, anul compozitiei acestei opere, pare a fi anul pocaintei. !ar pocainta este doar temporara, irezistibila ispita a vietii pacatoase ii fura din nou, caci marele viciu al caracterului lui 3illon este lipsa de vointa. Acuzat de furt, arestat, eliberat, iarasi arestat si trebuind sa plateasca suma furata cu ani in urma la Colegiul )avarrei, poetul este stigmatizat acum in ochii autoritatilor ca raufacator notoriu, incat, cu ocazia unei noi ncaierari a unei bande - printre care se gasea si el - incaierare care s-a soldat cu moartea unei persoane oficiale, villon e inchis si condamnat la spnzuratoare impreuna cu ceilalti trei prieteni. !e acest moment ii place istoriei literare sa lege celebrul %#pitaf in forma de balada%, cunoscut in mod obisnuit sub titlul %*alada spnzuratilor%, desi in realitate nici un indiciu nu ne indreptateste s-o putem data. &oezia lui 3illon porneste de la autentic, de la faptul trait, emana o sinceritate totala. Opera lui 3illon ofera cititorului o imagine ampla a societatii timpului in general. n special insa, viata si societatea mahalalelor, trgurilor, tavernelor, lumea aceasta deocheata, dar vrednica de compatimire, decazuta dar autentic umana, este cea care ii furnizeaza mai intai teme poetului '*alada prea frumoasei armuriere, *alada la sotii sai, *alada a bietilor potlogari(. $area poezie a lui 3illon este poezia milei si a dragostei fata de oropsitii vietii si ai mortii, poezia unei vieti traite patetic, dar si a unei constiinte framntate de remuscari. 0a ?? de ani, i s-a pierdut urma, cum spunea singur - %s-a pristavit in vnt%. !ar lumea lui din &aris ii invatase pe de rost versurile, transmitandu-le in felul acesta viitorimii.