Sunteți pe pagina 1din 22

Cuprins

1. Speciile de referinta si modalitati de ingrijire a copitelor respectiv ongloanelor acestora..2 1.1 1.2 1.3 1.4 Ecvinele..2 Ovinele...5 Caprinele.6 ovinele..!

2. E"emple de pododermatite...1# 3. $mportanta economica a mentinerii unei igiene adecvate copitelor si ongloanelor....13 4. %actorii care afectea&a integritatea copitelor si ongloanelor.. ......................................................................14 5. 'eguli ce tre(uiesc indeplinite pentru sanatatea podala.....15 6. )ratamente specifice pododermatitelor...1*

Speciile de referinta si modalitati de ingrijire a copitelor respectiv ongloanelor acestora


Cuvant inainte
+tunci cand te ocupi cu asa &isele (oli de civili&atie este de multe ori logic si de ajutor sa arunci o privire in natura, pentru a gasi solutii (une. +sa cum omul are pro(leme de sanatate in urma tinutei corporale nesanatoase pe care o adopta &i de &i nefiind -construit. pentru a sta ore intregi pe scaunul de la (irou sau cel al tractorului si astfel instalandu/se modificari ale aparatului locomotor la fel si animalele, daca traiesc intr/ un mediu diferit in multe privinte de cel pentru care sunt create.

1.1Ecvinele
Sanatatea unui cal depinde in mare masura de forta acestuia,propulsia reali&andu/se cu ajutorul picioarelor,sanatatea copitelor acestui animal fiind foarte importanta. Este responsa(ilitatea proprietarului sau a ingrijitorului sa se asigure de starea copitelor unui cal. +cest lucru este deose(it de important la caii de grajd din cau&a ca ume&eala si (acteriile din grajd pot avea efecte negative asupra copitei. Structura e"terioara a copitei este formata din perete 0e"teriorul dur1, (a&a 0portiunea dura din partea de jos a copitei1, furcuta 0portiunea triung2iulara care acopera o parte din (a&a1 si (arele 0partea peretelui care se indoaie in jurul furcutei1. +cestea tre(uie curatate &ilnic, mai ales furcuta 0care este predispusa la infectii1. 3e masura ce copitele sunt scoase, este important sa ai in vedere si alte aspecte. %urcuta ar tre(ui sa fie ca si cauciucul, nu prea moale, iar daca s/a innegrit si s/a inmuiat prea mult, e posi(il sa e"iste o infectie in &ona respectiva. Ea poate fi tratata cu un unguent eficient. 4aca animalul are copite, ingrijitorul ar tre(ui sa fie atent ca ung2iile sa fie intacte si sa nu treaca prin perete, iar copita sa nu fie desfacuta. 4aca este, ar tre(ui data jos, pentru a evita rupturi si rani in ca&ul in care calul o rupe.
2

3otcovirea si potcovarii 5n potcovar e"perimentat este necesar sanatatii copitei calului. O copita prost pusa poate cau&a presiune asupra tendoanelor si inc2eieturilor. 5n potcovar iscusit reduce riscul accidentarii calului. 3otcovarii vor e"plica, in general, ceea ce fac in timp ce muncesc si vor comenta asupra copitei calului. +r putea recomanda c2iar si un supliment sau un tratament adecvat. 5ng2iul copitei, precum si ung2iul creat intre copita, pinten si genunc2i afectea&a sanatatea tendoanelor si inc2eieturilor calului. 3otcovarul ar tre(ui sa stie care este ung2iul potrivit pentru cal, iar daca animalul nu pre&inta acel ung2i, potcovarul ar putea incerca sa il cree&e in timp. 5ng2iul gresit al copitei unui cal poate conduce la o presiune superioara asupra tendoanelor si ligamentelor, ducand la indoirea tendoanelor.Copita este o formatiune cornoasa care acopera ultima falanga a piciorului calului. +ceasta formatiune relativ dura ofera sprijin animalului, dar si aderenta si re&istenta.Se spune ca -fara picioare nu mai avem cal.. Orice accidentare sau rana la unul dintre picioare poate scoate pe tusa calul pentru tot restul vietii. 6reutatea mare a unui cal este sustinuta doar de aceste 4 suprafete reduse. +stfel ca pentru a si putea face datoria, copitele tre(uie pastrate in stare (una.$n acest sens ingrijirea copitelor este esentiala pentru a avea un cal sanatos si activ. $n mod profesionist, copitele sunt ingrijite periodic de catre potcovar, a persoana cu e"perienta in acest camp. 3otcovitul este o manopera o(ligatorie si tre(uie reali&at periodic. $nsa intre sesiunile de potcovit 0care in mod normal ar tre(ui sa ai(a loc o data la ! saptamani1, copitele au nevoie si de o ingrijire de (a&a, de &i cu &i, reali&ata de catre stapan acasa. +natomia copitei Copita7 1/regiunea coronar89 2/marginea superioar89 3, 4/ peretele9 5 /c8lc:iele9 6/ fruntea peretelui9 ;/marginea de sprijin.

$ngrijirea copitelor Copitele sunt structuri e"trem de sensi(ile la ume&eala. Sc2im(arile (ruste umed/uscat dau peste cap circulatia locala predispunand la im(olnaviri. $n se&onul de vara cand insta(ilitatea atmosferica este crescuta, copitele necesita cea mai multa atentie.$n grajd sau in padoc, podeaua<(a&a tre(uie mentinuta curata si uscata. 5me&eala oferita de dejectii ataca rapid copita datorita formulei c2imice specifice. 4e aceea grajdul va fi curatat &ilnic de fiecare data cand este nevoie. $deal ar fi ca podeaua sa pre&inte o panta de inclinare astfel incat urina sa se drene&e de la sine. Caii sunt animale foarte curate si nu le place sa stea in mi&erie, un motiv in plus pentru a se face curatenie &ilnic. $n ca&ul padocului evitati noroiul7 un cal tinut &ilnic in noroi va avea cu siguranta pro(leme cu copitele mai devreme sau mai tar&iu.Orice proprietar de cai ar tre(ui sa posede ceea ce se numeste -sco(itoare de copite., o mica unealta metalica cu care sa se poata curata usor interiorul copitei 0&ona furcutei1. 4e fiecare data cand calul este solicitat pentru munca sau calarie, si nu numai, copitele ar tre(ui inspectate si daca este necesar curatate cu ajutorul sco(itorii.$deal ar fi ca aceasta manevra sa se e"ecute de fiecare data cand calul este scos din grajd, respectiv adus inapoi in adapost. $n interiorul copitei se pot acumula e"cremente, asternut, noroi, pietricele sau corpuri straine. 5nele
4

dintre acestea pot incomoda calul in deplasare sau alergat. $n conditii mai serioase pot c2iar rani copita. 4aca animalului i se mai suplimentea&a greutatea si cu cea a joc2eului sau a unor incarcaturi disconfortul e cu atat mai mare. =u v/ar placea ca intreaga &i sa um(lati cu o pietricica in pantofi9 la fel nici calului.E"ecutarea acestei manopere este un prilej (un sa e"aminati fiecare copita. >erificati daca nu cumva e"ista vreo (oala, care descoperita in fa&a incipienta poate im(unatati prognosticul. Cele mai des intalnite afectiuni ale copitei sunt7 fur(ura 0o infectie (acteriana1, a(cesele, fisurile, intepaturile. 4e asemenea pentru purtatorii de potcoave va fi inspectata prinderea corecta a potcoavei, sta(ilitatea ei, deformarile copitelor. $n ca&ul infectiilor copitei temperatura intern a acesteia creste. 4aca in conditii normale copita la atingere pare usor calduta, in ca&ul a(cesului de e"emplu apare incinsa. ?oment in care tre(uie cerut ajutorul medicului veterinar. $n functie de rasa si (agajul genetic, unii cai pot avea copite mai sanatoase decat altii. Cei din a doua categorie pot necesita suplimente alimentare 0de e"emplu (iotina1 pentru a/si intari -ung2iile.. $n ca&ul lor dieta constituie un factor esential pentru mentinerea sanatatii copitelor. iotinul sau (iotina este un supliment des intalnit pentru cresterea si intarirea copitei. Este ideal pentru caii cu copite sla(e. ?ajoritatea suplimentelor pentru copite contin (iotin, dar se poate folosi si (iotin pur, care deseori este mai ieftin. Suplimentele pentru copite tre(uie folosite intre 6 luni si 1 an. )ratamentele speciale varia&a si fiecare produs tre(uie folosit cu grija. 3rodusele uleioase pot fi folosite pentru copitele crapate, dar uneori fac ca peretele copitei sa fie prea moale. Cele mai (une produse sunt cele care se comporta ca lacul de ung2ii. Ofera un strat protector care intareste peretele copitei si functionea&a ca protectie si impotriva ume&elii.3revenirea este c2eia sanatatii pe termen lung a copitelor. +ceasta, impreuna cu relatia (una cu un potcovar profesionist, vor pastra calul sanatos.

1.2Ovinele
$mportanta taierii copitelor la oi 3amantul pe care pasesc oile are un rol foarte important in aparitia (olilor de picioare. 4aca nu locuiesti intr/o &ona uscata, muntoasa si stancoasa, va tre(ui sa le tai copitele in mod regulat. 3amantul moale si umed nu este suficient de dur ca sa toceasca indeajuns de (ine copita animalului. 5nii oieri toarna (eton sau pun pietris acolo unde animalele lor se adapa. 4aca oile sunt tinute in saivane, copitele cresc mai repede, iar animalele sunt si mai predispuse la afectiuni ale picioarelor. $n acest ca&, fanul tre(uie sc2im(at mereu, ca sa fie uscat.4aca sunt taiate, copitele cresc si provoaca rani atat in interiorul, cat si in partea e"terioara a piciorului. $n cel mai (un ca& apare o sen&atie de disconfort si oaia va sc2iopata, dar situatia se poate agrava. $i pot intra pietre si noroi su( copita, provocand infectii si inflamatii ale piciorului. Este foarte important sa verifici starea copitelor in mod regulat si sa le tai cand e nevoie. )otusi, tre(uie sa stii ca nu toate pro(lemele pot fi evitate doar prin ingrijirea copitelor. 4aca o(servi semne pe care nu
5

stii cum sa le interprete&i sau (oli pe care nu stii cum sa le trate&i, adresea&a/te unui veterinar.Copitele pot fi taiate o data sau de mai multe ori intr/un an. )otusi, controalele tre(uie facute de 2/3 ori pe luna. =u verifica doar copita, ci si pielea din jurul ei si (a&a piciorului. $nstrumente necesare7 o perie spra@ antiseptic spra@ cu anti(iotic manusi

4aca nu ai e"perienta in taiatul copitelor, e (ine sa contacte&i intai pe cineva care se pricepe si sa inveti de la el. =u e&ita sa ceri e"plicatii si sa pui intre(ari daca nu intelegi ceva. $nainte de a te apuca de trea(a asigura/te ca ai toate instrumentele la/ndemana si incaperea este preva&uta cu o sursa lumina (una. C2eama un voluntar, eventual un mem(ru al familiei, care sa tina oaia nemiscata, in timp ce tu ii tai si cureti copitele. $nainte sa tai din copita, tre(uie sa indeparte&i orice urma de noroi, pietricele, fire de iar(a sau alte mi&erii lipite de ea. E"ista ustensile create special pentru curatarea copitelor. Odata ce le/ai curatat, le poti inspecta, verificand daca e"ista rani sau urme de infectii.3iciorul oii este delicat, asa ca ai grija cum tai si cureti. )aie doar atat cat e nevoie si nu te speria daca se intampla sa &garii piciorul oii. +i grija doar ca rana sa nu se infecte&e si ingrijeste/o pentru a se vindeca. 4upa ce ai terminat, da cu spra@ antiseptic si cu spra@ cu anti(iotic 0daca e nevoie1 pe copita oii.

1.3Caprinele
Caprele,ca si oile fac parte din clasa rumegatoarelor mici ca si oile. $ngrijirea acestora este foarte asemanatoare cu cea a oilor cu foarte mici diferente. $ngrijirea ongloanelor la capre se face cu foarte mare atentie,din cau&a temperamentului lor mai energic si curios se pot rani.Contentia si curatarea ongloanelor caprelor se face ca si la oi, de aceea am ales a face referire la ingrijirea caprelor, a ongloanelor acestora pe perioada de sta(ulatie.

$&olaAia ad8postului 3roiectarea ad8postului se face astfel Bnc:t acesta s8 fie c:t mai etanC pentru a evita infiltrarea apei prin acoperiC, pereAi cr8paAi, ferestre sau uCi insuficient consolidate.Scopul stratului i&olator este s8 Bmpiedice formarea condensului. +coperiCul tre(uie s8 fie suficient de Bnalt, iar materialul folosit la i&olarea uCilor Ci ferestrelor s8 nu
6

ias8 Bn evidenA8 Ci s8 atrag8 atenAia caprelor.+cestea pot mesteca, consuma sau i&(i pereAii Ci uCile produc:nd pagu(e construcAiei Ci deterior:nd i&olaAia. Dn ra&a de acAiune a caprelor se vor utili&a materiale care sunt distruse mai greu ca ciment, metal sau lemn de esenA8 tare.Se recomand8 a se evita utili&area Bn i&olaAia ad8posturilor a materialelor plastice pentru c8 acestea nu permit trecerea vaporilor de ap8 Ci favori&ea&8 formarea condensului.+diacent ad8postului se va construi o camer8 Bn care s8 poat8 fi depo&itate uneltele necesare muncii &ilnice. Se va amenaja un compartiment unde s8 fie p8strate ustensilele folosite la cur8Airea copitelor, individuali&are, ecornare, medicamentele, su(stanAele utili&ate la de&infecAie, piesele de sc2im( pentru utilaje, unelte pentru reparaAii etc.

3orAile 3orAile Ci sistemul de Bnc2idere a acestora sunt foarte importante pentru siguranAa BntreAinerii caprelor. 5Cile Ci porAile vor fi confecAionate din materiale dure Ci tre(uie consolidate deoarece caprelor le place s8 urce cu picioarele din faA8 pe toate o(stacolele mai Bnalte dec:t solul aflate Bn spaAiul de BntreAinere, iar porAile sunt locurile lor favorite.$nstalarea se va face astfel Bnc:t poarta sau uCa s8 se desc2id8 spre e"terior. E8rgimea uCilor tre(uie s8 fie suficient de mare pentru a putea p8trunde cu uneltele sau utilajele care sunt folosite la furajare sau cur8Aarea ad8postului.Se recomand8 utili&area uCilor Ci porAilor glisante c2iar dac8 sunt mai greu de construit.6ardurile padocului vor fi construite suficient de Bnalt pentru a Bmpiedica caprele s8 sar8 afar8, &8voarele uCilor Ci porAilor se aleg astfel Bnc:t s8 nu poat8 fi desc2ise de capre.?ontarea &8voarelor se face pe c:t posi(il Bn e"teriorul uCilor. Se recomand8 utili&area &8voarelor care pentru desc2idere sau Bnc2idere tre(uie m:nuite Bn 2 sau mai mulAi timpi. Caprele BnvaA8 uCor s8 desc2id8 &8voarele simple datorit8 o(iceiului de a e"plora oral toate o(iectele cu care vin Bn contact.Cresterea copitei este afectata de rasa si genetica ovinelor, umiditatea si caracteristicile solului. Oile si caprele care pasc pe solul pietros, uscat au nevoie de mai putina ingrijire decat cele care pasunea&a pe soluri argiloase si cu continut mare de umiditate. Ovinele si caprinele din &onele cu precipitatii vor tre(ui sa ai(a copitele inspectate mai des decat cele care traiesc in &onele uscate.%oarfecele 3aring sunt foarte utile pentru aceasta operatie. E"ista si foarfece cu compresor cu aer si cu motor pentru fermierii care au numar mai mare de oi,capre. 3e langa foarfece este necesar si un cutit pentru curatat pe care sa/l avem tot timpul in (u&unar.E"ista diferite tipuri de ec2ipamente de ase&a oile si<sau caprele in po&itii cat mai (une pentru a face aceasta operatie. 3entru un numar mic de oi<capre se pot monta platforme inclinate pentru a ase&a oile<caprele intr/o parte, facand lucrarea mai usoara. )ineti (ine piciorul si verificati copita. +poi eliminati orice noroi, gunoi de grajd, sau pietre mici, infipte intre copite. 4upa curatire cu foarfeca taiati (ucatile in surplus din copite.Evitati sa taiati (ucati mari de copita. >a opriti la primul semn de roseata. O culoare ro& inseamna ca ne apropiem de punctul de sangerare a piciorului.

Se va ivita taiere copitelor in conditii de stres, caldura, gestatie, etc. Este indicat a se taia copitele dupa o ploaie sau dimineta dupa pasunat pe roua, atunci cand cand copitele sunt mai usor de taiat sau dupa o (aie de depara&itare.%orma de ingrijire tre(uie sa asigure fiecarui individ un comportament specific rasei si speciei careia ii apartine, motiv pentru care spatiul de miscare/deplasare tre(uie sa ai(a un sol usor de curatat si (ine consolidat. 4intre masurile de intretinere cele mai importante, face parte si curatarea animalelor, respectiv controlul regulat si igiena copitelor. Curatarea copitelor este unul dintre stimulentele e"istente in relatia sta(ilita intre ingrijitor si animal, inducand o sen&atie de (unadispo&itie animalelor. +sta nu inseamna ca aceasta masura poate fi neglijata in spatiile cu animale legate. 4etectarea timpurie a afectiunilor podale si tratamentul prompt minimi&ea&a pierderile, oferind refacere rapida, scutind totodata animalul de suferinta.

1.4 ovinele
DntreAinerea copitei S8n8tatea podal8, depistarea Ci tratamentul pododermatitelor sunt provoc8ri majore pentru cresc8torii de vaci de lapte at:t datorit8 frecvenAei crescute Bn efectiv c:t Ci pierderilor mari care le produc afecAiunile podale. 4etectarea timpurie Ci tratamentul prompt minimi&ea&8 pierderile, ofer8 o refecere mai rapid8 a animalului Ci Bl scutesc pe acesta de dureri. Cur8Aarea Ci fasonarea regulat8 a copitelor poate creCte viaAa productiv8 a vacii cu p:n8 la o lactaAie. %asonarea corect8 asigur8 sta(ilitate ung2iilor permiA:nd vacii s8 BCi distri(uie greutatea Bn mod egal pe copite. Cur8Aarea de rutin8, care Bndep8rtea&8 micile denivel8ri ale copitei va stimula creCterea uniform8 a ung2iilor. Este recomandat s8 se fac8 o cur8Aare serioas8 a copitelor m8car de dou8 ori pe an. ?omentele ideale pentru operaAie sunt la BnA8rcare Ci la circa 1## de &ile de lactaAie.)oaleta ongloanelor nu este o e"perienA8 pl8cut8 pentru vaci. 4e aceea, toaletarea nu tre(uie s8 sedesf8Coare Bn spaAiile din ad8post Bn care vacile ar tre(ui s8 circule. +nimalele se simt mai Bn siguranA8Bn &ona de aCteptare Ci &ona de muls.+leile uscate Ci curate Ci aCternutul ad:nc corect BntreAinut asigur8 un nivel sc8&ut de umiditate Bn jurulongloanelor, menAin:ndu/le s8n8toase, uscate Ci puternice. 3entru prevenirea afecAiunilor Ci aplicarea tratamentelor de urgenA8 este nevoie de o (aie pentruongloane. Cea mai (un8 soluAie este (aia fi"8. Este indicat8 folosirea (8ilor pentru ongloane uCor decur8Aat, amplasate pe culoarul de Bntoarcere a vacilor mulse . aia pentruongloane tre(uie s8 nu permit8 Bmpr8Ctierea de&infectantului. 4e asemenea, dup8 trecerea prin (aie,este (ine ca vacile s8 nu ai(8 posi(ilitatea s8 se culce, deoarece de&infectantul ajunge pe uger.Este foarte important8 o evidenA8 a afecAiunilor podale Ci a tratamentelor Ci de asemenea, e foarte important8 angajarea unui podote2nist cu e"perienA8.
8

2.E"emple de pododermatite
2.1Sc2iopatura
4efinita ca inflamatie aseptica a straturilor dermice din interiorul copitei, sc2iopatura repre&inta uneori efectul cresterii e"cesive si<sau a deformarii cutiei de corn. E insotita de inflamatie si sensi(ili&are in &ona c2isitei, iar animalele pot avea un mers sc2iopatat sau doar rigid, intampinand greutati in ase&are si ridicare. +par uneori 2emoragii in &ona peretilor copitei, a(cese, infectii sau ulceratii, atunci cand e"ista corpuri straine in crapaturi. $n po&itie statica, animalul evidentia&a o postura tipica, de picior dureros. =u de putine ori apar, odata cu crapaturile la nivelul calcaielor, talpa du(la si pre&enta simptomelor durerii fara un semn vi&i(il de inflamatie. +spectele de mediu, cum ar fi suprafetele improprii, asternutul insuficient sau miscarea e"cesiva pe suprafetele inde&ira(ile pot predispune la afectiuni de origine mecanica, mai cu seama cand nu e"ista o igiena corecta a copitelor. Ea (ovine, tre(uie urmarita marimea potrivita a ongloanelor, a cornului integru si neted. 4eformatiile acestora repre&inta urmarea sta(ulatiei permanente, a duritatii patului si a lipsei de igiena. Cau&atoare ale sc2iopaturii, mai des intalnite, sunt afectiunile denumite ung2ii de grajd, ung2ii de pantof si ung2ii incalecate. Ea animalele cu constitutie de(ila apar ung2ii de porc sau ung2iile rasfirate 0distantate la peste 5 cm1. Ea ovine si caprine apar defecte asemanatoare cu cele evidentiate la (ovine.
9

2.2 Cutia de corn indurat8 sau Bnmuiat8


$nfecAiile podale, a(cesele Ci ulcerele soleare pot ap8rea ca urmare a cr8p8turilor ce apar Bn cutia de corn datorit8 unei consistenAe prea tari sau prea moi.Copita prea moale apare de o(icei la BntreAinerea li(er8 atunci c:nd vaca st8 Bn dejecAii Ci urin8. +cesta poate avea ca re&ultat cr8p8turi la nivelul c8lc:ielor Ci a &onei soleare permiA:nd apariAia ulcerelor, a(ceselor sau a infecAiilor.Onglonul e"cesiv de dur apare la BntreAinerea li(er8 Bn cuCete atunci cBnd se foloseCte aCternut de rumeguC sau talaC uscate Bn cuptor.+ceasta poate avea ca re&ultat cr8p8turi la partea superioar8 a onglonului, cr8p8turi care se pot e"tinde spre (a&a copitei Ci care permit infectarea p8rAii superioare a copitei.

2.3=ecro&a infecAioas8
Se pre&int8 ca o infecAie ce se de&volt8 Bn general la nivelul &onei interdigitale a copitei. $nfecAia este Bn general dat8 de (acteria %usiformis necrop2orus. acteriile se de&volt8 mai ales Bn padocuri, Bn &onele de miCcare, ad:ncituri Bn care trenea&8 n8molul Ci pe p8Cuni.>acile cu necro&8 podal8 pre&int8 de o(icei simptome doar la un singur picior. 3iciorul este inflamat din &ona c2iCiAei Ci p:n8 Bn &ona interdigital8, la acest nivel ap8r:nd cr8p8turi Ci fisuri. 4e asemenea, Bn aceste fisuri apare un e"udat cu miros resping8tor. 4ac8 infecAia r8m:ne netratat8, aceasta poate progresa p:n8 la cavitatea articular8.Ero&iunea c8lc:ielor apare la nivelul tu(ero&it8Aii acestora. Dncepe ca o ad:ncitur8 Bn suprafaAa c8lcBiului, de&volt:nd canale paralele ce se pot umple cu murd8rie Ci (acterii. Cutia de corn clivea&8 la nivelul acestor canale, partea desprins8 at:rn:nd ca o aripioar8. Su( &ona afectat8 se de&volt8 o suprafaA8 nou8, iar copita capat8 aspect stratificat.+cest fenomen apare Bn general la animalele BntreAinute Bn locuri umede Ci murdare Ci la animalele la care cutia de corn a crescut e"cesiv e"pun:nd c8lc:iele ero&iunii.

2.4 5lceraAiile soleare


5lceraAiile soleare apar ca pl8gi ulceroase Ci 2emoragice ce apar pe &ona posterioar8 a copitei. 5lceraAiile soleare apar ca aglomer8ri de Aesut granular lipit de &ona solear8. 5lceraAiile soleare sunt asociate de o(icei cu manifestare clinic8 a Cc2ip8turii. Ca o regul8 general8, dac8 la 1# la sut8 din efectiv apar ulceraAii, atunci intregul efectiv poate fi suspectat de pododermatit8.%actorii care duc la o anumit8 predispo&iAie la ulceraAii sunt7 ume&eala, evacuarea necorespun&8toare a dejecAiilor, mersul e"cesiv Ci o cur8Aare defectuos8 a ongloanelor. 5lceraAiile soleare apar de o(icei la Bntregul tren posterior.

2.54ermatita digital8

10

Dn ultimii &ece ani, dermatita digital8 s/a de&voltat ca o serioas8 pro(lem8 Bn mai multe regiuni de creCtere a vacilor de lapte. +nimalele afectate sunt mai ales cele cu Cc2ip8tur8 foarte grav8, care petrec majoritatea timpului culcate. 4e asemenea, sunt afectate Ci junincile imediat dup8 f8tare. 2.6 %ur(ura sau Eaminita Este o afectiune e"trem de dureroasa, de natura inflamatorie a tesutului laminal din interiorul copitei. Este o afectiune e"trem de des intalnita la cai, mai ales in mem(rele anterioare, mai rar in mem(rele posterioare, si poate avea multiple cau&e. Este o afectiune comple"a care implica sc2im(ari in sistemul cardiovascular, endocrin, renal si gastrointestinal si produce sc2im(ari in ceea ce priveste sistemul imunologic si coagularea sangelui, asta pe langa pro(leme cau&ate copitei.5n cal care pre&inta fur(ura pre&inta si alte caracteristici ca 7 / picioare calde / po&itie anormala a ultimei falange in interiorul copitei , dificultati la mers, postura ciudata $n ca&ul unui cal care nu pre&inta fur(ura putem vedea ca ultima falanga este intr/o po&itie paralela cu peretele copitei.$n ca&ul in care fur(ura apare ultima falanga nu mai este intro/o po&itie paralela cu peretele copitei. >a fi cam greu de e"plicat si de inteles daca nu e"ista o cunoastere preala(ila a anatomiei calului, dar voi incerca. 5ltima falanga si anume osul care se afla in interiorul copitei este tinut in po&itia respectiva de un tesut laminar care leaga peretele copitei de a treia falanga. Sa ne gandim la ung2ia noastra care este -legata. de deget printr/o (ucata de tesut. $n momentul in care ne lovim tesutul se imflamea&a si ung2ia cade. Ea cal, in momentul in care tesutul laminar se inflamea&a acesta nu mai are aceiasi putere sa mai tina a traia falanga in po&itia initiala, este sla(it mai e"act. $nflamarea tesutului impiedica circulatia sangelui prin tesut si determina sla(irea acestuia, desprinderea de peretii copitei. $n ca&ul calului actionea&a trei forte asupra celei de/a treia falange, gravitatia care o impinge in jos, tesutul laminar care o tine paralela cu copita si tendonul care intervine de fiecare data cand calul face un pas. 3rin urmare in momentul in care tesutul laminar sla(este din cau&a inflamatiei intervine forta gravitatiei care impinge a treia falanga in jos si tendonul respectiv care e"ercita o presiune care determina rotirea celei de/a treia falange si aparitia fur(urii. $n ca&uri grave cea de/a treia falanga ajunge sa strapunga solul copitei. +vem mai multe tipuri de fur(ura in functie de agentii cau&atori. %ur(ura de suport / apare in momentul in care animalul este nevoit sa isi sustina greutatea pe un singur picior din cau&a vreunui accident suferit la celalalt picior. Caii nu sunt proiectati sa isi sustina intreaga greutate in trei picioare. 3icioarele anterioare preiau cea mai mare parte din greutatea animalului si in
11

ca&ul in care unul dintre ele este accident si animalul nu isi pune greutatea pe el celalalt va tre(ui sa preia intreaga greutate determinand aparitia fur(urii. %ur(ura )raumatica / apare in momentul in care un cal este lucrat in mod e"cesiv de un teren dur cum ar fi asfaltul. %ur(ura (ioc2imica / se refera la fur(ura determinata de e"cesul in alimentatie, inactivitate sau e"ces de car(o2idrati. %ur(ura de origine endocrina care apare ca urmare a unei (oli a sistemului endocrin ca (oala Cus2ing.

3.$mportanta economica a mentinerii unei igiene adecvate copitelor si ongloanelor


$mplicatiile economice asociate pro(lemelor podale au, in general, un cost varia(il, in functie de pro(lema ivita si gravitatea acesteia. 3ierderile economice 0su(tile sau evidente1 sunt legate de pro(lemele podale, in sine, nu de costurile tratamentelor. Curatarea<taierea corecta si regulata a copitelor ier(ivorelor domestice asigura sta(ilitate ung2iilor, permitand unora dintre ele 0e". (ovinelor1 sa isi distri(uie greutatea corpului in mod egal.Curatarea de rutina, care indepartea&a micile denivelari ale copitei, va stimula cresterea uniforma a ung2iilor. Este recomandata o curatare serioasa a copitelor, cel putin de doua ori pe an. Ea (ovine, cu trei/patru saptamani inaintea pasunatului si F ulterior F la inc2eierea acestei perioade, se impune controlul si taierea copitelor.Operatia este considera(il usurata de suportii si utilajele moderne 0poli&ori/slefuitori ung2iulari, manuali, cu sai(e ung2iulare fle"i(ile, cu diferite granulatii1. $n ca&ul taurilor de reproductie, operatia tre(uie reluata la 6/! saptamani, a(senta dorintei de monta fiind deseori legata direct de copitele defectuoase sau de dureri articulare induse de aceasta stare.?anagementul preventiv al copitelor presupune cunoasterea incidentei afectiunilor podale, in grupul de animale. 3ierderile produse de pododermite pot fi semnificative si pot avea ca efect costuri cu tratamente, scaderea performantelor reproductive sau reformarea prematura. 3erformanta productiva are de suferit c2iar daca animalele nu pre&inta semne evidente de (oala.

3ierderi de mii de euro din cau&a pododermatitelor


Studiile economice arat8 o enorm8 discrepanG8 Bn privinGa evalu8rii afecGiunilor podale, e"perGii neutri estim:nd, de e"emplu, procentul mediu de 22H vaci Ic2ioape pe efectiv animale, Bn timp ce fermierii aprecia&8 c8 doar 6H din vacile din grajdul propriu pre&int8 Ic2iop8turi. 3iederile economice se v8d direct Bn c2eltuielile cu tratarea pododermatitelor mecano/infecGioase Ii indirect Bn pierderea de lapte, scurtarea
12

timpului util de e"ploatare a animalului, creIterea intervalului dintre f8t8ri I.a.m.d. =umai din punct de vedere al producGiei de lapte se o(serv8 sc8deri de la 1;H, Bn ca&ul vacilor care pre&int8 Ic2iop8turi de gravitate medie Ii p:n8 la 36H la animalele cu Ic2iop8turi mai severeJ Spre e"emplu, la un efectiv de 12# vaci lapte, la un preG al laptelui de #,3# euro, pierderile anuale sunt de peste 16.### euro<an, dac8 evaluarea mo(ilit8Gii medii se Bncadrea&8 la nota de 1,;, pe c:nd la o evaluare medie de nota 2,1 pierderea este deja de peste 1*.### euro<an 0nota mo(ilitate7 1Kvaca nu este Ic2ioap8, 5Kvaca Ic2iop8t8 foarte puternic1. 'e&ult8 faptul c8 este a(solut renta(il8 luarea de m8suri pentru prevenirea afecGiunilor podale, pardoseala din grajd fiind un factor de influenG8 decisiv.

4.%actorii care afectea&a integritatea copitelor si ongloanelor

olile onglonului 0infecAioase sau mecano/traumatice1 sunt cau&ate de un grup de factori. E"perAii enumer8 um8torii factori de risc ca fiind preponderenAi7 aleile de miCcare deose(it de murdare9 ac2i&iAionarea de animale care pot fi purt8toare de (oli9 microclimat necorespun&8tor Bn grajd, precum temperatur8 Ci umiditate crescut8, mediu favori&ant pentru (acterii9 confort deficitar Bn (o"ele de odi2n8, ceea ce conduce la scurtarea timpului de odi2n8 Ci uscarea insuficient8 a ongloanelor9 colmatarea puternic8 a gr8tarelor de (eton, datorit8 activit8Aii sau densit8Aii reduse a animalelor pre&ente pe acestea9 construcAii defectuase Bn grajd, precum margini t8ioase, s:rme, gr8tare rupte9 greCeli Bn administrarea furajelor9 pardoseala improprie 0 din (are su(tiri sau plasa de sarma 19 asternut necorespun&ator sau murdar9 lipsa de miscare9 carente alimentare in vit.C sau in aci&i grasi esentiali99 ung2ii crescute in e"ces.
13

5.'eguli ce tre(uiesc indeplinite pentru sanatatea podala

3entru evitarea si prevenirea afectiunilor pododermatitice se recomand8 urm8toarele m8suri7


diminuarea stresului de BntreAinere9 depistarea Ci tratarea (olii c:t mai devreme posi(il9 m8suri de igien8 Bn grajd, precum cur8Aarea Ci de&infectarea9 efectuarea regulat8 a trimajului9 aducerea ongloanelor la forma Bnalt89 s8 oferim animalului ceDngrijirea ongloanelor tre(uie efectuat8 ori de c:te ori este nevoie.9 structura ad8postului tre(uie s8facilite&e activitatea regulat8 de control a ongloanelor Ci cur8Aarea lor de 2 F 4 ori pe an.9 la proiectareaconstrucAiei este necesar s8 se prevad8 un spaAiu pentru standul de cur8Aare a ongloanelor Ci, Bn sistemele de sta(ulaAie li(er8, vacile tre(uie s8 poat8 merge nelegate la Ci de la standul respective cel mai (un confort la odi28.
14

EficienG8 crescut8 cu saltelele Ii covoarele Lrai(urg


>aca este Bn contact 24 de ore<&i cu pardoseala7 aproape jum8tate de &i se odi2neIte, circa 5/6 ore m8n:nc8, 2/3 ore durea&8 mulsul, inclusiv deplasarea la sala de muls Ii timpul din sala de aIteptare. Dn grajd 0spre deose(ire de pajiItile naturale Bn care vaca se deplasea&8 mai mult pentru a se 2r8ni1 r8m:n 4 ore pe &i, timp Bn care animalul staGionea&8, cu condiGia ca timpul de odi2n8 s8 fie la nivelul optim. 4ac8 vaca are confort sc8&ut la odi2n8 Ii Bn consecinG8 va r8m:ne Bn decu(it numai ! ore faG8 de 12 ore, va creIte timpul de staGionare al animalului la ! ore<&i, ceea ce Bnseamn8 pe an 6# de &ile de staGionare cu picioarele Bn dejecGiiJ 4ac8 vom corela timpul de staGionare cu incidenGa afecGiunilor podale vom o(serva clar importanGa confortului la odi2n8 pentru s8n8tatea ongloanelor. C:nd animalul staGionea&8, ongloanele acestuia sunt supuse unei solicit8ri mecanice Bntr/un mediu umed Ii murdar 0dejecGii1, iar fiecare minut de odi2n8 c:Itigat contea&8 pentru s8n8tatea ongloanelor animalului, deoarece atunci c:nd animalul este Bn po&iGia culcat, ongloanele se p8strea&8 curate Ii uscate. 4e aceea, al8turi de suprafeGele de miIcare moi Ii antiderapante Bn care ongloanele se afund8 precum pe pajiItile naturale, suprafeGele de odi2n8 din grajd tre(uie v8&ute ca un factor c2eie. L'+$ 5'6 ofer8 fermierilor moderni Ii eficienGi o palet8 de saltele Ii covoare din cauciuc pentru fiecare &on8 te2nologic8 din grajd7 cuIete de odi2n8, sala de muls Ii aIteptare, alei de miIcare cu plug raclor, gr8tare de (eton sau Bndep8rtarea mecani&at8 a dejecGiilor. 3rodusele au fost testate Bn la(oratoarele proprii, numeroase ferme din 6ermania Ii Bntreaga lume, calitatea Ii dura(ilitatea lor fiind confirmat8 de Organismul german de control al calit8Gii 4E6. 6aranGia produc8torului pentru saltele, Bn condiGiile mont8rii corecte, este de 1# ani, iar pentru covoare de 5 ani, timpul efectiv de utili&are fiind mult mai lung. =umeroase ferme de vaci din Bntreaga lume Ii/au crescut eficienGa utili&:nd saltelele de odi2n8 Ii covoarele pentru miIcare Lrai(urgJ

=utriAia
C:teva aspecte din nutriAie pot reduce riscul pro(lemelor podale. +cestea includ car(o2idraAii, proteina, mineralele Ci vitaminele. %ormularea unor raAii optime pentru menAinerea s8n8t8Aii picioarelor nu este Bntotdeauna suficient8. =utriAia tre(uie s8 Ain8 seama Ci de alAi factori pentru a preveni transformarea pro(lemelor podale individuale Bn pro(leme generale ale fermei. Car(o2idraAii. O provocare major8 a nutriAiei este lipsa de informaAii privind nivelul limit8 de la care apare acido&a datorit8 car(o2idraAilor. Car(o2idraAii repre&int8 ;#/!#H din raAia vacilor de lapte. =ivelul Ci disponi(ilitatea acestora Bn diferite raAii pot avea un impact
15

su(stanAial Bn meta(olismul ruminal. +portul de car(o2idraAi necesar pentru apariAia acido&elor, depinde de tipul de procesare a furajelor, perioada de adaptare, statutul nutriAional al vacii precum Ci volumul Ci frecvenAa administr8rii.>acile lactante, au nevoie de un aport minim de fi(roase astfel Bnc:t ele s8 fie incluse Bn raAie minim 1,4H din greutatea vie a animalului. Dn majoritatea ca&urilor, fi(roasele nu tre(uie s8 fie su( 4#/45H din totalul de S5 din raAie.

Dn general e (ine s8 se fac8 evaluarea ingestei de fi(re insolu(ile Bn soluAie de detergent neutru 0=4%1 din furajul fi(ros. =ivelul de fi(re poate fi accepta(il la o vac8 ce consum8 23 Lg S5 Ci nu este neap8rat optim8 la vacile ce consum8 1* Lg S5 0a se vedea e"emplul1. $ngesta minim8 de fi(r8 ca procent din greutatea corporal8 poate fi, deci, #,!5/1,2. EME?3E57 Ea greutatea medie a vacii de 5*# Lg, totalul de fi(re din raAie este de 32H din S5. O vac8 ce consum8 23 Lg S5, poate ingera ;,36 Lg de fi(re totale, repre&ent:nd 1,24H fi(re totale din greutatea corporal8. +ceeaCi vac8, dac8 va consuma 1* Lg S5, va ingera 6,1 Lg fi(re, repre&ent:nd 1,#3H din greutatea corporal8. %racAiunea de car(o2idraAi non/fi(roCi 0=%C1 este digerat8 mai rapid dec:t fi(rele. =%C Bn e"ces pot sc8dea digesti(ilitatea fi(relor, reduc:nd producerea de acid acetic cresc:nd producAia de acid lactic Ci declanC:nd acido&a ruminal8. Dn general, digesti(ilitatea =%C depinde de m8rimea particulei de nutreA concentrat din raAie, umiditate, metod8 de procesare Ci nivelul =%C din raAie. Dn funcAie de digesti(ilitatea fi(relor, se recomand8 un procent de 3#/4#H din S5 total8 din raAie. Dn majoritatea, ca&urilor, se consider8 ideal un procent de =%C situat Bntre 32 Ci 3!H.ConcentraAia de =%C din furaj poate fi calculat8 sc8&:nd din 1## cenuCa 0su(stanAele minerale1, su(stanAele eter e"tracti(ile 0grasimi1, proteina (rut8 Ci fi(rele li(ere de protein8 conform formulei urm8toare7 =%C K 1## F N0=4% / %E31 O 3 O 6 O S?P 5nde7 =%C K car(o2idraAi non/fi(roCi =4% K fi(r8 insolu(il8 Bn soluAie de detergent neutru %E K fi(r8 li(er8 de protein 3 K proteina (rut8 6 K gr8sime S? K su(stanAe minerale
16

5tili&area termenului de fi(re li(ere de protein8 este important8 pentru fi(roasele Ci Croturile Bncinse datorit8 faptului c8 fi(ra poate conAine cantit8Ai mari de protein8. 4ac8 nu se utili&ea&8 fi(ra li(er8 de protein8, proteina e sc8&ut8 de dou8 ori Bn formul8. O dat8 de la 3 Ci o dat8 de la fi(ra legat8 de 3 . C:nd se foloseCte pentru calcularea =%C urm8toarea formul87 =%C K 1## / 0=4% O 3 O 6 O S?1, atunci =%C din raAie poate fi su(estimat. +ceasta poate duce la o su(estimare total8 din raAie de circa 2/4H. EME?3E57 Semisilo&ul de lucern8 conAine Bn S57 1*,6H 3 , 4!,!H =4%, 4,1H %E3, 2,*H 6 Ci *,3H S?. +tunci =%C K 1## F N0=4% / %E31 O 3 O 6 O S? P K 1## F N04!,! F 4,11 O 1*,6 O 2,* O*,3P K 23,5H Qi =%C K 1## F N=4% O 3 O 6 O S? P K 1## F N4!,! O 1*,6 O 2,* O*,3P K 1*,4H 3roteina S/a sugerat c8 aportul proteinei din raAie poate influenAa incidenAa apariAiei afecAiunilor podale. ?ai multe studii arat8 c8 procentul Bnalt de protein8 degrada(il8 Bn rumen, e asociat cu afecAiunile podale. Oricum, rolul proteinei este Bnc8 neclar. Sunt disponi(ile foarte puAine informaAii asupra rolului care Bl joac8 proteinele Bn de&voltarea pododermatitelor. Se presupune c8 reacAia alergic8 este determinat8 Ci de c:teva tipuri de proteine Ci de asemenea, e"ist8 o leg8tur8 Bntre reacAia 2istaminic8 Ci suplimentarea proteic8 Bn e"ces Ci degradarea proteinei Bn rumen. ?icroelementele Cuprul este esenAial pentru producAia de corn. O deficienA8 de cupru poate interfera cu sinte&a c2eratinei, in2i(:nd de&voltarea Aesutului din cutia de corn. Rincul este esenAial pentru producerea c2eratinei Ci joac8 un rol important Bn imunitate. Efectul &incului Bn afecAiunile podale este legat de cicatri&area r8nilor, refacerea Aesutului epitelial, duritatea cutiei de corn Ci menAinerea integrit8Aii celulare. ?ulAi nutriAioniCti formulea&8 raAii cu nivele Bnalte ale microelementelor faA8 de normal pentru a preveni pro(lemele legate de stress/ul produs de creCterea producAiei de lapte sau de (oal8. >itaminele >itamina +, (eta/carotenul, vitamina E, Ci (iotina tre(uiesc luate Bn considerare atunci c:nd se studia&8 factorii corelaAi cu apariAia pro(lemelor podale la vaci. >itamina + este important8 pentru BntreAinerea Aesuturilor epiteliale Ci replicarea celular8.
17

eta/carotenul joac8 un rol puternic at:t Bn reparaAia Aesutului epitelial c:t Ci Bn integritatea Ci funcAia imunitar8 a acestuia.

>itamina E e implicat8 Bn BntreAinerea integrit8Aii celulare Ci Bn procesul imunitar. 5n rol major Bl joac8 Ci ca antio"idant. iotina e asociat8 cu formarea cutiei de corn. Este foarte important8 Bn duritatea ung2iilor. 4ac8 raAiile sunt (ogate Bn concentrat, sinte&a (iotinei din rumen este redus8. 'ecomand8rile curente se refer8 la 2# mg<&i (iotin8 la vaci Bn lactaAie Ci 1# mg<&i pentru vacile BnA8rcate. Costurile sunt de apro"imativ 6/! cenAi<vac8<&i. '8spunsul la tratamentul cu (iotin8 poate ap8rea dup8 mai multe luni.

6.)ratamente specifice pododermatitelor

)ratamentele copitei
)ratamentele pot consista Bn cur8Aarea copitelor, (8i ale picioarelor, sau aplicaAii topice. Dn funcAie de pro(lem8, poate fi consultat un veterinar sau podote2nist e"perimentat pentru a alege cea mai (un8 sc2em8 de tratament. 3oate fi necesar8 uneori o com(inaAie de tratamente pentru a corecta pro(lemele individuale sau colective.

'esta(ilirea durit8Aii cutiei de corn


4ac8 ongloanele sunt prea moi, se va evita menAinerea vacilor la padocuri sau p8Cuni umede prea mult timp. )re(uie permis accesul vacilor pe sol uscat sau pe nisip c2iar dac8 se acoper8 &onele de (eton foarte aderente cu sc:nduri. Dn mod curent se utili&ea&8 un amestec mineral pus Bntr/o cutie prin care vor trece vacile. +mestecul este compus din !#H var 2idratat, 15H CuSO4 Ci 5H floare de sulf 0pentru acAiunea antiseptic81. 4e asemenea, se poate folosi praful de cret8 sau polifosfatul.4ac8 ongloanele sunt prea tari Ci casante, se evit8 stagnarea animalelor pe suprafeAe noroioase. Se va permite accesul vacilor la p8Cune c:nd solul este jilav dar nu moale sau noroios. >arul, creta sau superfosfatul nu vor fi utili&ate la trecerea prin cutia de tratamente.C:nd pro(lema e e"tins8 Bn efectiv, se va utili&a argil8 umed8 pus8 Bn cutia de tratament sau soluAie, ca& Bn care e necesar8 plasarea de traverse Bn (a&in pentru evitarea alunec8rii.

18

)ratamentul necro&elor podale


)ratamentul const8 Bn administrarea parenteral8 de anti(iotice Ci terapie local8. SuprafaAa interdigital8 va fi sp8lat8 Ci Aesuturile necro&ate Bndep8rtate. Se administrea&8 local anti(iotice, sulf sau alte antiseptice.4ac8 infecAia s/a r8sp:ndit ad:nc Bn Aesuturi, aplicarea de alifie 0Cre&ogal1 d8 re&ultate foarte (une. +nimalele afectate vor fi separate de efectiv pentru a preveni r8sp:ndirea micro(ilor. +pa din (aia de sp8lare pentru copite tre(uie s8 conAin8 5H CuSO4 Ci ad:ncimea minim8 a soluAiei s8 fie de * cm. 4e asemenea, (aia va fi situat8 Bntr/un loc unde vacile afectate vor trece de cel puAin dou8 ori pe &i. O alternativ8 la (aie este t8viAa cu amestec uscat de CuSO4 1<1# Ci var 2idratat *<1#.

Ero&iunile c8lc:ielor
)ratamentul este direcAionat pe Bndep8rtarea porAiunii defectuoase din cutia de corn 0surplus1. 4up8 cur8Aare, &ona e"pus8 poate fi tratat8 cu de&infectant lic2id. Este de preferat ca vaca s8 fie reAinut8 la grajd 0pe aCternut1 c:teva &ile, f8r8 a fi scoas8 la padoc sau p8Cune. Dn ca&urile severe, atunci c:nd este e"pus Aesutul sensi(il, se aplic8 un (andaj protector cu soluAie sau unguent astringent al8turi de reAinerea la grajd. Controlul afecAiunii Bn efectiv implic8 Ci selecAia genetic8 pentru picioare puternice, f8r8 Bnclinarea e"cesiv8 a c2iCiAei. Copita tre(uie cur8Aat8 Bn mod regulat Ci se evit8 e"punerea Bndelungat8 Bn mediu umed. )ratamentul cu var Ci CuSO4 0pentru copite moi1 poate ajuta la Bnt8rirea copitei Ci Bmpiedicarea r8sp:ndirii infecAiilor.

5lceraAiile soleare
)ratamentul iniAial al ulcerelor soleare presupune eliminarea pe c:t posi(il a presiunii din &ona ulcerat8. +justarea terapeutic8 const8 Bn Bndep8rtarea Aesutului din jurul &onei le&ionate ajut:nd astfel la Bndep8rtarea presiunii pe acea &on8 Ci permiA:nd vindecarea. +plicarea local8 de CuSO4 Ci astringent urmat8 de (andajare este necesar8 pentru a controla infecAia Ci prevenirea apariAiei Aesutului granular.5neori, &ona ulcerat8 se e"tinde p:n8 la punctul Bn care nici un fel de structur8 onglonar8 de la deget nu mai poate fi menAinut8. 4in acest moment, e necesar s8 (loc8m ung2ia neafectat8 Bn aCa fel Bnc:t s8 se reduc8 presiunea pe ung2ia (olnav8.

4ermatita digital8
Sunt mai multe protocoale de tratament ce pot fi aplicate. )re(uie menAionat de la Bnceput c8 nu se cunoaCte cu preci&ie cau&a afecAiunii, iar un tratament specific cu re&ultate 1##H este discuta(il. =u e"ist8 nici un tratament catalogat ca atare pentru aceast8 (oal8 Ci din aceast8 cau&8 este necesar8 asistenAa unui medic veterinar.Dn
19

stadiul iniAial al (olii, datorit8 durerii este foarte important s8 permitem animalului s8 mearg8 normal. +ceasta presupune tratamentul &onei infectate prin Bndep8rtarea Aesutului specific Ci aplicarea local8 a unor su(stanAe caustice Ci anti(iotice. O"itetraciclina 0pudr8 solu(il81 administrat8 local sau injectat8 direct Bn le&iune, Eincomicina<Spectomicina 0Eincospectina1 praf sau soluAie poate fi utili&at8, de asemenea, cu succes. ?edicamentele pot fi administrate su( form8 de spra@. )ratamentul local cu iod sau iodat s/a dovedit eficient Bn com(atere Ci control. Su(stanAele caustice tre(uiesc utili&ate cu precauAie. 4aca sunt utili&ate Bn e"ces, pot duce la afecAiuni grave.

Dm(8ierea copitelor
'ecomand8ri generale7 minim #,* m l8Aime, 1,!/2,! lungime Ci 16 cm ad:ncime se pot trata 15#/2## vaci < Carja de soluAie de trei ori pe s8pt8m:n8 la apariAia (olii, o dat8 sau de dou8 ori pe s8pt8m:n8 pentru BntreAinere se spal8 Ci cur8A8 picioarele Bnainte de tratament

+mestecuri Ci concentraAii7 tetraciclin8 pudr8 0;2H1 6/12 g < l 0#,5/1,#H soluAie1 lincomicin mi" 1,2 g<l soluAie formol 3;H 3/5H Bn soluAie 01<! F 1<1# soluAie formol Ci ap81, de dou8 ori pe &i, trei &ile consecutiv la fiecare 3/4 s8pt8m:ni

aia va conAine */1#H CuSO4 pentru prevenirea Ci com(aterea e"crescenAelor Ci a altor infecAii. $niAial se poate utili&a la nou8 mulsori consecutive s8pt8m:nal. 4up8 o lun8 sau dou8 se face un control riguros Ci se poate trece la utili&area Bm(8ierilor la un muls &ilnic timp de trei &ile pe s8pt8m:n8. 4ac8 cutia de corn devine prea tare, se r8resc Bm(8ierile sau se scade concentraAia de CuSO4 su( 5H. Ca regul8 general8 este (ine ca soluAia s8 se sc2im(e dup8 ce au trecut 15#/3## de vaci prin ea. 3entru e"crescenAe mari 0peste 5 cm diametru1, persistente, mature, se poate alege Bndep8rtarea c2irurgical8. 3ielea normal8 din jurul e"crescenAei tre(uie e"ci&at8 Bn jurul Bntregii circumferinAe pentru a preveni reapariAia e"crescenAei.

20

21

22