TIPURILE DE FAMILII

Obiective

sa diferentieze tipurile constitutive ale familiei restructurate; sa compare tipurile familiei restructurate cu familia nucleara din perspectiva nivelului functiilor pe care acestea le ndeplinesc; sa caracterizeze tipurile familiei restructurate, cu insistenta pe elementele specifice fiecareia; sa idnetifice cauzele care au generat tipurile familiei restructurate; sa evaluze din perspectiva functiei educative tipurile familiei restructurate; sa cunoasca experimentele neofamiliale si simulacrele familiei actuale; sa faca predictii asupra evolutiilor viitoare ale familiei

Structura tematica 3.1. Tendinte si mutatii n familia moderna 3.2. Caracterizarea celor sapte tipuri constitutive ale familiei restructurate A - Celibatul

B - Cuplul fara descendenti

C - Concubinajul D - Familiile monoparentale E - Casatoria deschisa F - Familiile reconstituite G - Familiile reorganizate 3.3. Experimentele neofamiliale si "simulacrele " familiei actuale A - Semi-casnicia B - Pseudo-casnicia C - Uniunile homosexuale D - Grupul comunitar sexual E - Swingers 3.1. TENDINE sI MUTAII N FAMILIA MODERN Daca societatea traditionala era relativ rigida n materie de stabilitate a valorilor, tip de familie sau stil de viata, societatea moderna modifica fundamentul solid al familiei,

conferindu-i noi roluri si destinatii. Tranzitia catre Noua Era a adus cu sine si proliferarea stilurilor de viata nenucleare, a neo-formatiilor familiale, substitute maritale sau simulacre, anticipnd un viitor din ce n ce mai incert, o perspectiva din ce n ce mai haotica. Aceasta stare de lucruri a facut ca la conceptul clasic de "structura a familiei" sa i se asocieze cel de "restructurare a familiei". Noul concept se refera la noile tipuri de famili 21421s187v e si la particularitatile ca si la disfunctiile acestora. Din aceasta perspectiva, daca familia nucleara a dominat contemporaneitatea, viitorul va elimina dominatia unei singure forme de convietuire aducnd o pluralitate de configuratii familiale. Aceste configuratii, desi foarte diferite, au n esenta un punct comun: nici una nu ndeplineste toate functiile atribuite n mod clasic institutiei familiale. Fiecare configuratie tinde sa maximalizeze unele functii si sa minimalizeze altele: Functii Configuratii CELIBAT Tip Grad Maxim Neutru Minim Maxim Neutru Minim ECONOMIC SOCIALI- SOLIDAZARE RITATE SEXUAL REPRODUCTIV

CUPLURI FR DES-

CENDENI
CONCUBINAJ

Maxim Neutru Minim Maxim FAMILII MONONeutru PARENTALE Minim CSTORIE Maxim DESCHIS Neutru Minim FAMILII Maxim RECONSTINeutru Minim TUITE FAMILII Maxim REORGANeutru Minim NIZATE

Fig. 3.1. Gradualitatea functiilor familiei n diferitele ei configuratii (I. Mitrofan si C Ciuperca)

Consideratii pe marginea reprezentarii grafice de mai sus: Referentialul ales/modelul la care ne-am referit a fost familia nucleara Variantele alese sunt discutabile n sensul posibilitatilor si a altor variante

Concluzii:
1. Nici unul din cele sapte configuratii nu accentueaza functia reproductiva, cinci dintre ele minimaliznd-o sau ignornd-o

2. Dimpotriva, functia sexuala este maximalizata de sase configuratii si minimalizata doar de una (f. monoparentala) din motive obiective. Satisfactia sau isatisfactia sexuala devine cauza principala a pastrarii sau abandonarii configuratiei respective. 3. Familia monoparentala, celibatul, familia reorganizata si casatoria deschisa se particularizeaza prin faptul ca si aglomereaza functiile pe doua din cele trei grade. Astfel, familia monoparentala si celibatul si realizeaza functiile doar pe nivelul maximal si minimal iar casatoria deschisa si familia reorganizata ignora, cel putin teoretic, minimalitatea 4. Cuplurile fara descendenti si concubinajele sunt identice din perspectivea gradului n care si realizeaza functiile 5. Comparativ cu familia nucleara, familia monoparentala reprezinta configuratia cu cele mai multe functii minimalizate, ceea ce ridica un serios semn de ntrebare asupra functionalitatii si viabilitatii ei 6. Comparativ cu familia nucleara, casatoria deschisa apare ca fiind cea mai apropiata de acesta din perspectiva realizarii functiilor atribuite institutiei familiale. Patru din cinci functii sunt identice, doar cea sexuala fiind valorizata mai mult de casatoria deschisa 3.2. CARACTERIZAREA CELOR sAPTE TIPURI CONSTITUTIVE ALE FAMILIEI RESTRUCTURATE
A.

CELIBATUL reprezinta un fel de menaj n care individualitatea se afirma n deplina libertate. El a crescut foarte mult n ultima vreme, mai ales n tarile foarte dezvoltate - SUA, Germania, Franta etc. Cauze:

a) obiective: -

cauze de ordin sexual (impotenta, vaginism, infantilism genital) cauze de ordin psihorelational (lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, complexe de inferioritate, sociofobie) cauze de ordin material (constrngeri economice, lipsa locuintei) existenta unor imagini deformate despre familie si sarcinile ei

b) subiective: -

lipsa de curaj n asumarea responsabilitatilor familiale si parentale psihotraume datorate conflictelor conjugale grave din familia de origine

Avantajele celibatului: independenta economica si libertatea personala varietatea si schimbarea accentul pus pe realizarea profesionala Probleme de ordin psihologic si social: sentiment de frustrare n raport cu colegi, cunoscuti sau rude care si au familiile lor sentiment de culpabilitate fata de sine si fata de societate sentimentul izolarii si abandonului sentimentul egoismului si individualismului Consecintele celibatului: se diminueaza nuptialitatea si natalitatea, ceea ce poate antrena dezechilibre demografice pe termen lung sunt maximalizate functiile sexuala si economica (apreciaza ca au o viata sexuala mai intensa si mai mplinita, n conditiile unor ntlniri mai putin frecvente si nesablonizate, dar mai spontane si pasionale este minimalizata functia de solidaritate, celibatarul acordnd o importanta mai mare varietatii si schimbarii Concluzie:
Celibatarii apar drept mesageri ai noilor valori care guverneaza viata personala. Datorita nmultirii numarului de celibatari, indiferent de sex sau categorie sociala, existenta lor trebuie luat ct mai serios n consideratie

B. CUPLUL FR DESCENDENI
Procent 10-20% din populatia adulta casatorita - n tarile dezvoltate Ponderea cea mai mare la cuplurile urbane si la cele n care sotia urmeaza o cariera profesionala Cuplurile fara descendenti au depasit stadiul dezaprobarii deoarece s-a schimbat chiar filosofia asupra rolului copiilor n cadrul vietii de familie. Astfel, copiii nu mai reprezinta axul central al vietii familiale, ci cuplul sot-sotie a devenit centrul de greutate n jurul caruia graviteaza dorintele, asteptarile, sperantele, placerile. Acum parintii traiesc mai mult pentru ei si mai putin pentru realizarea n viata a copiilor lor.

Mutatia de la familia axata pe copii la familia axata pe adulti Acest tip de familie maximizeaza functia economica si functia sexuala Explicatii: dorinta de a fi independenti n relatia lor fata de copil emanciparea femeii; renuntnd la pozitia de gospodina casnica, supusa sotului si societatii, multe femei au renuntat si la maternitate dificultati economice cu care indivizii sunt confruntati: somaj, lipsa unei slujbe stabile, venituri foarte mici, lipsa casa proprietate lipsa unei politici sociale de ncurajare si sprijinire a tinerilor casatoriti; dezorientati si descurajati, tinerii ajung la concluzia ca cel mai nefericit personaj dintr-o familie aflata ntr-o astfel de ipostaza este copilul, si se sfrseste prin a se renunta la el. Concluzie:
Proliferarea famiilor fara copii este o alternativa n parte dorita, n parte impusa

Particularitati: nu sarisfac sarcini semnificative ale familiei, caracterizndu-se prin deficit de structura; nu asigura reproducerea biologica si nu realizeaza nici functia de socializare, dat fiind absenta descendentilor; maximizeaza functia economica si cea sexuala; sunt frustrari si nempliniri generate de lipsa copiilor Concluzie: Cuplurile fara descendenti si duc existenta ntr-o (diz)armonie a "extremelor", ntre o viata economica sigura dar lipsita de bucuria copiilor

C. CONCUBINAJUL reprezinta un model de asociere, un mod de a trai mpreuna a cuplurilor heterosexuale, n afara contractului casatoriei. Nu se deosebeste foarte mult de familia nucleara deoarece realizeaza majoritatea functiilor si se confrunta cu aceleasi probleme cu care se confrunta cuplurile casatorite.
Dupa 1970, att n Europa ct si n SUA, preferinta pentru concubinaj a devenit att de frecventa nct a zdruncinat semnificativ atitudinile sociale stereotipe care blamau - pna nu demult - acest mod de convietuire.

Cuplurile din aceasta categorie, desi pastreaza nostalgia unei solidaritati afective si sociale definitive, se reorienteaza n spiritul pastrarii unei disponibilitati cvasipermanente, a unei autonomii personale, considerate importante pentru autenticitatea vietii de cuplu. Cauze care confera popularitate concubinajului: constientizarea faptului ca uniunea libera este un mod mai economic, mai placut si mai confortabil de a trai mpreuna; dorinta unei relatii intime emotionale nesubordonate vreunui contract legal; satisfacerea nevoilor sexuale la un nivel superior; cuplul decis pentru concubinaj opteaza pentru calitatea relatiei n defavoarea durabilitatii sale cu orice pret; este protestul subtil si refuzul mascat la o societate constrngatoare, incerte si deceptionate n ansamblul ei, a raporturilor disfunctionale dintre individ si societate; functioneaza pe regula fidelitatii liber consimtite; daca n uniunea libera tinerii se angajeaza mai curnd n speranta unei "cresteri

calitative a relatiei", cei care opteaza pentru casatorie adesea o fac sub spectrul resemnarii sau al temerii de devitalizare, degradare n timp, proiectia posibilelor infidelitati crescnd "vigilenta" din chiar momentul n care "contractul" s-a ncheiat. Avantajele concubinajului: o satisfactie sexuala crescuta, o mai mare autodeschidere si sentimente mai intense de intimitate, comparativ cu cuplurile de ndragostiti care nu coabiteaza; o mai mare posibilitate de a se ntelege pe ei nsisi; o posibilitate crescuta de realizare a compatibilitatii si o familiarizare cu modurile diverse n care partenerii reactioneaza ntr-o mare varietate de situatii; dezvoltarea deprinderilor interpersonale si ncrederea n construirea unor relatii strnse; un nivel de trai ridicat, rezultat din asocierea resurselor economice; Dezavantaje: limitarea prematura a experientei "ntlnirilor"; perpetuarea rolului traditional al femeii, constnd n asigurarea sarcinilor domestice, ceea ce poate conduce consecutiv la unele dificultati n continuarea instructiei si formarii pentru viitoarea cariera, la o restrngere semnificativa a satisfacerii nevoilor proprii; uneori coabitarea juvenila poate fi n beneficiul barbatului si mai putin al femeii;

investirea emotionala inegala; unul dintre parteneri poate investi mai mult n relatie, ceea ce poate antrena unele tensiuni si "raniri" narcisiste; schimbari n viata sociala a partenerilor prin reducerea numarului de prieteni; complicatiile legale, care sunt posibile n coabitare mai mult dect n orice relatie amoroasa; dezinteresul fata de functia reproductiva, ce se manifesta o importanta erioada de timp; n concluzie, uniunea libera poate fi doar o simpla etapa premergatoare casatoriei sau poate fi un stil de viata rezultat dintr-o optiune de lunga durata sau definitiva.

D. FAMILIILE MONOPARENTALE se refera la menajele formate dintr-un singur parinte si copiii acestuia, menaje ce pot aparea fie n urma divortului sau abandonului familial, fie n urma decesului unui parinte, a adoptiei realizate de o persoana singura sau a cresterii copiilor n afara casatoriei. Conceptia despre familia monoparentala a evoluat, astazi considerndu-se ca este mai indicata pentru un copil o astfel de familie, dect una biparentala bntuita de certuri si de probleme. Nu s-a confirmat nici ipoteza ca, de fapt, copii ce provin din astfel de familii sunt mai mult expusi riscului de a deveni delicventi potentiali. Dezavantaje: pentru barbati costurile psihologice sunt mai mari, n timp ce pentru femei prevaleaza costurile materiale; menajele monoparentale se confrunta cu dificultati economice si socializatoare mai mari dect familiile complete; baietii din familiile monoparentale prezinta o rata mai mare a comportamentelor deviante, comparativ cu fetele; n schimb, casatoriile acestora au o stabilitate mai redusa dect a baietilor; parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile: cea sexuala, reproductiva, economica si de socializare sunt minimalizate. Principalele probleme ale mamelor: dificultati financiare, copiii devenind un suport economic pentru acestea ca parinte singur, mamele si extind rolul cu sarcini auxiliare, nespecifice rolsexului mama mparte rolurile cu copilul cel mai mare care se maturizeaza mai repede si devine si confident; situatia este mai grea cnd copilul mai mare este fata si se stabilesc roluri ntre mama - fiica Principalele probleme ale tatilor: tatii dispun de o mai mare libertate financiara/resurse financiare;

se pricep mai putin la gospodarie, motiv pentru care acestea le fac copii, uneori cu ajutor din afara parintii singuri cer mai multa independenta de la copii lor Probleme aparte ridica categoria parintilor adolescenti
E.

CSTORIA DESCHIS este un model de convietuire aflat ntre concubinaj si familia nucleara

dragostea sexuala constituie nucleul si ratiunea de a fi a acestei casatorii casatoria deschisa face loc n mod lejer si sincer posibilitatii de schimbare a partenerului daca aceasta este n interesul fiecaruia si a cuplului ca ntreg; autorii casatoriei deschise plaseaza "cheia" acestei relatii n capacitatea sotilor de a ntelege ce semnificatie are "a trai acum" persoana/partenerul are o libertate pe care altfel nu o avea, poate decide singura ntr-o lume care o obliga sa adopte anumite comportamente; este o modalitate care l obliga si pe unul si pe altul dintre parteneri sa nu se plafoneze; este o alternativa dezirabila ntre nenumarate alternative de convietuire impuse de societatea contemporana
F.

FAMILIILE RECONSTITUITE sau comasate reprezinta modele de convietuire

n care partenerii au mai fost casatoriti si au descendenti din mariajele anterioare. Cuplul reconstituit reuneste copiii din mai multe uniuni familiale, la acestia adaugnduse, deseori, proprii descendenti Probleme: copilul se confrunta cu situatia de "a-si mparti" afectiv parintele cu noul sot al acestuia - mai ales pentru baieti; copilul se poate teme de o modificare a regulilor n noua familie, ceea ce este, dupa terminarea divortului, o idee si o asteptare realista; copilul se poate nvinovati fata de parintele biologic (mai ales daca are drept de vizita) daca se simte atras sau iubeste parintele vitreg; copilul trebuie sa renunte la visul sau de a-si vedea parintii mpreuna si aceasta nu-I usor de facut/poate creste ostilitatea fata de parintele vitreg Complexitatea functiei de socializare: se teme ca nu va fi acceptat de copilul partenerului de viata, mai ales daca acesta si valorizeaza excesiv de mult parintepe pierdut;

nu vrea sa intervina peste modul de socializare al partenerului, peste conduita si sistemul sau de valori care au ghidat pna la acea vrsta comprtamentul copilului; cnd banii sunt insuficienti, putini oameni ar accepta sa satisfaca doleantele copilului vitreg, privndu-si propriile necesitati; nu este prea mult interesat de copilul partenerului pentru ca nu acesta a fost cauza formarii familiei; nu are timpul necesar socializarii n general.
G.

FAMILIILE REORGANIZATE se aseampna cu cele reconstituite, nsa acopera o arie mai ntinsa de configuratii: doi parteneri divortati sau vaduvi fara copii unul dintre parteneri are descendenti din mariajele anterioare doar un partener a mai cunoscut experienta unei relatii legal constituite

Ele sunt destul de numeroase, mai numeroase dect familiile reconstituite 3.3. EXPERIMENTELE NEOFAMILIALE sI "SIMULACRELE" FAMILIEI ACTUALE Oscilnd ntre teama de singuratate si nevoia de asociere, ntre confuzie si cautare de sens, multi oameni dezamagiti sau doar ncercati de viata, ntr-o lume n care pierderea si cautarea identitatii de sine bntuie si revaseste fiinta, experimenteaza sau sunt n cautarea unor noi stiluri de viata. A - SEMI-CSNICIA este un experiment neofamilial sub semnul "falselor solutii", avnd ca scop prelungirea casatoriei din punct de vedere legal, n ciuda modificarilor si alterarilor de esenta care pericliteaza n fond continuitatea acesteia. Variante/formule: formula - casa si copii mpreuna, sexul separat (exercitarea n comun a menajului si administrarii bugetului; exercitarea n comun sau n paralel a educatiei copiilor; exercitarea autonoma a functiei sexual-afective n cadrul unui complex de infidelitate conjugala, unilaterala sau bilaterala); formula - sexul mpreuna, casa si copiii - mai mult tu, distractiile separat; formula - sexul partial mpreuna, casa numai tu, distractiile partial mpreuna, copil mai ales tu; banii - mai ales eu. Cupluri imatur-dependente care sunt nlocuite sub aspectul exercitarii rolului parental si uneori casnico-menajer si administrativ-organizatoric de catre bunici

(parinti - socri); convietuirea cu socrii (parintii) n cadrul aceluiasi spatiu locativ si psihosocial are de cele mai multe ori efecte inhibitive B - PSEUDO-CSNICIA sau "vietile paralele" constituie forma de manifestare cea mai grava a psihosociopatologiei maritale si consta n adoptarea si exercitarea inautentica (falsa, aparenta) a rolului conjugal-parental. Daca n cazul precedent sentimentul iubirii persista n forme contorsionate, dramatice, imature etc., n pseudocasnicie nu poate fi vorba de afectiune mutuala ci doar de un sistem de interese reciproce, de obicei economice si sociale, care determina n anumite situatii optiunea unor indivizi de oficializare a casatoriei. Exemplu, care desi si mentin statutul oficial de casatoriti, adoptase roluri simultane de autonomie intra si extraconjugala, ambii parteneri fiind implicati afectiv-sexual n relatii exterioare, desfasurnd n paralel viata domestica si loisirul, ntr-o relativa indiferenta mutuala. Elementul prin care justifica mentinerea oficiala a casatoriei l constituie problema locuintei si a investitiilor materiale comune, efectuate ntr-o perioada initiala cnd pretindeau ca s-au iubit si nteles, precum si pastrarea aparenta a unor statute oficiale avantajate de formula casatoriei. Un alt motiv care mentine casatoria aparenta l constituie prezenta copiilor
C - UNIUNILE HOMOSEXUALE

Homosexual = preferinta pentru persoane de acelasi sex S. Radulescu considera ca este mai corect sa se vorbeasca de practici homosexuale dect de indivizi homosexuali, deoarece este dificil de a denumi homosexual o persoana care ntr-un moment sau altul al existentei sale s-a angajat ntro conduita cu caracter homosexual. Att la barbat ct si la femeie, homosexualitatea rezulta din complexe inconstiente. Dupa A. Adler, ar fi vorba de un sentiment de inferioritate, teama de esec mpingndu-l pe individ sa caute un partener de acelasi sex cu el. La baieti, homosexualitatea este adesea consecinta unei educatii deficitare iar la femei rezultatul unor deceptii din copilarie, deceptii legate de descoperirea sexelor. Oricum, efectele negative ale homosexualitatii se manifesta - n genere - la persoanele care au un sentiment de culpabilitate n raport cu orientarea lor sexuala. nsa, homosexualii care nu-si regreta orientarea si care au o viata sexuala regulata nu sunt mai stresati din punct de vedere psihologic dect sunt persoanele heterosexuale. A. Kinsey a dezvoltat o scala de sase intervale n care a plasat indivizii pe un continuum n ceea ce priveste experientele lor sexuale:

Heterosexual cu experiente homosexuale accidentale

Heterosexual cu experiente homosexuale la egalitate

Homosexual cu experiente heterosexuale incidentale

Heterosexual exclusiv

Heterosexual cu experiente homosexuale substantiale

Homosexual cu experiente heterosexuale substantiale

Homo-sexual exclusiv

Fig. 3.2. Scala plasarii indivizilor n ceea ce privaste experientele sexuale (I. Mitrofan si C Ciuperca)

S. Radulescu surprinde fenomenul homosexualitatii n toata complexitatea sa, adoptnd o pozitie stiintifica, neutra si obiectiva fata de homosexuali.

nalt

HOMOSEXUALI BISEXUALI H o m

Hetero

erotism

Scazut nalt e
r HETEROSEXUALI ASEXUALI o t i s m Scazut
Fig. 3.3. Fenomenul homosexualitatii ( dupa I Mitrofan si C. Ciuperca)

De-a lungul timpului homosexualitatea a fost considerata fie un pacat sau viciu, fie o
boala sau o tulburare de comportament, fie un comprtament normal. Explicatii ce au pretentia ca justifica comportamentul homosexual: absenta sau deficitul androgenului parental ( substanta care stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale masculine; dezechilibrele sau deficientele hormonale (ale testosteronului n cazul baietilor si estrogenului n cazul femeilor); nerezolvarea complexelor oedipiene; abuzul sexual n timpul copilariei; experiente heterosexuale nesatisfacatoare; socializarea homosexuala etc accidentele cromozomiale de sex

O prejudecata periculoasa este asocierea homosexualitatii cu agresivitatea si

criminalitatea. Functii: reproducerea si socializarea nu se pot manifesta iar cea economica nu prea are importanta. Functiile maximizate sunt cele de solidaritate si sexuala, prima fiind mai puternica la lesbiene dect la homosexuali O situatie deosebita este a cazurilor de homosexuali care au fost implicati n mariaje heterosexuale pentru o anumita perioada, multi dintre ei avnd copii n acel mariaj anterior. Concluzie: Homosexualitatea trebuie privita cu toleranta iar pentru a o ntelege trebuie sa renuntam la etichetare, prejudecati si stigmatizare. Nu trebuie sa se nteleaga de aici ca optam pentru proliferarea acestui fenomen

D - GRUPUL COMUNITAR SEXUAL se manifesta de prin anii 1960 - 70 ca o replica si formula de protest la adresa restrictiilor ntru fidelitate. Adeptii grupurilor comunitare familiale si confera iluzia unei pretinse libertati individuale, plecnd de la ideea ca mariajul monogam induce de la bun nceput "o castrare psihologica si sexuala a sotilor" prin respectarea fidelitatii, fie de teama opiniei publice, fie prin aderare la principii educative, morale si religioase perimate. Multi recurg la experienta comunitara pentru a-si satisface visele infantile de voyerism sau de axhibitionism saupentru a-si disimula incapacitatea de a construi n timp o autentica relatie durabila. E. SWINGERS - engl. swinging = leganat, oscilant, ritmat - desemneaza un schimb voluntar si temporar ntre perechi n scop sexual. Schimbul se produce ntre doua persoane sau mai multe cupluri si, n mod ocazional poate fi inclus n grup si o persoana fara partener, de obicei o femeie. Schimburile au loc cu consimtamntul tuturor partilor implicate. Adeptii acestei forme cred ca el este preferabil relatiilor secrete extraconjugale inclusiv din punct de vedere al starilor emotionale prin care se trece. Teme de reflectie, evaluare si autoevaluare
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Diferentiati tipurile constitutive ale familiei restructurate. Comparati tipurile familiei restructurate cu familia nucleara din perspectiva nivelului functiilor pe care acestea le ndeplinesc. Caracterizati tipurile familiei restructurate, cu insistenta pe elementele specifice fiecareia. Idnetificati cauzele care au generat tipurile familiei restructurate. Evaluati din perspectiva functiei educative tipurile familiei restructurate . Prezentati si analizati experimentele neofamiliale si simulacrele familiei actuale. Faceti predictii asupra evolutiilor viitoare ale familiei.

Bibliografie 1. Ilut, P. (1995), Familia - cunoastere si asistenta, Cluj-Napoca, Editura ARGONAUT 2. Batrnu, E. (1980), Educatia n familie, Bucuresti , Editura politica. 3. Dimitriu, C. (1973), Constelatia familiala si deformarile ei, Bucuresti , EDP.

4. Mitrofan, I. si Ciuperca, C. (1998), Incursiune n psihosociologia si psihosexologia familiei, Bucuresti , Editura Press "Mihaela" 5. Mitrofan, I si Mitrofan, N. (1994), Elemente de psihologie a cuplului, Bucuresti , Casa de editura si presa "sANSA" SRL. 6. Mitrofan, I. (1989), Cuplul conjugal - armonie si dizarmonie, Bucuresti, Editura stiintifica si Enciclopedica.
.//////