PROTECTIA JURIDICA A DREPTURILOR OMULUI Curs 1

Bibliografie: Protectia juridica a drepturilor omului Nicolae Diaconu, editura Universul Protectia juridica a drepturilor omului Nicolae Purda, juridic 2007 Protectia juridica a drepturilor omului Victor Duculescu 2004 Drepturile omului Dumitru Ma ilu

Conceptul drepturile omului

!" terminolo#ie$ pro%lema omului ca s,u%iect de drept international 2" scurt istoric

1. Preci !ri introducti"e

Pro%lematica drepturilor omului a %devenit o preocupare centrala a tuturor statelor indi&erent de deose%irile ideolo#ice, culturale, economice sau sociale" 'cceptarea unanima a &ilo o&iei drepturilor omului poate &i uneori doar &ormala si super&iciala, insa niciun #uvern nu o contesta" (a dovada, majoritatea statelor lumii au aderat la cele doua pacte internationale ela%orate su% e#ida )"N"U"$ Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice si Pactul *nternational cu privire la drepturile economice, sociale si culturale" Mai mult, ,su% e#ida (onsiliului +uropei s,a creat un sistem jurisdictional pentru protectia drepturilor omului deose%it de e&icient in cadrul (urtii europene a Drepturilor )mului" $ $ $ Preci !ri terminolo#ice in prima etapa istorica, drepturile omului mai erau denumite si drepturi naturale- a%ia mai tar iu, dupa cel de,al doilea .a %oi Mondial, acestea au &ost denumite si drepturi ale omului, drepturi ale %ar%atilor, etc" in lim%a en#le a a &ost consacrata initial ca rise o& men e/presie cu tinta discriminatorie- de aceea s,a inlocuit cu e/presia 0uman ri#0ts in lim%a &rance a se vor%ea de droits de l10omme tot cu nuanta discriminatorie, e/presie care insa se mentine si in pre ent

Pro%lem!& daca omul poate sa fie considerat ca subiect al raporturilor de drept international public? )pinii$ !" unii autori considera ca omul este su%iect de drept international 2conceptia internationalista3 - argumente: a3 omul este destinatar al drepturilor si o%li#atiilor create prin taratatele internationale 2e/ista paste 400 documente internationale3 %3 persoana &i ica poate depune personal plan#eri la di&erite or#ani atii internationale pretin and ca le, au &ost incalcate anumite drepturi preva ute in tratate c3 persoana &i ica poate &i su%iect pasiv al raspunderii penale internationale daca savarsesc &apte care sunt incriminate ca in&ractiuni internationale 2" alti autori considera ca omul nu poate &i su%iect de drept international pu%lic 2majoritatea3 - argumente: a3 &aptul ca omul este %ene&iciar al re#lementarilor tratatelor internationale nu,* con&era calitatea de su%iect de drept international, pentru ca acestea creea a o%li#atii numai &ata de statele parti nu si &ata de

persoanele &i ice- mai mult, drepturile si li%ertatile &undamentale decur# din le#islatia nationala a statelor parti ca si #arantarea lor concreta %3 desi persoana &i ica poate adresa plan#eri in cadrul diverselor or#ani atii internationale, este vor%a doar despre un drept procedural si nu despre un drept material su%stantial" 'tat drepturile procedurale cat si drepturile materiale sunt necunoscute in tratatul la care este parte respectiva persoana &i ica c3 &aptul ca persoana &i ica poate &i su%iect pasiv al raspunderii penale internationale daca savarseste o in&ractiune internationala 2#enocid, pirateria, tra&icul de stupe&iante, crimele de ra %oi, crimele contra pacii ,si umanitatii3 nu ii con&era calitatea de su%iect de drept international deoarece aceste in&ractiuni internationale sunt preva ute in le#islatiile interne ale statelor 2coduri penale3" *n ceea ce priveste crimele de ra %oi si crimele contra pacii si umanitatii, raspunderea penala a su%iectului in cau a este consecinta raspunderii internationale a statului sau, atunci cand individul respectiv a actionat in calitatede or#an de stat" De alt&el, stautele tri%unalului pentru *u#oslavia si U#anda acorda prioritate instantelor nationale ale statelor in cau a, iar tri%unalele internationale au un caracter su%sidiar" 'cest principiu sta la %a a tratatului adoptat la .oma in !557 privind 6tatutul (urtii Penale *nternationale" *n conclu ie, persoanele &i ice sunt su%iecte de drept intern, situatie care le acorda capacitatea de a avea drepturi si o%li#atii ce pot proveni atat din ordinea juridica nationala,cat si din ordinea juridica internationala" )ri#inea acestor norme juridice care re#lementea a drepturile si o%li#atiile persoanei &i ice nu,i con&era calitatea de su%iect de drept"

'. (curt istoric l! re#lement!rilor

Primele preocup!ri pri"ind protecti! drepturilor omului (onceptul propriu, is de drepturi ale omului a aparut in perioada premer#atoare revolutiilor %ur#0e e din +uropa si 'merica, conturand idei &ormate inca din 'ntic0itate si +vul Mediu 2in 7recia 'ntica3" *storia propriu, isa a drepturilor omului incepe in Marea 8ritanie, odata cu Ma#na (0arta 9i%ertatum 2!2!:3 care r&epre inta primul document in care se pre&i#urea a dimensionari juridice ale drepturilor &iintei noastre" !3" Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului !7;5 .evolutia <rance a 23" Constitutia Franceza din !75! 'ceste doua acte e/prima &ilo o&ia drepturilor nationale, accentuand drepturile individuale si consacrand idei prevum$ e#alitatea, pre umtia de nevinovatie, protectia impotriva retroactivitatii le#ii" Principalele limite ale Declaratiei constau in &aptul ca acesta nu prevede drepturi economice si sociale si nu se re&era la drepturile populatiei din coloniile &rance e" 43" Declaratia de Independenta Americana (177 ! proclama idei precum$ e#alitatea, dreptul la viata, dreptul la li%ertate, dreptul la urmarirea &ericirii" De asemenea continea idei de avan#arda %re&eritoare la independenta justitiei, su%ordonarea militarilor &ata de puterea civila, dreptul de a &i judecat de un tri%unal cu juriu" 43" "ecolul ## consacra aparitia primelor re#lementari internationale si are loc e/ternali area drepturilor omului" !). !5!5 )r#ani atia *nternationala a Muncii care a ela%orat numeroase conventii dar si recomandari" %). Perioada post%elica preocuparile comunitatii internationale se concreti ea a in crearea unui asa,numit drept international al drepturilor omului, iar protectia individuala depaseste #ranitele unui stat, devenindo pro%lema internationala" c). (arta )"N"U 22= iunie !54:3 a&irma in art"!, para#ra&ul 4$ necesitatea respectarii drepturilor omului si cooperarea internationala" 'ceasta este prima consacrare de ordin #eneral a protectiei drepturilor omului printr, un tratat cu vocatie de universalitate 2sunt !5; de tari mem%re3"

, se stipulea a ca statele au o%li#atia #enerala de cooperare pentru respectul universal si e&ectiv al drepturilor omului , cu toate acestea, lacunele (artei )"N"U" raman considera%ile$ se recunoaste puterea or#anelor sale de a ela%ora studii si recomandari, dar nu de&ineste continutul drepturilor omului si nu contine nicio #arantare a acestora , marele merit al (artei )"N"U" este acela de a &i introdus protectia drepturilor omului in ordinea internationala, pentru ca prin aderarea la (arta )"N"U statele parti recunosteau ca pro%lema drepturilor omului estede interes international d). Declaratia Universala a Drepturilor )mului 2!54;3 este primul document international care enumera drepturile civile si politice, economice, sociale si culturale" Desi nu are &orma juridica a unui tratat, are meritulde a &i declansat un proces de ela%orare a unor tratate internationale care sa puna %a ele dreptului international al drepturilor omului"

Curs '
>.'6'>U.* ale drepturilor omului$ a" sunt drepturi subiecti$e, a%solute, opo a%ile er#a omnes, &iind respectate in ca de nevoie prin &orta de coercitie a statului %" sunt drepturi esentiale, adica indispensa%ile pentru e/istenta si normala de voltare a &iintei umane, inaliena%ile c" drepturile sunt consacrate si garantate atat prin constitutie cat si prin diverse alte acte normative, interne si internationale

Drepturile *emeii si !le copilului

(curt istoric !l re#lement!rilor drepurilor *emeii& !" Majoritatea &ilo o&ilor antici , justi&icau ine#alitatea sociala si juridica dintre %ar%ati si &emei, prin &aptul ca acestia nu erau in estrati cu aceleasi talente si capacitati, &emeia &iind considerata o &iinta in&erioara2" +volutia spre reli#iile monoteiste s,a derulat tot su% semnul patriar0atului, ast&el incat reli#ia crestina, mo aica si musulmana re ervau &emeii o po itie in&erioara4" 6ocietatea antica si societatea evului mediu au perpetuat acesta po itie de su%ordonare sociala si politica a &emeii*storia miscarii &eministe , *ncepe in +uropa la s&arsitul secolului al ?V***,lea in conte/tul in care societatea %ur#0e a nu permitea &emeilor sa devina concurente directe cu %ar%atii in procesul de productie- ast&el ele aveau posi%ilitati limitate de educatie, nu dispuneau de %unurile lor, nu puteau semna contracte, nu puteau sa munceasca2sau daca munceau erau remunerate in&erior &ata de %ar%ati3" , *n privinta 0otararilor judecatoresti re&eritoare la divort si custodia copiilor, &emeile erau da avantajate in mod clar, *n +uropa istoria miscarii &eminste incepe odata cu .evolutia <rance a2!7;53, atunci cand multe &emei au luptat pe %aricadele revolutiei, 'cesta este conte/tul istoric in care a &ost ela%orata Declaratie drepturilor &emeii si ale cetatencei-

Prima miscare &eminista in 6U' se situea a in !;4;,!5!4 &emeile militau in special pentru drepturi civile si economice2dreptul de vot a contituit initial un rol secundar in acesta lupta3-

4" *n <ranta asociatiile &emeilor criticau in special normele juridice re&eritoare la casatorie e/istente in (odul lui Napoleon:" (0iar daca <ranta a &ost prima tara europeana care a introdus principiul votului e#al si universal pentru %ar%ati, a recunoscut dreptul de vot &emeilor a%ia in !544 2norve#ia,!50:, elvetia,!57!3=" @iua de ; martie a &ost declarata ca i internationala a &emeii prin a doua con&erinta internationala a &emeilor socialiste , de la (open0a#a din !5!0' doua miscare &eminista s,a des&asurat incepand cu !5=5$ , luptau pentru le#ali area avorturilor 2asta i in majoritatea le#islatiilor europene si americane este le#ali at avortul pana cand sarcina a ajuns la !2 saptamani3 , luptau pentru remunerarea muncii casnice , luptau pentru acordarea unui salariu e#al pentru munca de valoare e#ala , protejarea an#ajatelor insarcinate Dupa al doilea .a %oi Mondial, (arta )NU 2!5=:3 proclama e#alitatea juridica a &emeii cu %ar%atul , DUD) consacra principiul e#alitatii in art" !, 4, =, ; , (ele doua pacte$ Pactul cu privire la drepturile civile si politice, si Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale consacra e#alitatea in art"4 , (+D) consacra principiul nediscriminarii 2inclusiv al nediscriminarii se/uale3 in art"!4, precum si Protocolul nr"!! ane/at la (+D) Ce inse!mn! drepturile *emeii& a) eliminarea discriminarii !3" 'dunarea 7enerala a )NU a adoptat declaratia cu privire la eliminarea discriminarii &ata de &emei 2!5=73$ discriminarea este considerata o in&ractiune contra demnitatii umane indi&erent de domeniu 23" (onventia asupra eliminarii tuturor &ormelor de discrimare &ata de &emei 2!575, intrat in vi#oare,!5;53$ , de&ineste discriminarea A orice di&erentiere, e/cludere sau restran#ere de drepturi %a ata pe se/ , o%li#atia statelor parti de a re#lementa pe plan intern principiul e#alitatii juridice a &emeilor cu %ar%atii, a%ro#and orice acte juridice discriminatorii , se in&iinta (omitetul )NU pentru eliminarea discriminarii &ata de &emei b) capaciatatea juridica egala "ediul materiei: art"!: din (onventia cu privire la eliminarea tuturor &ormelor de discriminare &ata de &emei care prevede capacitate civila dar si procesuala e#ala intre %ar%ati si &emei , *n le#islatia noastra, con&orm le#ii nr"2;;Bnoiem%rie 2007, %ar%atul si &emeia se pot casatori la varsta de !; ani- pentru motive intemeiate, %ar%atul si &emeia pot primi dispensa de varsta de 2 ani- minorul care se va casatori va avea nevoie atat de consimtamantul parintilor sau tutorelui, cat si de autori atia 'utoritatii >utelarec) drepturi legate de casatorie si familie !3" drepul femeii de a inc%eia casatoria in conditii de egalitate cu barbatul "ediul materie$ DUD)2art !=3, Pactul international cu privire la drepturile civile si politice 2art"243, (+D) 2art !23, (onventia cu privire la consimtamantul la casatorie, varsta minima si inre#istrarea casatoriei ,!5=2 2in vi#oare,!5=43, (onventia cu privire la cetatenia &emeii casatorite-

Prin dreptul &emeii de a inc0eia casatoria in conditii de e#alitate cu %ar%atul se intele#e$ , consimtamant li%er e/primat la inc0eierea casatoriei , e#alitatea in drepturi si o%lia#tii atat intre soti cat si intre parinti si copii , e#alitate in privinta dreptului de a cere des&acerea casatoriei si acordarea custodiei copiilor minori , o%li#atia statelor parti la conventia din !5=4 de a re#lementa in dreptul lor intern varsta minima la inc0eierea casatoriei 23" cetatenia femeii casatorite "ediul materiei$ (onventia asupra &emeii casatorite , casatoria sau divortul dintre cetatenii proprii ai unui stat si respectiv &emeile de cetatenie straina sau apatrida nu produc e&ecte automate asupra cetateniei &emeii casatorite , do%andirea sau pierderea cetateniei sotului resortisant al unui stat nu are e&ecte asupra cetateniei sotiei sale , o straina casatorita cu un resortisant poate sa do%andesca la cerere cetatenia sotului sau, %ene&iciind de o procedura privile#iata 43" egalitatea sotilor in ceea ce pri$este e&ercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti "ediul materie: (onventia pentru inlaturarea tuturor discriminarilor &ata de &emei si Protocolul nr"7 ane/at acesteia care prevad$ , parintii au drepturi si responsa%ilitative#ale in toate pro%lemele care privesc pe copii lor , parintii au in e#ala masura o%li#atia de a,i creste si educa pe copii2c0iar daca sunt divortatiCCC3 d) dreptul la munca si la o remuneratie egala pt munca de val egala ) pro%lema ce a constituit o%iectivul central al luptei pentru emanciparea &emeii dusa de catre miscarile &eministe, a &ost asi#urarea dreptului la munca si la remuneratie e#ala cu aceea a %ar%atului , pentru munca de val e#ala "ediul materie: Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale 2art"73, (onventia asupra eliminarii tuturor &ormelor de discrimare &ata de &emei, care prevad$ , dreptul la un salariu e#al pentru munca de valoare e#ala , eliminarea discriminarilor la an#ajare, la promovarea in munca, in privinta masurilor de securitate sociala si ocrotirii sanatatii , o%li#atia statelor mem%re de a elimina din le#islatia interna orice prevederi discriminatorii cu privire la salari are e#ala , protectie pentru prevenirea concedierii pentru pro%leme de maternitate

(urs 4
e) drepturi in domeniul educ!tiei si s!n!t!tii !3 Drepturi in domeniul studiilor 'rt"!0 din (onventia asupra eliminarii tuturor &ormelor de discriminare &ata de &emei prevede, in mod sintetic urmatoarele$ , acces in conditii de e#alitate la studii pe %a a acelorasi pro#rame, cu acelasi corp pro&esoral si avand acelasi criterii de evaluare scolare , acces in conditii de e#alitate la diverse pro#rame de educatie 23 Dreptul la sanatate 'rt"!2 din aceaasi (onvetie prevede in mod sintetic urmatoarele$ , accesul in conditii de e#aliatate la serviciile medicale, si respectiv, protectia speciala in perioada de #raviditate si dupa nasterea copilului pana la 2 ani :

, con&orm Protocolului nr"! de la 7eneva adoptat in !577 &emeile se %ucura de o protectie speciala in ca de con&lict armat impotriva violurilor, atentatelor la pudoare, si prostitutiei

DREPTURILE COPILULUI
Protecti! drepturilor copilului
Documentele internationale, dar si le#islatiile interne ale statelor acorda o atentie prioritara si speciala drepturilor copilului" *n cadrul )NU s,a creat in !54= UN*(+<, care coordonea a cooperarea internationala in domeniul protectiei drepturilor copilului a statelor parti ale )NU" 6ediul materiei$ , Declaratia Universala a Drepturilor )mului in art": , (onventia cu privire la drepturile copilului adoptat in !5;5 .omania este parte la aceasta (onventie prin le#ea nr"!; din !550- aceasta conventie la care au aderat !50 de state de&ineste notiunea de copil, ca &iind acea persona care nu a implinit $arsta de 1' ani cu e&ceptia cazurilor in care deplina capacitate de e&ercitiu se dobandeste mai de$reme( in conditiile legii , Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice 2in art"=, alin" :3 , (onventia de la Da#a asupra protectiei drepturilor copilului si cooperarii in materia adoptiei internationale 2adoptata in !5;4 si rati&icata de .omania prin le#ea nr";4E!5;43 , (arta drepturilor &undamentale a Uniunii +uropene 2art" 24, 42, adoptata la Nisa in anul 20003" ' &ost preluata in proiectul de tratat de la 9isa%ona" (on&orm (onventiei )NU cu privire la drepturile copilului, acestea pot &i re umate in !0 puncte esentiale$ a" toti copiii si tinerii au drepturi e#ale- niciun copil nu va putea &i de avantajat din pricina se/ului sau, a rasei sale, a lim%ii pe care o vor%este sau a reli#iei sale 2e/ista insa unele di&erente intre copiii le#itimi si nele#itimi3" %" copiii si tinerii au dreptul la sanatate si asistenta medicala" c" copiii si tinerii au dreptul la vacanta, la timp li%er, la timp de joaca si de activitati culturale" d" copiii si tinerii au dreptul de a se in&orma, de a,si e/prima opinia si de a &i ascultati" e" copiii si tinerii au drrptul la studii elementare #ratuite, precum si drrptul de a urma studii superioare" &" copiii si tinerii au dreptul de a &i educati &ara violenta, a%u urile si e/ploatarea &iind inter ise" #" copiii si tinerii au dreptul de a &i protejati de e/plotarea economica si se/uala 0" copiii si tinerii cu di a%ilitati au dreptul la o protectie speciala si la participarea activa la viata sociala" i" copiii si tinerii au dreptul de a %ene&icia de protectie in ca de ra %oi 2c0iar si la copii re&u#iatilor3 j" copiii si tinerii au dreptul de a convietui cu parintii lor si daca sunt separati de acestia au dreptul de a pastra le#aturi personale cu ei Continutul acestor drepturi: !3 (opilul are dreptul la viata de la nastere si c0iar de la conceptie" (on&orm art"= din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice, nici o sentinta de condamnare la moarte nu poate &i pronuntata impotriva unei persoane care nu a implinit !; ani" <emeile insarcinate nu pot &i condamnate la pedeapsa cu moartea"

23 Dreptul la un nume si la domiciliu ca parti ale starii civile prin care persoana se indenti&ica in &amilie, spatiu, societate" 43 Dreptul de a do%andi o cetatenie 2c0iar in situatia copilului nascut din parinti apatri i sau a copilului #asit pe teritoriul unui stat3" 43 Dreptul la sanatate, la o normala de voltare &i ica si psi0ica" :3 Dreptul copilului de a nu &i separat de parintii sai, iar in ca ul in care este separat de unul sau de am%ii parinti, el are dreptul de a avea le#aturi personale cu acestia 2cu e/ceptia situatiei in care mentinerea unor ast&el de le#aturi personale ar &i periculoasa pentru normala de voltare a copilului3" =3 Dreptul la educatie accesul la invatamantul primar o%li#atoriu si #ratuit- accesul in conditii de e#alitate la invatamantul superior" 73 *n materia adoptiei internationale, aceasta se su%ordonea a adoptiei nationale 2art"!= si 2! din (onventia de la Da#a3" *n tara noastra, a &ost adoptata le#ea nr"274B2004, intrata in vi#oare la ! ianuarie 200: privind re#imul juridic al adoptiei, care prevede principiul su%sidiaritatii adoptiei internationale &ata de cea nationala" .e umand, e/ista 4 mari cate#orii de drepturi ale copilului$ , dreptul de protectie 2dreptul la viata, la sanatate, la protectia impotriva e/ploatarii se/uale si economice3 , drepturi de per&ormanta 2dreptul la educatie, dreptul la cultura, dreptul la joaca3 , dreptul de participare la viata sociala 2dreptul la in&ormare, dreptul la li%era e/primare, dreptul de asociere3 , alte drepturi 2drepturi re&eritoare la relatia copilului cu &amilia3 LE+I(LATIA ,ATIO,ALA *n dreptul roman a &ost adoptata le#ea nr"272B2004, intrata in vi#oare la ! ianuarie 200: si care are marele merit ca este prima le#e in care sunt enumerate drepturile copilului$ , dreptul la sta%ilirea si pastrarea identitatii sale$ prin inres#istrarea sa imediat dupa nastere" Parintii au dreptul sa alea#a numele si prenumele copilului, iar acesta are dreptul de a,si pastra numele, cetatenia si relatiile de &amilie in conditiile le#ii 2art";3 , copilul are dreptul de a avea relatii personale cu parintii sai, cu rudele sale, precum si cu orice alte persoane &ata de care de volta le#aturi de atasament 2cu e/ceptia ca urilor in care instanta inter ice aceste le#aturi , art"!43 , copilul are dreptul la protejarea ima#inii sale si a vietii sale intime- in acest sens, participarea copilului la de %ateri pu%lice in cadrul unor pro#rame audio,vi uale, se &ace numai cu acordul repre entantului le#al pana la implinirea varstei de !4 ani , art"22 , copilul are dreptul la li%era e/primare, precum si dreptul de a primi in&ormatii si s&aturi corespun atoare varstei sale- copilul care are discernamant are dreptul de a,si e/prima opinia" *n orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste este o%li#atorie ascultarea copilului care a implinit varsta de !0 ani- c0iar si un copil care nu a implinit varsta de !0 ani poate &i ascultat de catre autoritatea competenta, daca aceasta considera ca ascultarea copilului este necesara pentru solutionarea cau ei art"24 , copilul are dreptul la li%ertatea de #andire, de constiinta si de reli#ie , art" 2: din le#e , parintii il indruma pe copil pentru ale#erea unei reli#ii, dar &ara a,l putea o%li#a in acest sens, dar reli#ia copilului care a implinit !4 ani nu poate &i sc0im%ata &ara acordul acestuia" (opilul care a implinit varsta de != ani are dreptul sa isi alea#a sin#ur reli#ia , copilul are dreptul la respectarea personalitatii sale si nu poate &i supus pedepselor &i ice si tratamentelor umilitoare si de#radante" Masurile disciplinare nu permit su% nicio &orma pedepsele &i ice, corporale si nici acelea

care ii tul%ura normala de voltare &i ica si psi0ica art" 2;" *n acest conte/t, copilul are dreptul de a depune sin#ur plan#ere la autoritatile competente vi and incalcarea drepturilor sale &undamentale"

OR+A,I-ATII I,TER,ATIO,ALE CU PREOCUPARI I, DOME,IUL PROTECTIEI DR OMULUI

!" O,U )r#ani atia Natiunilor Unite +ste cea mai importanta or#ani atie internationala, cu vocatie universala, care are preocupari in acest domeniu" *nitial, la crearea )NU prin (0arta )NU, intrata in vi#oare in octom%rie !54:, au e/istat controverse privind competentele acestei or#ani atii privind drepturile omului" *n &inal, prin concesii reciproce intre statele 'mericii 9atine, socialiste, capitaliste s,a ajuns la redactarea art":= din (0arta )NU, care contine doar an#ajamentul #eneral al statelor de a actiona separat sau in comun in vederea indeplinirii o%li#atiilor speci&ice, dar &ara a se sta%ili o%li#atii concrete preva andu,se pentru 'dunarea 7enerala doar competenta de a &ace studii si recomandari in domeniul drepturilor omului" 6tructura )NU !3 'dunarea 7enerala )NU 23 (onsiliul +conomic si 6ocial +()6)( 43 (onsiliul de 6ecuritate 43 (onsiliul de >utela :3 (urtea *nternationala de Fustitie de la Da#a =3 6ecretariatul, condus de 6ecretarul 7eneral al )NU *n domeniul drepturilor omului, au competenta urmatoarele or#ane principale$ 'dunarea 7enerala )NU +()6)(,ul 6ecretariatul )NU I. Adun!re! +ener!l! O,U +ste or#anul cel mai repre entativ al )NU, in care &iecare stat are drept la vot" (ompetenta in domeniul drepturilor omului consta in urmatoarele$ , discutarea oricarei pro%leme re&eritoare la drepturile omului 2su% re erva art" 2, para#ra&ul 7 din (0arta )NU care prevede inter icerea amestecului in tre%urile interne ale unui stat3 , initia a studii si &ace recomandari pentru respectarea drepturilor omului &ara niciun &el de discriminari art"!4, para#ra&ul 8 din (0arta )NU , adoptarea de conventii internationale, la propunerea +()6)( art"=2, para#rs&ul 4 , in&iintea a or#ane su%sidiare , coordonea a activitatea institutiilor speciali ate ale )NU

Curs . Adun!re! +ener!l! !re c! or#!ne su%sudi!re& !" (onsiliul pentru Drepturile )mului care a inlocuit (omisia pentru Drepturile )mului creata in !54=" (onsiliul pentru drepturile omului a &ost la randul sau creat prin re olutia nr"=0B2: din 4 aprilie 200=" Atributiile principale: a" promovarea drepturilor omului &ara niciun &el de di&erentiere %" ela%orarea de recomandari in ca de violare a drepturilor omului asa cum sunt re#lementate in documentele )NU c" activitatea (onsiliului se va #0ida dupa urmat princ$ universalitatii, impartialitatii, nediscriminarii d" or#ani ea a con&erinte internationale si intruniri de lucru e" conlucrea a cu *naltul (omisar pentru Drepturile )mului, cu #uvernele statelor parti si cu or#ani atiile ne#uvernamentale &" pre inta rapoarte anuale 'dunarii 7enerale ,are un nr" de 47 de mem%rii ce au un mandat de 4 ani care poate &i reinnoit 2" *naltul (omisariat al )NU pentru .e&u#iati 2creat la ! ian !5:!3 , are o du%la su%ordonare &ata de 'dunarea 7enerala si +()6)( , a inlocuit &osta )r#ani atie *nternationale pt re&u#iasti, care s,a creat imediat dupa al 2,lea ra mondial pt ajutorarea victimelor acestuia Atributii: a" sprijina initiativele statelor parti pentru repatrierea re&u#iatilor si trans&erarea %unurilor lor %" sta%ileste contacte cu or#ani atiile #uvernamentale si ne#uvernamentale 2e/$ (rucea .osie3 care se preocupa de soarta re&u#iatilor, deci are atri%utii de natura umanitara, &ara caracter politic, avand un statut cvasiconsular c" statutul sau prevede si ca urile de incetare a competentei inaltului comisar pt re&u#iati dupa cum ar &i$ , daca re&u#iatul a solicitat protectia statului al carui cetatean este , daca a cerut in mod voluntar redo%andirea cetatenirei pierdute , daca a solicitat si a do%andit cetatenia si protectia altui stat , daca s,a resta%ilit in tara pe care a parasit,o , daca imprejurarile care au justi&icat acordarea statutului de re&u#iat au incetat Inaltul Comisar al ONU pentru Refugiati este ales de catre Adunarea Generala la propunerea ECO OC! 4" <ondul Natiunilor Unite Pentru (opii 2in&iintat in !54=3 A UN*(+< a" coordonea a pro#ramele de ajutorare a copiilor din tarile in curs de de voltare %" e coordonat de catre un (onsiliu de 'dministratie &ormat din 4! de mem%rii cu un mandat de 4 ani II. Consiliul Economic si (oci!l /ECO(OC)& , este compus din :4 de mem%rii cu un mandat de 4 ani , mem%rii sunt alesi de catre 'dunarea 7enerala, in &iecare an, dar in proportie de !B4 din nr" total al mem%rilor, iar mandatul acestora poate &i imediat reinnoit" *n practica, mem%rii permanenti ai (onsiliului de 6ecuritate si alte state de voltate 2Faponia si 7ermania3 sunt realesi &recvent"

, &iecare stat mem%ru are cate un repre entant care poate &i insotit de un consilier sau de catre un adjunct 2acestia din urma nu au drept de vot3 , votarea mem%rilor este secreta , isi des&asoara activitatea in doua sesiuni de cate 4 saptamani Atributii principale: a" are atri%utia de a &ace recomandari vi and respectarea drepturilor omului, &iind, din acest punct de vedere, cel mai important or#an al )NU %" pre#ateste proiectele de conventii internationale in domeniul sau de competenta c" convocarea de con&erinte internationale la nivel #uvernamental si ne#uvernamental d" coordonea a institutiile speciali ate ale )NU prin consultari si &ormularea de recomandari Organe subsidiare ale ECO OC !" (omisia pentru conditia &emeii2!54=3 , are un numar de 4: de state mem%re Organizare: , mem%rii comisiei au un mandat de 4 ani , actionea a in calitate de repre entanti ai statelor lor in con&ormitate cu indicatiile primite de la acestea Atributii: a"ela%ora a rapoarte si recomandari privind respectarea drepturilor &emeii %" ela%orea a re olutii proprii sau doar proiecte de re olutii care sa &ie supuse apro%arii +()6)( c" ela%orea a liste cu comunicari con&identiale si necon&identiale re&eritoare la conditia &emeii si apoi inaintea a catre +()6)( recomandari cu privire la masurile ce tre%uie intreprinse pentru eliminarea discriminarii &ata de &emei 2" (omitetele speciale de asi#urare a respectarii unor anumite drepturi$ a" (omitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale %" (omitetul pentru depturile omului c" (omitetul pentru drepturile economice, sociale si culturale d" (omitetul pentru eliminarea disciminarii &ata de &emei e" (omitetul contra torturii &" (omitetul pentru prevenirea crimelor si lupta impotriva delicventei %" Comitetul pentru drepturile omului 2!577, in %a a Pactului international cu privire la dr civile si politice3 , initial se dorea a &i un or#an jurisdictional, dar in &inal a ramas doar un or#anism politico,diplomat G structura$ are !; state mem%re si &iecare stat are dreptul la un sin#ur repre entant care are un mandat de 4 ani G arti%utii$ , e/aminea a rapoartele statelor parti, precum si ale institutiilor speciali ate ale )NU in domeniul respectarii drepturilor civile si politice , inaintea a statelor parti propriile sale rapoarte , primeste comunicari din partea statelor parti, care pretind ca un alt stat parte la pact nu,si indeplineste atri%utiile , primeste si anali ea a reclamatii din partea persoanelor &i ice care au calitatea de cetateni ai statelor parti la stat

!0

c" Comitetul pentru drepturile economice( sociale si culturale 2creat in !5;: in %a a Pactului cu privire la drepturile economice, sociale si culturale3 G structura$ !; mem%rii, &iecare stat mem%ru are un repre cu un mandat de 4 ani G competenta$ &ormulea a recomandari catre +()6)( in domeniul sau de competenta e" Comitetul contra torturii , este creat in %a a (onventie contra torturii si a altor pedepse sau tratamente cu cru ime, imumane sau de#radante 2in vi# din !5;7, iar .omania a aderat la ea in !5503 G structura$ , este &ormata din !0 mem%rii e/perti alesi prin vot secret cu mandat de 4 ani , e/pertii sunt cetateni ai statelor parti la conventie , adopta deci ii prin majoritate simpla G atri%utii$ , primeste si e/aminea a reclamatii prin care un stat parte la conventie declara ca un alt stat parte nu,si indeplineste o%li#atiile asumate , e&ectuea a anc0ete con&identiale daca detine in&ormatii si#ure ca pe teritoriul unui stat parte se practica sistematic tortura 2atri%utie nerecunoscuta de Marea 8ritanie3 , e/ercita activitati concrete pentru re olvarea di&erendelor dintre statele parti in acest domeniu , constituie comisii ad,0oc, de conciliere, care,si o&era %unele o&icii pt re olvarea amia%ila a acestor di&erende , e/aminea a reclamatiile provenite de la persoanele &i ice, care pretind ca au &ost victime ale torturii sau tratamentelor inumane III. Consiliul de (ecurit!te , are ca atri% principala mentinerea pacii si securitatii internationale con& art"24 din carta )NU structura$ are !: mem%ri, din care : sunt permanenti 26U', .usia, (0ina, <ranta, Marea 8ritanie3 , mem%ri nepermanenti sunt alesi pe o perioada de 2 ani , deci iile se iau cu o majoritate de 5 voturi intre care tre%uie sa se re#aseasca si voturile mem%rilor permanenti, care au drept de veto- a%tinerea de la vot a unui mem%ru permanent nu impiedica luarea deci iei , deci iile (onsiliului de 6ecuritate sunt o%li#atorii pentru statele parti ale )NU, atunci cand este vor%a despre atin#eri #rave aduse pacii si securitatii internationale , (arta )NU nu prevede atri%utii speciale ale (onsiliului de 6ecuritate in domeniul respectarii drepturilor omului I0. (ecret!ri!tul O,U , este condus de catre un 6ecretar 7eneral cu un mandat de 4 ani 28an Hi Mur este 6ecretarul actual3- el este liantul intre +()6)( si 'dunarea 7enerala, precum si intre +()6)( si institutiile speciali ate , are in competenta or#ani area de con&erinte internationale si propune 'dunarii 7enerale pe Presedintele *naltului (omisariat al )NU pentru .e&u#iati , e/prima atitudinea )NU in anumite pro%leme internationale , in catrul 6ecretariatului 7eneral &unctionea a Inaltul Comisar pentru drepturile omului 2in&iintat prin re olutia )NU nr"4;B!4! din decem%rie !5543 are ca responsa%ilitate principala promovarea si respectarea drepturilor omului, su% conducerea si responsa%ilitatea 6ecretarului 7eneral al )NU" 're ran# de su%,secretar #eneral si este insarcinat cu conducerea (entrului pentru drepturile omului cu sediul la 7eneva"

!!

0. Curte! Intern!tion!l! de Justitie , este or#anul justitiar al )NU care are in competenta judecarea di&erendelor dintre statele mem%re ale )NU care i,au recunoscut acesta ari%utie prin statut , con&orm statutului sau, (urtea *nternat de Fustitie nu are competente in domeniul drepturilor omului 0I. Consiliul de tutel! , avea ca atri%utie principala suprave#0erea teritoriilor neautonome, a&late su% tutela internationalapromova, in primul rand, drepturile popoarelor la autodeterminare si respectarea drepturilor omului in teritoriile neautonome a&late su% tutela , in pre ent are un rol decorativ OR+A,I-ATII RE+IO,ALE /in Europ!) !" O(CE /Or#!ni !ti! pentru (ecurit!te si Cooper!re in Europ!) , s,a constituit in !57: prin actul &inal de la DelsinIi 2nu avea &orta juridica3 , initial s,a numit (6(+ 2(on&erinta pentru 6ecuritate si (ooperare in +uropa3 avand denumirea actuala din !550 , are un nr" de 4: de state mem%re 244 europene J 6U' si (anada3 6tructura principala: a" .euniunea se&ilor de state si de #uverne anali ea a cele mai importan0te pro%leme in domeniu si adopta masuri in consecinta %" (onsiliul ministrilor &ormat din ministri a&acerilor e/terne indeplineste sarcinile trasate de .euniunea se&ilor de state si de #uverne, dar are un #rad de autonomie ridicata, in sensul ca poate adopta deci ii proprii c" Presedintele in e/ercitiu cu un mandat scurt de ! an, este ajutat de catre &ostul presedinte si de catre succesorul sau Atributii: , coordonea a activitatea or#anelelor )6(+ , numeste un repre entant personal in ca ul unor con&licte , este asistat de #rupuri de lucru ce sunt alcatuite ad,0oc pentru prevenirea si suprave#0erea onelor de con&lict din +uropa d" (entrul pentru prevenirea con&lictelor are rolul de a preveni incidentele de natura militara- poate dispune anc0ete si poate numi raportori speciali ai )6(+ e" *naltul (omisar pentru minoritatile nationale 2DelsinIi !5523 Atributii: , primeste in&ormatii re&eritoare la situatia minoritatilor nationale a&late pe teritoriul statelor parti, evaluea a eventualele con&licte si aprecia a masurile care se impun>endinte actuale$ Dupa anii !55!, s,a trecut la un sistem de adoptare a deci iilor alt&el decat in unanimitate" Curs 1 2" Consiliul Europei (onstit$ la : mai !545 prin tratatul de la 9ondra, initial avand !0 state mem%re, iar in pre ent are 47 state mem%re 2ultimul este Muntene#ru la !! mai 20073

!2

.omania a aderat la 40 septem%rie !554, a &ost al 42,lea stat mem%ru aderand totodata la (onventia +uropeana a Drepturilor )mului 2!4 protocoale3" (tructur! & Consiliul ministrilor ) &ormat din ministri a&acerilor e/terne ai statelor mem%re , du%la calitate$ atat or#an #uvernamental cat si &orum colectiv, unde se discuta toate pro%lemele sociale europene , de %aterile acopera toate pro%lemele de interes cu e/ceptia apararii , se intruneste de 2 ori pe an, dar la nivelul am%asadorilor intrunirile sunt saptamanale , deci iile sunt transmise statelor mem%re su% &orma de recomandari , competenta$ dreptul de a cere suspendarea dreptului de a repre enta un stat mem%ru- poate cere retra#erea calitatii de mem%ru a unui stat parte - poate decide incetarea calitatii de stat mem%ru" Adunarea parlamentara ) este alcatuita din parlamentarii care repre inta statele mem%re pe #rupuri politice si parlamentarii independenti , competenta $ &ormulea a recomandari cu privire la orice pro%lema care se incadrea a in liniile si scopurile preva ute in 6tatutul (onsiliului +uropei - poate in&iinta diverse comitete , comisii pentru a solutiona anumite pro%leme concrete - adopta propriile re#uli de procedura si ale#e dintre mem%rii sai un presedinte, care ramane in &unctiepana la urmatoarea sesiune ordinara" , se intruneste in sesiune ordinara odata pe an , in anumite perioade sta%ilite din timp ast&el incat sa nu se suprapuna cu sesiunea 'dunarii 7enerale ale )NU" "ecretariatul ) condus de un secretar #eneral care raspunde in &ata (omitetului de ministri, competenta $ raspunde de sta%ilirea directiilor strate#ice ale pro#ramelor de lucru de la nivelul (onsiliului +uropei" - responsa%ilitatile asupra %u#etului - raspunde de activitatile curente MECA,I(MUL JURI(DICTIO,AL AL PROTECTIEI DREPTURILOR OMULUI (TA2ILIT PRI, CEDO (I PRI, PROTOCOALELE (ALE '(+6>' 6+ D+6<'6)'.' *N D)U' +>'P+ DUP' (UM U.M+'@'$ *" Mecanismul jurisdictional instituit de (+D) pana la intrarea in vi#oare a Protocolului !!2nov"!55;3" +ste &ormat din (omisia +uropeana a Dr")mului si (urtea +uropeana a Dr")mului" (omitetul ministrilor era or#anul de deci ie al (onsiliului si avea urmatoarele atri%utii$ , competente administrative2ale#erea mKm%eilor (omisiei +uropene a Drepturilor )mlui si apro%area %u#etului3 , competente jurisdictionale 2primea rapoarte de re olvare a cau elor pe cale amia%ila in &ata comisiei , redacta rapoarte pe care le inainta (urtii +uropene a Dr")mului prin care inainta cau ele catre aceasta in ca ul nere olvarii cau ei pe cale amia%ila" , Putea el insusi sa decida in privinta incalcarii drepturilor omului in cau a respectiva , deci ii luate cu majoritatea de 2B4 ALrolul jurisdictional limitat **" Dupa Protocolul !! Re#lement!ri intern!tion!le in m!teri! drepturilor omului 'ceste documente pot &i clasi&icate in &unctie de &orta lor juridica si deci de e&icienta lor in 2 mari cate#orii$ , conventii internationale indi&erent de denumirea lor , care au &orta juridica o%li#atorie pentru statele parti , documente politice &ara &orta o%li#atorie , care poarta diverse denumiri2re olutii , recomandari , declaratii3 Principiile care se re#asesc in toate documentele internationale adoptate in domeniul drepturilor omului$ *rincipiul uni$ersalitatii acestea se aplica tuturor oamenilorsi respectarea drepturilor omului este imperativa2jus co#ens3

!4

*rincipiul nediscriminarii ) respectarea drepturilor omului se &ace &ara niciun &el de discriminare *rincipiul cooperarii intre state pentru promovarea si respectarea drepturilor omului *rincipiul referitor la interdependenta care tre%uie sa e/iste intre di&erite cate#orii de drepturi ale omului Documente cu caracter universal toate statele pot adera la ele$ !" Carta +atiunilo ,nite(1-./! ) .omania devina mem%ra a acesteia in !4 dec"!5:: , in acest tratat este incurajata promovarea si respectarea drepturilor omului &ara discriminare" Pentru ca )NU nu este o or#ani atie suprastatala , (arta nu a preva ut 2si nici nu putea 3 instituirea unui sistem international de protectie a drepturilor omului" 2" Declaratia ,ni$ersala a Drepturilor Omului ) natura juridica$ nu este un tratat , deci nu are &orta o%li#atorie , dar in sine e un document politic , are 40 de articole in care sunt enuntate principiile drepturilor civile si politice 2art"4,2!3 , precum si principiile de economie , sociale si culturale 2art"22,273 , &undamente a necesitatea ca drepturile omului sa &ie ocrotite prin autoritatea le#ii pe teritoriul dtatelor parti Continut & , consacra principiul nediscriminarii, principiul e#alitatii tuturor in &ata le#ilor, dreptul la viata, la li%ertate, dreptul de a nu &i supus torturii sau tratamentelor crude , inumane sau de#radante , nici o persoana nu poate &i arestata sau detinuta in mod ar%itrar , dreptul la munca , dreptul la asociere in sindicate , dreptul la educatie , dreptul de a participa la viata politica a tarii , li%ertatea de intrunire si asociere DUD) nu cuprinde prevederile re&eritoare la crearea unui sistem jurisdictional de promovare si respectare a drepturilor Desi DUD) nu are &orta juridica o%li#atorie , ea nu tre%uie considerata o simpla lista de precepte doctrinare, pentru ca a constituit punctul de plecare pt toate celelalte re#lementari internationale in materia drepturilor omului dupa al 2,lea ra %oi mondial" Desi a &ost doar un document politic a &ost nominali ata in (onstitutiile mai multor state si in mod indirect , si a trans&ormarilor caracteristice din politic in juridic 2pentru ca prevederile ei au devenit norme de drept intern3 4" *actele internetionale adoptate de Adunarea 0enerala a O+, in 1- si intrate in $igoare in 1-7 1 Pream%ulul articolelor !,4,: din Pacte sun aproape identice" '3 Pactul international cu privire la drepturile civile si politice" Prevede principalele drepturi civile si politice$ , dreptul la viata, dreptul de a nu &i supus torturii si tratarii crude , inumane sau de#radante , inter icerea sclaviei si a muncii &ortate, nimeni nu poate &i retinut sau arestat in mod ar%itrar, li%ertatea de #andire , constiina si reli#ie, li%ertatea de circulatie, dreptul de a ale#e si de a &i ales"

!4

're 2 protocoale &acultative$ a3 adoptate odata cu pactul prevede competenta (omitetului pentru Drepturile )mului2care are !5 mem%rii3 de a primi plan#eri de la persoane care au calitatea de cetateni ai statelor parti %3 adoptate in !5;5 2.omania l,a rati&icat prin decretul,le#e =B!550, apro%at prin 9#"7B!55!3 vi ea a a%olirea pedepsei cu moartea in timp de pace 83 Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale , dreptul la munca , dreptul la asocierea in sindicate , dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la educatie" Mecanismul politico,juridic de re olvare a plan#erilor este inaintat (omitetului Pentru Drepturile )mului 2preva ut de Protocolul ! aditional la Pact3 +>'P+$ (omitetul avea competenta de a primi plan#eri de la persoane particulare care se pretind victime ale incalcarilor unor drepturi preva ute in pact" 'ceste persoane particulare adresea a o comunicare scrisa (omitetului pentru Drepturile )mului care va &i primita numai daca$ , nu este anonima , s,au epui at toate caile de recurs interne2re#ula nu se aplica daca procedurile interne depasesc perioada re ona%ila de timp3 , comunicarea nu tre%uie sa &ie a%u iva sau incompati%ila cu prevederile pactului , daca aceeasi pro%lema nu se a&la in curs de solutionare in &ata altei instante internationale" (omitetul o va aduce la cunostinta statului part" *n termen de = luni de la primire , statul este o%li#at sa raspunda" 6e va incerca re olvarea pe cale amia%ila a plan#erii respective " *n termen de !2 luni , (omitetul e o%li#at sa pre inte un raport in care sa preci e e daca s,a #asit pe cale amia%ila o re olvare" *n conclu ie , Protocolul ! aditional la Pact creea a doar un mecanism politico,diplomatic de re olvare a di&erendelor dintre state si dintre state si persoanele participante , care nu este e&icient" >oate aceste documente aratate pana acum 2cu e/ceptia (artei )NU3A asa numita (arta *nternationala a Drepturilor )mului" Documente cu c!r!cter re#ion!l. +U.)P' 11 CO+23+4IA 3,5O*3A+A A D53*4,5I6O5 O7,6,I (C3DO!1 , adoptat la 4 noiem%rie !5:0 , intrand in vi#oare in anul !5:4" , repre inta un document europeanBtratat &undamental din 2 perspective$ prin procedura de #arantare a respectarii drepturilor omului si prin sta%ilirea unei lar#i s&ere de drepturi si li%ertati &undamentale" , este de remarcat ca in (+D) sunt inscrise drepturi si li%ertati preva ute in DUD) , care sunt de voltate &ata de acestea"

!:

Curs 3 C!t!lo#ul drepturilor #!r!nt!te de CEDO si de protoco!lele s!le !dition!le Drepturile preva ute de conventie in &orma initiala$ , dreptul la viata , dreptul de a nu &i supus torturii si tratamentelor inumane si de#radante , inter icerea sclaviei si a muncii &ortate , dreptul la li%ertatea si si#uranta persoanei , dreptul la un proces ec0ita%il , dreptul de a nu &i supus unei le#i sau nuei pedepse e/ post &acto , dreptul la viata privata si la viata de &amilie , dreptul de a se casatori si de a intemeia o &amilie , li%ertatea de #andire, constiinta si reli#ie , dreptul la li%era e/primare , dreptul la asociere si intrunire pasnica (onventia contine si o clau a privind nediscriminarea precum si o%li#atia statelor de a asi#ura un remediu e&icient prin intermediul instantelor nationale persoanelor ale caror drepturi au &ost violate" *rotocolul 1 aduce in plus dreptul la proprietete, dreptul la educatie si dreptul statelor de a asi#ura ale#eri li%ere si secrete intr,un timp re ona%il" *rotocolul . inter ice privarea de li%ertate pentru neideplinirea o%li#atiilor contractuale "'cvest protocol aduce dreptul la li%era circulatie precum si inter icerea e/pul arii propriilor cetateni si a e/pul arii colective a strainilor" *rotocolul instituie a%olirea pedepsei cu moartea" *rotocolul 7 vine cu #arantii acordate strainilor inainte de a &i e/pul ati din tara de resedinta" Mai instituie dreptul la recurs in cadrul procesului penal, dreptul la reparatii in ca de eroare judiciara , dreptul de a nu &i judecat de 2 ori pt savarsirea aceleasi &apte si e#alitatea in drepturi si o%li#atii intre soti" *rotocolul 18 care a inclus o clau a de nediscriminare #enerala" *rotocolul 19 care se re&era la a%olirea pedepsei cu moartea in orice circumstanta" Curte! Europe!n! ! Drepturilor Omului ' &ost creata in %a a conventiei, ela%orata su% auspiciile (onsiliului +uropei" Prin adoptarea conventiei se actiona pt luarea primelor masuri ori#inale de #arantare e&ectiva a drepturilor preva ute in DUD)" (onventia consacra pe de o parte o serie de drepturi si li%ertati &undamentale si pe de alta parte instituie un sistem de #arantare a acostor drepturi si a o%li#atiilor asumate prin conventie" 4 institutii imparteau responsa%ilitatea acestui control$ , (omisia +uropeana a Drepturilor )mului , (urtea +uropeana a Drepturilor )mului , (omitetul de ministri al consiliului europei (on&orm (+D) statele contractante 2statele mem%re ale (onsiliului +uropei3 si persoanele particulare numai in masura in care statele reclamate au acceptat in mod e/pres dreptul de recurs individual , puteau adresa comisiei plan#eri contra statelor contractante pe considerentul violarii prevderilor sale" (ererile &aceau mai intai o%iectul unei e/aminari preala%ile din partea comisiei" 'ceasta se pronunta cu privire la admisi%ilitatea lor"(ele declarate admisi%ile &aceau o%iectul unei incercari de re olvare pe cale amia%ila"

!=

*n ca de esec comisia intocmea un raport in care erau pre entate &aptele si dadea un avi privind &ondul cau ei"'cest raport ere transmis comitetului ministrilor"+ra necesar ca statul reclamat sa accepte jurisdictia o%li#atorie a curtii pentru ca un stat interesat sau comisia sa poata depune o plan#ere la curte , acesta urmand sa dea o 0otarare de&initiva si o%li#atorie" >ermenul de sesi are a curtii era de 4 luni de la data la care comisia a inaintat raportul comitetului ministrilor" Persoanele particulare nu aveau dreptul de a se adresa direct curtii" Daca un ca nu ajun#ea in &ata curtii , comitetul ministrilor era cel care se pronunta asupra e/istentei sau nu a unei incalcari a convantiei si a protocoalelor sale">ot el era cel care se ocupa de veri&icarea respectarii 0otararilor curtii de catre state" ,ou! Curte Europe!n! ! Drepturilor Omului in lumin! Protocolului 11 *rotoculul 11 a &ost adoptat in !554 si a intrat in vi#oare la ! noiem%rie !55;"*novatia adusa de acset protocol consta in crearea unei curti unice si permanente cu sediul la 6tras%our# care a inlocuit vec0ea curte a drepturilor omului ast&el incat noua procedura cuprinde inclusiv solutionarea paln#erilor si veri&icarea acestora, atri%utii ce reveneau inainte comisiei, se des&asoara in noua (+D)" De asemenea comitetul ministrilor isi pierde &unctia jurisdictionala ocupandu,se in continuare cu solicitarea de avi e consultative precum si de veri&icarea respectarii 0otararilor curtii" 6,a mai 0otarat ca dreptul de recurs individual devine o%li#atoriu si ca toate solicitarile privind incalcarea drepturilor omului vor &i supuse curtii" Componenta C3DO conform protocolului 11: (+D) are un numar de judecatori e#al cu cel al statelor mem%re2473, acesti judecatori &iind alesi dintr,o lista pre entata de catre state pe o perioada de = ani" Fudecatorii servesc curtea in nume propriu ei nerepre entand nici un stat- ei nu pot des&asuranici o activitate care sa &ie incompati%ila cu cerintele de independenta , impartialitate sau cu disponi%ilitatea necesara e/ercitarii &unctiei in timp util"Mandatul judecatorilor e/pira la implinirea varstei de 70 ani" (el mai inalt ran# il ocupa presedintele curtii, acesta &iind ajutat de 2 vicepresedinti " 6erviciile administrative si cele de asistenta juridica ale curtii sunt reali ate de catre o #re&a" (tructur! CEDO /su%iect e4!men) & ,&unctionea a in plen , pe sectii, in camere , comitete sau marea camera ,curtea se reuneste in plen in urmatoarele situatii$ a" cand este ales presedintele curtii pe o perioada de 4 ani, acesta putand &i reales$ in aceleasi conditii sunt alesi si presedintii sectiilor, 2 dintre presedintii de sectie &iind in acelsi timp vicepresedintii curtii %" cand se adopta re#ulamentul curtii c" cand se contituie sectiile pe o perioada de 4 ani d" cand sunt alesi #re&ierul si #re&ierul adj al sectiei 6ectiile$ , curtea se divide in 4 sectii a caror compo itie tre%uie sa &ie ec0illi%rata dpdv al reparti arii #eo#ra&ice pe se/e, tinandu,se seama in acelasi timp si de di&erentele privind sistemele de drept din di&eritele state" , &iecare sectie este pre idata de un presedinte de sectie , &iecare presedinte este ajutat de un vicepresedinte de sectie , care este ales din randul mem%rilor sectiei respective

!7

(omitete$ , sunt &ormate din 4 judecatori alesi prin rotatie pe o perioada de !2 luni din randul mem%rilor sectiei respective, altii decat presedintele , in pre ent e/ista ; comitete , ele repre entand un element important al noii structuri deoarece reali ea a in mare parte din activitatea de &iltrare a plan#erii (amere$ , in &iecare sectie sunt constituite camere pentru e/aminarea cau elor aduse curtii , sunt &ormate din 7 judecatori iar pt &iecare cau a o camera cuprinde$ , presedintele sectiei , judecatorul national al statului implicat in cau a, daca acesta nu &ace parte din sectia careia i s,a reparti at cau a va judeca in calitate de mem%ru de drept al camerei , ceilalti judecatori sunt alesi prin roaEtattie din randul mem%rilor sectiei "area Camera# , este &ormata din !7 judecatori si 4 supleanti pe o perioada de 4 ani , &ac parte presedintele (+D) , presedintii sectiilor , restul mem%rilor &iind alesi si aici prin roatatie o data la 5 luni , e/ista si un cole#iu al marii camere acre se ocupa cu veri&icarea admisi%ilitatii cererilor de rejudecare adresate marii camere , cole#iul este &ormat din : judecatori si anume $ pres (+D) , presedintii sectiilor mai putin presedintele sectiei din care s,a &ormat camera care a judecat cau a in &ond si un judecator supleant ales prin rotatie dintre alti judecatori decat cei care au &ormat camera ce a judecat in &ond cau a Competent! CEDO& , are in competenta plan#erile interstatale, plan#erile individuale si avi ele consultative *langerile interstatale$ , orice parte contracatnta poate sesi a curtea cu privire la orice pretinsa incalcare a conventiei de catre o alta parte contractanta *langerile indi$iduale: , con&orm art 44 din conventie orice persoana &i ica , or#ani atie ne#uvernamentala sau #rup de persoane care se considera victime ale unei incalcari a drepturilor omului preva ute in conventie si de protoalele sale pot sesi a curtea in mod direct" A$izele consulati$e : ,con&orm art 47 curtea poate sa dea avi e consultative la solicitarea consiliului ministrilor cu privire la pro%lemele juridice pe care le ridica interpretarea conventiei si a protocoalelor sale Procedur! in *!t! CEDO C%estiuni generale: , orice parte contractanta si orice persoana &i ica ce se considera victima a unei incalcari a pervederilor conventiei se poate adresa curtii in mod direct , procedura este pu%lica si contradictorie , reclamantii individuali pot adresa ei insisi plan#eri la (+D) dar se recomanda sa &ie repre entati de un avocat, acest lucru &iind c0iar necesar la audieri dupa ce plan#erea a &ost declarata admisi%ila , in acest sens (onsiliul +uropei a in&iintat un sistem de asistenta juridica pentru reclamantii &ara posi%ilitati materiale

!;

Procedura de e/aminare a admisi%ilitatii plan#erilor <iecare cerere individuala este reparti ata unei sectii al carei presdinte desemnea a un judecator raportor care dupa o e/aminare preala%ila a cau ei va sta%ili daca aceasta va &i e/aminata de catre un comitet sau de catre o camera" (omitetele pot sa declare in unanimitate o plan#ere ca &iind inadmisi%ila sau sa o scoata de pe rolul curtii (amerele pot &i sesi ate cu plan#erile care le,au &ost adresate in mod direct de judecatorul raportor, cu plan#erile nedeclarate inadmisi%ile de catre comitet sau cu plan#erile interstatale" Dotararile camerei privind admisi%ilitatea plan#erilor se iau cu majoritate de voturi si tre%uie &acute pu%lice si motivate" (onditii de vala%ilitate ale unei plan#eri$ , cererea tre%uie &acuta dupa epui area tuturor cailor de atac in plan intern , sa nu &i trecut un termen mai mare de = luni de la pronuntarea unei 0otarari de&initive si irevoca%ile in plan intern , cererea sa nu &ie identica cu o alta cerere e/minata anterior de (+D) , cererea sa nu &ie anonima , sa nu &ie incompati%ila cu prevederile conventiei sau protocoalelor sale , sa nu &ie vadit ne&on&ata sau a%u iva Procedura de judecata in &ond$ , dupa ce o petitie a &ost declarata admisi%ila partile sunt invitate sa depuna pro%e , sa &aca declaratii scrise inclusiv o posi%ila acordare de satis&actii ec0ita%ile , statul al carui cetatean este implicat in cau a poate interveni de drept , procedura in &ata (+D) este contradictorie si pu%lica , in vederea unei solutionari pe cale amia%ila se pot purta discutii prin intermediul #re&ierului -aceste discutii sunt con&identiale , 0otararile camerei se iau cu majoriate de voturi , in termen de 4 luni de la pronuntarea unei 0otarari orice parte pronuntata poate cere trimiterea cau ei spre rejudecare in &ata marii camere daca aceasta ridica o pro%lema #rava privind interpretarea conventiei sau o pro%lema #rava de ordin #eneral , admisi%ilitatea unor ast&el de cereri se pronunta de catre cole#iul marii camere si daca este acceptata marea camera rejudeca si pronunta o 0otarare de&initiva si irevoca%ila , 0otararea unei camere devine de&initiva la e/piraera unui tremen de 4 luni de la pronuntare sau inainte daca partile declara in mod e/pres ca nu doresc rejudecarea sau cand cole#iul marii camere declara cererea de rejudecare ca &iind inadmisi%ila"

Curs 5 Modi*ic!rile princip!le pre"! ute in Protocolul 1. !dition!l CEDO /!dopt!t in m!i '66. si r!ti*ic!t de Rom!ni! in m!rtie '661) Protocolul !4 are ca scop e&icienti area mecanismului jurisdictional de solutionare a plan#erilor adresate (+D)" Modi&icari$ !" *n ca urile care sunt clar inadmisi%ile, deci ia de inadmisi%ilitate va &i luata de un sin#ur judecator asistat de un raportor2" *n ca urile repetitive, acestea vor putea &ii declarate admisi%ile, &iind solutionate de catre un cole#iu de 4 judecatori2si nu de catre o camera &ormata de 7 judecatori3-

!5

4" 6e introduce o noua conditie de admisi%ilitate plan#erile vor &i declarate ca inadmisi%ile daca reclamantul nu a su&erit un prejudiciu semni&icativ4" (omitetul ministrilor va putea aduce in &ata curtii statele parti care nu respecta 0otararile acesteia:" Durata mandatului judecatorilor va &i de 5 ani &ara posi%ilitatea reinoirii mandatului=" U"+" va putea adera la ("+"D")" DREPTURILE CI0ILE (I POLITICE *recizari introducti$e1 Dupa adoptarea DUD)2!54;3 , a inceput un proces de ela%orare a multor documente internationale care &i/ea a si #arantea a drepturile &undementale ale omului" 6,au consacrat 4 #eneratii de drepturi$ !" Drepturile civile si politice 2" Drepturi economice sociale si culturale 4" Dreptul la un mediu inconjurator sanatos , la pace , la de voltare (ele 4 #eneratii de drepturi nu pot &i ierar0i ate in &unctie de importanta lor , deoarece ele sunt e#ale ca importanta si se a&la intr,o stransa interdependenta" Drepturile ci"ile si politice& Ci$ile !" Dreptul la viata 2" Dreptul la inte#ritate &i ica si psi0ica 2dreptul de a nu &i supus torturii si tratamentelor inumane si crude sau de#radante3 4" Dreptul la casatorie 4" Dreptul la li%ertate :" Dreptul la cetatenie =" Dreptul la li%era circulatie 7" Dreptul la respectul vietii private ;" Dreptul de proprietate 5" +#alitatea tuturor persoanelor in &ata le#ii *olitice !0" Drepturile electorale2de a ale#e si a &i ales3 !!" 9i%ertatea de #andire si constiinta !2" Dreptul la li%era intalnire si asociere 1. DREPTUL LA 0IATA 6ediul materiei G 'rt"4 DUD), art"= din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice" G 'l 2,lea Protocol &acultativ la Pact vi ea a a%olirea pedepsei cu moartea 2decem%rie !5;53" G 'rt" 2 din (onventia +uropeana a Drepturilor )mului" G Protocolul nr" = aditional la (+D) vi and a%olirea pedepsei cu moartea pe timp de pace 2!5;:3" G Protocolul !4 aditional la (+D) vi and a%olirea pdepsei cu moartea in orice imprejurare 22002, Vilnius3" G 'rt"2 (arta drepturilor &undamentale a U"+" 2Nisa 20003"

20

(ontinutul juridic !" Dreptul la viata este un drept suprem al omului , de reali area caruia depind toate celelalte drepturi- cu toate acestea, #arantarea dreptului la viata con&orm art"2 (+D), nu este pusa in stransa le#atura cu dreptul de a avea conditii de viata decente, cu dreptul la un nivel de trai decent" 2" (on&orm art" = din Pact, nimeni nu poate &i privat de viata sa in mod ar%itrar- in tarile care nu au a%olit pedeapsa cu moartea, aceasta poate &i pronuntata de catre o instanta impartiala si independenta si numai pentru in&raciunile cele mai #rave" <emeile insarcinate si tinerii su% !; ani nu pot &i pedepsiti cu pedeapsa capitala" )rice persoana condamnata la moarte are drepul de a cere clementa sau comutarea pedepsei cu inc0isoarea pe viata" Protocolul 2 prevede a%olirea pedepsei cu moartea in timp de pace" 4" (on&orm art"2 (+D) , dreptul la viata e #arantat si sunt preva ute situatii in care moartea ar re ulta in urma unui recurs la &orta a%solut necesar 2pentru apararea vietii oricarei persoane impotriva violentei imediate- pentru a e&ectua o arestare in conditiile le#ii sau pentru a impiedica o evadare in conditiile le#ii- pentru a reprima con&orm le#ii o rascoala sau o insurectie3" 4" )%li#atiile statelor pentru apararea vietii oricarei persoane sunt o%li#atii negati$e, autoritatile statului tre%uie sa se a%tina de a incalca dreptul la viata, dar si poziti$e 2 sa cree e un sistem judiciar e&icient si independent , sa adopte masuri operationale preventive mai ales in lupta contra terorismului- statele au o%li#atia sa or#ani e e anc0ete e&ective impotriva celor care au adus atin#ere dreptului la viata, mai ales daca persoana decedata se a&la in custodia autoritatilor statului" 'cestea tre%uie sa dovedeasca, in mod plau i%il cau ele decesului persoanei respective, pentru ca, in ca contrar e/ista o pre umtie de responsa%ilitate a autoritatilor statului" 6tatele parti au o%li#atia sa in&orme e persoanele interesate despre eventualele riscuri de pierdere a vietii la care sunt e/puse in diverse imprejurari3" :" .estran#erile aduse dreptului la viata$ , daca in versiunea ori#inala a art"2 al (onventiei, pedeapsa cu moartea nu era a%olita, cu conditia respectarii principiului le#alitatii, Protocolul nr"= , prevedea a%olirea pedepsei in timp de pace- Protocolul nr"!4 adoptat in 2002 si intrat in vi#oare in 2004 prevede a%olirea pedepsei cu moarte atat in timp de pace cat si in timp de ra %oi, in orice imprejurare 2nu poate &i rati&icat cu re erve sau cu dero#ari3" 7arantii le#islative interne 7arantii constitutionale art"22, alin"! si 2, dreptul la viata este #arantat si pedeapsa cu moartea este a%olita" 7arantii de drept penal (P incriminea a orice atin#ere a vietii persoanei 2art"!74,!753" <rontierele dreptului la viata" !" Pro%lema eutanasiei 6e pune pro%lema caracterului licit sau ilicit al eutanasiei" >ermenul de eutanasie are mai multe sensuri$ , 3utanasia e&terioara inseamna ca medicina nu are numai rolul de a resta%ili sanatatea si de a ameliora durerile %olnavului, dar si acela de a,i asi#ura o moarte linistita, atunci cand nu mai e/ista nici o speranta" , 3utanasia interioara inseamna o pre#atire a su&letului pentru moartea ce va urma, prin a%tinerea de la orice tratamente care ar putea prelun#i a#onia %olnavului inutil" '%ia in secolul al ?*?,lea se a&irma un alt inteles al eutanasiei acela de a pune capat vietii %olnavului intr, un mod deli%erat in ca ul in care nu e/ista nicio speranta pentru salvarea vietii lui" *ntr,un document ela%orat de

2!

8iserica (atolica in !5;0 si intitulat (on#re#atia pentru doctrina credintei" Declaratia asupra eutanasiei, se aprecia a ca termanul de eutanasie inseamna responsa%ilitatea unui pro&esionist al sanatatii sau a unei persoane apropiate, in le#atura cu moartea unui %olnav, aceasta &iind actiunea sau omisiunea care provoaca in mod deli%erat moartea pacientului din dorinta de a se pune capat unei vieti marcate de su&erinta" *n literatura de specialitate s,a ve0iculat &ara su#estii ideea unui asa,numit drept de a muri- aceasta conceptie nu a &ost acceptata de catre medici sau de catre juristi, desi acestia au &ost de acord ca o persoana are dreptul sa isi s&arseasca viata in conditii de demnitate si respect" *n .omania, eutanasia este inter isa si c0iar este incriminata su% &orma in&ractiunii de determinare sau inlesnire a sinuciderii" 2" (lonarea ) alta pro%lema este aceea a clonarii &iintelor umane" ("+" a adoptat la data de 4 aprilie !557 (onventia pentru protejarea drepturilor omului si a demnitatii &iintei umane &ata de aplicatiile %iolo#iei si medicinei" *deea esentiala a acestei (onventii este aceea ca interesul &iintei umane tre%uie sa prevale e in &ata pro#resului stiintei si te0nicii" !" sunt autori ate testele de detectare a maladiilor #enetice 2" sunt autori ate interventiile asupra #enelor umane, dar numai in scop de prevenire si terapie 4" este autori ata te0nica &ertili arii in vitro precum si te0nica ale#erii se/ului copilului, dar numai in situatia in care s,ar pune pro%lema unor maladii ereditare #rave, alt&el, determinarea #enetica a se/ului copilului este inter isa" 4" interpretarea te/tului conventiei se va &ace de catre (+D) *n tara noastra a &ost adoptata 9#" nr"2B!55; privind prelevarea si transplantul de tesuturi si or#ane umane" '. DREPTUL LA I,TE+RITATE 7I-ICA (I P(I8ICA 2de a nu &i supus torturii si tratamentelor cu cru ime inumane si de#radante3 6ediul materiei G 'rt": DUD)" G 'rt"7 din Pact *nternational cu privire la drepturile civile si politice G 'rt"4 din (+D)" G 'rt"4 si 4 din (arta Drepturilor <undamentale ale U+" G (onventia contra torturii si a pedepselor sau tratamentelor de#radante"2)NU !5;7, .) !5503" G (onventia asupra drepturilor omului si %iomedicinei" Curs 9 (ontinutul juridic a3 6e inter ice tortura, care nu este justi&icata de nicio imprejurare nu se justi&ica nici din ordinul superiorului, nici in ca de ra %oi sau insta%ilitate politica %3 Tortur! este de&inita con&orm conventiei )NU$ reprezinta pro$ocarea deliberata a unor intense suferinte fizice si psi%ice din partea unui agent al statului sau la indemnul acestuia( cu un scop determinat (pentru a obtine marturisiri sau pentru a pedepsi persoana respecti$a( pentru a o intimida!- in cau a *rlanda de Nord .e#atul Unit 2!57;3, (+D) a dat o de&initie asemanatoare torturii, iar in cau a 6uedia si )landa contra 7reciei 2!5=53, (+D) a sta%ilit ca tortura constituie o &orma a#ravata a tratamentelor inumane reali ata cu un scop determinat, in mod deli%erat si de catre un a#ent al statului, al &ortei pu%lice" *n conclu ie, actele de tortura presupun 4 elemente esentiale$

22

, intensitatea su&erintelor , provocarea deli%erata a acestor su&erinte , scopul determinat$ o%tinerea de marturisiri, intimidarea, etc" c3 6e inter ic tratamentele inumane cu cru ime si de#radante care au scopul de a crea su&erinte &i ice si psi0ice, insa nu au intensitatea unor acte de tortura- re ulta ca, principala di&erenta dintre tortura si tratamentele inumane, este aceea a intensitatii su&erintelor provocate" 'ceste tratamente inumane urmaresc le area demnitatii umane, provocarea unor sentimente de an#oasa destinate sa umileasca si sa in&ran#a re istanta &i ica si psi0ica a victimei" *n acest sens in cau a *rlanda de Nord .e#atul Unit !57; (urtea a aratat ca &olosirea celor : te0nici de intero#are impotriva unui numar de !4 suspecti de terorism 2*.'3 constituie tratamente inumane si de#radante care nu au intensitatea actelor de tortura" (ele : te0nici$ , acoperirea capetelor detinutilor , e/punerea la un &luierat continuu si #omotos , limitarea alimentelor , privarea de somn , statul in po itii umilitoare d3 (on&orm (onventiei )NU contra torturii, statele parti sunt o%li#ate sa adopte masuri le#islative care sa prevada re#ulile de comportare a personalului militar si civil insarcinat cu aplicarea le#ii 2respectiv intero#area, pa a si tratamentul aplicat persoanelor %anuite de a &i incalcat le#ea3- in acest sens a &ost adoptat in cadrul )NU (odul de conduita pentru persoanele insarcinate cu aplicarea le#ii 2!5753" e3 >ratamente inumane pot &i considerate a &i urmatoarele$ , privarea detinutilor de alimente si tratament medical , re&u ul de a permite consultul medical al detinutului , i olarea totala a detinutului &ara accesul la in&ormatii poate distru#e in mod deli%erat personalitatea omului 2cand nu se justi&ica din motive de securitate3 , mentinerea in detentie a unei persoane care este %olnava incura%il, iar tratamentul nu se poate aplica in detentie si mentinerea sa incatusata in timpul vi itelor la spital si in timpul aplicarii tratamentului medical , neindeplinirea o%li#atiilor po itive a autoritatilor statului 2de a &ace3 de a interveni pentru ameliorarea starii de sanatate a unei persoane to/icomane, soldata cu decesul acesteia &3 6,a pus pro%lema daca pedeapsa cu moartea constituie un tratament inuman" *n cau a 6oerim .e#atul Unit !5;5 (urtea a sta%ilit ca e/punerea reclamantului la &enomenul culoarului mortii ii poate provoca sure&inte deose%ite, sentimente de an#oasa ce ar putea &i cali&icate drept tratament inuman" #3 6e inter ice e/tradarea sau e/pul area unor persoane despre care e/ista motive temeinice sa se creada ca in tara respectiva vor &i supuse torturii sau tratamentelor inumane 03 6e inter ic e/perimentele medicale si stiinti&ice &ara acordul scris al persoanei respective- se inter ice &olosirea corpului uman in scop de pro&it- se inter ic practicile eu#enice, care au ca scop selectia #enetica a persoanelor 2(onventia asupra drepturilor omului si %iomedicinei !557M3 i3 6tatele parti au doua cate#orii de o%li#atii$ , o%li#atii ne#ative, in sensul de a se o%tine de la aplicarea torturii si a tratamentelor inumane si de#radante 2statele sunt considerate a &i responsa%ile si pentru actele comise de catre a#entii lor in a&ara atri%utiilor lor o&iciale, si nu vor putea invoca necunoasterea comportamentului a#entilor lor3 , o%li#atii po itive, si anume$ G )%li#atia de a e&ectua investi#atii o&iciale e&iciente, atunci cand o persoana pretinde ca a &ost victima unor ast&el de acte, mai ales daca este privata de li%ertate"

24

G 'tunci ,cand un individ este privat de li%ertate, si la momentul arestarii sale avea o stare de sanatate %una care, ulterior s,a deteriorat, revine statului o%li#atia de a &urni a o e/plicatie plau i%ila pentru acest lucruG )%li#atia de a acorda persoane detinute un tratament medical adecvatG 'utoritatile statului au o%li#atia de a proteja inte#ritatea &i ica si psi0ica a detinutului si atunci cand atin#erea acestui drept s,a reali at de catre alti detinuti j3 6istemul non,judiciar de prevenire a torturii$ (onventia +uropeana contra torturii2in vi#oare din !5;53 sta%ileste o serie de masuri prin care anumite comitete de e/perti e&ectuea a vi ite periodice, dar si vi ite ad,0oc in locurile de detentie ale statelor parti" 'cestea pot ela%ora recomandari &ara &orta juridica o%li#atorie statelor parti respective" 6unt in #eneral con&identiale, sau se pot comunica unor rapoarte" 7arantii le#islative$ , 'cest drept este preva ut in art"22, alin"2 din (onstitutia .omaniei" , (odul Penal .oman incriminea a in&ractiunile asupra inte#ritatii si sanatatii persoanei" , 9e#ea nr"5: din 200= privind re&orma in domeniul sanatatii si le#ea nr"2 din !55; privind prelevarea si transplantul de tesuturi si or#ane umane" :. DREPTUL LA LI2ERTATE 'cest drept contine$ a3dreptul la li%ertatea si securitatea persoanei %3dreptul de a nu &i supus scalviei si muncii &ortate a3 dreptul la libertatea si securitatea persoanei 6ediul materie$ G art" 4 din DUD) G art" : din (onventia *nternationala a drepturilor )mului G art" = din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene (ontinutul juridic$ , Nicio persoana nu poate &i privata de li%ertatea sa in mod ar%itrar, ci numai in situatiile preva ute de le#e si numai pentru motivele preva ute de le#e, inter icandu,se arestarea si detinerea nele#ala , (on&orm art" : din (+D), ca urile in care se poate dispune privarea de li%ertate sunt urmatoarele$ !3 cand o persoana este detinuta le#al, in %a a unei 0otarari de condamnare de&initiva si irevoca%ila, pronuntata de o instanta competenta 23 pentru nesupunerea la o 0otarare pronuntata con&orm le#ii de catre o instanta competenta sau pentru #arantarea e/ecutarii unei o%li#atii preva uta de le#e 43pentru a &i adusa in &ata instantei atunci cand e/ista motive temeinice sa se creada ca a savarsit o in&ractiune sau urmea a sa savarseasca o in&ractiune, sau atunci cand e/ista in&ormatii verosimile ca va &u#i dupa comiterea in&ractiunii 43 pentru educarea su% suprave#0ere a unui minor sau pentru a,l aduce pe acesta in &ata instantei competente :3 detentia le#ala a unei persoane suscepti%ile de a propa#a o %oala conta#ioasa, a unui to/icoman, a unui alienat mintal sau a unui va#a%ond- in le#atura cu detentia unei persoane %olnave mintal, este inter isa detentia cuiva doar pentru ca ideile si comportamentul sau se indepartea a de la normele predominante intr,o societate democrata- intr,o cau a, (urtea a statuat conditiile minimale ale privarii de li%ertate a unui alienat mintal si anme$

24

G alienatia mintala tre%uie dovedita printr,o e/perti a medicala G tul%urarile mintale tre%uie sa &ie #rave justi&icand internarea G tul%urarile tre%uie sa &ie persistente G e/perti a tre%uie &acuta de un om speciali at =3 pentru a impiedica o persoana sa patrunda ile#al pe terotoriul unui stat sau impotriva caruia e/ista o procedura de e/tradare sau e/pul are , , 6anctiunea privarii de li%ertate nu poate &i aplicata ca o masura pentru respectarea o%li#atiilor civile 2con&orm art" ! din Protocolul 4 aditional la (+D) re&eritor la drepturile persoanelor arestate sau detinute, acestea vor &i detaliate in cadrul dreptului la e#alitatea tuturor in &ata le#ii si a instantelor3 7arantii de drept penal se incriminea a in&racttiunea de privare de li%ertatte art"!;5 (P- se incriminea a de asrmenea arestarea nele#ala art" 2== (P si represuinea nedreapta art" 2=; (P

Curs 16 .. I,TER-ICEREA (CALA0IEI (I A MU,CII 7ORTATE 6ediul mareriei$ ; 'rt"4 din (+D) G 'rt"; din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice G (onventia cu privitre la inter icerea scalaviei G (onventia )r#ani aiei *nternationale a Muncii nr"!0: privind a%olirea muncii &ortate 2din !5:73 G 'rt": din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene (ontinutul juridic$ a3 (on&orm jurisprudentei (urtii +uropene a Drepturilor )mului, scla$ia este de&inita ca &iind starea sau conditia unei persoane asupra careia se e/ercita dreptul de proprietate 2sau numai unele din atri%utele dreptului de proprietate3" ' reduce o persoana la starea de sclavie inseamna a nu,i recunoaste personalitatea juridica" %3 >ot in con&ormitate cu jurisprudenta (urtii +uropene a Drepturilor )mului, starea de ser$itute inseamna o stare de dependenta totala &ata de o alta persoana, in sensul ca persoana in cau a traieste si munceste pe proprietatea altuia: munca fortata este de&inita ca &iind injusta, opresiva, impotriva vointei persoanei in cau a" c3 Nu se considera a &i munca &ortata, con&orm art"4 din (onventia +uropeana, munca e/ecutata de o persoana care se a&la in detentie, in cadrul serviciului militar, sau in serviciul national 2in ca ul tarilor care accepta o%iectiunea de constiinta3" De asemenea, nu se considera munca &ortata cea des&asurata in ca de ur#enta sau catastro&a naturala, dar nici si e/ercitarea unei activitati ce &ace parte din o%li#atiile civice normale" d3 +ste a%olita orice &orma de munca &ortata, impusa ca mijloc de constran#ere politica, ca pedeapsa pentru participarea la o #reva, sau ca un mijloc de discriminare rasiala, etnica , reli#ioasa, etc" e3 )rice persoana are dreptul de a,si ale#e munca si ocupatia, ceea ce inseamna implicit si inter icerea muncii &ortate" &3 6tatele parti la (onventia +uropeana au doua cate#orii de o%li#atii juridice$ , ne#ative 2de a nu &ace3, in sensul de a se a%tine sa impuna munca &ortata si sclavia , po itive 2de a &ace3, de a le#ali a, de a prevedea in le#islatia interna a%olirea sclaviei si a muncii &ortate, inclusiv pentru protectia persoanelor impotriva particularilor 7arantii le#islative$

2:

0arantii constitutionale:, 'rt"42 din (onstitutia .omaniei prevede ca munca &ortata este inter isa, iar in alin"223 sunt preva ute ca urile care nu constituie munca &ortata" 1. DREPTUL LA LI2ERA CIRCULATIE (I LA LI2ERA ALE+ERE A DOMICILIULUI (AU A RE(EDI,TEI 6ediul materiei$ , 'rt"!4 din DUD) , 'rt"!2 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice , 'rt"4 din Protocolul 4 aditional (+D) , 'rt"4 din Protocolul 7 aditional (+D) , 'rt"!; din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene , 'rt"22 din (onvenia 'mericana a Drepturilor )mului (ontinutul juridic$ a3 'cest drept presupune dreptul oricarei persoane care se a&la pe teritoriul unui stat de a se deplasa li%er oriunde doreste- acest drept poate &i restrans numai insituatiile e/pres preva ute de le#e, care sunt justi&icate de necesitatea apararii ordinii pu%lice si si#urantei nationale" %3 Dreptul unei persoane de a parasi tara unde se a&la, inclusiv tara sa, desi#ur cu respectarea conditiilor le#ale" 'cest drept a &acut o%iectul multor restrictii le#ale, mai ales de ordin administrativ in tarile est,europene, in timpul .a %oiului .ece" Dar, respectarea acestui drept nu implica si o%li#atia statului respectiv de a primi orice cetatean strain- deci, in stadiul actual al Dreptului *nternational Pu%lic acest drept la li%era circulatie nu e #arantat decat numai pe jumatate" 6u%comisia pentru prevenirea discriminarii si protectia minoritatilor din cadru )NU a intocmit un raport la s&arsitul .a %oiului .ece, prin care a arata corelatia dintre dreptul de a parasi o anumita tara si respectiv dreptul de a &i primit intr,o alta tara" c3 Dreptul oricarei persoane de a,si ale#e domiciliul sau resedinta oriunde pe teritoriul unui stat, inclu and si dreptul de a &i protejat impotriva mutarilor &ortate- acest drept poate &i restrans din ratiuni de ordine pu%lica si si#uranta nationala" d3 *n le#atura cu e/pul area sau e/tradarea cetatenilor straini retinem urmatoarele$ , un strain nu poate &i e/pul at de pe teritoriul unui stat, daca se a&la acolo in mod le#al, decat in %a a unei 0otarari judecatoresti , persoana &ata de care s,a sta%ilit aceasta masura tre%uie sa ai%a dreptul de a,si pleda ar#umentele sale impotriva e/pul arii, precum si dreptul de a i se e/amina cau a individual de o instanta competenta 2art !4 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice3 , se inter ic e/pul arile colective, deoarece &iecare strain are dreptul de a i se e/amina cau a in mod separat , se inter ice e/pul area unui strain despre care e/ista motive temeinice sa se creada ca in tara respectiva 2in care va &i e/pul at3 va &i supus pedepsei cu moartea sau unor pedepse crude si de#radante e3 'rt"!4 din DUD), constata dreptul &iecarei persoane de a solicita si de a primi a il in alte tari, pentru a scapa de persecutii" +/ceptand situatia in care persoana respectiva este urmarita pentru in&ractiuni de drept comun sau contrare drepturilor omului, sau contrare scopurilor )NU, se recunoaste &aptul ca acordarea a ilului unei persoane indreptatite nu constituie un act neprietenos &ata de statul interesat" &3 Deci, orice persoana poate solicita a il in alta tara daca dovedeste ca in tara sa este supus unor persecutii politice, reli#ioase, etnice a ilul se acorda numai din motive umanitare 2nu si din motive economice3" 6tatul caruia i se solicita a ilul nu este o%li#at sa,l acorde, mai ales daca persoana respectiva a tran itat alte state considerate ca &iind state si#ure si nu a solicitat a il in aceste state"

2=

7arantii le#islative interne$ , 'rt" 2: din (onstitutia .omaniei #arantea a dreptul la li%era circulatie, &iecarui cetatean &iindu,i #arantat dreptul de a,si sta%ili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, dreptul de a emi#ra, dar si dreptul de a reveni inapoi in tara de ori#ine" , 'rt" !5 din (onstitutia .omaniei, cetatenii romani nu pot &i e/tradati sau e/pul ati din .omania- prin dro#are de la alin"2!3 al art" !5, cetatenii romani pot &i e/tradati in %a a unei conventii internat la care .omania este parte, in conditiile le#ii si pe %a a de reciprocitate" +/pul arile si e/tradarile sunt 0otarate de catre justitie" 3. DREPTUL LA CA(ATORIE 6ediul materie$ , 'rt"!= din DUD) , 'rt"24 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice , 'rt"!2 din (+D) , 'rt"!7 din (onventia 'mericana a Drepturilor )mului , este prev si in (onventia cu privire la consimtamantul la castorie, varsta minima si inre#istrarea acesteie 2din !5=43 , (onventia cu privire la cetatenia &emeii casatorite 2!5:;3 , 'rt"5 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene (ontinutul juridic$ a3 8ar%atul si &emeia, incepand de la varsta preva uta de le#e, au dreptul de a se caratori si de a,si intemeia o &amilie &ara nicio deose%ire de rasa, de reli#ie, etnie, etc" %3 6otii au drepturi si o%li#atii e#ale atat la inc0eierea casatorie, dar si in timpul acesteia si la des&acerea casatoriei prin divort" c3 (on&orm (onventiei cu privire la consimtamantul la casatorie, varsta minima si inre#istrarea acesteia tre%uie sa &ie retinute aspectele urmatoare$ , nicio castorie nu se poate inc0eia &ara consimtamantul personal al viitorilor soti, dupa pu%licitatea necesara, in &ata autoritatilor competente si a martorilor , varsta minima statele parti la (onventie au o%li#atia de a re#lementa in le#islatia interna varsta minima la inc0eierea casatoriei- de asemenea este o%li#atorie inre#istrarea casatoriei intr,un re#istru special , dreptul sotilor de a putea cere des&acerea casatoriei atunci cand continuarea ei nu mai este posi%ila- se inter ic lo#odnele inainte de pu%ertate d3 (onventia cu privire la cetatenia &emeii casatorite prevede$ , statele parti la conventie vor lua masurile le#islative necesare pentru ca in ca de casatorie sau de divort &emeia sa nu &ie a&ectata din punctul de vedere al cetateniei , sotia nu mai do%andeste automat cetatenia sotului 2ci numai la cererea ei prin casatorie3 si nu mai pierde in mod autonamat cetatatenia prin divort e3 (on&orm jurisprudentei (urtii +uropene a Drepturilor )mului este permisa casatoria trans,se/ualilor operati- in sc0im% (+D) nu a recunoscut dreptul la casatorie al 0omose/ualilor 2persoanelor de acelasi se/3, lasand la latitudinea statelor parti re#lementarea interna a acestor pro%leme" (urtea a permis statelor parti sa inter ica %i#amia"

27

7arantii le#islative$ 0arantii constitutionale: - 'rt"2=, alin"2!3 din (onstituria .omaniei #arantea a dreptul la viata intena si &amiliala, iar 'rt"4; din (onstitutia .omaniei este denumit &amilia, aratand ca aceasta se intemeia a pe li%erul consimtamant al sotilor si pe e#alitatea acestora" (onditiile de inc0eiere, de des&acere si de nulitate a casatoriei se sta%ilesc prin le#e" (asatoria reli#ioasa se cele%rea a numai dupa casatoria civila" (opiii din a&ara casatorie sunt e#ali cu cei din casatorie" 0arantii de drept penal: sunt incriminate in&ractiunile contra vietii de &amilie 'rt" 404,407 (P 0arantii de drept ci$il$ (odul <amiliei 2modi&icat prin le#ea nr"2;; din noiem%rie 2007 care a sc0im%at varsta minima la inc0eierea casatoriei !; ani, sau la cererea oricarei persoane de la != ani cu acordul parintilor3 5. E+ALITATEA TUTUROR I, 7ATA LE+II (I A I,(TA,TELOR 6ediul materiei$ , 'rt"7 si 'rt"; din DUD) , 'rt"!4 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice , 'rt":, alin"223, 243, 243, 2:3, 'rt"=, 'rt"7 si 'rt"!4 din (+D) , 'rt"20, 2! si 22 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene (ontinut juridic$ a3 +#litatea tuturor in &ata le#ii si instantelor &ara discriminari 2principiul nediscriminarii3" %3 )rice persoana are dreptul de a i se e/amina cau a, atat in materie penal cat si in materie civila, in mod ec0ita%il si impartial de catre o autoritate competenta" c3 6edinta de judecata tre%uie sa &ie, in principiu pu%lica, e/ceptand ca urile cand ea tre%uie sa &ie secreta pentru protejarea interesului #eneral sau particular- la &el si pronuntarea 0otararii este pu%lica, e/ceptand cau ele mai sus aratate" d3 )rice persoana tre%uie sa %ene&icie a de pre umtia de nevinovatie 2de %una,credinta in dreptul civil3, in toate etapele procesuale, pana la ramanerea de&initiva si irevoca%ila a 0otararii judecatoresti" e3 )rice persoana tre%uie sa %ene&ice e de le#ea penala mai &avora%ila, c0iar daca aceasta inseamna retroactivitatea le#ii penale" &3 Principiul le#alitatii in materie panala, con&orm caruia nu e/ista pedeapsa &ara le#e si nu e/ista in&ractiune neincriminata" #3 Drepturile si #arantiile procesuale ale persoanei retinuteBdetinute$ , dreptul oricarei persoane invinuiteBacu ate de a i se aduce la cunostinta, in cel mai scurt timp, natura si motivele acu atiei, intr,o lim%a pe care o intele#e 2%ene&iciind si de translator daca e ca ul, sau c0iar interpret3 , dreptul de a dispune de timpul, precum si de conditiile necesare pentru pre#atirea apararii sale, precum si dreptul de a comunica cu aparatorul sau, numit sau ales acest drept include si dreptul de a avea acces la propriul sau dosar , dreptul persoanei respective de a &i judecata &ara intar iere e/cesiva, precum si de a %ene&icia de un avocat ales sau numit din o&iciu , dreptul la aparare persoana respectiva se poate apara sin#ura sau poate %ene&icia de serviciile unui aparator ales sau numit din o&iciu , dreptul persoanei respective de a nu &i o%li#ata sa marturiseasca impotriva ei insasi, si dreptul de a nu,si recunoaste vinovatia , dreptul de a intero#a sau de a cere intero#area martorilor acu arii, precum si dreptul de a o%tine intero#area martorilor apararii in aceleasi conditii cu martorii acu ari 2principiul egalitatii armelor3

2;

Curs 11 , dreptul de a %ene&icia de audieri pu%lice si corecte 2pu%licitarea audierilor asi#ura transparenta lor si creea a premisa de corectitudine3" *n mod e/ceptional audierile sunt secrete pentru a se asi#ura protectia intereselor private ale persoanei respective" , strainii care sunt arestati sau retinuti %ene&icia a de aceleasi drepturi si o%li#atii procesuale ca si cetatenii proprii" *n plus ei nu pot &i e/pul ati decat in %a a unei 0otarari judecatoesti de&initeve pronuntate de o instanta competenta" , &iecare persoana declarata vinovata printr,o 0otarare judecatoreasca, are dreptul de a i se ree/amina cau a de catre o instanta superioara" , daca persoana a &ost ac0itata 2sau scoasa de su% urmarire penala, dupa ca 3, are dreptul de a cere compensatii &inanciare 2in a&ara de ca ul in care eroarea judiciara ii este imputa%ila3" , nimeni nu poate &i judecat pentru o &apta pentru care a &ost deja ac0itat sau condamnat, dupa ca , printr,o 0otarare judecatoreasca de&initiva 2este vor%a de principiul autoritatii de lucru ;udecat3" , con&orm te/tului art"!4 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice, (omitetul pentru Drepturile )mului din cadrul )NU atra#e atentia ca si tri%unale militare sau e/ceptionale, unde acestea e/ista, tre%uie sa respecte #arantiile procesuale care asi#ura e#alitatea tuturor in &ata le#ii si a instantelor, atunci cand judeca un militar, sau atunci cand judeca un civil 2cu atat mai mult3 03 Dreptul la un proces ec0ita%il 2'rt"= din (+D)3 7arantiile asi#ur rii unui proces ec0ita%il se reali ea a prin$ !3 dreptul de a &i judecat de catre un tri%unal independent si impartial 23 dreptul de a &i judecat intr,un tremen re ona%il- te/tul art" = din (+D) nu e/plica sinta#ma de termen re ona%il, dar din jurisprudenta (urtii +uropene a Drepturilor )mului respectarea acestui termen re ona%il presupune &aptul ca procesul sa nu &i avut o durata e/cesiva" De asemenea, in aprecierea caracterului re ona%il al duratei procesului, tre%uie sa se ai%a in vedere si numarul etapelor procesuale pe care le parcur#e un proces pana la ramanerea de&initiva a 0otararii judecatoresti 2la noi sunt 4 etape procesuale3 43 pu%licitatea procedurii$ se justi&ica pentru protectia justitiarului impotriva unei justitii secrete, ce ar scapa controlului pu%lic- e/ista si limitari ale principiului pu%licitatii procedurii care sunt justi&icate de necesitatea protectiei intereselor minorilor 43 principiul e#alitatii armelor impune crearea unei e#alitati intre repre entantii Ministerului Pu%lic si persoana acu ata, inclusiv in privinta accesului la propriul dosar" 'st&el, transmiterea unui raport al politiei numai procurorului si nu si avocatului inculpatului, a constituit o incalcare a acestui principiu al e#alitatii armelor" .espectarea acestui principiu tre%uie asi#urata si in domeniul dreptului civil, creand posi%ilitatea ca &iecare parte sa,si poata pre enta si sustine cau a &ara a &i de avantajata de cealalta parte" :3 Dreptul de a nu se autoacu a are un caracter #eneral si nu are aplica%ilitate doar in dreptul penal" *ntemeierea condamnarii unei persoane e/clusiv pe tacerea acu atului este incompati%ila cu dreptul de a nu se autoacu a" =3 Dreptul la e/ecutarea 0otararii judecatoresti de&initive si irevoca%ile constituie o #arantie implicita a dreptului la un proces ec0ita%il ce re ulta din principiul #eneral al si#urantei operatiunilor juridice" i3 Drepturile procesuale ale minorilor care au savarsit o &apta penala

25

, minorul retinut sau arestat preventiv are dreptul de a,si anunta de indata &amilia, &iind #arantata pre enta unui parinte sau totore in toate etapele procesului , minorul are dreptul de a nu &ace declaratii in lipsa unui aparator, precum si dreptul de avea un aparator alesBnumit din o&iciu , in materia delincventei juvenile, se recomanda luarea cu prioritate a unor masuri care sa nu presupuna privarea de li%ertate , minorii nu pot &i condamnati la pedeapsa inc0isorii pe viata, iar atunci cand instanta sta%ileste o masura privativa de li%ertate, aceasta masura va avea limitele minima si ma/ima reduse la jumatate j3 Dreptul la aparare &iecare persoana are dreptul de a se apara sin#ura sau prin inter&mediul unui aparator ales sau numit din o&iciu- in ca ul savarsirii unor in&ractiuni #rave, procesul nu poate avea loc in lipsa unui aparator" *n privinta dreptului persoanei de a se apara sin#ura, si in acest ca ii va &i numit un aparator din o&iciu, in ciuda o%iectiunilor sale , 7arantiile procesuale$ garantiile constitutionale: G art" 2!, din (onstitutia .omaniei consacra accesul la justitie al oricarei persoane, precum si dreptul la un proces ec0ita%il care sa &ie judecat intr,un termen re ona%il G art" != alin"2!3 si 223 care prevad e#alitatea toturor in &ata le#ii G art" 24 din (. contine #arantiile procesuale ale persoanelor retinute si arestate, sau suspectate de savarsirea unei in&ractiuni G art 24 din (. prevede dreptul la aparere 2de a avea un aparator alesBdin o&iciu3 garantii de drept penal: sun preva ute in&ractiunile care impiedica in&aptuirea justitiei si care sunt sanctionate garantii de drept ci$il: este vor%a de dreptul la despa#u%iri in ca ul persoanelor carora le,au &ost incalcate drepturile procesuale care asi#ura e#alitatea tuturor in &ata le#ii si a instantelor 2raspunderea civila delictuala pentru &apta proprie 55;,555 ("civ3 9. DREPTUL LA CETATE,IE 6ediul materiei$ G art" !: din DUD) G atr" 24, pct" 4 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice G art" 20 din (onventia 'mericana a Drepturilor )mului G (0arta drepturilor &undamentale Uniunii +uropene 2(ap V , (etatenia3 (ontinutul juridic$ a3 Nimeni nu poate &i privat in mod ar%itrar de cetatenia sa si nici de dreptul de a o sc0im%a" %3 )rice copil are dreptul de a do%andi o cetatenie" c3 (on&orm (onventeie 'mericane a Drepturilor )mului, copii nascuti pe teritorul statelor parti la conventie do%andesc cetatenia statului respectiv ;us soli 2la noi se aplica jus san#vini3 d3 6trainii au o%li#atia de a se supune le#ilor statului pe teritoriul caruia se a&la si se vor %ucura de drepturile pe care le au proprii cetateni, cu unele e/ceptii" e3 6trainii au dreptul de a,si trans&era in strainatate %unurile si casti#urile" &3 6trainii au dreptul de a comunica cu repre entantul diplomatic sau consular al tarii lor sau, in lipsa acestuia, cu repre entantul diplomatic al unui alt stat insarcinat cu apararea intereselor acestor straini"

, ,

40

#3 (on&orm (onventiei re&eritoare la persoanele &ara cetatenie adoptata in cadrul )NU, persoanele &ara cetatenie tre%uie sa %ene&icie e de drepturile acordate strainilor au dreptul sa li se eli%ere e documente de identitate si dreptul de a calatori, asi#urandu,li,se ast&el dreptul la li%era circulatie 03 (on&orm acestei conventii, statele parti au o%li#atia de a lua masuri le#islative pentru a reduce numarul de apatri i, acordand cetatenia acestor state, &ie la cererea apatridului, &ie prin nastere, in ca ul copilului nascut din parinti apatri i" i3 Pierderea cetateniei unui stat se va &ace numai cu conditia do%andirii unei ale cetatenii" j3 +ste inter isa lipsirea de ceattenie pe motive etnice, reli#ioase, etc" I3 )rice persoana are dreptul sa ai%a una, sau c0iar mai multe cetatenii" 7arantii le#islative$ , #arantii constitutionale G art" : din (onstitutia .omaniei prevede conditiile do%andirii, pastrarii si pierderii cetateniei G art" !7 din (. prevede ca cetatenii romani se %ucura de protectia statului roman in strainatate G art" !; din (. prevede ca cetatenii straini si apatri ii care domicilia a in .omania se %ucura de protectia #enerala a averilor si persoanelor #arantate de constitutie si alte le#i, precum si dreptul la a il <. DREPTUL DE PROPRIETATE 6ediul materiei$ G art" !! din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politce G art" !7 din DUD) G art" !7 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene G art" ! din Protocolul nr" ! aditional la (+D) din !5:4 (ontinutul juridic$ a3 )rice persoana are dreptul la proprietate, atat sin#ura, cat si impreuna cu alte persoane" %3 Nimeni nu poate &i privat de proprietate pentru ca nu si,a indeplinit o o%li#atie civila" c3 Nimeni nu poate &i privat de proprietatea sa decat pentru o cau a de utilitate pu%lica si in %a a unei juste si preala%ile despa#u%iri, in conditiile le#ii si ale tratatelor internationale 2art" ! din Protocolul ! aditional la (+D)3" d3 Dispo itiile art" ! alin"2!3 din Protocolul ! nu pot aduce atin#ere dreptului statului de a &ace sa intre in vi#oare le#ile necesare pentru re#lementarea &olosintei %unurilor sau pentru asi#urarea platii de impo ite si ta/e" e3 >e/tul art" ! din Protocolul ! ocroteste proprietatea e/istenta" &3 6e ocrotesc drepturile de proprietate intelectuala 2e/$ dreptul la clientela, care intra su% incidenta notiunii de %un3" #3 *n s&era notiunii de %un este inclus si dreptul proprietarilor de a &i despa#u%iti, in sensul de a o%tine anumite sume de %ani cu titlu compensatoriu pentru pierderea anumitor %unuri 2despa#u%iri3" 03 'rt" ! din Protocolul ! re#lementea a si atri%utele dreptului de proprietate$ de a,l &olosi, de a,i cule#e &ructele si de a dispune de lucru" i3 *n#erinta statului in dreptul dreptul persoanei, ca urmare a unor masuri luate de o autoritate pu%lica sau prin 0otarare judecatoreasca, este considerata a &i o incalcare a dreptului de proprietate" 'st&el (urtea +uropeana a Drepturilor )mului s,a dovedit competenta sa re olve si pro%lemele de in#erinta a statului in liti#iile dintre particulari cum ar &i$ impartirea succesorala sau partajul %unurilor comune intre soti" j3 +/proprierea tre%uie sa indeplineasca doua conditii$ , sa &ie justi&icata de interesul pu%lic

4!

, sa se respecte principiul proportionalitatii, e/primat prin o%li#atia statului de a plati o despa#u%ire proprietarului e/propriat" Palta unei compesatii tre%uie sa &ie e&ectuata intr,un termen re ona%il 7arantii le#islative$ , garantii constitutionale: G art" 44 din (onstitutia .omaniei care #arantea a dreptul de proprietate G art" 4= din (. care #arantea a dreptul la mostenire G art" !4= din (. care &ace distinctia intre proprietate pu%lica si cea privata, pe care le #arntea a , garantii de drept ci$il: G cele care consacra dreptul de proprietate art"44!, 442 ("civ G actiunea in revemndicare G 9e#ea 247B200: G 9e#ea 4!2B200: care se re&era la do%andirea dreptului de proprietate de catre straini asupra terenurilor din .omania , garantii de drept penal: re#lementea a in&ractiunile contra proprietatii 2&urt, distru#ere3 Curs 1' DRETUL LA RE(PECTAREA 0IETII PRI0ATE (I DE 7AMILIE 6ediul materiei$ G art" !7 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice Gart"!2 din DUD) G art" ; din (+D) G art" 7 si ; din (arta drepturilor &undamentale a Uniunii +uropene G (onventia +uropeana pentru procesarea automata a datelor personale 2adoptata in cadrul (onsiliului +uropei in !5;!3 Cuprinde dou! !specte& !3 dreptul la respectul vietii de &amilie 23 dreptul la respectul vietii private, la inviola%ilitatea domiciliului, a resedintei si a corespondentei 1) Dreptul l! respectul "ietii de *!milie (ontinutul juridic$ a3 Dreptul la recunoasterea identitatii &i ice si morale a persoanei, inclusiv a identitatii se/uale a acesteiain privinta identitatii se/uale (urtea +uropeana a Drepturilor )mului a statuat o%li#atia statelor parti de a recunoaste identitatea se/uala a unui transe/ual operat" %3 Dreptul oricarei persoane de a,si cunoaste ori#inile %iolo#ice in acest sens, statele au o%li#atia de a lua masuri care sa permita accesul la in&ormatii re&eritoare la ori#inile &iecarei &iinte umane" c3 Dreptul de a intemeia o &amilie- prin notiunea de &amilie, (urtea a decis ca aceasta se poate intemeia nu numai pe casatorie, dar si pe o uniune consensuala" d3 Presupune mentinerea unor relatii personale si patrimoniale intre parinti si copii, cat si intre alte rudestatut juridic le#al al copilului din a&ara casatoriei cu cel al copilului din casatorie 2si a copilului adoptat3" Mentionarea le#aturii personale dintre parinti si copiii lor nu poate &i restransaBinter isa decat in conditii e/ceptionale"

42

e3 Pro%lema e/pul arilor in conte/tul necesitatii mentinerii relatiilor de &amilie" *ndepartarea Be/pul area unui strain dintr,o tara unde locuiesc mem%rii &amiliei sale, ii poate aduce atin#ere vietii sale de &amilie- totusi, statul nu este o%li#at sa permita patrunderea unui strain pe teritoriul sau doar cu scopul de a,si crea noi relatii de &amilie" Dreptul strainilor la respetul vietii de &amilie tre%uie sa &ie conciliat cu necesitate de or#ani atia nationala a controlului imi#rarilor" ') Dreptul l! respectul "ietii pri"!te= l! in"iol!%ilit!te! domiciliului= ! resedintei si ! corespondentei /dreptul l! propi! im!#ine3 (ontinutul juridic$ a3 Nimeni nu poate &ace o%iectul unor imi/tiuni ile#ale sau ar%itrare in viata sa" %3 6tatele parti au o%li#atia po itiva 2de a &ace3 de a lua masuri pentru asi#urarea respectarii acestui drept la intimitate, protejand orice persoana impotriva imi/tiunilor tertilor, inclusiv ale jurnalistilor 2este vor%a despre un trium& al vietii private asupra li%ertatii de e/primare3" c3 (on&orm (onventiei +uropene pentru procesarea automata a datelor personale, aceste date procesate automat, vor putea &i o%tinute numai in mod le#al, si vor &i corecte, actuali ate si nu vor putea &i &olosite in scopuri ile#ale 2e/$ santaj3" 6e inter ice procesarea automata de date re&eritoare la ori#inea rasiala, opinia politica sau reli#ioasa, date re&eritoare la identitatea se/uala a persoanei, in a&ara de ca urile in care le#ea prevede #arantii adecvate" d3 'utoritatile nu tre%uie sa pretinda decat acele in&ormatii re&eritoare la viata particulara a cetatenilor lor care sunt a%solut indispensa%ile" e3 (onstituirea 8ancilor de date personale tre%uie sa &ie re#lementata de le#e, iar statul tre%uie sa ia masuri pentru ca aceste in&ormatii sa nu &ie &olosite de catre persoane neautori ate" &3 Dreptul la respectul domiciliului, a resedintei si a corespondentei , acesta constituie o parte importanta a respectului vietii private, constand in inviola%ilitatea ,domiciliului, resedintei, corespondentei- corespondenta are un caracter con&idential 2in a&ara ca ului in care interceptarea corespondentei este autori ata, in conditiile le#ii, pentru apararea ordinii pu%lice, a si#uranteim nationale sau a drepturilor si li%ertatilor celorlalte persoane3" .estran#erea dreptului la viata privata presupune &aptul ca orice in#erinta din partea autoritatilor statului tre%uie sa se &aca in conditiile preva ute de le#e, sa &ie justi&icata printr,un scop le#itim si necesara intr,o sicietate democratica" 7arantii le#islative$ G garantii constitutionale: , art" 2= din (onstitutia .omaniei prevede dreptul persoanei de a dispune de ea insasi , art" 27 (. se re&era la inviola%ilitatea domiciliului si a resedintei , art" 2; (. #arantea a secretul corespondentei 2tele#ra&ica, tele&onica, etc"3 G garantii de drept penal: prin incriminarea in&ractiunilor de santaj, violare de domiciliu, violarea secretului corespondentei G garantii de drept ci$il: nerespectarea dreptului la propia ima#ine poate atra#e dupa sine sanctiunea raspunderii civile delictuale 2con&orm art 55;,555 ("civ"3

44

DREPTURILE POLITICE !3 Dreptul de a ale#e si de a &i ales 23 9i%ertatea de #andire, constiinta si reli#ie- li%ertatea de e/primare si li%ertatea de in&ormare 43 Dreptul la li%era intrunire si asociere I) Dreptul de ! p!rticip! l! "i!t! politic! 6ediul materiei$ G art 2! din DUD) G art 2: din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice G art 4 din Protocolul ! aditional (+D) G are 24 din (onv 'mericana a Drepturilor )mului G art 45 2dreptul de a vota si a candida in Parlamentul +uropean3, art"40 2dreptul de a vota si de a candida la ale#erile locale3 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene (ontinutul juridic$ a3 Presupune dreptul oricarei persoane de a participa la tre%urile statului, la ,viata politica, &ie in mod direct, &ie prin intermediul repre entantilor alesi %3 Dreptul de a vota presupune dreptul de a avea acces in mod direct la ale#erea repre entantilor cetatenilor care sa,i repre inte, drept care se e/ercita in conditii de e#alitate c3 Dreptul de a &i ales, adica dreptul de a avea acces in conditii de e#alitate la &unctiile pu%lice d3 Dreptul de a vota nu tre%uie sa &ie restrictionat din cau a unei invaliditati &i ice, pe %a a averii sau apartenentei politice, etnice, reli#ioase" e3 Dreptul de a &i ales presupune participarea directa la conducerea vietii pu%lice, iar statele parti la Pactul inrer"" au o%li#atia po itiva sa prevada in le#islatia lor interna restrictii re ona%ile si o%iective" &3 (onventia +uropeana asupra participarii strainilor la viata pu%lica la nivel local 2adoptata in cadrul (onsiliului +uropei in !5523 prevede acordarea in aceleasi conditii ca si cele ale propriilor cetateni a dreptului de vot si de a candida la ale#erile locale, pentru cetatenii straini sta%iliti in mod le#al pe teritoriul statului respectiv" #3 (on&orm art" 45 din (arta, orice cetatean an Uniunii +uropene are dreptul de a ale#e si de a &i ales in cadrul ale#erilor pentru Parlamentul +uropean- mem%rii Parl +uropean sunt alesi prin vot direct, li%er si secret" (on&orm art" 40 din (arta orice cetatean al Uniunii +uropetne are dreptul de a ale#e si a &i ales in cadrul ale#erile locale din statul mem%ru unde isi are resedinta" 7arantii le#islative$ G garantii constitutionale: , art" 4= din (. prevede si #arantea a dreptul de vot, cat si persoanele care nu au acest drept , art" 47 din (. prevede dreptul de a &i ales , art" 4; din (. prevede dreptul de a &i ales in cadrul Parlamentului +uropean II) Li%ert!te! de #!ndire= constiint! si reli#ie> li%ert!te! de e4prim!re si li%ert!te! de in*orm!re 6ediul materiei #enerale$ G art" !5 din DUD)

44

G art" !5, para#ra&ul 4 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice G art 20 din din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice G art !: din (onv 'mericana a drepturilor omului G art 5 si !0 din (onventia +uropeana G art !0 si !! din (0arta +uropeana a drepturilor omului 1) Li%ert!te! de #!ndire= constiint! si reli#ie (ontinutul juridic$ a3 9i%ertatea de a avea si de a e/prima idei, in&ormatii su% &orma scrisa sau ver%ala, imprimata, artistica" %3 +ste inter isa persecutarea persoanelor pentru ideile lor" c3 Dreptul de a avea o reli#ie si de a o mani&esta in pu%lic sau in particular, prin reali area unor ritualuri si practici speci&ice" d3 (on&orm art" 5 din (onventia +uropeana este consacrat si dreptul de a nu avea o reli#ie, de a nu &i implicat intr,o activitate reli#ioasa 2e/$ nimeni nu poate &i o%li#at la plata unor ta/e %isericesti daca nu &ace parte din aceasta %iserica3" e3 6,a pus pro%lema daca art" 5 din (onventia +uropeana se re&era numai la reli#iile majoritare sau si la materiile minoritare 2in special sectele reli#ioase3- raspunsul este a&irmativ, in sensul ca toate #ruparile reli#ioase constituite le#al %ene&icia a de protectie le#ala- cu toate acestea, statele parti tre%uie sa ia masuri de precautie pentru protectia intereselor minorilor" Mai mult, statele parti au o%li#atia de a lua masuri pentru a asi#ura asistenta reli#ioasa in inc0isori, inclusiv o%iceiuri culinare reli#ioase 2e/$ de a tine post3" De asemenea autoritatile nu tre%uie sa,i discrimine e pe cetateni pentru criterii reli#ioase" &3 Unul dintre cele mai controversate aspecte ale dreptului de mani&estare a reli#iei, il constituie portul valului islamic in scoli" #3 .elatia dintre li%ertatea de constiinta si reli#ie, pe de o parte, si dreptul la educatie preva ut de art" 2 din Protocolul ! aditional la (+D) parintii si tutorii au dreprul de a asi#ura educatia reli#ioasa a copiilor lor in con&ormitate cu convin#erile lor &ilo o&ice si reli#ioase" +/ista insa ,si anumite limitari ale li%ertatii parintilor in privinta educatiei reli#ioase a copiilor daca apare un con&lic in interesul acestora" Parintii tre%uie sa aiv%a posi%ilitatea sa alea#a scoala copiilor, pu%lica sau privata" Fudecatorii europeni au sta%ilit o%li#ativitatea cursurilor de educatie se/uala in scoli si s,a considerat ca aceasta educatie nu intra in contradictie cu dreptul parintilor de a,si educa copii con&orm propriilor credinte" 03 Pro%lema o%iectiunii de constiinta A re&u ul de a indeplini anumite o%li#atii- o%iectia de constiinta se mani&esta su% di&erite &orme, dar mai ales in privinta satis&acerii sta#iului militar o%li#atoriu" Fudecatorii europeni au statuat ca (+D) nu #arantea a o%iectiunea de constiinta" Curs 1: ') Li%ert!te! de e4prim!re si de in*orm!re A) 9i%ertateade e/primare (ontinut juridic$ a3 )rice stat parte la (+D) are o%li#atia ne#ativa de a se a%tine de la orice in#radire a li%ertatii de e/primare 2cu anumite e/ceptii3, precum si o%li#atia po itiva de a actiona in vederea asi#urarii circulatiei in&ormatiilor si pluralismului acestora"

4:

%3 Presupune dreptul de a avea si e/prima idei inclusiv acele opinii care ar putea sa soc0e e, numite si opinii minoritare de catre (urte" ) societate democratica presupune si e/istenta unor opinii socante, pentru ca democratia nu s,ar putea impaca cu un sin#ur tip de #andire e/primat de catre majoritatea populatiei" Unele tipuri de e/primare nu sunt protejate de art" !0 din (onventia +uropeana, atunci cand e/ista pericolul de a se incalca prin acele opinii drepturile si li%ertatile altora" c3 Prin dreptul la e/primare, se intele#e orice e/teriori are a opiniilor scrisa sau ver%ala, sau e/primata prin ima#ine- protectia te/tului art" !0 al (+D), se intinde asupra tuturor mijloacelor de in&ormare si de di&u are" d3 .estran#erile li%ertatii de e/primare$ sunt posi%ile numai atunci cand intrunesc 4 conditii$ , sunt le#ale , au un scop %ine determinat 2protejarea ordinii pu%lice, a si#urantei statului, a drepturilor si li%ertatilor celorlalti3 , sunt necesare intr,o societate democratica 2) 9i%ertatea de in&ormare continutul juridic$ a3 9i%ertatea de in&ormare constituie unul dintre cele mai importante aspecte ale li%ertatii de e/primare ca si a dreptului la educatie" 6tatele au o%li#atia ne#ativa de a nu impiedica accesul la in&ormatii care nu au un caracter con&idential sau secret" %3 .estran#erea dreptului la in&ormare tre%uie sa &ie supuse unei triple conditionari$ , restran#erile tre%uie sa &ie le#ale , necesare intr,o societate democratica , sa ai%a un scop le#itim 2protejarea ordinii pu%lice, a si#urantei statului, a drepturilor si li%ertatilor celorlalti3 c3 (on&orm art" 20 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice sunt inter ise propa#anda in &avoarea ra %oiului sau indemnurile la ura rasiala, reli#ioasa sau nationala, precum si incitarea la discriminare si violenta" 7arantii le#islative G garantii constitutionale: , art" 25 (. prevede li%ertareta de #andire, constiinta si reli#ie , art" 40 din (. prevede #arantarea li%ertatii de e/primare , art" 4! din (. prevede dreptul la in&ormare G garantii de drept penal$ sanctionaea a in&ractiunile de insulta si calomnie G garantii de drept ci$il$ raspunderea civila delictuala pentru &apta proprie 2art" 55;,555 ("civ3

III) Dreptul l! li%er! intrunire si !sociere 6ediul materiei #eneral$ G art" 20 din DUD) G art" 2! din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice G art" !2 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene G art" !! din (+D)

4=

A) Dreptul la li%era intrunire (ontinutul juridic$ a3 Deoarece dreptul la intrunirea pasnica constituie esenta unei e/istente pasnice pt ca esenta democratiei re ida din capacitatea sa de a,si re olva pro%lemele prin de %atere pu%lica, orice persoana are dreptul la intruniri pasnice atat private cat si pu%lice" %3 *ntrunirile pu%lice tre%uie sa &ie supuse unei autrori ari preala%ile din partea unor autoritati competente, deoarece tre%uie sa se asi#ure caracterul pasnic al acestora, dar si protectia impotriva unor contramani&estatii violente" c3 *n privnta acordarii unei ast&el de autori atii, se impun unele restrictii in privinta li%ertatii de intrunire si asociere a uneo cate#orii sociale 2e/$ militarii3, preva ute in documentele internaionale ca &iind neincalcari a drepturilor omului" d3 (on&orm art" !! alin"223 din (+D) aceste restran#eri sunt considerate a &i le#itime in ca ul mem%rilor &ortelor armate, politiei sau a administratiei de stat" 2) Dreptul de asociere (ontinutul juridic$ a3 Dreptul la asociere presupune asocierea li%er consimtita intr,un #rup, in vedera asi#urarii unui scop comun- in le#atura cu caracterul li%er consimtit al acestui drept la asociere tre%uie sa preci am ca el presupune si dreptul persoanei de a nu se asocia la un sindicat, de e/emplu" %3 Dreptul de asociere repre inta si dreptul de a constitui sindicate sau de a se a&ilia la sindicate, de a administra propriile a&aceri prin constituirea de &ederatii sindicale, sau c0iar con&ederatii sindicale, dar statele nu sunt o%li#ate sa #arante e un anumit tip de tratament pentru sindicate, in sensul ca nu sunt o%li#ate sa consulte la ne#ocierile colective toate sindicatele si sa decida in &unctie de 0otararile acestora" c3 *n privinta restran#erii dreptului la asociere (urtea a apreciat ca di olvarea partidelor politice este o masura disproportionata in raport cu scopul urmarit si#uranta pu%lica si inte#ritatea teritoriala a statului" d3 (on&orm art" !2 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene orice persoana are dreptul la li%era intrunire si asociere, in special in domeniul politic, sindical si civic" Partidele politice ale statelor mem%re a U+ contri%uie la e/primarea vointei politice a cetatenilor Uniunii +uropene" 7arantii le#islative$ G garantii constitutionale: , art" 45 si 40 din (. care #arantea a dreptul la li%era intrunire si asociere si arata si restran#erile de la aceste drepturi, precum si &aptul ca asociatiile cu caracter secret sun inter ise3

DREPTURILE ECO,OMICE (OCIALE (I CULTURALE /drepturi din #ener!ti! ! dou!)

1. Dreptul l! munc! si drepturile cone4e !le !cestui! /!dic! dreptul l! conditii de munc! ?uste si prielnice) 6ediul materiei #eneral$ G art 24 din DUD) G art = din Pactul *nternational cu privire la drepturile economice sociale si culturale 47

G art !,5 si !0 din (arta 6ociala +uropeana G art !: din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene care prevede li%ertatea pro&esionala si dreptul la munca G (onventia nr"!!! din !574 ela%orata in cadrul )r#ani *nternat a Muncii care se re&era la eliminarea discriminarilor in domeniul &ortei de munca G (onventia nr"!22 ela%orata in cadrul )r#ani *nternat a Muncii privind politica de ocupare a &ortei de munca A) Dreptul la munca (ontinutul juridic$ a3 Dreptul oricarei persoane de a,si casti#a e/istenta printr,o munca li%era aleasa si acceptata ca atare" %3 <iecare stata parte la Pactul *nternational privind drepturile economice are o%li#atia de a lua masurile le#islative necesare pentru deplina e/ercitare a acestui drept" c3 (arta 6ociala +uropeana prevede o%li#atia po itiva a satatelor parti, de a &i/a ca un o%iectiv primordial mentinerea unui nivel de an#ajare cat mai inalt si mai sta%il posi%il, pentru a proteja dreptul oricarui om de a,si casti#a e/istenta printr,o munca li%era aleasa- de asemene statele parti la (arta 6ociala +uropeana au o%li#atia de a sta%ile servicii care sa ajute orice persoana, inclusiv cele care au un 0andicap, sa,si alea#a pro&esia si sa avanse e pro&esional- se prevede si necesitatea a doptarii a unor re#lementari interne in care sa se prevada ca orele destinate cali&icarii pro&esionale ceruta de catre patroni sa &ie incluse in timpul de munca" 2) Drepturile cone/e ale dreptului la munca 2adica dreptul la conditii de munca juste si prielnice3 (ontinutul juridic$ a3 Dreptul la o remuneratie care sa permita an#ajatului si &amiliei sale cel putin o e/istenta decenta" %3 6alarii ec0ita%ile si o remuneratie e#ala pentru o munca de valoare e#ala, &ara disciminari 2se/uale, reli#ioase, etc3" c3 *n ceea ce priveste securitatea si i#iena muncii (arta 6ociala +uropeana prevede ca statele parti au o%li#atia po itiva sa adopte o politica nationala coerenta cu privire la aceste aspecte aratate anterior" d3 Presupun posi%ilitati e#ale de promovare in munca pe %a a vec0imii si aptitudinilor an#ajatilor" e3 (arta 6ociala +uropeana prevede necesitatea eliminarii, pe cat posi%il a riscurilor ocupatiilor inerent periculoase, iar acolo unde acest lucru nu este posi%il, reducerea orarului de munca si plata unor indemni atii sulimentare" *n plus, se inter ice munca de noapte, des&asurata in conditii periculoase sau daunatoare sanatatii in ca ul tinerilor care nu au implinit !; ani" &3 Dreptul la odi0na, la concedii, remunererea muncii des&asurate in ilele de repaos le#ale" #3 *n&ormarea an#ajatilor despre aspctele esentiale ale contractului de munca, precum si despre incetarea an#ajarii- in ca ul unei demiteri nejusti&icate, an#ajatul are dreptul la reparatii constand in rean#ajare cu acordarea unei indemni atii de rean#ajare, plata drepturilor salariale restante, precum si acordarea altor %ene&iici le#ale 2e/$ concediu de odi0na neacordat3" 03 (reterea salariului pentru orele prelun#ite de munca peste pro#ram" i3 Dreptul la munca nu are ca si corelativ o%li#atia statului de a #aranta dreptul la munca, ci doar o%i#atia de a #aranta in conditii de e#alitate accesul la munca si o%li#atia de a #aranta li%era ale#erea a muncii" j3 Presupune si dreptul la #reva de a inceta munca pentru a,si apara drepturile" >re%uie e/ercitat in conditiile le#ii si suporta unele restran#eri le#ale"

4;

7arantii le#islative$ < garantii constitutionale: , art" 4! din (. care prevede dreptul la munca si ale#erea pro&esiei , art" 44 din (. care prevede dreptul la #reva , art" 42 din (. care inter ice munca &ortata G (odul muncii si toata le#islatia in acest domeniu

TEMATICA DE E@AME,&
D.+P>U.*9+ ()P*9U9U* 6* '9+ <+M+** D)(UM+N>+9+ *N>+.N'>*)N'9+ 2(+9+ ('.+ <).M+'@' ('.>' +U.)P+'N' ' D.+P>U.*9). )MU9U* DUD), cele doua pacte, cele doua protocoale &acultative aditionale la Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice- 9' N*V+9 +U.)P+'N (+D) si P.)>)()'9+9+ ('.+ 6,'U P.+D'>3 , ).7'N*@'>** *N>+.N'>*)N'9+ o cu vocatie universala$ )NU o pe plan european$ ()N6*9*U9 +U.)P+* , (U.>+' +U.)P+'N' ' D.+P>U.*9). )MU9U* , D.+P>U.*9+ (*V*9+ 6* P)9*>*(+ /TOATE) o 6+D*U9 M'>+.*+* , &ara nr" articolelor 2doar doc" internationale3 o ()N>*NU>U9 FU.*D*( o 7'.'N>** , &ara nr" articolelor , D.+P>U9 9' MUN(' 6* D.+P>U.*9+ ()N+?+ '9+ '(+6>U*' , ,

45