Sunteți pe pagina 1din 2

Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone, revista Dacia Literara a simbolizat un nou inceput pentru literatura

romana, o reorientare spre obtinerea unor creatii originale, unor creatii care sa reziste criticii, valoroase din punct de vedere estetic. Intr-o perioada in care putinele publicatii existente prezentau preponderent fapte politice,Dacia Literara a fost pata de culoare din presa romaneasca,prin caracterul sau literar. Toate acestea se regasesc mentionate in articolul-program al revistei, semnat de Mihail Kogalniceanu in calitate de editor. Revista este publicata la 30 ianuarie 1840, la Iasi, si desi are doar trei numere reuseste sa produca o schimbare importanta in literature romana , pe care o orienteaza spre estetica romantica. In Introductie ,se prezinta realitatile vremii in privinta publicatiilor nationale.Sunt mentionate circumstantele politice anterioare ce au impiedicat dezvoltarea presei pana la momentul respectiv.Acesta aduce in discutie si celelalte ziare nationale, Curierul Romanesc(1829, IH Radulescu) ,Albina Romaneasca (1829, Gh Asachi) si Foaia Inimii(1838, G Baritiu). Acestea ,,au mai mult sau mai putin o colora locala si includ prea multa politica fara sa puna accentul necesar pe literatura. Dacia Literara este prima revista care se angajeaza sa publice orice scriere valoroasa, fieste care cu ideile sale,cu limba sa,cu chipul sau, indiferent de zona de provenienta a scriitorilor ,fie din orice parte a Dachiei,realizandu-se astfel o unificare a romanilor la nivel literar si lingvistic( talul nostru este realizatia dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti). In articolul Program este deasemenea abordata problema imitatiei , dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa pentru ca omoara in noi duhul national. Mihail Kogalniceanu sustine necesitatea de promovare a unor compuneri originale si inentia de a nu publica prea multe traduceri, subliniind ca traductiile nu fac o literartura,eliminandu-se astefel treptat puternica influenta a operelor straine. Mihail Kogalniceanu anunta si intentia revistei de a-si exprima parerea asupra respectivelor opera originale, asftel anuntand critica de mai tarziu:,,Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Un rol important il are Mihail Kogalniceanu si in promovarea esteticii romantic. El propune ca temele viitoarelor scrieri sa fie istoria, natura si folclorul,care ar trebui sa slujeasca autorilor drept surse de inspiratie : ,,Istoria noastra are destule fapte eroice,frumoasele noastre tari sunt destul de mari,obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si noi sujeturi de scris,fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.Tocmai de aceea revista a fost considerata manifestul romantismului romanesc. Odata cu articolul-program al lui Kogalniceanu, un nou punct de vedere asupra literaturii a aparut. Multi dintre scriitorii vremii s-au decis sa urmeze sfaturile oferite in acel articol,drept dovada doi mari poeti ai literaturii romane,Alexandrescu si Alecsandri.Ambii au preluat teme romantice in scrierile lor,Alexandrescu tema istoriei si Alecsandri tema naturii.In ambele poezii figurile de stil abunda, curentul clasic este imbinat cu cel romantic.Cei doi scriitori si-au pastrat modul de gandire si culoarea locala in opere,dovedind astfel originalitate.Amandoi abordeaza teme specifice poporului nostru,Grigore

Alexandrescu alegand momente din istoria romanilor,iar Vasile Alecsandri alegand frumusetea naturii de pe meleagurile romanesti.

S-ar putea să vă placă și