Cap 1. NTRODUCERE. SCOPUL I OBIECTIVELE DISCIPLINEI.

Planeta noastr pmnt are 4,6 miliarde de ani, nsa din momentul apariiei aspectul ei s-
a schimbat mult, a evoluat, istoria sa a fost marcata de aa evenimente ca formarea oceanelor,
apariia vieii, apariia si dispariia unor plante si animale.


Figur 1 Poluarea bazinului aerian

Trim in perioada celor mai mari descoperiri, a dezvoltrii rapide a tuturor ramurilor de
activate umana, suprapopulaiei planetei si a unor efecte complexe si nebnuite, uneori, asupra
mediului. In realitatea pluridimensionala formata din natura si creaiile omeneti, omul are dubla
poziie de component al mediului si de consumator. Ca urmare se observa un dezechilibru
ecologic.
















Figur 2 Poluarea solului


Ca urmare a industrializrii i creterii produciei de bunuri au sporit mult materialele ce
afecteaz mediul ambiant. Mediul nconjurtor reprezint un element esenial al existentei umane si
reprezint rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa, clima, biosfera cu
elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interacioneaz si influeneaz condiiile
existeniale si posibilitile de dezvoltare viitoare a societii, iat de ce, Conform academicianului
Teodor N. rdea (2002), n literatura tiinific contemporan, mai ales dup Summitul de la Rio de
Janeiro (1992), depistm tot mai frecvent o noiune, extrem de important pentru asigurarea
existenei umane noiunea de dezvoltare durabil, creia i se ofer o multitudine de definiii.
Pornind de la aceste considerente, definim dezvoltarea durabil ca o astfel de form de interaciune
(de coevoluie) a naturii i societii, n cadrul creia se protejeaz biosfera, se asigur supravieuirea
omenirii i evoluia de lung durat a acesteia (omenirii).

Conceptul de dezvoltare durabil reprezint rezultatul unei abordri integrate a factorilor
politici i decizionali, n care protecia mediului i creterea economic pe termen lung sunt
considerate complementare i reciproc dependente. Prin mediu nconjurtor sau mediu ambiant se
nelege ansamblul de elemente i fenomene naturale i artificiale de la exteriorul Terrei, care
condiioneaz viaa n general i pe cea a omului n special. Sensul dat acestei noiuni n cadrul
Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, n complexitatea relaiilor lor,
constituie cadrul, mijlocul i condiiile de via ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt
resimite. O alt definiie o gsim n Legea proteciei mediului, n care mediul nconjurtor este
ansamblul de condiii i elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul i subsolul, toate straturile
atmosferei, toate materiile organice i anorganice, precum i fiinele vii, sistemele naturale n
interaciune, cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale i spirituale.


Figur 3 Mediu urban poluat

Bineneles c starea mediului nconjurtor, ce depinde numai i numai de fiecare dintre
noi, ne afecteaz n mod direct viaa i sntatea noastr.


Figur 4 Deseuri menajere
Poluarea reprezint modificarea componentelor naturale prin prezena unor componente
strine, numite poluani, ca urmare a activitii omului, i care provoac prin natura lor, prin
concentraia n care se gsesc i prin timpul ct acioneaz, efecte nocive asupra sntii, creeaz
disconfort sau mpiedic folosirea unor componente ale mediului eseniale vieii. (Conferina
Mondial a O.N.U., Stockholm, 1972). Din cuprinsul definiiei se poate constata clar c cea mai
mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poart omul, poluarea fiind consecina activitii
mai ales social economice a acestuia. Privit istoric, poluarea mediului a aprut odat cu omul, dar
s-a dezvoltat i s-a diversificat pe msura evoluiei societii umane, ajungnd astzi una dintre
importantele preocupri ale specialitilor din diferite domenii ale tiinei i tehnicii, ale statelor i
guvernelor, ale ntregii populaii a pmntului. Aceasta, pentru c primejdia reprezentat de poluare
a crescut i crete nencetat, impunnd msuri urgente pe plan naional i internaional, n spiritul
ideilor pentru combaterea polurii.



















Spaiile rezideniale reprezint principala component receptoare disfuncionalitilor de
mediu din aezrile umane, dar si una dintre sursele de degradare cele mai active si greu de controlat
n dinamica lor spaial si temporal. n cadrul lor, populaia din mediile urbane mari i consum
ntre 40-60 % din timp, cunoaterea calitii mediului ce le caracterizeaz devenind esenial att
pentru asigurarea bunstrii si sntii populaiei, ct si pentru ameliorarea ori reabilitarea strii lui
la nivel local, regional si na raional.





















Un spaiu rezidenial durabil este caracterizat prin oferirea unor condiii de locuire
optime, dar si printr-o agresivitate sczut fat de mediu. De altfel, n spatiile rezideniale,
Figur 5 Poluarea apelor
Figur 6 Gunoiti in apropierea spatiilor rezideniale
componenta locuire se confrunt permanent cu patru dimensiuni: confort, igien si sntate,
securitate (inclusiv intimitate) si agresivitate fat de mediul exterior.
Schimbrile de mediu actuale au complicat semnificativ relaia dintre spatiile
rezideniale si mediul extern, adugnd costuri de mediu suplimentare pentru a menine la un nivel
acceptabil calitatea vieii locuitorilor. Pentru gestionarea acestor schimbri este nevoie de noi
adaptri la nivel economic, legislativ si administrativ.

Scopul acestui studiu este de a cunoaste si intelege mecanisme pentru implementarea
sistemelor de management de mediu menite sa contribuie la reducerea impactului asupra mediului si
la mbuntirea calitii locuirii. Pentru atingerea obiectivelor se va realiza o evaluare a strii
mediului i spatiile ubane. Se vor evalua relaiile actuale dintre calitatea mediului intern si diferite
dotri urane, precum si proiecia disfuncionalitilor de mediu generate de spatiile urbane.
Evaluarea calitii mediului interior va presupune analiza indicatorilor de calitate a aerului (fizici:
zgomot, indicatori climatici, chimici: pulberi in suspensie, COV, CO2, CO, O3, NO, NO2, SO2,
H2S, NH3, formaldehida) si raportarea lor la factorii de influenta din sursele generatoare existente
sau noi, considerate reprezentative. Se vor utiliza modele, care vor permite selectarea problemelor
specifice spatiilor rezideniale din mediile urbane. Pe baza acestor modele se vor identifica
tehnologiile si tehnicile pretabile pentru mbuntirea confortului urban (sisteme de nclzire-rcire,
tehnici de limitare a nivelului zgomotului, ventilare a mediului intern si confortului termic, sisteme
de ventilare, utilizarea energiilor regenerabile, alegerea corecta a amplasamentului), precum si
pentru minimizarea impactului asupra mediului al surselor menajere (sisteme de recirculare si
recuperare a apei).
Scopul cursului vizeaz evaluarea complex a surselor urbane, percepute ca receptoare
ale disfuncionalitilor de mediu interne si externe si generatoare de externaliti de mediu.
Obiectivele au fost ndreptate spre:
incursiune teoretica cu caracter general care a urmrit fixarea principalelor problematici din
domeniul proteciei mediului intern si extern al spatiilor urbane, atingnd subiecte ca auditul
mediului, analiza indicatorilor de calitate a vieii in ora.
definirea evoluiei calitii factorilor de mediu in ultimii ani, sublinierea evoluiei si a
tendinelor acestora.
aprecierea calitii mediului n spaiile urbane;
evaluarea impactului asupra mediului generat de sursele de degradare menajere din or.
Chiinu, considernd actualele modele de consum;
evaluarea factorilor ce influeneaz direct si indirect calitatea mediului n spaiile rezideniale
din or Chiinu si Rep. Moldova. Definirea cauzelor, a activitilor responsabile pentru
starea actuala a factorilor de mediu, respectiv pentru producerea emisiilor poluante pe
diverse componente ale mediului
ierarhizarea surselor de degradare a mediului, interne si externe, ce contribuie la agresarea
spaiului urban din or. Chiinu;
identificarea si analiza instrumentelor administrative si legislative ndreptate spre
promovarea conceptului de ecolocuire la nivel global, naional, regional si local din prisma
aplicabilitii lor la or. Chiinu;
enunarea principalelor direcii de aciune strategica, respectiv de intervenie pe termen
mediu si lung pentru mbuntirea strii mediului.
prognoza evoluiei calitii mediului n spaiile urbane din or. Chiinu