ISTORIA IDEILOR POLITICE

C/ CUNOA$TERE $I PUTERE

democralie faptui cd nu conduc acliunea politicd in lumina regulilor unei gindiri riguroase. Platon este mai exigent : continuindu-i pe Socrate qi critica sa radical5 fald de sofis,ti prin intermediul unei cunoaqteri indubitabile, el stabileqte teza conform cS.reia definirea rinduielii in cetatea adevdratd presupune o ;tiin{d a politiculul. Ea insdqi este parte dintr-o qtiinld mai vastd. Refuzul democraliei presupune respingerea principiilor pe care este fundamentat acest gen de regim, principii ai cdror purtdtori de cuvint au fost sofiqtii. Sofiqtii : a$a au fost denumifi profesorii de retoricd instalali in tindra democralie ateniand pentru a-i invdla pe cetdleni cum sd-si sus{ind cauzele intr-o manierd convingdtoare in fala tribunalelor qi cum s5-qi suslind ideile in instanlele politice. Rolul discursului fiind decisiv, ei au fost, de fapt, iniliatorii democraliei (invdldtorii democraliei). Arta lor era inainte de toate formald : ei predau invd.ldceilor tehnica oratoricd, buna folosire a argumentelor, ierarhia efectelor. Dar au fost qi apdrd.torii noutd$ii : ei iqi alegeau,,probele" din experienfa istoricS, din descoperirile artizanale, din lucrdrile ,,fizicienilor" gi ale medicilor, combinindu-le cu referiri Ia legendele tradilionale ale Greciei qi ale panteonului religios. Totuqi, o asemenea practicd ascunde o conceplie mult mai profundd : atunci cind Protagoras declard :,,omul este mS.sura tuturor lucrurilor", el renunld la aceastS. tradifie ; el afirm5. cd Cetatea este produsul actului uman qi cd legile sint rezultatul unor convenlii. in aceeaqi opticd, Critias merge pind la a afirma clt zeii sint crealia guvernanfilor in vederea asigurdrii ordinii sociale. Pentru a legitima regimul democratic, Protagoras (dupd cum afirmd Platon) reinterpreteazd, in felul s5.u mitul lui Prometeu s,i povesteqte cd zeli, care au impdrlit oamenilor il mod inechitabil diferitele talente, au ddruit tuturor in mod egal capacitatea de a judeca binele comun (pentru a compensa sldbioiunea lor in fala animalelor) (vezi dialogurile lui Platon, Gorgias qiProtagoras). Se reafirmd preeminenla omului care nu are altjudecdtor decit pe el insuqi. Adeudrata filosofie, susline Platon, trebuie s5. se ridice impotriua acestor teze - in numele a ceea ce este divin in om... A-i lua in serios pe sofiqti inseamnd a ne interzice orice posibilitate valabilS de formulare durabil5 si, in consecin!5", orice politicd coerente. O astfel de politicd trebuie fundamentatd pe cunoaqterea adevdrului. Este ca qi cum filosoful ar risca doud alternative :
L4

Tucidide reproseazd demagogilor care au pus stdpinire pe

- ::-:-:::'il: -=-i:ti : -l: L.:-.:-l=::- - - ' i=:- -":laiia .i i: r-:t :-= i:=::=:i sl ser'it' ::-:a : r a rrr*sit';riii " :1 .;lerl1r1 c'lnt{
1=..="4 esrie inCrept

:;l::IaT;

de o rhdr

-,ier:;te a irnPCsu ' _--_ .Si=i3 -.'trdhe:

: :.'r,-tr ra'li.tioraL t:*=;n;i P:rteie s:

--=:+:=f-ti
:

a'--'3o'

:r:r--.!::,Je
S:::=a

::-:::i:i:r-se i'cu sch.e

:.i::::ici a Calacten
Cetarii

i: =+'t;lijeasca de: 1.1":: trE 5 mlfn-C1 SI C :;iei il care domir'i ;-.r:rlii si de a a,

-* :e:;cri.tatea :i dis li:l::: s : si. iti fine' o tz"aza c;lectirit ate a
=-:

:;:= sl-a:.r ior-edit. Pr i*n- i.. a crnd'nce. Es

:==ele sint cetaten :::::Eitte COmUna ;--. ;ratie stiini ==-= :r;;:ice si Ia o sele
:t;-;.:

=:i

c.::iucAtori-

COfeSpUnZetOa

autor rigrdi -:re nnisara mai c s---rra cE este

.Leglle.

ir

-=- =. r-p:l ir*<u-=i a s;:::.e Paterea Cur

-.*dcatoare.
::l:
aa
--------l--. --:t-JJ -r*Sar. D r

=::

acesi