Sunteți pe pagina 1din 37

1. Conceptul de integrare economic.

Esena i avantajele integrri economice internaionale Integrare economic o form complex de colaborare dintre state, manifestat n diverse sfere de activitate, pentru care sunt caracteristice interferene economice ale statelor partenere i care sunt marcate pe termen lung de interdependene de ordin te nic, te nologic i economic. Integrare economic proces de unificare a statelor pe ba! de!voltrii interdependenelor i divi!iunii muncii ntre economiile naionale, interaciunea lor la diferite niveluri i sub diferite forme. Integrare economic cuprinde msuri destinate eliminrii discriminatorii ntre unitile Economice ce aparin unor state naionale diferite, sau absena diferitelor forme de discriminare ntre economiile naionale. Avantajele integrrii: permite membrilor si s participe mai activ la sc imburile economice internaionale, valorificarea mai eficient a piee comune i proprii" re!olvarea mai leger a problemelor de politic comercial" ofer folosirea avantajelor economiei la scal" integrarea accelerea! reformele economice i procesele de macrostabili!are" integrarea ofer accesibilitate mai mare a agenilor economici la resursele economice care sunt reparti!ate neuniform" gruprile regionale sunt atractive pentru investiiile strine dec#t economiile luate individual. $%&'urile sunt nsoite de transferul de te nologie i de te nici de management moderne" depirea subde!voltrii" intensificarea concurenei" crearea unor medii favorabile de politic extern, asigurarea securitii comune" consolidarea democraiilor.

(. )actorii determinani ai integrrii economice. Factorii determinani ai integrrii. 1. *ivelul apropiat al de!voltrii economice i al gradului de maturitate a economiei de pia a rilor integrate" (. +re!ena otarelor comune, pro imitatea geografic, legturile economice, tradiiile istorice ale relaiilor economice" ,. Existena unor probleme comune n faa statelor membre -comerciale, financiare, ecologice, militare, politice etc.." /. 0oina politic a populaiei" 1. Compatibilitatea valorilor de ba!" 2. +romovarea intereselor %3* -societi transnaionale." 4. Efectul demonstrativ"

5.

Efectul domino.

,. 3ipuri i forme de integrare economic Forme ale integrrii economice6 ' 7corduri comerciale prefereniale ' 8ona liberului sc imb" ' 9niunea vamal" ' +iaa comun" ' 9niunea Economic i :onetar" Nivele ierarhice de integrare: ' Corporativ" ' ;amural" ' *aional<statal 3eorii ale integrrii economice internaionale Teoria neoliberal (neoliberalismul) !"5# $ !"%# ;epre!entani6 0il elm ;ep=e, :orris 7l Ideea de ba&6 fenomenul integraionist este i trebuie s fie rezultatul crerii i funcionrii libere a pieei i a concurenei libere" %. Teoria cor'oratist (mijlocul anilor (%#) sec. **) 7depi6 $u. ;osto>, %. ;olf Ideea de ba&: la baza proceselor integraioniste stau companiile transnaionale +. Teoria structural +romotori6 7lfred :arc al, ). +errou, ?. :iurdal Ideea de ba&6 n re!ultatul integrrii apare o structur calitativ nou" ,. Teoria neo-e.nesist (dirijismul) anii (+# sec. ** 7depi6 ;. @uper, $a. 3imbergen Ideile de ba&: neo=e>nesitii considerau c problema principal a colaborrii economice internaionale const n evitarea limitrilor n calea ;E$. Ei pledau pentru pstrarea libertilor maximale pentru fiecare ar integrat. $ntegrarea economic, dup ei, trebuie s fie nsoit de crearea unor structuri instituionale care s dirije!e noile structuri create. &intre alte teorii, modele, curente, coli6 Amodelul integrrii gradualeB, Aintegrarea particularB, AEuropa cercurilor concentriceB, AIntegrarea difereniat /. 5. C. 3eorii ale integrrii europene Teorii ale integrrii euro'ene: A. /ona economic a liberului schimb -asociaia liberului sc imb." 0. 1niunea vamal2 ' uniunea vamal perfect" ' uniunea vamal imperfect"

' uniunea vamal cu tarife prefereniale" 3. 4ia comun2 5. 1niunea economic 6i monetar. 7. Tabelul !. 7ta'ele integrrii economice 3aracteristici de ba& %uprimarea )ixarea Dibera circulaie Niveluri treptat a unui taxelor tarif a de integrare vamale n exterior factorilor comerul comun de exterior producie !. /89 : ;. 1< : : =. 43 : : : >. 17 : : : 5. 17 6i : : : ?

7plicarea unei politici economice unice

$ntroducerea unei monede unice

: :

!#. Integrarea 7conomica in America de Nord. NAFTA: 'revederi) 'rinci'ii) obiective) structura instituional 9tructura instituional a NAFTA: Comisia pentru Diber %c imb" %ecretariatul" Comitetele *7)37 i grupurile de lucru" Comisia de cooperare n domeniul forei de munc" Comisia pentru cooperare n domeniul mediului" Eanca *ord'7merican pentru de!voltare" Comisia de cooperare cu statele vecine. 7cordul nord'american de liber sc imb, semnat in decembrie 1CC( si ratificat in 1CC, de catre %97, Canada si :exic, a intrat in vigoare la 1 ianuarie1CC/. +rin NAFTA se reali!ea!a cea mai mare !ona de liber sc imb din lume, cu o piata ce se poate extinde de la ,CF de mil. de consumatori, cat numara in pre!ent, la peste 4FF de mil., in conditiile in care mai multe tari latino'americane si'au manifestat interesul de a intra in aceasta organi!atie. NAFTA este primul acord ce implica fluxuri comerciale libere, la un ansamblu regional, repre!entat de doua tari puternic industriali!ate -%97 si Canada. si o tara in curs de de!voltare -:exic.. NAFTA repre!inta un bun exemplu de cooperare ' cu reflexe la scara mondiala ' intre *ordul industriali!at si %udul in curs de de!voltare, intre care exista un puternic decalaj economic evidentiat de urmatoarele coordonate6 ' %97 detine CFG din +$E'ul acestui organism economic -peste 41FF de miliarde dolari., in timp ce

Canada are o pondere de numai 2G, iar :exic de /G ' din cei aproximativ ,CF de mil. de consumatori cat are aceasta piata, (21 de mil apartin %97 ' Canada si :aexic sunt dependente de piata americana in proportie de 41G pentru comertul lor exterior ' agricultura -sector primar. detine o pondere de numai 1,4G in produsul intern brut al %97, fata de 4G in :exic ' nivelul salariului mediu in :exic repre!inta circa 1FG din cel din %97 Principii6 ' clau&a natiunii celei mai @avori&ate6 +rincipiul clau!ei naiunii celei mai @avori&ate prevede c orice facilitate acordat de un stat membru al Hrgani!aiei :ondiale a Comerului n favoarea altui stat membru, se extinde obligatoriu tuturor statelor membre ' acesta fiind principiul nediscriminrii n comerul internaional. ' tratamentul national6 presupune o atitudine egala fata de bunurile de import si cele auto tone, cel puin dup momentul ptrunderii bunurilor de import pe pia. ' asigurarea trans'arentei. Abiective6 1. eliminarea progresiva a taxelor vamale si a barierelor comerciale" (. stimularea concurentei loiale in cadrul !onei de liber sc imb" ,. cresterea oportunitatilor de investitii pe teritoriile statelor participante, inclusiv prin acordarea unei protectii sporite investitorilor, fata de practicile discriminatorii din tarile participante" /. asigurarea unei protectii adecvate si efective pentru drepturile de proprietate intelectuala pe teritoriul partilor" 1. stabilirea unor proceduri eficiente de reglementare a diferendelor privind comertul si investitiile" 2. recunoasterea dreptului fiecarei tari de a adopta standarde proprii in domeniile sanatatii, securitatii sociale si mediului inconjurator, c iar in fluxurile de bunuri, servicii sau investitii" 4. crearea unui cadru propice cooperarii trilaterale, regionale si multilaterale, in scopul extinderii ariei avantajelor ce decurg din acest acord. %tructura institutionala6 CH:$%$7 &E D$EE; %CI$:E6 ' institutia centrala a NAFTA ' cuprinde repre!entantiai celor trei tari membre la nivel ministerial -ministri comertului." ' rol6 supraveg ea!a aplicarea acordului si activitatea celor ,F de comitete si grupuri de lucru ce functionea!a in cadrul NAFTA, precum si de a contribui la reglementarea divergentelor legate de modalitatile de interpretare a prevederilor acordului. %EC;E37;$739D &E CHH;&;H*7;E 7 NAFTA6 ' sprijina Comisia in activitatile ei" ' depo!itarul oficial al dosarelor de lucru. CH:$3E3E %$ ?;9+9;$ &E D9C;96 ' au fost infiintate in scopul facilitarii comertului si investitiilor si pt a asigura implementarea efectiva a prevederilor acordului" ' isi propun de!baterea problemelor specifice, cum sunt6

' armoni!area regulilor de origine si formalitatilor vamale" ' comertul cu produse agricole si subventiile acordate agriculturii" ' norme te nice si stanadarde industriale" ' ac i!itii guvernamentale" ' circulatia transfrontaliera a oamenilor de afaceri. ' intocmesc rapoarte anuale pe care le pre!inta Comisiei de Diber %c imb" ' au rolul de a facilita procedurile de implementare a acordului" ' anali!ea!a posibilitatile de liberali!are sporita a fluxurilor comerciale intre statele membre" ' pot favori!a dialogul asupra unor probleme aflate in litigiu, pt a evita, pe cat posibil, recurgerea la procedurile standard de solutionare a diferendelor comerciale si a unor aspecte financiare !!. II. Integrarea 7conomica in America de 9ud i central) Asia) A@rica. Integrarea economic Bn America de 9ud 6i 3araibe

)enomenul integraionist de pe continentul latino'american nu este unul recent, dar a cunoscut o amploare remarcabil n ceea ce privete nc eierea acordurilor de asociere. &in 1CCF au fost nc eiate peste 1F noi acorduri, vi!nd crearea 8D%, 90, +C. $nteresul pentru regionali!are este puternic manifestat n pre!ent. D7)37 7sociaia Datino'7merican a Comerului Diber a evoluat n 7D7&$. -7sociaia de integrare D'7merica.. ?rupul 7ndin :E;CH%9; %tatele vorbitoare de limb engle! au evoluat n 3ACI3A? +iaa comun din !ona Caraibelor. 7poi n anul JCF s'a declanat un nou val al integrrii ba!at pe afinitatea statelor care constituie aceast regiune i aveau legturi istorice, culturale i lingvistice, dar dorind s sporeasc interaciunea uman, comercial i politic. *oul regionalism latino'american s'a ba!at pe6 7. Dargi reforme structurale" ' liberali!area sc imburilor E. &esc iderea economiilor ctre exterior C. +romovarea sectorului privat &. &iminuarea rolului statului n economie 7. media taxelor vamale a fost redus foarte mult de la /F G ' K 1( G Dimita maxim a taxelor s'a redus de la 5F G la /F G. 7ccentul se pune pe6 7tragerea investiiilor de capital" 7preciindu'se contribuia acestora la creterea competitivitii internaional i al accesului la piee. Comer intraregional -prin crearea unor piee regionale. Ln plan geopolitic6 orientarea politicilor 7mericii Datine spre exterior a solicitat o mai activ i strategic participare a rilor n emisfera M i la nivel mondial. $ntegrarea le'a permis statelor din 7D s intensifice cooperarea i s devin juctori mai eficieni la nivel global.

+e calea integrrii i a comerului s'a reuit consolidarea democraiilor la nivelul unor state care s'au confruntat timp ndelungat cu regimuri militare. ?7C3A91C$ 4iaa comun a 9udului (a 3onului de 9ud) Era!ilia, 7rgentina, +aragua>, 9rugua> 1CC1. Nrile asociate i'au propus amplificarea dimensiunii pieelor naionale, element necesar n condiiile accelerrii creterii economice. Hbiectiv principal6 libera circulaie a factorilor de producie i a bunurilor, serviciilor, elaborarea unui tarif comun i a unei politici comerciale comune. %e ba!ea! pe doi piloni de ba!6 7rgentina i Era!ilia. :E;CH%9; i +actul 7ndin sunt cele mai active i importante n 7merica Datin. 7lte organi!aii integraioniste n 7merica Datin6 ,. ?rupul 7ndin Eolivia, Columbia, Ecuador, +eru, 0ene!uela acestea au elaborat formula proprie de integrare, ba!at pe proximitatea geografic i prin simplificarea numrului de participani. %e depun eforturi pentru a uni ?rupul 7ndin cu :E;CH%9;. /. %ED7 %istemul economic Datino'7merican. 8D% a 7mericilor -)377. ,/ state H%7' organi!aia statelor americane.

3onclu&ii: $ntegrarea se impune ca un imperativ regional, ca singura soluie pentru participarea cu succes la viaa economic i pentru a face fa provocrilor fr precedent ale fenomenului mult mai amplu, mai complex i at#t de controversat ?lobali!area. 7nali!nd evoluia istoric a relaiilor economice i politice dintre %97 i 7merica Datin se detaea! foarte clar interesul particular al %97 n valorificarea oportunitilor pe care le ofer economiile 7mericii Datine -materie prim ieftin i diversificat, for de munc la costuri reduse, piee de desfacere, piee emergente.. +entru statele din 7merica Datin este foarte important reali!area unitii nu numai prin limb i cultur, dar i economic i politic. 3otui divergenele interne de de!voltare, divergenele dintre ele i %97 au !drnicit proiecte de unificare. &ialogul *'% deocamdat funcionea! la nivel de iniiative. )377 este un proiect de viitor. A97AN D !# state din Asia de 9$7. $ndone!ia, :ala>sia, singapore, )ilipine, 3 ailanda, Erunei, 0ietnam, Daos, :>anmar, Cambodgia. Creat n 1C24 cu scopul de a promova cooperarea economic i politic ntre rile membre. ' Caracterul neomogen6 state foarte mari $ndone!ia '(11 mln.loc ' )oarte mici Erunei ,1F mii loc. ' Erunei (1FFF O per capita

' 0ietnam K 1FF O per capita Hbiective6 ' reducerea nivelului proteciei tarifare la produsele manufacturate iniial, apoi la celelalte categorii de produse. Crearea 8onei de Diber %c imb din cadrul *7)37 a fost spriginit de ( factori6 1. necesitatea de a rspunde fenomenului de apariie i de!voltare a altor blocuri comerciale. (. liberali!area i reglementarea economiilor rilor membre care au nsemnat reducerea interveniei statului n economie, de!voltarea sectorului privat i creterea volumului intrrilor de investiii strine directe.

1(.

$deea European i concreti!area ei n timp

EeditF Treaties timeline 9igne 1C/5 1C11 1C1/ 1C1 d 1C/5 1C1( 1C11 4 In @or 0russ 4aris 4aris A 1C1 ce els gr. 5 Treat Co . me 1C21 1C52 1C24 1C54 ?erg 9ingle Act er 1CC( 1CC4 (FF1 1CC, 1CCC (FF, ?aastric Amsterd Nice ht am (FF4 (FFC 8isbon

European Communit 3 ree pillars of t e European 9 ies nion European 7tomic Energ> Communit> -E9;73H:. European Coal and P Treaty expired %teel Communit> Q in 2002 -EC%C. European Economic European Communit> -EEC. Communit> -EC. Rustic e and +olice and 7uro'e Iome Rudicial Co' an P 7ffair operation in Q 1nion s Criminal :atters -E9. -RI7. -+RCC. European +olitical Common )oreign and P Cooperation %ecurit> +olic> -C)%+. Q E+C. Unconsolid Mestern European 9nion -ME9.

ated bodies 7ta'a interbelic: ' prbuirea a trei imperii" ' crearea a noi state naionale" ' proiecte, propuneri, idei cu privire la federali!area Europei6 savantul ;i ard Couder ove'@alergi a lansat A:anifestul paneuropeanB 1C((" 1C(2, 0iena constituirea A9niunii +aneuropeneB 1C(2 a fost format ADiga naiunilorB, 7risti de Eriant, ministrul de externe al )ranei a fost ales preedinte" ' cri!a economic din 1C(C'1C,( precum i venirea na!itilor la putere a spulberat pentru un timp ideea unitii europene.

Etapa postbelic ' ' ' ' ' ideea unitii europene revine n prim plan dup al $$'lea r!boi mondial. promotorii acestei idei6 ;obert %c uman, Rean :onnet M. C urc ill, @. 7denauer 1C/5, C mai Consiliul Europei" 1C14 CEE" 1CC1 ' 9E

7ta'ele Integrrii 7uro'ene i. Etapa 1945 1957: b. demersurile lui R. :onnet cu privire la crearea unei structuri de administrare unic n producia de crbune i oel" c. 1C1F ;. %c uman a anunat un program de constituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Helului -CECH." d. ratificarea 3ratatului de la +aris de 2 state -1C11. fiind creat prima organi!aie supranaional i n aa fel s'a trecut de la o Europ a cooperrii la o Europ integrat. 2. Etapa 1957 19 5: e. rile membre CECH au semnat 3ratatul de la ;oma care a pus ba!ele CEE -2 state." f. crearea E9;H73H: 1C14. =. Etapa 19 5 anii 7!" sec ##: g. fuzionarea celor 3 comuniti C ! C C"! U#"$T"% & C ' (. )*+, - U.' i. formarea pieii comune /0C1. 4. Etapa e$tinderii %i consolidrii procesului &E: 2. )*33 4 5anemarca! 6rlanda! %area 7ritanie'

!=.

8. )*,) 4 9recia' l. )*,+ 4 0ortugalia i :pania' m. )**0 - #59' n. )**; 4$ustria! <inlanda! :uedia' o. )*3* 4 crearea :% i lansarea monedei de cont CU' p. )**) 4 Tratatul de la %aastric(t /"landa1' q. )**; 4 C U r. 200= - aderarea a >nc )0 state' s. aderarea #om?niei i 7ulgariei /20031 - 0).0).)*** 4 lansarea oficial a U#" !>. 4iaa comun: asigurarea celor 'atru liberti de circulaie 4iaa comun euro'ean: asigurarea celor > liberti Ceea ce i'a propus iniial CEE a fost reali!area unei piee comune care repre!int punctul esenial al unificrilor europene. Earierele vamale i comerciale au fost suprimate. Da ba!a pieei comune se afl / liberti fundamentale6 '( libera circulaie a mrfurilor' )( libera circulaie a ser@iciilor' *( libera circulaie a persoanelor' +( libera circulaie a capitalurilor. A cele 2 ri fondatoare au reuit s cree!e fundamentele pieei unice interne, constituind uniunea vamal -90. i pun#nd ba!ele unei politici comune n domeniul circulaiei produselor agricole. Diberali!area circulaiei bunurilor a nceput cu formarea 90. 7cest obiectiv a fost reali!at la F1.F4.1C25. 90 presupune desfiinarea obstacolelor n calea sc imburilor ntre rile membre i reali!area unei politici comerciale comune. $niial se prevedea nlturarea barierelor tarifare, apoi a celor netarifare. +rintre barierele netarifare se nscriu6 barierele te(nice! fiscale i administrati@e. 0arierele tehnice se refer n principal la standarde de calitate i norme te nice. Ln 9E aceste standarde sunt elaborate i monitori!ate de CE* -Comitetul European de *ormali!are. i comitetele naionale ale standardelor. &in punct de vedere legal standardele nu sunt obligatorii, dar adoptarea i respectarea lor face exportul mai uor. &eci ele devin AobligatoriiB din punct de vedere comercial. Cele mai cunoscute standarde sunt 6 $%H CFFF i subseciunile acestuia, etc. 0arierele @iscale D repre!int diferenele ntre ri privind sistemele de impo!itare, tipul i mrimea lor. $mpo!ite sunt directe, indirecte, precum i diferite accise. ?radul de fiscalitate diferit, apreciat ca ponderea veniturilor fiscale n +$E, difer de la o ar la alta. 9E 11 -cca /FG., i 9E 1F -circa ,2G.. $ntensitatea fiscalitii este n funcie de obligaiunile pe care statele i le asum prin politica c eltuielilor publice. Ln 9E sunt impo!itate prin acci!e , grupe de produse6 alcoolul i buturile alcoolice, produsele din tutun, produsele energetice i electricitatea. :rfurile trec frontierele liber i doar dup trecerea lor sunt supuse unor interdicii sau obstacole de , n ceea ce privete sntatea , securitatea consumatorilor, determin#nd n detaliu calitatea i caracteristicile mrfurilor, nenumrate reglementri, norme te nice i de securitate.

0. sectorul serviciilor ocup cea mai mare parte a forei de munc n 9E -peste 2FG.. %erviciile au fost liberali!ate mult mai dificil dec#t mrfurile. 7ceasta se datorea!6 ' varietii mare de servicii oferite pieei internaionale" ' prestarea unor servicii are legtur direct cu investiiile directe de capital sau<i cu regimul mobilitii persoanelor" ' unele servicii au constituit monopolul statului i erau oferite de ctre un singur furni!or -ex. ntreprinderile din sectorul public6 electricitate, ap, telecomunicaii, transporturi feroviare etc.." ' liberali!area serviciilor n cadril H:C etc. %erviciile bancare au fost liberali!ate n 9E n anul 1CC,, serviciile de asigurri 1CC/, cele privind investiiile 1CC2. 9n domeniu dificil s'a dovedit a fi cel al recunoaterii reciproce a diplomelor, ceea ce presupunea o armoni!are a sistemelor de nvm#nt. 3. ' &intre cele / liberti de circulaie prev!ute n 3ratatul de la ;oma, libera circulaie a persoanelor nu i'a gsit aplicare deplin unitar. +revederile de ba!6 excluderea discriminrilor fondate pe naionalitate ntre lucrtorii din rile membre, n ceea ce privete locul de munc, remunerarea , alte condiii de munc" lucrtorii dintr'un stat membru au aceleiai drepturi de a obine un loc de munc ca i un lucrtor auto ton" preferine se acord muncitorilor comunitari n faa celor extracomunitari. Ln 1C25 a fost semnat acordul %c engen, dar deocamdat nu toate statele membre au semnat acest acord. 5. 8ibera circulaie a ca'italurilor a fost de asemenea o prevedere a tratatului de la ;oma 1C14. &intre prevederile ulterioare cu referire la circulaia capitalurilor menionm6 ' nondiscriminarea plilor n interiorul Comunitii" ' excluderea restriciilor valutare de natur s afecte!e aceste micri" ' asigurarea treptat a liberali!rii complete a micrii de capital.

!5.

4rinci'alele com'onente ale sistemului instituional

4arlamentul +arlamentul European -+E. este ales de cetenii 9niunii Europene pentru a le repre!enta interesele. 7legerile au loc o dat la cinci ani i fiecare cetean 9E are dreptul de a vota i de a candida, indiferent unde locuiete n 9E. Cele mai recente alegeri au avut loc n iunie (FFC. 7stfel, +arlamentul exprim voina democratic a celor aproximativ 1FF de milioane de ceteni ai 9niunii i le repre!int interesele n discuiile cu alte instituii 9E. +arlamentul are 4,2 de membri din toate cele (4 de state membre 9E. :embrii +arlamentului European -:+E. nu sunt grupai n funcie de rile de origine, ci de afinitile politice la nivelul 9E. Da nivelul grupurilor politice de care aparin, ei repre!int toate punctele de

vedere cu privire la aspectele politice i integrarea european, de la adepii convini ai federalismului p#n la euroscepticii ferveni. +arlamentul European i desfoar activitatea n trei sedii6 Eruxelles -Eelgia., Duxemburg i %trasbourg -)rana.. Da Duxemburg se afl sediul administrativ -A%ecretariatul ?eneralB.. ;euniunile ntregului +arlament, cunoscute sub denumirea de Asesiuni plenareB, au loc la %trasbourg i uneori la Eruxelles. ;euniunile comisiilor parlamentare au loc tot la Eruxelles. +arlamentul ndeplinete trei funcii principale6 1. Ado't legile euro'ene n colaborare cu Consiliul, n multe domenii de politici publice. )aptul c +E este ales prin vot direct de ctre cetenii 9E repre!int o garanie a legitimitii democratice a legislaiei europene. (. +arlamentul exercit controlul democratic asupra celorlalte instituii 9E, n special asupra Comisiei. +arlamentul deine puterea de a aproba sau de a respinge comisarii nominali!ai i are dreptul de a cere ntregii Comisii s demisione!e. ,. 3ontrolul @inanelor 'ublice. Lmpreun cu Consiliul, +arlamentul deine autoritatea asupra bugetului 9E i poate influena c eltuielile 9E. +arlamentul adopt sau respinge ntregul proiect de buget 3onsiliul 17 Consiliul este principalul organ de deci!ie al 9E. Consiliul repre!int statele membre, iar la reuniuni particip un ministru din fiecare guvern al statelor 9E. Consiliul repre!int statele membre, iar la reuniuni particip un ministru din fiecare guvern al statelor 9E. ;elaiile 9E cu restul lumii sunt administrate de AConsiliul pentru 7faceri ?enerale i ;elaii ExterneB. Lns aceast configuraie a Consiliului este responsabil pentru o gam variat de probleme de politic general i, n consecin, la reuniunile sale particip oricare ministru sau secretar de stat pe care l numete guvernul rii respective. Consiliului i revin ase responsabiliti eseniale. 1. % adopte legi europene n colaborare cu +arlamentul European, n multe domenii de politici publice. (. % coordone!e politicile economice i sociale generale ale statelor membre. ,. % nc eie acorduri internaionale ntre 9E i alte ri sau organi!aii internaionale. /. % aprobe bugetul 9E, n colaborare cu +arlamentul European. 5. % defineasc i s pun n aplicare politica extern i de securitate comun a 9E -+E%C. pe ba!a orientrilor prev!ute de Consiliul European. 6. % coordone!e cooperarea ntre instanele naionale i autoritile poliieneti n materie penal -a se vedea6 ADibertate, securitate i justiieB..

3onsiliu 7uro'ean: +reedinii i<sau prim'minitrii rilor 9E, mpreun cu +reedintele Comisiei Europene, se reunesc sub denumirea de Consiliu European de p#n la patru ori pe an. 7ceste reuniuni Ala nivel naltB stabilesc orientrile de politic general ale U i soluionea! probleme care nu au gsit re!olvare la nivelurile inferioare -adic la nivel de minitri n cadrul reuniunilor obinuite ale formaiunilor Consiliului.. &at fiind importana lor, discuiile Consiliului European se pot prelungi p#n t#r!iu n noapte i atrag mult atenie din partea mass'media. 4re6edinia +reedinia Consiliului este asigurat prin rotaie, la fiecare ase luni. Cu alte cuvinte, fiecare stat membru 9E preia controlul agendei Consiliului i pre!idea! toate reuniunile pentru o perioad de ase luni, promov#nd deci!iile legislative i politice i negociind pentru reali!area unui compromis ntre statele membre.

3omisia 7uro'ean Comisia este independent de guvernele naionale. :isiunea ei este s repre!inte i s susin interesele 9E ca tot unitar. Comisia elaborea! propuneri de legi europene noi, pe care le pre!int +arlamentului European -+E. i Consiliului. &e asemenea, Comisia este organul executiv al 9E cu alte cuvinte, este responsabil pentru aplicarea deci!iilor +arlamentului i Consiliului. +rin aceasta se nelege administrarea cotidian a afacerilor Uniunii uropene6 aplicarea politicilor! derularea programelor i alocarea fondurilor. :andatul Comisiei actuale durea! p#n la ,1 octombrie (FFC. +reedintele Comisiei este RosS :anuel Earroso Comisia rspunde politic >n faa 0arlamentului , care deine puterea de a demite ntreaga Comisie prin adoptarea unei moiuni de cen!ur. :embrii individuali ai Comisiei au obligaia de a demisiona la solicitarea +reedintelui, susinut de ceilali comisari. Comisia este repre!entat n toate sesiunile +arlamentului, unde are obligaia de a clarifica i 2ustifica politicile pe care le deruleaz. &e asemenea, Comisia rspunde periodic la ntrebrile scrise i verbale adresate de :+E. 7ctivitatea cotidian a Comisiei este desfurat de funcionari administrativi, experi, traductori, interprei i personal cu atribuii de secretariat. *umrul acestor funcionari publici europeni este de circa (, FFF. *umrul poate prea impresionant, dar este mai mic dec#t numrul personalului angajat ntr'un consiliu municipal de talie medie din Europa.

%ediulB Comisiei se afl la Eruxelles -Eelgia., dar Comisia mai are birouri la Duxemburg, birouri de repre!entare n toate statele membre 9E i delegaii n multe capitale ale lumii. Comisiei Europene i revin patru funcii principale6 1. (. ,. /. s propun proiecte legislative +arlamentului i Consiliului" s administre!e i s aplice politicile 9E i bugetul" s asigure respectarea legislaiei 9E -mpreun cu Curtea de Rustiie." s repre!inte 9niunea European la nivel internaional, spre exemplu prin negocierea acordurilor ntre 9E i alte ri.

3urtea de Gustiie :isiunea Curii este s se asigure c legislaia U este interpretat i aplicat >n mod uniform n toate statele membre, astfel nc#t legile s se aplice n mod egal tuturor cetenilor. %pre exemplu, Curtea se asigur c instanele naionale nu pronun deci!ii diferite n acelai ca!. %ediul se afl la Duxemburg Curtea se asigur i c statele membre i instituiile 9E aplic prevederile legislative. Curtea are puterea de a soluiona litigiile care apar ntre state membre 9E, instituii 9E, operatori economici i persoane fi!ice. Curtea are n alctuire un judector din fiecare stat membru, astfel nc#t toate sistemele juridice naionale din cadrul 9E sunt repre!entate. Cu toate acestea, din motive de eficien, Curtea funcionea! rar n structur complet. &e obicei, Curtea se ntrunete n A:area CamerB cu numai 1, judectori sau n camere de cinci sau trei judectori. Curtea este asistat de opt Aavocai generaliB. ;olul acestora este s i susin punctele de vedere n ca!urile naintate Curii spre soluionare. +ledoariile trebuie susinute public i trebuie s fie impariale. Rudectorii i avocaii generali sunt persoane a cror imparialitate nu poate fi pus la ndoial. Ei dein calificrile sau competenele necesare pentru a fi numii n cele mai nalte funcii juridice din rile lor de origine. 7cetia sunt numii la Curtea de Rustiie prin acordul comun al guvernelor statelor membre 9E. )iecare este numit pentru un mandat de ase ani, care poate fi rennoit. Curtea pronun sentine n ca!urile care i sunt naintate spre soluionare. Cele cinci tipuri de ca!uri nt#lnite frecvent sunt6 1. (. ,. /. 1. aciuni pentru pronunarea unei otr#ri preliminare" aciuni intentate pentru nendeplinirea obligaiilor" aciuni n anulare" aciuni n constatarea abinerii de a aciona" aciuni n despgubiri.

3urtea de 3onturi

;esponsabilitatea Curii este de a verifica dac resursele financiare ale 9niunii provenind de la contribuabili sunt corect percepute i dac c eltuielile sunt efectuate n mod legal, economic i n vederea atingerii obiectivelor crora le sunt destinate. ;olul su este de a se asigura c aceti contribuabili primesc valoare maxim pentru banii pe care i pltesc i are competena de a verifica orice persoan sau organi!aie care utili!ea! fonduri ale 9niunii Europene. Curtea are un membru din fiecare stat membru 9E, numit de Consiliu pentru un mandat de ase ani care poate fi rennoit. :embrii l aleg pe unul dintre ei ca preedinte pentru un mandat de trei ani care poate fi rennoit. 0Ttor :anuel da %ilva Caldeira -+ortugalia. a fost ales preedinte n ianuarie (FF5. ;olul principal al Curii este de a @erifica dac bugetul U este aplicat corect cu alte cuvinte, dac @eniturile i c(eltuielile U sunt obinute! c(eltuite i >nregistrate legal i de a asigura un management financiar sntos. +rin urmare, activitatea curii repre!int o garanie a faptului c sistemul 9E funcionea! n mod economic, eficient, efectiv i transparent. +entru a'i ndeplini atribuiile, Curtea poate investiga documentele aparin#nd oricrei persoane sau organi!aii care lucrea! cu veniturile sau c eltuielile 9E. Curtea efectuea! frecvent controale la faa locului. Constatrile sale sunt consemnate n rapoarte, care aduc orice problem existent n atenia Comisiei i a guvernelor statelor membre 9E. +entru a'i ndeplini activitatea n mod eficient, Curtea de Conturi trebuie s rm#n complet independent de celelalte instituii, pstr#nd, n acelai timp, legtura cu acestea. 9na dintre funciile eseniale ale Curii de Conturi este de a susine acti@itatea 0arlamentului uropean i a Consiliului prin prezentarea anual a unui raport de audit pentru anul financiar anterior. +arlamentul examinea! acest raport n detaliu nainte de a otr dac aprob sau nu modul n care Comisia a gestionat bugetul. Ln ca! afirmativ, Curtea de Conturi trimite Consiliului i +arlamentului i o declaraie prin care confirm c banii contribuabililor europeni au fost utili!ai n mod adecvat. Ln sf#rit, Curtea informea! cetenii cu privire la re!ultatele activitii sale prin rapoarte care tratea! subiecte de interes deosebit. !%. 4er@ecionarea sistemului instituional 17 i mecanismul su de @uncionare. :odificrile n sistemului $nstituional comunitar sunt determinate de6 %c imbri de conjunctur -aderarea noilor ri. %c imbarea accceselor la obiectivele econiomice, obiective politice &emocrati!area sistemului instituional &ivi!area funciilor Evitarea blocajelor Lntrilrea rolului i a importanei parlamentului European Hptimi!area sistemului de procedur n adoptarea deci!iilor, trecerea de la principiul unanim la cel majoritar.

!+.

A'ariia 4A3 ('olitica agricol comunitar)

+7C a fost politica comuna cea mai importanta si unul din elementele esentiale ale sistemului institutional al 9niunii Europene. Hbiectivele sale sunt stabilite in articolul ,C al Tratatului de la #oma6 cresterea productivitatii, garantarea unui nivel de viata ec itabil populatiei din agricultura, stabili!area pietelor, garantarea securitatii aprovi!ionarilor, asigurarea consumatorului cu provi!ii la preturi rationale. 7cest articol recunoaste necesitatea de a tine cont de structura sociala a agriculturii si de inegalitatile structurale si naturale dintre diferite regiuni agrare, la fel ca si interesul in a efectua in mod gradual adaptarile oportune. +olitica agricola comuna s'a creat in anii U4F, in momentul in care Europa era deficitara in majoritatea produselor alimentare. :ecanismele sale s'au modelat pentru a re!olva aceasta situatie, functia sa principala fiind cea de a sprijini preturile si veniturile interne prin intermediul operatiilor de interventie si sistemelor de protectie frontaliere. 7ceasta politica a contribuit po!itiv la cresterea economica si a reusit sa garante!e aprovi!ionarea consumatorului european cu o gama ampla de produse alimentare calitative la preturi rationale. +ana la jumatatea decadei anilor UCF, +7C a fost, la mare distanta, politica comunitara cea mai importanta, in special din punctul de vedere al bugetului. 9niunea Europeana s'a convertit in primul importator si al doilea exportator de produse agricole la nivel mondial. 3otusi, sistemul, care raspundea cert la o situatie de deficit, a manifestat o serie de deficiente cand Comunitatea a inceput sa produca mari excedente la majoritatea produselor sale agricole. :unti de unt, lacuri de lapte si vin care trebuiau sa fie distruse pentru a nu intalni cererea interna sau externa. 7u aparut tensiuni in relatiile cu terte tari, in special %97, nelinisti pentru efectele pe care le aveau exporturile subventionate ale 9E in pretul mondial si in pre!enta proprie pe piata internationala. Costurile acestei politici au ajuns sa fie inacceptabile. 7stfel, la sfarsitul anilor U5F exista deja un acord generali!at din nevoia unei reforme. +rincipiile +7C sunt 6 ' o pia unic a bunurilor6 n interiorul 9niunii Europene, produsele agricole circul fr restricii" ' preferina comunitar6 este favori!at consumul produselor originare din 9niunea European" ' solidaritate financiar ntre statele membre6 msurile comune sunt finanate dintr'un buget comun. !,. ?ecanismul de s'rijinire a 4A3 .Instrumente si 'irgii +rincipalele instrumente ale +7C sunt fondurile structurale, pe de o parte, i pieele reglementate, pe de alt parte. Ln cadrul pieelor reglementate, sunt utili!ate sistemele de prele@ri @ariabile! plile compensatorii i a2utorul financiar direct . $2utorul financiar direct este forma de

politic a venitului cu cele mai puine costuri sociale" reforma +7C din (FF, pune accentul pe acest instrument de intervenie. 7cest suport financiar se va acorda n viitor mai puin n funcie de producie, ci mai ales n funcie de ndeplinirea unor norme sanitare i de mediu. <ondurile :tructurale si <ondul de coeziune sunt instrumentele financiare ale politicii de coe!iune economica si sociala comunitare, prin care se sprijina reducerea decalajului dintre nivelurile de de!voltare ale diferitelor regiuni din statele membre ale 9niunii Europene si promovarea, in acest mod, a coe!iunii economice si sociale. 4relevrile variabile la im'ort6 sunt un fel de taxe vamale suplimentare care se percep peste taxele vamale obisnuite, stabilite pentru produsele respective, taxe vamale ce fac obiectul tarifului vamal comun fata de terti si care se calculea!a ca diferenta intre pretul de import -de eclu!a. si pretul comunitar -indicativ sau orientativ., la care se comerciali!ea!a produsele respective si din care se scad c eltuielile de transport pe parcursul intern, care sunt egale cu pretul prag -de cele mai multe ori este mai mare pretul international al produsului respectiv."

?ecanisme: "rganizatiile Comune de 0iata /"C0. care garantea!a stabilitatea pietelor. :pri2in direct catre agricultori : subventiile directe au fost introduse prin reforma din 1CC( -5FG din bugetul +7C.. 9rmea!a garantarea unui @enit minim pentru producatorii, in mod independant de cantitatea produsa, pentru evitarea orice supraproductie precum si pentru eliminarea distortiunilor ale comertului. %ubventiile directe compensea!a scaderea preturilor garantate ale produsele agricole. 6ncitatiile financiare pentru a incuraja agricultorul sa adopte!e metode de productie mai respectuoase pentru mediul inconjurator. 6nstrumente pentru ec(ilibrarea ofertei agricole : pentru evitarea supraproductiei. 7u fost introduse in anii 5F -Vuota de productie, parloaga, ing etarea solelor, etc... 7ceste instrumente sunt finantate de )E7?7. 0olitica de dez@oltare rurala : constituie al doilea pilon al +7C'ului. 7ceasta politica este finantata de )E7&;.

)E7&; 6 )ond European pentru 7gricultura si &e!voltare ;urala


imbunatatirea competitivitatii in agricultura si sivicultura prin sustinerea restructurarii si de!voltarii acestori sectoare imbunatatirea mediului inconjurator si spatiului rural prin sustinerea gestiunii spatiului rural imbunatatirea calitatii vietii in !onele rurale si incurajarea diversificarii activitatilor economice +rograme locale WDE7&E;W 6 dispo!itivul DE7&E; permite teritorilor argani!ate sa conduca proiecte pilot folosind toate massurile din celelalte trei axe.

)E?7 6 )ond European de ?arantare 7gricola


restituirile fixate pentru exportul produselor agricole catre tari terte" interventiile destinate reglementarii pietelor agricole" platile directe catre agricultori preva!ute in cadrul politicii agricole comune" anumite actiuni de informare si promovare a produselor agricole pe piata interna a Comunitatii si in tarile terte, reali!ate de %tatele membre. $n maniera centrali!ata, )E?7 finantea!a6

contributia financiara a Comunitatii la actiuni veterinare punctuale, la actiuni de control in domeniul veterinar, in cel al marfurilor alimentare si al alimentelor pentru animale, a programelor de eradicare si de supraveg ere a bolilor animale precum si a actiunilor fitosanitare" promovarea produselor agricole" masurile, adoptate conform legislatiei comunitare, destinate asigurarii conservarii, determinarii, colectarii si utili!arii resurselor genetice in agricultura" punerea in aplicare si mentinerea sistemelor de informatii contabile agricole" sistemele de cercetare agricola.

)E+ 6 )ond European pentru +escuit


%ustinerea exploatarii durabile a resurselor piscicole si mentinerea unui ec ilibru stabil intre aceste resurse si capacitatea flotei comunitare de pescuit" $ntarirea competitivitatii si a viabilitatii operatorilor economici din sector" +romovarea metodelor de pescuit si productie prietenoase fata de mediul inconjurator" 7sigurarea de sprijin adecvat pentru oamenii care activea!a in sector" %prijinirea de!voltarii durabile a !onelor piscicole +rincipalele prioritati de interventie a )ondul European pentru +escuit sunt6

7daptarea flotei de pescuit comunitare la resursele disponibile" 7cvacultura, pescuit in apele interioare, procesare si mar=eting a produselor din pescarii si acvacultura" :asuri de interes colectiv" &e!voltarea sustenabila a !onelor de pescuit" 7sistenta te nica necesara facilitarii implementarii ajutorului financiar din )ondul European pentru +escuit

7ceste prioritati au rolul de a asigura securitatea economica, sociala si de mediu in sectorul piscicol. !". Ce@orma 4A3: necessitate si orientari !"";

7ceast reform a devenit necesar din cau!a c eltuielilor foarte mari efectuate pentru depo!itarea surplusurilor, a presiunii internaionale pentru includerea agriculturii n 7cordul ?eneral pentru 3arife 9rugua> ' ;ound, care a debutat n 1C52, i a problemelor de mediu care au devenit din ce n ce mai evidente. %copul consta n promovarea unei agriculturi mai puin intensive, reducerea surplusului de producie i contribuia la protecia mediului. ;eforma +7C din 1CC( s'a limitat la culturile de plante -cereale, plante oleaginoase i plante proteice. i carnea de vit. %istemul de subvenionare a preurilor folosit p#n atunci a fost completat cu pli directe -compensatorii. pentru fermieri. 7stfel, reducerea preurilor minime garantate i a pierderilor de venituri astfel re!ultate au fost n mare parte ec ilibrate prin intermediul plilor directe raportate la suprafaa exploatat sau la numrul de vite. C#iva ani mai t#r!iu, o evaluare riguroas a +7C a demonstrat c fuseser reali!ate progrese considerabile pe pieele de produse care fuseser supuse reformei. %urplusurile de gr#ne, lapte i carne de vit au fost eliminate aproape total. $mportul de alimente a sc!ut, competivitatea n sectorul produselor din carne de porc i pasre a crescut, iar cerealele, cea mai important materie prim n industria alimentar, a devenit disponibil la preuri mai mici. Ln special n ca!ul cerealelor, desfiinarea stocurilor a fost numai parial cau!at de reform. &eficienele actuale i efectele mbolnvirii bovinelor -encefalopatia spongiform bovin. a avut urmri negative pe piaa produselor din carne de vit i a dus din nou la apariia surplusurilor. Cum sistemul de subvenionare a preurilor a fost suplimentat de sistemul plilor directe, o mai mare parte a fondurilor bneti a ajuns direct la fermieri i nu indirect, prin intermediul altor sectoare. $n iunie 1CC( Consiliul de :inistrii de 7gricultura ai 9niunii Europene a adoptat formal re@orma 4A3, cea mai radicala din istoria sa. 7ceasta reforma presupune o profunda reorientare a politicii agricole comunitare6 1. +returile culturilor erbacee si a carnii de vita s'au redus la sfarsitul aproximarii lor cu cele ale pietei mondiale. (. +entru a evita disparitia agricultorilor, li se acorda, in functie de activitate plati compensatorii pentru reducerea preturilor de sprijin ale 9E. ,. $n ca!ul cerealelor si altor culturi erbacee, plata compensatiilor depinde in general de retragerea de pamanturi din productie -Wprima set'asideW.. 7cest sistem a demonstrat ca este un instrument eficace de control al productiei. $n sectorul carnii de vita, in ceea ce o priveste, platile primelor compensatorii sunt

subiectul unor limite individuale sau regionale si se determina incepand cu o densitate de pastorit maxima pe ectar. $n plus, se platesc prime suplimentare cand aceasta densitate este inferioara lui 1,/ unitati de vite pe ectar. 7cest lucru scoate in evidenta puternicul impuls care se da extensificarii metodelor de productie. /. $n sfarsit, o importanta inovatie a noii +7C sunt mijloacele insotitoare, ce includ masuri agroambientale! forestiere si de pensionare anticipata . 7ceste regimuri au desc is noi oportunitati agricultorilor, raspun!and in acelasi timp problemelor medioambientale si structurale ale 9E. ;eformele radicale au permis 9E sa raspunda obligatiilor in virtutea acordurilor ;undei 9rugua> a ?733. 7cordul, cu caracter reciproc, cerea o reducere de (FG -pe termen de 2 ani. din ajutorul intern acordat agriculturii, o reducere de ,2G din c eltuielile bugetare destinata subventiei exporturilor si alte diminuari de (1G din volumul exporturilor subventionate.

;#.

Ti'uri si arajamente monetare.Abordari conce'tuale.

Ecu -European Currenc> 9nit. a fost introdus n anul 1C41 ca unitate oficial de cont a Comunitii Europene nlocuind 9nitatea European de Cont. &in punct de vedere al structurii, EC9 a repre!entat o moned nominal, de fapt un co monetar constituit n funcie de puterea economic a statelor membre participante la constituirea acestuia. $ntroducerea %:E care s'a facut in 1C4C prin6 a. stabilirea unui mecanism al ratei de sc imb a valutelor tarilor membre, care nu permitea o fluctuatie mai mare de X(,(1G" b. introducerea unitatii monetare europene -EC9 European Currenc> 9nit., ca moneda de cont, EC9 se formea!a ca un cos al valutelor tarilor membre, cu ponderi diferite ale acestora in functie de forta economica a statelor membre, pe ba!a unor criterii convenite intre parti. $n anii 1CC('1CC, au aparut unele tulburente monetare, provocate de dificultatile unor monede francul france!, lira sterlina, peseta, escuador ceea ce a determinat modificarea in vara anului 1CC, a marjei fluctuatiei a monedelor in cadrul %:E de la X(,(1G la X 11G, cu exceptia marcii germane si guldenului olande!, pentru care s'au mentinut vec ile limite. H adevarata furtuna monetara a fost provocata prin iesirea lirei sterline si lirei italiene din %:E in 1CC( si care au fost lasate sa fluctue!e liber. Dira italiana a revenit in %:E in decembrie 1CC2. Consiliul European de la :adrid, din decembrie 1CC1 a decis ca numele dat monedei europene s fi e acela de euro, nume care simboli!ea! Europa i care s fie acelai n toate limbile oficiale ale 9niunii Europene. <ondul uropean de Cooperare %onetarA! creat >n aprilie )*33! reprezint un fond comun format din depunerile >n aur i dolari /fiecare >n proporie de 20B1 din rezer@ele rilor ale cror monede erau cuprinse >n CU! c(iar dac nu fceau parte din mecanismul ratei de sc(imb. <ondul

funciona pe principiul acordrii de credite pe termen foarte scurt pe care i le acordau bncile centrale >ntre ele! credite pe termen scurt i mediu pentru ec(ilibrarea balanei de pli i mecanismul mobilizrii de CU.= 0entru gestionarea facilitilor acordate prin < C"%! a fost abilitat 7anca #eglementelor 6nternaionale. Cn conformitate cu pre@ederile legate de etapa a doua a Uniunii conomice i %onetare! <ondul uropean de Cooperare %onetar s-a dizol@at i atribuiile acestuia au fost preluate de ctre 6nstitutul %onetar uropean. 6nstitutul %onetar uropean a fost >nfiinat >n )**= a@?nd sediul la <ran8furt! >n 9ermania. 6nstitutul %onetar uropean a@ea rolul de a >ntri cooperarea >ntre 7ncile Centrale Daionale ale rilor comunitare! de a super@iza funcionarea :istemului %onetar uropean i de a >ntri coordonarea politicilor monetare ale statelor membre >n scopul asigurrii stabilitii preurilor. #esursele s-au constituit din contribuia bncilor centrale! calculate ;0B >n funcie de populaie i ;0B >n funcie de 067. %ecanismul ratei de sc(imb! introdus >n )*3* pentru a reduce fluctuaiile >n @aloarea nominal a monedelor statelor membre! pe baza susinerii reciproce i a aciunilor colecti@e ale bncilor centrale din statele membre. 7ncile centrale au inter@enit pe pieele @alutare! prin cumprarea sau @?nzarea de monede! pentru a le influena @aloarea. 6nter@enia s-a realizat pe baza principiului cererii i al oferteiE atunci c?nd @aloarea unei @alute scdea sub un anumit prag! stabilit de comun acord i numit mar2 sau culoar de fluctuaie! bncile centrale au inter@enit! restabilind @aloarea de pia a respecti@ei monede. $@anta2ele care au decurs din funcionarea mecanismului ratei de sc(imb suntE - creterea stabilitii mediului financiar prin utilizarea unui sistem de cursuri semi fixe care au permis reducerea riscurilor in@estiionale i de afaceri' - aciuni colecti@e care le-au permis statelor membre s se bazeze nu doar pe eforturile proprii de meninere a @alorii monedelor lor' - impunerea disciplinei financiare >n lupta >mpotri@a inflaiei prin stabilirea unei mar2e permise de depreciere a unei monede' - mai bun alocare a resurselor! ca efect al eliminrii incertitudinilor legate de fixarea cursului de sc(imb i! prin aceasta! a utilizrii mecanismului preurilor ca instrument de alocare a resurselor' - stimularea sectoarelor manufacturiere prin stabilitatea cursului de sc(imb' >n absena acestei stabiliti! resursele se orientau spre sectoarele economice care nu a@eau legtura cu exportul. - stimularea firmelor mici i mi2locii mai puin expuse riscului legat de cursul de sc(imb' - creterea sc(imburilor comerciale la ni@el intraunional' 5eza@anta2ele care au fcut ca acest mecanism s nu poat e@ita o criz de proporii cum a fost cea din )**2! au fostE - faptul c s-a pornit de la presupunerea c @aloarea monedelor ar fi putut fi meninut prin inter@enie gu@ernamental! ceea ce >nseamn capacitatea limitat a gu@ernelor de a acoperi piaa' - faptul c a plecat de la presupunerea! care s-a do@edit a fi eronat! c gu@ernele ar fi fost dispuse s inter@in atunci c?nd monedele altor state membre s-au depreciat! contribuind prin inter@enia lor la stabilitatea acestora'

- mecanismul a funcionat bine >n condiiile unor rate ale inflaiei sczute i constante! dar a reacionat @iolent i negati@ >n momentul >n care pe pia au aprut perturbrile generate de reunificarea 9ermaniei sau de rezultatul respingerii! prin referendum! a ideii de uniune monetar sau moned unic >n unele din statele membre. - a contribuit la pierderea! de ctre gu@ernele statelor membre! a su@eranitii monetare asupra economiilor naionale cu toate implicaiile care deri@ din acest aspect.

;!.

3rearea 9istemului ?onetar 7uro'ean

$ntroducerea %:E care s'a facut in 1C4C prin6 a. stabilirea unui mecanism al ratei de sc imb a valutelor tarilor membre, care nu permitea o fluctuatie mai mare de X(,(1G" b. introducerea unitatii monetare europene -EC9 European Currenc> 9nit., ca moneda de cont, EC9 se formea!a ca un cos al valutelor tarilor membre, cu ponderi diferite ale acestora in functie de forta economica a statelor membre, pe ba!a unor criterii convenite intre parti. $n anii 1CC('1CC, au aparut unele tulburente monetare, provocate de dificultatile unor monede francul france!, lira sterlina, peseta, escuador ceea ce a determinat modificarea in vara anului 1CC, a marjei fluctuatiei a monedelor in cadrul %:E de la X(,(1G la X 11G, cu exceptia marcii germane si guldenului olande!, pentru care s'au mentinut vec ile limite. H adevarata furtuna monetara a fost provocata prin iesirea lirei sterline si lirei italiene din %:E in 1CC( si care au fost lasate sa fluctue!e liber. Dira italiana a revenit in %:E in decembrie 1CC2. ,.(. Trecerea de la 9?7 la 17?. ?oneda 1nica 7uro $nfiintarea $nstitutului :onetar European -$:E., care a inceput sa functione!e de la 1 ianuarie 1CC/. &aca prima etapa a repre!entat inceputurile uniunii monetare europene, aceasta etapa inseamna consolidarea ei. Hbiectivele $:E sunt6 intarirea cooperarii intre bancile centrale europene nationale" o mai buna coordonare a politicilor monetare ale membrilor 9E in vederea stabilitatii preturilor" supraveg erea functionarii %:E" facilitarea utili!arii EC9" pregatirea conditiilor pentru trecerea la fa!a a treia prin crearea instrumentelor si procedurilor necesare aplicarii politicii monetare unice. $n etapa finala se va crea Eanca Centrala Europeana -ECE., care va inlocui $:E. ECE va emite o moneda unica. %'a convenit ca moneda unica sa se numeasca E9;H, fiind folosita de la 1 ianuarie 1CCC. +rin infiintarea ECE se va ajunge la o singura politica monetara, vor fi blocate ratele de sc imb se va introduce moneda unica cu circulatie mai intii intre bancile centrale si comerciale, pentru ca apoi, dupa unele aprecieri, sa circule pe piata ca bacnote si monede in (FF(.

&upa formarea ECE, bancile centrale ale statelor membre vor continua sa existe si impreuna cu ECE vor constitui %istemul European al Eancilor Centrale -%EEC.. +entru judecarea gradului de convergenta economica atins de statele membre si retinute pentru a decide trecerea la cea de'a treia etapa trebuie sa indeplineasca cele 1 criterii de convergenta preva!ute in 3ratatul de la :aastric t. $n plan economic convergenta politicilor economice nationale spre obiectivele fixate in comun va fi mai puternica decat in cursul celei de'a doua etape si urmarirea multilaterala a evolutiilor economice a statelor membre va putea, daca este ca!ul, sa aplice sanctiuni pentru statele care, ducand o Aproasta politicaB ar risca sa puna in pericol stabilitatea monedei unice. +rin 3ratatul de la :aas tric t se stabilesc masurile ce urmea!a a fi luate pentru reali!area 9E:, esalonata pe trei etape distincte. $n prima etapa, care a inceput in iulie 1CCF prin liberali!area miscarii capitalurilor intre statele membre ale comunitatii Europene si care a expirat in decembrie 1CC, prin reali!area convergentei economice a statelor" fiecare stat stabileste, in ca! de necesitate programe pluri anuale menite sa asigure convergenta durabila, indispensabila reali!arii 9E:, in special in ceea ce priveste stabilitatea preturilor si starea sanatoasa a finantelor publice. &eci, aceasta etapa vi!ea!a crearea 9niunii :onetare, obiectivul stabilit fiind cresterea performantelor economice, intarirea coordonarii politicilor economice si monetare in cadrul institutional existent si renuntarea in totalitate de catre tarile %:E la controlul asupra capitalurilor. 7 doua etapa a inceput la 1 ianuarie 1CC/ si s'a inc eiat la finele anului 1CC2. Este considerata fa!a de tran!itie catre etapa finala si vi!ea!a reali!area 9niunii :onetare. &ificultatea acestei tran!actii reiese din organi!area transferului puterii de deci!ie a autoritatilor nationale in mana unei institutii europene. $n cadrul acestei etape statele membre sunt c emate sa actione!e pentru evitarea inregistrarii de deficite publice excesive si sa reali!e!e independenta fata de bancile lor centrale. $n 1CCF, se creea!a Eanca Centrala Europeana -E9;H)E&." aceasta este precedata de crearea $nstitutului :onetar European -$:E., care este embrionul viitoarei Eanci Centrale Europene -ECE., si care a inceput sa functione!e de al 1 ianuarie 1CC/, avand sediul la )ran=furt. 7 treia etapa a fost preva!uta sa inceapa la 1 ianuarie 1CC4 dar s'a amanat pentru 1 ianuarie 1CCC si se inc eie in anul 1CCC. $n aceasta etapa intra in functiune sistemul european al bancilor Centrale -%EEC. format din banca Centrala Europeana -ECE. si bancile centrale nationale -EC*. ale statelor membre, si sa fie adoptata o moneda unica EC9, apoi E9;H care va inlocui monedele nationale ale statelor membre. 7ceasta etapa va debuta cu trecerea la paritati fixe si atribuirea competentelor economice si monetare institutiilor comunitare. $n domeniul monetar fixarea irevocabila a paritatilor va deveni efectiva, iar tran!itia catre o politica monetara unica va fi asigurata de $:E. &eci!iile privind interventiile pe pietele de sc imb intr'o terta moneda vor fi luate sub singura raspundere a $:E pana la constituirea ECE. 7nglia a manifestat re!erve preva!andu'se pentru ea o clau!a de optiune care ii va permite sa se alature atunci cand va dori celorlalte state membre, fara a fi legata de un anumit termen.

Cea de'a treia fa!a a formarii 9niunii Europene, conform 3ratatului de la :aastric t, este constituirea uniunii monetare. Conceptia privind crearea 9niunii :onetare Europene in trepte urmareste ca pana la finele secolului sa apara pe piata euro ' bacnotele si euro ' monedele, ceea ce s'a si intamplat. +rocesul formarii uniunii monetare nu trebuie inteles ca incepand doar dupa infaptuirea celei de'a doua fa!e uniunea economica" acesta a aparut mult mai devreme, de aceea se vorbeste de trei etape ale constituirii uniunii monetare6 ;;. 4olitica 17 de de&voltare coe&iune regional

+oliticile comune ale statelor membre 9niunii Europene -9E., elaborate si adoptate de catre institutiile comunitare, cu aplicabilitate pe intreg teritoriul 9niunii, raspund unui principiu fundamental al constructiei europene, acela al solidaritatii si coe!iunii. Conceputa ca o politica a solidaritatii la nivel european, politica de coe!iune se ba!ea!a in principal pe solidaritate financiara, adica pe redistribuirea unei parti din bugetul comunitar reali!at prin contributia statelor membre catre regiunile si grupurile sociale mai putin prospere. "biecti@eE

3onvergenta statelor membre si a regiunilor: ;5!)!% miliarde euro %prijin pentru de!voltare si crearea de noi locuri de munca in statele membre si regiunile mai putin de!voltate, pentru a se crea o reala convergenta in interiorul 9niunii. 9unt eligibile acele regiuni al caror 4I0 locuitor este sub +5H din media 17, in principal regiuni din noile state membre. +ana in (F1,, suportul comunitar va fi acordat regiunilor al caror +$E<locuitor este sub 41G din media 9E'11. 3om'etitivitate si de&voltarea resurselor umane: >")!= miliarde euro %prijinirea statele membre si regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul WconvergentaW sa se adapte!e sc imbarilor economice si sociale, globali!arii si tran!itiei catre o societate ba!ata pe cunostinte. 3oo'erare teritoriala: +)+5 miliarde euro %timularea cooperarii transfrontaliere pentru identificarea unor solutii comune pentru probleme referitoare la de!voltarea rurala, urbana si costaliera, de!voltarea relatiilor economice intre $::'uri, ca o continuare a experientei acumulate prin derularea initiativei de cooperare interregionala $nterreg. +rin politica sa regional, 9E transfer resurse din !onele prospere n cele mai srace. %copul const n moderni!area regiunilor mai puin de!voltate pentru a le da posibilitatea s ajung la nivelul celorlalte regiuni din 9E. +e ce este necesar politica de coe,iune economic %i social1. +entru a reduce disparitile de de!voltare economic i social ntre statele membre < regiunile 9E" (. +entru a mbunti funcionarea +ieei unice" ,. +entru promovarea de!voltrii durabile a 9E. 9olidaritate 6i coe&iune

+olitica regional este un instrument de solidaritate financiar i, n acelai timp, un puternic motor al coe!iunii i al integrrii economice. +rin solidaritate se ncearc a se aduce un ajutor concret cetenilor mai defavori!ai i regiunilor mai puin de!voltate. Coe!iunea se sprijin pe principiul c avem de c#tigat, cu toii, din reducerea decalajelor dintre regiuni n ceea ce privete venitul i gradul de bogie. Exist mari diferene n ceea ce privete nivelul de prosperitate existent ntre statele membre ale 9E i n interiorul acestora. &in punctul de vedere al +$E'ului pe cap de locuitor -unitatea de msur standard a gradului de bunstare. cele mai prospere regiuni se situea! n mediul urban Dondra, Eruxelles i Iamburg. Duxemburgul, cea mai prosper ar din 9E, este de peste apte ori mai bogat dec#t ;om#nia i Eulgaria, cele mai srace state membre i ultimele care au aderat la 9niune. Efectele dinamice ale apartenenei la 9E, la care se adaug o politic regional solid i bine orientat, pot genera re!ultate po!itive. Ln acest sens, ca!ul $rlandei este ncurajator. Ln timp ce n 1C4,, anul aderrii la 9E, +$E'ul $rlandei repre!enta 2/G din media nregistrat la nivelul 9E, n pre!ent este unul dintre cele mai ridicate din rile 9niunii. 9na dintre prioritile politicii regionale este de a face ca standardele de via din rile care au aderat la 9E ncep#nd cu anul (FF/ s ajung la nivelul mediu nregistrat n 9E, c#t mai rapid posibil. Hdat cu aderarea acestor ri, 9E a reorgani!at i restructurat c eltuielile pentru de!voltarea regional. Ln perioada (FF4'(F1,, acestea vor repre!enta ,2G din bugetul 9E, adic aproximativ ,1F de miliarde de euro. 0or fi avute n vedere trei obiective6 convergena, competitivitatea i cooperarea, grupate sub denumirea de Apolitic de coe!iuneB. 7tenia se concentrea! n special pe statele membre din Europa Central i de Est, la care se adaug regiunile cu nevoi speciale din alte state ale 9E. Cele 1( ri care au aderat ncep#nd cu anul (FF/ vor primi 11G din bugetul total alocat politicii de de!voltare regional pentru perioada (FF4'(F1,, dei acestea repre!int mai puin de un sfert din populaia total a 9E. )inanarea provine din trei surse diferite, n funcie de tipul de asisten i de beneficiar. )ondul European de &e!voltare ;egional -)E&E;. finanea! programele axate pe infrastructur general, inovaie i investiii. Eanii provenii din )E&E; sunt destinai celor mai srace regiuni din 9E. )ondul %ocial European -)%E. finanea! proiecte de formare profesional i alte tipuri de programe de asisten n domeniul ocuprii i crerii de locuri de munc. Ca i n ca!ul )E&E;, toate rile din 9E pot beneficia de asisten prin intermediul )%E. )ondul de Coe!iune finanea! proiectele care au ca obiect protecia mediului, infrastructura de transport i de!voltarea n domeniul surselor de energie regenerabile. &e acest tip de finanare pot beneficia doar rile n care standardul de via se situea! sub CFG din media nregistrat la nivelul 9E, adic cele 1( state membre care au aderat cel mai recent la 9E, la care se adaug +ortugalia i ?recia. %pania, care a beneficiat p#n acum de asisten prin intermediul )ondului de Coe!iune devine, treptat, ineligibil pentru acest tip de finanare.

Ce'arti&area cheltuielilor

Cea mai mare parte din c eltuieli este consacrat regiunilor n care +$E'ul se situea! sub 41G din media comunitar, pentru a le ajuta s i mbunteasc infrastructurile i s i de!volte potenialul economic i uman. &in aceast categorie fac parte 14 din cele (4 de state membre ale 9E. +e de alt parte, toate cele (4 de ri din 9niune pot beneficia de finanare pentru sprijinirea inovaiei i cercetrii, a de!voltrii durabile i a formrii profesionale n regiunile mai puin de!voltate. H mic parte din fonduri sunt destinate proiectelor de cooperare transfrontalier i interregional. Favori&area cre6terii economice 6i a ocu'rii @orei de munc +olitica regional trebuie s se nscrie pe drumul trasat de 7genda de la Disabona i s contribuie la promovarea creterii economice i a ocuprii forei de munc prin

tre!irea interesului investitorilor fa de statele membre i regiunile acestora, prin mbuntirea accesibilitii, furni!area de servicii de calitate i protejarea mediului" ncurajarea inovaiei, a spiritului antreprenorial i a economiei ba!ate pe cunoatere, prin de!voltarea te nologiilor informaiei i comunicrii" crearea de noi locuri de munc, mai numeroase i oferind condiii mai bune, prin atragerea unui numr mai mare de persoane pe piaa muncii, mbuntirea capacitii de adaptare a lucrtorilor i creterea investiiilor n capitalul uman ;=. 4olitica comunitara in domeniul concurentei

9nul dintre principiile din 3ratatul privind 9niunea Europeana este cel conform caruia %tatele :embre trebuie sa adopte o politica economica Yin concordanta cu principiile economiei de piata desc isa, ba!ata pe concurenta loialaB. +olitica 9niunii in domeniul concurentei are rolul de a apara si promova concurenta reala in cadrul +ietei comune. +olitica in domeniul concurentei se concentrea!a pe patru domenii principale de activitate6 ' eliminarea acordurilor intre firme, care au ca efect diminuarea concurentei, si a abu!urilor de po!itie dominanta -de exemplu, acorduri de stabilire a preturilor intre firme concurente." ' controlul fu!iunilor intre firme -de exemplu, fu!iunea a doua mari grupuri, care are ca re!ultat dominatia acestora asupra pietei" orice concentrare, incepand de la un anumit nivel, trebuie supusa aprobarii Comisiei." 7spectele mentionate mai sus sunt cunoscute si sub denumirea comuna de Yreglementari antitrustB . ' liberali!area sectoarelor economice monopoliste -de exemplu, telecomunicatiile, ga!ele si electricitatea, transportul feroviar.. $n toate aceste domenii se urmareste o politica de liberali!are treptata. ' monitori!area ajutoarelor de stat -de exemplu, inter!icerea acordarii de catre stat a unor subventii pentru mentinerea in activitate a unei firme in ca!ul in care nu exista perspective de redresare a situatiei acesteia. 3otusi, unele tipuri de asistenta pot fi considerate compatibile cu obiectivele +ietei unice, daca sunt satisfacute anumite criterii, fapt anali!at de Comisie de la ca! la ca! intreprinderi mici si mijlocii sau sprijin regional etc..

;>.

4o&itia 17 in cadrul economiei mondiale

*oua dintre cei mai mari editori de softZare din lume sunt americani. 9niunea Europeana afisea!a, de asemenea, un deficit comercial semnificativ in domeniul produselor de inalta te nologie. 7cest deficit s'a ridicat la (, de miliarde de euro in (FFF, in timp ce Raponia a inregistrat un excedent de ,C de miliar de de euro in acest domeniu %tudiile specialistilor arata ca o crestere economica de 1G generea!a crearea a unui procent de F,(G de locuri de munca suplimentare, atat in !ona euro, cat si in %tatele 9nite.. 3ot mai multi politicieni si analisti europeni cred ca puterea si influenta 9E pe plan international scade rapid, din cau!a unei combinatii dintre divi!arile politice si o previ!iunile pentru de!voltare economica proasta pe termen lung. 9n exemplu de prestatie proasta a 9E la nivel mondial este summit'ul pe probleme de mediu de la Copen aga, de luna trecuta. 3arile 9E s'au va!ut in po!itia de lideri in discutiile pe aceasta problema, dar niciuna nu a fost invitata la discutiile finale, cand %97 si C ina au parafat modestul acord. Diderii Era!iliei, $ndiei si 7fricii de %ud au fost invitati la discutii de catre C ina. &iscutiile despre cotele de emisii de ga!e cu efect de sera a continuat intre statele 9E si dupa summit, dar acestea nu au putut ajunge inca la un acord. %labiciunile 9E au fost speculate in repetate randuri de catre ;usia, un exemplu concret fiind cri!a ga!ului la inceputul anului trecut. 3otusi,Europa ramane un jucator global important. Cele 12 trilioane de dolari -11.,1 trilioane de euro. din economia 9E inseamna (5G din produsul mondial brut. +iata 9E este cea mai mare pentru exporturile C inei, ?ermania ramane a patra economie mondiala si exporta aproape cat C ina. :area Eritanie si )ranta au o putere militara considerabila si locuri permanente in Consiliul de %ecuritate al H*9. :ulti membrii ai institutiilor globale sunt europeni, institutii de deci!ie si influenta economica si financiara precum ):$'ul. 3otusi, multi analisti cred ca Europa si'a atins varful in aceste domenii de influenta. 9E a suferit o contractie economica mai dura decat %97 ' tara epicentru a cri!ei economice. ;evenirea economica va fi mai greoaie, din cau!a masurilor economice neunitare luate de tarile ce compun 9niunea si a datoriei publice mari inregistrata in multe tari. Economistii de la ?oldman %ac s cred ca tarile E;$C ' Era!ilia, ;usia, $ndia si C ina, vor intrece ca forta economica tarile vest'europene in cateva decenii si ca pana la mijlocul secolului %97, C ina si $ndia vor fi cu mult peste celelate tari din lume. :inistrul de Externe al :arii Eritanii, &avid :iliband, a spus toamna trecuta ca tarile 9E trebuie sa'si coagule!e eforturile si sa faca din 9niune un lider pe scena mondiala sau Usa devina spectatoare la o lume ?'(, dominata de %97 si C ina.U %unt multe voci care spun ca o extindere a 9niunii Europene spre 7sia ar aduce un impuls demografic

si o diversitatea culturala ce ar putea propulsa influenta sa externa. 7sta inseamna aderarea 3urciei, masura contestata de mai multe tari, dar negocierile de aderare sunt in acest moment intr'un impas. $ndustria metalurgic6 &in aceast cantitate, C ina a produs ,5,C mmt, 9E ' 12 mmt, Raponia ' C,5 mmt, %97 ' 5 mmt, $ndia ' /,2 mmt, Era!ilia ' (,4 mmt, 3urcia ' (,( mmt.
Contient de importana sa mondial din punct de vedere economic i comercial, Uniunea European i folosete influena att n interes propriu, ct i n interesul celorlali. Uniunea promoveaz prosperitatea i sprijin valorile democratice n lumea ntrea ! n acelai timp, aceasta sprijin consolidarea sta"ilitii i "unstrii pentru cetenii din interiorul frontierelor sale. #nte rarea de noi state mem"re n UE consolideaz rolul acesteia pe scena internaional. UE este cel mai mare partener comercial mondial, dar, n acelai timp, este cel mai mare furnizor de ajutor pentru rile n curs de dezvoltare. Uniunea a creat o politic e$tern i de securitate proactiv, cu posi"ilitatea de a efectua misiuni de estionare a crizelor i de meninere a pcii n Europa i n ntrea a lume. %n conte$tul internaional comple$ de astzi, UE a adu at noi instrumente la instrumentele tradiionale ale politicii e$terne. & preluat, de e$emplu, iniiativa pentru a rezolva aspecte precum nclzirea planetar i sc'im"rile climatice. (ro"lemele lo"ale necesit soluii lo"ale. %n numr de apro$imativ cinci sute de milioane, populaia Uniunii Europene este a treia ca mrime din lume, dup C'ina i #ndia. %ntinderea sa i impactul su din punct de vedere comercial, economic i financiar fac din Uniunea European o putere important pe plan mondial. &ceasta realizeaz cea mai mare parte a comerului mondial i enereaz o ptrime din "unstarea mondial. )rimea i puterea economic enereaz responsa"iliti. Uniunea este cel mai mare furnizor de asisten financiar i de consultan pentru rile mai srace. Confruntat n prezent cu o ordine mondial comple$ i fra il, Uniunea se implic din ce n ce mai mult n prevenirea conflictelor, n meninerea pcii i n activitile de com"atere a terorismului, sprijinind eforturile de reconstrucie a #ra*ului i &f anistanului. Uniunea a preluat iniiativa n a"ordarea pro"lemei nclzirii planetei i a emisiilor de aze cu efect de ser. +eunificnd continentul, Uniunea European ncearc s construiasc o le tur strns cu vecinii si, astfel nct vec'ile diviziuni s nu fie nlocuite cu o nou divizare artificial. &stzi, Uniunea European ofer cetenilor si sta"ilitate i prosperitate i lucreaz mpreun cu partenerii si, ntr,o lume interdependent, la diseminarea avantajelor oferite de desc'iderea pieelor, de creterea economic i de un sistem politic "azat pe responsa"ilitate social i democraie. Uniunea European nu ncearc s impun sistemul su celorlali, dar este mndr de valorile sale. -rice ar european democratic poate s,i depun candidatura pentru a deveni mem"r a Uniunii! cteva ri au ales s nu devin mem"re. %n 5. de ani, Uniunea a reunit /0 de ri care i,au pus n comun, cu succes, resursele economice i politice n sluj"a interesului comun. &stfel, Uniunea a devenit un model de cooperare i inte rare pentru alte ri, din alte re iuni ale lumii. Uniunea European acioneaz pentru propriul su interes dar "ineneles i pentru solidaritatea internaional. %ntr,o lume caracterizat din ce n ce mai de interdependen, sprijinirea dezvoltrii economice i sta"ilitii politice n lumea ntrea reprezint o investiie pentru propriul su viitor. &jutndu,i pe alii, Uniunea acioneaz pentru crearea unui mediu de si uran n interiorul frontierelor sale, pentru proprii si ceteni. %n timp ce lumea multipolarizarea planetei devine o realitate, statele mem"re ale Uniunii tre"uie s adopte o poziie comun, dac doresc ca opinia lor s fie luat n considerare. Cteva date comparative 1uprafa (opulaie 2unstare

1uprafa 3milioane *m45 )ilioane 3/..65 1tandardul puterii de cumprare 31(C5 n euro per capita 3/..65 UE 6,/ 67/ /8 6.. 1U& 7,6 8.. 86 6.. 9ederaia +us :6,7 :6/ 7 5.. C'ina 7,6 : 86: 6 /.. #ndia 8,. : ::0 / 7.. ;aponia .,6 :/< /6 05. 1U+1=> EU+-1?&?, 2&@C& )-@A#&B= &cordurile nc'eiate de UE cu partenerii si din ntrea a lume mer mai departe dect simplele sc'im"uri comerciale i asistena tradiional pentru dezvoltare. &cestea se refer la sprijinul n favoarea reformelor economice, la sntate i educaie, la pro ramele pentru dezvoltarea infrastructurii i n anumite cazuri la cooperarea n domenii precum cercetarea i dezvoltarea i politica de mediu. Ae asemenea, acordurile furnizeaz un cadru pentru discutarea aspectelor politice precum democraia i drepturile omului. &cordurile mai recente prevd, de asemenea, ca partenerii Uniunii s se an ajeze n favoarea neproliferrii armelor de distru ere n mas. %n conformitate cu ?ratatul de la )aastric't, semnat n :77/, Uniunea European a dezvoltat o politic e$tern i de securitate comun 3(E1C5, astfel nct aceasta poate s adopte aciuni comune atunci cnd interesele lo"ale ale Uniunii sunt n joc. Aeoarece UE acioneaz pentru promovarea i meninerea sta"ilitii n ntrea a lume, aprarea devine un aspect din ce n ce mai important al (E1C. Uniunea acioneaz n strns cola"orare cu celelalte ri i or anisme internaionale atunci cnd este vor"a de terorism, de criminalitatea internaional, de traficul de dro uri, de imi raia ile al i de a"ordarea unor aspecte planetare, cum ar fi protecia mediului. CDestionareaE relaiilor e$terne ale Uniunii este un proces dinamic> deoarece UE definete propria sa politic e$tern, aceasta tre"uie, de asemenea, s ia n considerare factorii e$terni. &ceti factori se refer la interdependena economic din ce n ce mai mare produs de efectele com"inate ale unui val de li"eralizare a pieelor n ntrea a lume, ale revoluiei mondiale a comunicaiilor i ale accelerrii pro resului te'nolo ic. Uniunea a tre"uit s,i actualizeze prioritile n conte$tul unei concurene internaionale din ce n ce mai puternice, ale unor flu$uri de investiii transfrontaliere din ce n ce mai mari i a creterii cererii mondiale de materii prime, n special de petrol i de az.

;5. As'ecte 3ontem'orane ale 7conomiei statelor 17 Industria vinului


9rana este principala ar consumatoare de vin din lume 38/,< milioane de 'ectolitri5, cu apro$imativ 55 de litri pe cap de locuitor, naintea #taliei 3/0,8 milioane de 'ectolitri5, a 1U& 3/5,7 milioane de 'ectolitri5, care ar putea s urce pe locul al doilea n lume, a Dermaniei 3:7,6 milioane de 'ectolitri5 i a 1paniei 3:8,0 milioane de 'ectolitri5F7G.

$ndustria european a cosmeticelor are o valoare ce depete ,1 miliarde Euro pe an, este foarte inovativ i, n medie, companiile de cosmetice nlocuiesc sau aduc mbuntiri pentru peste (1G dintre produse n fiecare an[1\. Agricultura +entru anul (FF5 este preconi!at o producie de 14,2 milioane de tone de porumb, cu aproape 1F milioane de tone peste producia din (FF4, cretere datorat extinderii suprafeei cultivate i randamentelor superioare[(\. 9ectorul energetic ;usia furni!ea! /FG din ga!ul importat de 9E, iar 5FG din acesta tran!itea! 9craina :ilioane de est'europeni au emigrat n ultimii ani spre Hccident, iar aceast situaie a condus la limitarea de!voltrii economice a rilor lor. 7proximativ 1,1 milioane de persoane au prsit +olonia dup aderarea la 9E n (FF/, iar Dituania a pierdut ,1F.FFF de persoane, !ece la sut din populaie[/\. ;ata omajului n 1niunea 7uro'ean a fost de 4,1G n anul (FF4[1\.

;%. 7conomia statelor mici din cadrul 17 ;+. 7conomia statelor mari din cadrul 17 ;,. 3ri&ele in 17 9niunea Europeana traversea!a mai multe cri!e simultane6 Criza constitutionala. YConstitutia EuropeanaB s'a negociat cativa ani si a fost elaborata de o Conventie speciala condusa de fostul presedinte al )rantei 0alerie ?iscard dUEstaign. +rocesul de ratificare a intrat in impas datorita respingerii prin referendumurile din )ranta si Hlanda. 1, state au ratificat deja 3ratatul Constitutional, dar mai este o cale lunga pana la ratificarea de catre toate cele (1 de state. %e pune problema repetarii referendumurilor in tarile in care a fost respins 3ratatul. (. Criza economica. $n (FFF, Consiliul European la care participa sefii de stat si de guverne ale tarilor membre au adoptat Y7genda DisabonaB. 7ceasta propunea ca pana in (F1F 9E sa ajunga din urma %tatele 9nite si alte tari mai de!voltate. 7nul trecut, la jumatatea intervalului, s'a constatat ca decalajele nu s'au redus, c iar au crescut. 9E isi propune sa'si sc imbe structura economica, sa aiba o economie ba!ata pe cunoastere, sa cree!e locuri de munca. &atele statistice publicate in martie (FF2, arata ca in (FF1, cresterea economica pe total 9E a fost de doar 1,5G, fata de ,,(G in %tatele 9nite si de /,1G in Raponia. $ar C ina are o crestere mult mai mare, de peste CG pe an. $n Y!ona EuroB, cresterea este c iar mai mica, de 1,4G. Cresteri mai mari au Dituania 5,,G, 9ngaria /,,G, %lovacia 4,1G, %pania ,,1G, ?recia ,,4G, Detonia 11,/G -doar pe , trimestre., Estonia 1F,/G -, trim.., &anemarca /,4G- , trim.. $rlanda a crescut cu 1,(G in primele , trim. $rlanda este singura tara fosta YsaracaB<Bde coe!iuneB in urma cu (F de ani care a avut o crestere semnificativa, a!i fiind a doua in 9E ca si +$E<locuitor -dupa Duxembourg.. $ata ca noile tari membre cunosc beneficiile integrarii, in timp ce ?ermania creste cu doar 1,2G, )ranta

cu doar 1,(G, $talia cu F,1G. ;omania a avut in (FF1 o crestere de /,1G, in conditiile in care inundatiile au avut efecte negative. &aca a!i ;omania are un +$E<locuitor la nivelul a doar ,F',1G din media 9E(1, presupunand ca 9E(1 va creste cu (G pe an, pentru a ajunge la nivelul mediu al 9E in (1 de ani, trebuie ca economia noastra sa creasca intr'un ritm anual de 4G. 7ceasta este marea provocare a ;omaniei. ,. Criza 7ugetului U . &e peste un an, organismele de deci!ie ale 9E negocia!a mai mult sau mai putin elegant bugetul pe (FF4'(F1,. Capitalismul nu inseamna lipsa planificarii. *u mai avem YcincinaleB, dar avem YseptenateB. Eineinteles ca trebuie o Yvi!iuneB pe termen lung, mai ales in ceea ce priveste proiectele mari de de!voltare. &ivergentele se duc pe doua axe6 ] tari cu agricultura semnificativa versus tari unde agricultura are pondere mica. +este /(G din bugetul total al 9niunii este destinat agriculturii" ] tari bogate versus tari YsaraceB . +este ,FG din Euget este destinat finantarii proiectelor din regiuni mai sarace regiuni cu +$E<locuitor mai mic decat 41G din media 9E, regiuni aflate in restructurare industriala, cu somaj ridicat. +entru (FF1, cei mai mari contributori la bugetul 9E au fost ?ermania -(1,(1G din buget ., )ranta -14,,CG., $talia -1/,12G. si :area Eritanie -1(,/4G.. Ca si solduri bugetare -platesc mai mult decat primesc prin finantari si subventii., cele mai mari solduri negative le au in (FF/ ?ermania 4,1/ milarde Euro, )ranta ,,F1 miliarde, $talia (,(C miliarde. :area Eritanie inca beneficia!a de ^ rabatul_ negociat de :argaret 3ac er. &upa ce in decembrie (FF1 sefii de stat au negociat o forma a Eugetului, in ianuarie +arlamentul European a respins intelegerea. +arlamentul considera ca bugetul este prea mic pentru a reali!a obiectivele legate de crestere, locuri de munca si competitivitatea pe plan mondial. Este prea putin alocat pentru cercetare si inovare. +arlamentul solicita un Euget mai mare, care inseamna Ycoti!atiiB mai mari pentru tarile bogate. %i in luna martie vor avea loc negocieri intre Comisia Europeana, +arlamentul European si repre!entantii statelor. /. Criza locurilor de munca. in statisticile publicate in martie, somajul in 9E(1 este de 5,1G. Cu mari diferente intre tari6 $rlanda are doar /,/G, &anemarca /,/G, Hlanda /,2G, :area Eritanie 1G, 7ustria 1,(G. in timp ce )ranta are un somaj de C,(G, ?ermania C,1G, +olonia 14,(G, %lovacia 11,5G, ?recia 1F,1G, ;omania are oficial in ianuarie (FF2 un somaj de 2,(G. $n aceasta cifra sunt inclusi doar cei inregistrati, mult mai putini decat numarul total care include si somerii Yiesiti din plataB. &aca anali!am ratele somajului din )ranta sau ?ermania, putem intelege manifestatiile din suburbiile france!e si protestele studentilor din aceste !ile. 3otodata, in februarie la %trasbourg am asistat la o manifestatie de ,F.FFF de sindicalisti europeni in fata +arlamentului 9E impotriva Y&irectivei Eol=ensteinB privind libera circulatiei a serviciilor. Y$nstalatorul polone!B este o sintagma utili!ata !ilnic in presa occidentala si intrata in limbajul comun. Cu toate acestea, un studiu recent arata ca doar 1,1G din forta de munca angajata in 9E o repre!inta re!identi cu alta cetatenie decat a tarii in care lucrea!a. $n conclu!ie, ;omania va intra intr'o 9niune aflata in dificultate. &ar pentru romani se desc id noi oportunitati libera circulatie, finantari masive din fondurile structurale si pentru agricultura. 3rebuie insa sa fim pregatiti pentru a folosi aceste oportunitati. 1.Cri!a financiara

2.Cri!a $nstitutionala 4. Cri!a valorilor E9 ;". Ceali&ari si 'ers'ective ale relatiilor economice ale C? cu 17 1CC/ semnat 7cordul de +arteneriat i Cooperare -intr n vigoare n 1CC5." (( februarie (FF1 semnat +lanul de 7ciuni 9E';:" $cordul de 0arteneriat i Cooperare Elaborarea cadrului normativ i instituional necesar pentru armoni!area standardelor" Cooperarea pe plan social, legislativ, politic i economic" Crearea unui spaiu de comer liber. 0lanul de $ciuni U -#% /0$U %1 +lanul individual de 7ciuni 9E';: repre!int un document politic nc eiat ntre 9E i ;epublica :oldova i care stabilete programul, obiectivele strategice i prioritile relaiilor dintre 9E i ;: pentru (FF1 (FF4. +79E: a fost semnat la (( februarie (FF1. +79E: prevede intensificarea relaiilor politice, de securitate, economice i culturale i F>mprtirea responsabilitii pentru pre@enirea conflictelor i reglementarea acestoraG! unul din obiectivele principale ale +7 fiind sprijinirea de ctre 9E a eforturilor de soluionare a conflictului transnistrean. &omeniile prioritare de aciune ale +lanului de 7ciuni +79E: prevede o serie de msuri pe termen scurt i lung n apte domenii generice de cooperare6 1. &ialogul i reforma politic" (. Cooperarea pentru soluionarea conflictului transnistrean" ,. ;eformele i de!voltarea economic i social" /. ;elaii comerciale, reforma de pia i cea regulatorie" 1. Cooperarea n domeniul justiiei i afacerilor interne" 2. 3ransport, energie, telecomunicaii, mediu nconjurtor, cercetare,de!voltare i inovaie" 4. Contacte umane. ;elaiile comerciale ;: 9E 1CCC %istemul ?enerali!at de +referine -%?+." (FF2 %?+`" (FF5, (1 ianuarie adoptarea ;egulamentului privind introducerea +referinelor Comerciale 7utonome pentru ;: -,1 ianuarie intr n vigoare.. %istemul ?enerali!at de +reuri Exporturile n 9E se bucur de scutiri pariale sau totale de tarife vamale -respect principiul provenienei." %e aplic pentru 4FFF produse prelucrate, pentru majoritatea produselor industriale i pentru o bun parte din cele agricole i piscicole" a1<( din toate produsele -cele nesensibile. sunt admise la cota F, iar pentru cealalt jumatate -produsele sensibile. se ofer o reducere limitat de ,,1 puncte procentuale. %istemul ?enerali!at de +reuri `

$nclude preferine adiionale pentru perioada (FF2'(F11 acordate rilor n curs de de!voltare i celor n tran!iie" %istemul extinde lista preferinelor prin includerea mai multor mrfuri sensibile n grupul celor nesensibile" ,FF de produse adiionale preponderent agricole i piscicole" *oul sistem este mai stabil, mai predictibil, obiectiv i simplu de gestionat. +referinele Comerciale 7utonome pentru ;: 7plicarea de facto a documentul din martie (FF5" 9n nou regim care ofer accesul liber de taxe i fr cote a tuturor produselor originare din ;: pe piaa 9E" Excepie fac un numr limitat de produse agricole extrem de sensibile pentru piaa 9E" Comisia European a acceptat includerea produselor de origine animalier n lista +7C.

=#. 4remise si o'ortunitati de integrare regional a C?(in ba&a diagnosticii sIot) 4uncte tari !. 3onsolidarea 'restigiului de tara. ;. 8ibera circulatie a @actorilor de 'roductie =. Acces la salarii mai mari. >. Imbunatatirea balantei de 'lati. 5. 8egislatia si constitutia comuna. %. 7liminarea tuturor barierilor. +. Cedobindirea cetateniei euro'ene. ,. Alinierea la standarte inalte. ". 4artici'area la luarea deci&iilor !#. 3resterea com'etitiei si a com'etitivitatii mediului de a@aceri si a serviciilor. !!. 3rearea noilor locuri de munca. A'ortunitati !. Acces la ajutoare si asistenta @inanciara. ;. 3resterea securitatii 'e multi'le 'lanuri. =. 9cutire de taJe vamale.

>. 3resterea atractivitatii 'entru investitiile straine. 5. 9chimburi intercultural. %. 5iminuarea tensiunilor. +. 4roducerea mar@urilor sub egida 17. ,. 4rimirea turistilor din 17. Facilitarea studiilor in tarile 17. =!. Ciscuri si consecinte a aderarii de viitor a C? in 17 ( in ba&a diagnosticii sIot) 4uncte slabe !. Integrarea 'resu'une e@orturi @inanciare. ;. 3resterea im'o&etelor si a taJelor. =. 7migrarea 'o'ulatiei s're Iest. >. Im'licarea in con@licte 'e teritoriul altor state. 5. 5es@iintarea 'unctelor vamale. %. Alinierea 'returilor la nivelul 17. +. 3resterea im'o&itelor si a taJelor. ,. 7J'loatarea eJcesiva a resurselor natural. ". 9labirea caracterului national. !#. 4ierderea unor traditii)obiceiuri. 4ericole !. 3oncurenta dura (inlocuirea 'roduselor in 7st cu cele din Kest). ;. Im'unerea anumitor 'olitice)'ractice )legi. =. Alinierea la standartele euro'ene este costisitoare. >. Fortarea garantiei estice de catre imigranti. 5. Cacordarea 'returilor la cele din 17 nu si veniturile. %. 4ierderea 'otentialului intellectual. +. Amenintari teroriste.

,. Falimentarea unor @irme de catre investitorii straini. ". ?iscarile ca'italului s'eculative 'oate duce la de&echilibru economic. !#. 4reluarea unor modele de com'ortament 'ericuloase. =;. 3riterii economice de integrare in 17 ( criteria de convergenta) criteria de aderare de la 3om'enhaga) !. ;ata inflaiei s nu depeasc cu mai mult de 1,1G p.p. rata medie a inflaiei n cele mai bine situate , ri la acest indicator" ;. &eficitul bugetar public s fie mai mic de ,G din +$E" =. ;atele dob#n!ilor pe termen lung s nu depeasc cu mai mult de (G media celor , ri menionate" >. &atoria public -intern i extern. s nu depeasc 2FG din +$E" 5. ;atele de sc imb ale monedei naionale s rm#n inferioare marjelor de fluctuaii autori!ate de ECE timp de ( ani nainte de aderare. ==. 7uro'a unita$ o noua realitate geoeconomica si geo'olitica2 3are este rolul 1niunii 7uro'ene 'e scena mondialL

bc $nfluena 9niunii Europene pe scena mondial crete ori de cate ori vorbete la unison in problematica internaional. *egocierile comerciale sunt un bun exemplu in acest sens. b $n domeniul aprrii, fiecare stat rmane suveran, fie c este membru *73H sau neutru. Cu toate acestea, statele membre ale 9niunii Europene de!volt cooperarea militar in vederea misiunilor de meninere a pcii. b &in motive istorice i de apropiere geografic, sudul :editeranei i 7frica sunt regiuni crora 9niunea European le acord o atenie sporit -politici privind ajutorul pentru de!voltare, preferine comerciale, ajutor alimentar i drepturile omului.. +e plan economic, comercial i monetar, 9niunea European a devenit o mare putere mondial. 7cest gigant economic rmane totui, pentru unii, un Apitic politicB. 7ceasta este, bineineles, o exagerare. 9niunea European are o influen considerabil in cadrul organi!aiilor internaionale cum ar fi Hrgani!aia :ondial a Comerului -H:C., organismele speciali!ate ale Hrgani!aiei *aiunilor 9nite -H*9., i in cadrul summit'urilor mondiale pentru mediul inconjurtor i de!voltare. *u este mai puin adevrat c statele membre ale 9niunii Europene mai au multe progrese de fcut pe plan diplomatic i politic, inainte de a se putea exprima la unison in problemele mondiale majore cum ar fi6 pacea i stabilitatea, relaiile cu %tatele 9nite ale 7mericii, terorismul, Hrientul :ijlociu i rolul Consiliului de %ecuritate al *aiunilor 9nite. :ai mult, sistemele militare de aprare, piatra de temelie a suveranitii naionale, rman sub autoritatea guvernelor naionale, ale cror legturi s'au sudat in interiorul unor aliane precum *73H. I. A 'olitic de a'rare comun embrionar

+olitica extern i de securitate comun -+E%C. i politica european de securitate i aprare -+E%7., introduse de 3ratatele de la :aastric t -1CC(., 7msterdam -1CC4. i *isa -(FF1., definesc principalele obiective ale 9niunii in domeniul aprrii. +e aceste premise, 9niunea European i'a

de!voltat Acel de'al doilea pilonB, reunind ansamblul sectoarelor politice in care se aplic metodele interguvernamentale i in care Comisia European i +arlamentul European joac un rol marginal. &eci!iile in acest domeniu sunt luate prin consens, cu toate c fiecare stat are dreptul de veto. (a) 4eisajul 'olitic 6i strategic in ;##% 7de!iunea aproape simultan la *73H i 9E a fostelor ri comuniste i orientarea pacifist adoptat de ;usia au pus capt la mai bine de o jumtate de secol de r!boi rece. Continentul european conlucrea! la meninerea pcii, iar rile europene cooperea! pentru a lupta impotriva criminalitii internaionale, traficului de fiine umane, imigraiei ilegale i splrii de bani. 9niunea European extins a inc eiat acorduri de parteneriat cu vecinii si, dintre care unii, pe termen mediu, au perspectiva de a adera la 9E. %tatele 9nite ale 7mericii au acceptat ca, pentru aciuni militare in care soldaii americani nu sunt implicai, Europa s poat utili!a o parte din capacitile logistice ale *73H, cum ar fi reelele de informaii, de comunicaii, de detecie, ec ipamentele de comand i transport. 0iolena terorist ce a !guduit lumea incepand cu atacurile din *eZ dor= i Mas ington din 11 septembrie (FF1 i continuand cu atentatele cu bomb de la :adrid in (FF/ i Dondra in (FF1 au modificat profund peisajul strategic. Nrile europene trebuie s colabore!e mai strans pentru cutarea de informaii care s ajute la neutrali!area instigatorilor i teroritilor care vor s comit atentate. Cooperarea cu %tatele 9nite ale 7mericii i cu toate rile care sprijin democraia i drepturile omului depete ast!i cadrul alianelor defensive tradiionale. (b) Ceali&ri concrete 'entru securitate 6i a'rare $n temeiul 3ratatului de la 7msterdam, Ravier %olana a fost numit in 1CCC $nalt ;epre!entant pentru +olitica extern i de securitate comun -+E%C.. %tatele membre 9E au stabilit obiective precise ca parte a indatoririlor de creare a unei politici de securitate i aprare european, in scopul desfurrii unei fore de reacie rapid sprijinit naval i aerian i susinerii acesteia timp de un an. 7ceast for de reacie rapid nu va fi inc o adevrat armat european. $n sc imb, va fi format din contingentele forelor armate ale fiecrei naiuni. Cu toate acestea, dup constituirea Comitetului politic i de securitate -C+%., a Comitetului militar al 9niunii Europene -C:9E. i a %tatului major militar al 9niunii Europene -E9:%., sub autoritatea Consiliului i situat la Eruxelles, 9niunea are deja instrumentele politice i militare pentru a efectua misiunile pe care i le'a propus6 misiuni umanitare in afara Europei, operaiuni de meninere a pcii i alte misiuni de gestionare a cri!elor. Cum te nologia militar devine din ce in ce mai scump i mai sofisticat, guvernele 9E consider c este imperios necesar s lucre!e impreun la fabricarea armelor. :ai mult decat atat, dac forele lor armate trebuie s execute misiuni in comun, sistemele lor trebuie s fie interoperaionale, iar ec ipamentele suficient de standardi!ate. Consiliul European de la 3esalonic a decis, in (FF,, s cree!e o 7genie European pentru 7prare. &in (FF,, 9E a intreprins o serie de misiuni de meninere a pcii i de gestionare a cri!elor. Cea mai important dintre acestea a fost in Eosnia i Ieregovina, unde misiunea de 4 FFF de soldai condus de 9niunea European -E9)H;., a inlocuit in decembrie (FF/ trupele *73H de meninere a

pcii. II. A 'olitic comercial deschis ctre lume 9niunea European sprijin sistemul de reguli al Hrgani!aiei :ondiale a Comerului -H:C., ceea ce ofer un grad de securitate juridic i transparen in desfurarea comerului mondial. H:C stabilete condiiile prin care membrii si pot s se apere impotriva practicilor neloiale cum ar fi dumpingul -van!are sub pre., prin care exportatorii concurea! impotriva rivalilor lor. &e asemenea, ofer o procedur pentru soluionarea disputelor care apar intre doi sau mai muli parteneri comerciali. +olitica comercial a 9E este strans legat de politica sa de de!voltare. +rin sistemul su generali!at al preferinelor vamale -%?+., 9E a garantat accesul preferenial pe pieele sale fr taxe sau cu tarife reduse pentru o mare parte a importurilor provenind din rile in curs de de!voltare i din economii in tran!iie. %e merge c iar mai departe pentru cele mai srace /C de ri din lume. Exporturile lor ' cu excepia armelor ' pot beneficia integral de acces pe pieele 9E, fr taxe vamale, in cadrul unui program lansat in (FF1. 9niunea European nu are inc eiate totui acorduri comerciale specifice cu principalii si parteneri comerciali din randul rilor de!voltate, cum ar fi %tatele 9nite ale 7mericii i Raponia. $n acest ca!, relaiile comerciale sunt gestionate prin intermediul mecanismelor H:C. %tatele 9nite ale 7mericii i 9niunea European caut s de!volte relaii ba!ate pe egalitate i parteneriat. Cu toate acestea, rile membre ale 9E nu sunt intotdeauna de acord asupra tipului de legturi diplomatice, politice i militare ce trebuie stabilite cu %tatele 9nite. 9niunea European ii extinde sc imburile comerciale cu noile puteri aprute in alte pri ale lumii, cum sunt cele din 7merica Datin, 7merica Central, C ina sau $ndia. 7cordurile comerciale cu aceste ri includ, de asemenea, cooperri de ordin te nic i cultural. III. Celaiile dintre 1niunea 7uro'ean 6i rile mediteraneene &at fiind apropierea lor geografic, afinitile istorice i culturale, precum i fluxurile migratoare pre!ente i viitoare, rile din sudul :editeranei sunt parteneri de prim importan. $at de ce 9E a ales tradiional s urme!e o politic de integrare regional. $n cadrul Conferinei de la Earcelona din noiembrie 1CC1, la care au participat toate rile membre 9E i rile mediteraneene -excepie fcand 7lbania, Dibia i rile din fosta $ugoslavie. 9niunea European a pus ba!ele unui nou parteneriat euro'mediteraneean. 7ceast conferin a fcut posibil definirea unui nou parteneriat care s cuprind6 1 dialogul politic intre rile participante i un parteneriat de securitate ba!at, in special, pe mecanismul controlului armelor i pe re!olvarea pe cale panic a conflictelor" ( consolidarea relaiilor economice i comerciale intre cele dou regiuni6 c eia ctre aceasta este crearea unei !one de liber sc imb euro'mediteraneene pan in (F1F" , parteneriate in domeniile social i cultural. +entru perioada (FFF'(FF2, 9niunea European acord ajutoare financiare ctre rile mediteraneene, in valoare de 1,, miliarde de euro. +entru perioada bugetar (FF4'(F1,, $nstrumentul European de 0ecintate i +arteneriat -E*+$. decurge din i se contopete cu programul de sine stttor, anterior program de sprijin pentru intrajutorarea rilor mediteraneene i a rilor invecinate,

dintre statele aprute dup destrmarea fostei 9niuni %ovietice. I<. A@rica ;elaiile dintre Europa i 7frica subsa arian datea! de mult vreme. $n conformitate cu 3ratatul de la ;oma din 1C14, pe atunci coloniile i teritoriile de peste mri ale unor state membre au devenit asociate ale Comunitii. +rocesul de decoloni!are de la inceputul anilor 2F a sc imbat aceast legtur intr'o asociaie diferit, intre state suverane. Acordul de la 3otonou, semnat in anul (FFF la Cotonou, capitala statului Eenin, marc ea! o nou etap in politica de de!voltare a 9E. 7cest acord dintre 9niunea European i rile din 7frica, Caraibe i +acific -7C+. este de departe cel mai ambiios i mai vast acord inc eiat vreodat intre ril de!voltate i ri in curs de de!voltare. El a succedat Conveniei de la Dome, semnat in 1C41 la Dome, capitala statului 3ogo, iar apoi a fost treptat adus la !i. Hbiectivul fundamental al acestui vast acord de asisten i de sc imb comercial a rmas acelai cu cel semnat la Convenia de la Dome6 este vorba de a Apromova i de a accelera de!voltarea economic, cultural i social a rilor 7C+ i de a consolida i diversifica relaiile lor [cu 9niunea European i statele sale membre\ in spiritul solidaritii i interesului reciprocB. *oul acord merge mult mai departe in comparaie cu acordurile anterioare, din moment ce s'a trecut de la relaii comerciale fondate pe accesul pe pia la relaii comerciale intr'un sens mai general. &e asemenea, acesta a introdus noi proceduri pentru a face fa problemelor cau!ate de inclcarea drepturilor omului. 9niunea European a acordat concesiuni comerciale speciale rilor mai puin de!voltate, dintre care ,C sunt semnatare ale 7cordului de la Cotonou. +ractic, din (FF1, acestea pot exporta liber toate tipurile de produse pe pieele 9E, in regim de scutire vamal. )ondul European de &e!voltare finanea! programele de sprijin destinate 7C+, graie unui buget anual de ( ' , miliarde de euro. =>. As'ecte contem'orane ale economiei statelor 17

Industria $ndustria european a cosmeticelor are o valoare ce depete ,1 miliarde Euro pe an, este foarte inovativ i, n medie, companiile de cosmetice nlocuiesc sau aduc mbuntiri pentru peste (1G dintre