Soferul turc de autocar, turist statistic

Anual, Institutul National de Statistica da publicitatii datele referitoare la numarul de vizitatori straini care intra anual n Romnia, iar cifrele respective ar putea da impresia ca pe plajele sau n muntii nostri dau buzna puhoaie de nemti sau de britanici care-si cheltuiesc aici economiile.
Semnele de ntrebare apar nsa abia cnd compari milioanele din statisticile INS cu amarta de suta de mii de turisti straini pe care o raporteaza hotelierii de pe Litoral si agentiile de turism pentru sezonul estival 2005. Chiar aplicnd o corectie pentru a-i prinde n calcule si pe strainii cazati n hoteluri, dar care, din motive lesne de banuit, n-au mai ajuns n contabilitate, tot se observa ca nu exista nici o legatura ntre statisticile INS din acest domeniu, folosite de Autoritatea Nationala pentru Turism pentru calculele sale, si turistii care ajung sa stea ntr-un hotel romnesc. Faptul ca un ungur din Debretin care vine la cumparaturi n Romnia si sta doua zile la rudele dintr-un satuc de lnga granita ajunge sa fie considerat n statistici drept turist nu pare a deranja pe nimeni. La fel si cu cetatenii Republicii Moldova care fac un mic comert prin orasele mai ndepartate de granita, si nu trec frontiera napoi n aceeasi zi, la fel si cu soferii turci de autocar care se odihnesc o zi la Bucuresti. Toti acesti oameni ajung sa fie inclusi din punct de vedere statistic n categoria asanumitului turism de afaceri, la fel ca si un businessman care sta o saptamna la Hilton.

FORME DE TURISM

CRITERII: vrsta turitilor

A. T. de tineret B. T. al adulilor activi C. T. de vrsta a 3 a

Invidualizare: servicii solicitate, mijloace de transport utilizate, cazare i alimentaie preferate, scopul sejurului, perioada n care poate practica turismul, tarifele accceptate, structura cheltuielilor (ctre ce se orienteaz, care sunt acceptate i care nu, etc.)

CRITERII: caracteristicile socioeconomice ale sejurului (calitatea pachetului de servicii)

T. Social (asociativ): a aprut din iniiativa unor asociaii, coli, organizaii sociale nlesnirea accesului la turism pentru persoanele cu venituri mai mici. Uneori ei beneficiaz de oferte speciale, subvenionate de Stat de cele mai multe ori firmele accept o rat a profitului mai sczut

Turismul social
O form sub care apare este tabra sau colonia de vacan, n special pentru tineri i mai rar pentru persoanele n vrst.

CRITERII: caracteristicile socioeconomice ale sejurului (calitatea pachetului de servicii)

T. Particular sau comercial activitatea are un pur scop lucrativ (MMM)

CRITERII: scop

1. T. de afaceri

2.

T. de agrement

Turismul de afaceri
Turismul cu caracter intern firmelor (ca recompens sau ca stimulent motivaional n munc) Firma organizeaz reuniuni cu ocazia unor bilanuri, al fixrii unor obiective de politic economic, elaborarea unor strategii de dezvoltare. Aciunile urmresc ntrirea spiritului de echip i formarea unei imagini favorabile firmei.
a.

Turismul de afaceri
De cele mai multe ori ele se desfoar pe parcursul mai multor zile, necesitnd cazare, alimentaie, agrement. Aciunile de formare a personalului desfurate fie n spaii speciale (centre, institute, universiti) fie n hoteluri care au spaii speciale dotate cu mijloace specifice (retroproiector, videoproiector, proiecie filme, calculatoare, etc.).

Turismul de afaceri
Ele sunt organizate de firm sau de asociaii, federaii, instituii sau uniuni (naionale). Uneori exist operatori turistici specializai care urmresc astfel de programri i se ocup de organizare.

Turismul de afaceri
b. T. cu caracter exterior firmei cuprinde: deplasri profesionale: la alte firme pentru comenzi i negocieri; echipe trimise pentru lucrri sau pe antiere; participarea la trguri, expoziii, congrese, conferine, colocvii. Saloane profesionale organizate de firm care atrag participani i vizitatori din alte pri. Uneori au loc lansri de produse noi care atrag pe cei interesai.

CRITERII: modalitatea de practicare (numrul turitilor)

A. Turism individual (persoan sau grup

restrns familie, cuplu) a. De agrement deplasarea are loc pentru vacane. Preferinele i comportamentele sunt mai greu de identificat; idem i cheltuielile efectuate, nu att de uor de cuantificat n totalitatea lor. b. Profesional deplasri individuale

CRITERII: modalitatea de practicare (numrul turitilor)

B. Turism de grup a. De agrement este agreat de firmele de turism ntruct este dirijat i asigur certitudinea ocuprii locurilor de cazare; pune unele probleme de organizare. b. Profesional

CRITERII: dup proveniena turitilor

A. Intern cltoriile rezidenilor n propria ar B. Extern - cltoriile rezidenilor dintr-o ar

n alte ri C. Naional - cltoriile rezidenilor n propria ar + cltoriile cetenilor altor ri n ara respectiv D. Internaional - cltoriile rezidenilor dintr-o ar n alte ri (import de servicii turistice) + cltoriile cetenilor altor ri n ara respectiv (export de servicii turistice)

Turism internaional
A. Turism emitor (outgoing)

B. Turism receptor (incoming)

CRITERII: mobilitatea turitilor

A. Turism de sejur

a. Sejur lung perioad mare: tratament,

tiinific (cercetare geologic, arheologic) b. Sejur mediu perioadele vacanelor c. Sejur scurt (ocazional) de ex. weekend

CRITERII: mobilitatea turitilor

B. Turismul de circulaie sau itinerant deplasarea se face n mod succesiv dintro localitate sau zon ntr-alta. Turismul de tranzit este o form a acestuia atunci cnd escalele sunt mai mari de 24 de ore i implic cazare cel puin.

CRITERII: sezonalitatea
Turism de sezon Depinde de vacan: frecvena mai mare este iarna i vara

CRITERII: mijlocul de transport folosit

Rutier Feroviar Aerian Pe ap Drumeie Spaial !?

CRITERII: momentul i modul de angajare a serviciilor turistice

A. Organizat n general programul i serviciile sunt stabilite anticipat (de multe ori prin contract). Este preferat de aduli i persoane n vrst. B. Neorganizat turistul se adreseaz direct prestatorilor. C. Semiorganizat o parte din servicii sunt stabilite anticipat (cu o agenie de turism) altele sunt la libera alegere a turistului.

CRITERII: dup caracteristicile ofertei (legate de relief)

A. Turism de litoral

B. Turism montan

Ambele pot fi influenate de sezonalitate

CRITERII: locul i caracteristicile ofertei

A. Turism urban cu orientare spre afaceri, cultur, agrement B. Turism rural determinat de: complexitatea vieii care genereaz cererea de evadare n aer liber reducerea sptmnii de lucru existena unui potenial atractiv al satului cu pitorescul, linitea i tradiionalismul lui

ALTE FORME DE TURISM

Backpacking este o form specific turismului internaional practicat de turitii individuali caracterizat prin: un buget redus alocat, durata mare a cltoriei, utilizarea transportului public, multiple destinaii Este practicat n special de tineri. Ca exemple pe plan mondial sunt date Australia i Noua Zeeland unde absolvenii de universitate pleac spre Europa sau Americi. De asemenea el mai este practicat de tinerii din Israel i din Spania (ctre America Latin).

ALTE FORME DE TURISM

Turismul de aventur practicat n zone dificile (muni, ruri nvolburate) Turism ancestral practicat de cei plecai la distane mari de locurile natale (sau urmaii lor) care doresc s (re)vad aceste locuri i s afle informaii despre originea lor. Turismul virtual practicat numai pe Internet

ALTE FORME DE TURISM

Turism cultural uneori numit impropriu turism urban practicat de cei care sunt interesai de experiene culturale: viziteaz muzee, particip la concerte, spectacole de teatru i oper. Turismul religios aparine acestei forme. Ecoturismul pune accentul pe integrarea n natur fr a o afecta negativ.

ALTE FORME DE TURISM

Turism medical sau turism pentru sntate practicat de cei care caut tratarea problemelor de sntate pentru care este nevoie de o perioad medie spre lung, avnd nevoie de cazare i alimentaie i chiar agrement uneori. Turism sexual Turism pentru cumprturi (shopping tourism)

Vacante dezastru
Cand televiziunile au transmis reportaje cu excursiile gen safari organizate printre ruinele New Orleansului devastat de uraganul Katrina, nu putini au fost cei care si-au exprimat oprobriul. Nu era vorba de operatiuni de cautare a supravietuitorilor, ci de o afacere nascuta din acelasi spirit tipic american, increzator in valentele oricui de a scoate bani din orice, pentru ca amatorii nu lipsesc niciodata. Oricat ar parea de cinica si mercantila, ideea de a face profit din dezastre castiga teren si in Europa. A facut inconjurul lumii stirea conform careia o agentie de turism maghiara a inceput o campanie de promovare a asa-numitelor disaster holidays. Intr-un moment in care Budapesta se resimte serios din cauza celei mai mari revarsari a Dunarii din ultima suta de ani, agentia invita turistii straini sa viziteze cele mai afectate zone ale capitalei. Oamenii iubesc intotdeauna dezastrele, indiferent din ce parte a lumii ar fi, este sloganul ungurilor, care au amplasat harti si indicatoare bilingve pentru a-i ajuta pe turisti sa ajunga in cele mai bune locuri inundate. Singura teama a initiatorilor este ca nu vor putea mentine oferta mult timp, pentru ca apele se vor retrage. Baieti destepti, vecinii unguri! Mai intai, ne-au dat lectii de turism facand din Balaton (un lac oarecare, pana la urma), una dintre cele mai profitabile destinatii turistice din regiune.

Circuitele in regiunile viticole aduc bani frumosi

Nimic nu este mai interesant decat o vacanta clasica presarata cu degustari de vinuri sau bere. Franta si Italia, respectiv Cehia, sunt experte in a oferi astfel de excursii. Ofertele se adreseaza insa unui numar restrans de turisti, din cauza preturilor mari. Sunt foarte putine zonele din Franta in care nu se cultiva vita-de-vie. Bordeaux, Champagne, Burgundia, sunt doar cateva din regiunile cunoscute mai degraba pentru bauturile pe care le produc decat pentru orice altceva. Dar sa le luam pe rand. In regiunea Bordeaux, se cultiva vita-de-vie pe o suprafata de 1.000 kmp, zona aflata in jurul orasului cu acelasi nume, unde exista circa 500 de asa zise "chateaux", adica statiuni viticole. Vinurile rosii de talie mondiala ale regiunii Bordeaux atrag foarte multi vizitatori in aceasta zona in care principala activitate a locuitorilor si mai ales a turistilor este degustarea vinurilor. Evenimentul cel mai important este Festivalul Vinului, care are loc anual la sfarsitul lui iunie, in aceasta perioada desfasurandu-se spectacole de dans si muzica, demonstratii de fabricare a vinului, lectii de gatit si, bineinteles, degustari de vinuri. Cele mai bune vinuri din cea mai mare zona viticola a Frantei sunt Chateau-Margaux, Haut-Brion, Cheval-Blanc, Mouton Rotschild.Regiunea Champagne se afla la mai putin de 200 kilometri de Paris si este cea unde s-a nascut minunatul "vin cu bule", sampania.
O alta propunere a agentiilor de turism, care-i vizeaza pe amatorii de bere, este turul fabricilor de bere din Cehia. In 1913, lumea a fost uimita de descoperirea ca acum 5.000 de ani, in Mesopotamia, existau 19 tipuri de bere. Arheologul care a descifrat informatiile de pe tablitele sumeriene era ceh. Cehii se mandresc cu faptul ca sunt cei mai impatimiti bautori de bere, consumului anual ridicandu-se la 161 litri pe locuitor.

Circuitele literare, la moda in Occident

Un alt circuit la fel de atragator, recomandat de site-ul de turism www.fodors.com, este cel "croit" dupa faimosul roman "Codul lui da Vinci", aparut si in Romania. Se pare ca deja cititori din toata lumea au vizitat locurile descrise in roman, actiunea petrecandu-se in Paris, Londra, Roma si Scotia.
Circuit Harry Potter - Agentia TravelBiz - 530 euro/pers. (tarif valabil pt. 4 persoane).Tariful include: opt zile cazare cu mic dejun, transport cu microbuzul la obiectivele din program, ghid. Nu sunt incluse: intrarile la monumente, bilet de avion (355 euro cu taxe incluse).